Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Statistica

Efectul investitiilor straine directe asupra restructurarii si respecializarii economiilor in tranzitie in contextul maximizarii potentialului de export

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
IMPOZITUL PE VENIT IN ROMANIA - PREZENTARE GENERALA
Problema globalizarii – asistenta oficiala pentru dezvolare - investitii
Efectul investitiilor straine directe asupra restructurarii si respecializarii economiilor in tranzitie in contextul maximizarii potentialului de expo
VALORILE MOBILIARE
Proiecte de investitii realizate cu fonduri SAPARD - Studiu de caz: SC DIRICON SRL
Sistemul economiei mondiale si noile tendinte in evolutia structurii investitiilor straine in cadrul acestuia
PIATA DE CAPITAL IN ROMANIA
BURSA, PIATA ORGANIZATA SI SPECIALIZATA
Evolutia principalilor indicatori economici utilizati in analiza macroeconomica a tarilor dezvoltate (exemplificare: SUA si Japonia)
MODUL DE STABILIRE A VENITULUI NET DIN SALARII SI CALCULAREA IMPOZITULUI DIN SALARII

Efectul investitiilor straine directe asupra restructurarii si respecializarii economiilor in tranzitie in contextul maximizarii potentialului de export

Marea majoritate a specialistilor in domeniul ISD considera ca acestea exercita o influenta pozitiva asupra cresterii economice in tarile receptoare. Ei au considerat ca exista o relatie directa intre fluxurile de ISD (ca procent din PIB) si cresterea PIB/locuitor nu doar pentru tarile dezvoltate, ci si pentru multe din cele aflate in curs de dezvoltare. Tarile ce au atras un volum important de ISD au avut cele mai inalte ritmuri de crestere economica. De la inceputul anilor 60 ai sec XX perioadele cu cea mai intensa activitate investitionala straina au coincis cu cresterea brusca a indicatorilor macroeconomici (mai ales PIB). In doar cinci ani (1966-1970) PIB a crescut in SUA, Franta si Anglia cu 25-30%, iar in Japonia chiar cu 40%. Acelasi lucru se poate observa si in cazul tarilor in curs de dezvoltare. Astfel, in anii 70-80 PIB-ul a crescut anual cu 10,1% in Coreea de Sud, 9,5% in Egipt, 8,2% Singapore si Brazilia. In deceniul 80-90, PIB-ul a crescut anual in Cehia cu 10,2%, Coreea de Sud – 7,6%. In intervalul 1990-1995, in plina globalizare, ritmurile de crestere economica in tarile ce au atras un volum insemnat de ISD au fost si mai mari: China – 12,8% anual, Malaezia si Singapore – 8,7%.



Analizand corelatia dintre PIB/locuitor si fluxurile anuale de ISD receptate de Romania in anii 1991-2001, cercetatoarea din Bucuresti, Mirela Matei, stabileste ca aceasta corelatie a avut urmatoarea forma grafica (vezi figura).

ISD


                                  PIB/loc

  Corelatia PIB/loc – ISD; sursa: Mirela Matei, Investitiile straine directe. Functii si evolutii. 1990-2000, Bucuresti 2004, p. 226

             Deoarece stiinta economica a demonstrat ca exista o legatura directa intre volumul ISD si ritmul cresterii economice, FMI si Banca Mondiala au inceput sa recomande tuturor tarilor crearea unor conditii favorabile atragerii ISD si asigurarea astfel a unor ritmuri inalte de dezvoltare.

Desi nimeni nu contesta legatura directa dintre ISD si cresterea economica, exista opinii diferite referitoare la urmatoarele chestiuni: cat de stransa este legatura dintre cele doua procese?, asigura ISD cresterea economica intotdeauna?, sunt ISD principalul factor al cresterii economice intr-o tara sau alta?

In prezent exista doua abordari diferite referitoare la relatia investitii – crestere economica. Conform primului punct de vedere, investitiile reprezinta factorul esential al cresterii economice. Sustinatorii celei de-a doua teorii considera ca cererea este elementul cheie, deoarece cererea conduce la sporirea productiei, fapt care forteaza firmele sa faca investitii; cu cat mai inalte sunt veniturile, cu atat mai mult tara economiseste si prin urmare poate investi.

Aceste doua abordari sunt diametral opuse, atat prin esenta lor cat si prin prisma rolului pe care trebuie sa-l joace statul in stimularea procesului de acumularea capitalului. Adeptii primei teorii sustin ca este necesara stimularea, pe diferite cai, a economiilor si limitarea consumului. Reprezentantii celei de-a doua abordari, sustin teoria conform careia statul trebuie sa contribuie pe diferite cai la marirea cererii, in special a celei de consum.

In realitate, aplicand cu consecventa propunerile unuia sau altuia din cele doua puncte de vedere tarile obtin realizari mari referitoare la ritmurile de crestere economica, de aceea, consideram irationala critica vreuneia din cele doua abordari si de a respinge utilizarea lor practica in oricare tara. Vom incerca sa clarificam daca ISD asigura intotdeauna cresterea economica si reprezinta unul din factorii principali in dezvoltarea economica a tarii.

Pentru toate tarile, investitoare sau receptoare, un indicator specific privitor la ISD este starea economiei SUA. Atunci cand in SUA are loc o crestere stabila a PIB-ului, atunci toti investitorii occidentali investesc cat mai mult peste hotare si invers, in perioadele de incetinire a ritmului cresterii economice, isi retrag investitiile si mai ales din tarile in curs de dezvoltare.

In ultimii ani, ritmul cresterii economice in SUA s-a redus; acest lucru s-a intamplat partial si deoarece in 2001 fluxul de investitii straine in economia americana a scazut simtitor (160 mlrd USD in comparatie cu 314 mlrd USD in 2000). In 2003-2004, ISD in SUA au fost si mai mici – 56,8, respectiv 96 mlrd USD. In ciuda scaderii fluxului ISD, SUA continua sa ramana in topul economiei mondiale, lucru ce se explica prin cresterea cererii pe piata interna a SUA.

Pornind de la acest exemplu consideram ca ISD nu reprezinta singurul factor al cresterii economice, un rol important revenind si cererii interne. Teoria cu privire la rolul decisiv al investitiilor in asigurarea cresterii economice e confirmata de experienta tarilor cu economia de piata care au efectuat in perioada postbelica un salt brusc, transformand economiile nationale aflate in recesiune in economii ce asigurau o crestere stabila. In aceste tari e atins un echilibru in care ritmul inalt de crestere al veniturilor populatiei asigura formarea economiilor care se transforma in investitii, creand premisele cresterii economice continue. Acest model e utilizat in statele asiatice unde ascensiunea industriei din ultimii 15 ani este legata de dezvoltarea activitatii investitionale.

Aici, intr-o perioada scurta de timp, s-au creat structuri economice cu un vast potential de export. In majoritatea acestor tari, statul juca un rol activ in procesul de acumulare a capitalului material si uman. In tarile Asiei de Sud-Est, investitiile in capitalul fix constituiau de la 1/3 la 1/2 din cele prognozate in modelul ritmurilor de crestere. Analog era si aportul capitalului uman. Cu ajutorul unui astfel de model pot fi explicate nu mai mult de 20% din ritmurile de crestere examinate; partea considerabila a cresterii economice era explicata prin alti factori calitativi. In decursul anilor 1960-1986 ascensiunii investitionale ii revenea un punct procentual din 6%, a ritmului mediu de crestere a tarilor noi industriale. In aceste tari, perfectionarea tehnologiilor si a cunostintelor, investitiile in capitalul fizic si uman reprezentau principalii factori ai cresterii economice. Modelul asiatic e caracterizat de existenta regimurilor politice severe ce au asigurat efectuarea reformelor economice succesive privitoare la modernizarea economiei si au creat conditiile atragerii capitalului strain.

O serie de economisti rusi (mai ales cei de la Institutul Economiei Perioadei de Tranzitie) contesta corelatia investitii – crestere economica; ei au demonstrat ca in Rusia, cresterea economica nu depinde de ISD. In opinia lor, fluxul ISD nu afecteaza ritmul de crestere al economiei ruse, ci doar amelioreaza calitatea cresterii economice. Concluziile respective s-au facut in urme compararii cresterii investitiilor si PIB-ului. In intervalul 1995-2002 ISD in Rusia nu au depasit 2-3 mlrd USD, in 2003 – 7,9 mlrd USD, 2004 – 15,3 mlrd USD, iar in 2005 – 14,6 mlrd USD. Daca investitiile sunt parte constitutiva a PIB, iar PIB-ul sporeste rapid, trebuie sa apara o corelatie directa intre investitii si crestere. Consecinta modelarii macroeconomice efectuate de savantii Rusiei, in procesul analizei corelatiei ISD – cresterea PIB, s-a ajuns la concluzia cu privire la lipsa legaturii directe dintre fluxul ISD si cresterea PIB. Acest fenomen a fost explicat prin marimea neinsemnata a investitiilor. Factorul principal al cresterii economice in Rusia a fost considerat pretul mare al petrolului care predomina asupra influentei potentiale a ISD in economie. Analistii rusi au propus estimarea influentei ISD asupra cresterii economice doar daca ele depasesc 6% din PIB.

Opinia conform careia pentru obtinerea cresterii economice e necesara atragerea in proportii insemnate a ISD nu-si gaseste confirmarea nici in procesul analizei evolutiei interdependente dintre ISD si cresterea PIB in unele tari mari in curs de dezvoltare. Fluxul in proportii mari al capitalului strain nu a asigurat intotdeauna o crestere economica semnificativa in unele tari ale Americii Latine ca: Argentina, Brazilia, Mexic, care in decursul ultimilor 10-15 ani au atras volume considerabile de ISD. 

15 dintre cei mai mari receptori de ISD din tarile in curs de dezvoltare

si cele cu economia in tranzitie in perioada 1980-2005, mln. dolari

Tarile

Fluxul mediu

anual al ISD

in anii ’80

Tarile

Fluxul mediu

anual al ISD

in anii ’90

Tarile

Fluxul mediu

anual al ISD

in anii 2000-2005

Arabia Saudita

2858

China

32756

China

55626



Mexic

2442

Hong-Kong

14899

Hong-Kong

18780

Hong-Kong

2390

Brazilia

13101

Brazilia

14966

Singapore

2341

Mexic

10460

Mexic

14368

China

1962

Singapore

9563

Singapore

10404

Brazilia

1629

Argentina

7671

Republica Ceha

5015

Malayesia

1132

Malayesia

4933

Chile

4846

Egipt

878

Insulele Bermude

4354

Polonia




4804

Insulele Bermude

872

Polonia

4060

Coreea de Sud

4816

Thailanda

748

Chile

3667

India

4351

Argentina

700

Thailanda

3260

Malayesia

3433

Taiwan

588

Coreea de Sud

3196

Ungaria

3107

Nigeria

567

Ungaria

2891

Argentina

2763

Columbia

513

Venezuela

2568

Insulele Bermude

2621

Chile

475

Republica Ceha

2334



Columbia

2216

Sursa: UNCTAD, www.unctad.org pentru anii corespunzatori

Desi, in Tarile din America Latina, a fost atras un volum insemnat de ISD, investitorii straini au fost motivata doar de enormele bogatii naturale ake acestor tari, precum si de forta de munca ieftina. Deci, ISD in aceste tari, desi importante ca volum, n-au asigurat o crestere economica stabila, perioadelede crestere economica fiind urmate de perioade de crize profunde, in timpul carora avea loc o reducere insemnata a PIB-ului.

In Asia, spre deosebire de tarile Americii Latine, statul si-a asumat responsabilitatea efectuarii tuturor reformelor. In calitate de sarcini curente, au fost determinate stabilizarea nivelului investitiilor. Totodata, s-a creat un mediu macroeconomic stabil (inflatie joasa, comert exterior echilibrat, dobanda reala moderata). Astfel, in Malayesia, odata cu retragerea ISD, era utilizat mecanismul planificarii strategice centralizate, la baza careia stateau planurile de cinci ani de dezvoltare. Guvernul si-a asumat responsabilitatea pentru efectuarea complexului de reforme de modernizare a economiei, care au schimbat integral directia de dezvoltare a tarii catre prosperitate. In China, guvernul a utilizat programele pe termen lung, stimuland sectoarele tehnologic avansate. Totodata, statul a identificat prin lege ramurile, in care accesul capitalului strain este inchis, limitat, interzis sau, din contra, este stimulat.

Astfel, analiza interdependentei: investitii straine – crestere economica demonstreaza ca ISD au un impact pozitiv asupra cresterii economice doar in cazul cand statul promoveaza cu insistenta propria sa politica in aceasta privinta si atrage ISD tinand cont de interesul national si de prioritatile tarii respective. Acolo unde statul transmite functiile sale STN, unde acestea activeaza dupa bunul lor plac, ISD nu asigura o crestere economica stabila si cu ritmuri inalte. In plus aceste tari isi pot pierde suveranitatea.

Concluziile expuse mai sus sunt valabile si pentru tarile in tranzitie. Evident si aici ISD au stat la temelia cresterii economice inregistrate de aceste tari spre sfarsitul secolului XX. In acelasi timp si in aceste tari s-a observat ca ISD nu sunt singurul factor al cresterii economice. Mai mult, acestea nu asigura in mod automat, o crestere economica stabila si cu ritmuri inalte. Astfel, potrivit opiniei cercetatorilor din tarile respective, cresterea economica din Slovenia si Ungaria, din 2004-2005, a fost conditionata si de cresterea cererii, a activizarii consumului intern, ca urmare a reformei sistemului fiscal si a cresterii salariilor, si nu in urma atragerii ISD. In aceeasi perioada, in Romania si Bulgaria, cresterea economica a avut la baza, in primul rand, cresterea posibilitatilor de creditare a economiei.

Analizand dezvoltarea tarilor in tranzitie, putem concluziona ca unele tari s-au dezvoltat cu ritmuri mai inalte, decat cele industrial dezvoltate. Mai tarziu, insa, ritmurile de crestere economica in aceste tari se vor micsora treptat.

Studiind corelatia ISD-cresterea economica, putem reliefa urmatoarele idei de baza:

  1. ISD se afla intr-o stransa corelatie cu cresterea economica. Totusi, in multe tari, influenta ISD asupra cresterii economice este neinsemnata;
  2. ISD au stimulat dezvoltarea economica si prosperitatea unor tari in curs de dezvoltare cum sunt: Hong-Kong, Indonezia, China, Coreea de Sud, Malayesia, Singapore, Taiwan, Thailanda. Totodata, un stoc important al ISD nu garanteaza intotdeauna ritmuri inalte si stabile de crestere economica, fapt confirmat si de experienta unor astfel de tari in curs de dezvoltare din America Latina, cum ar fi Argentina, Brazilia, Mexic. In aceste tari, in decursul unui interval mai mare de 25 de ani, dezvoltarea economica ramane a fi instabila, desi ISD atrase de aceste tari sunt insemnate.
  3. Asigurarea unor ritmuri inalte de dezvoltare nu depinde doar de volumul ISD, dar, intr-o masura tot mai mare de calitatea acestora, de domeniile in care sunt investite. De aceea, ISD nu trebuie considerate ca un colac de salvare, care automat conduce la efecte macro si microeconomice pozitive si asigura o dezvoltare stabila a tarii.
  4. Atragerea ISD influenteaza pozitiv dezvoltarea tarii, cand statul are elaborata o politica economica proprie de atragere a ISD in conformitate cu orientarile sale prioritare. In tarile in care statul nu-si asuma responsabilitatea in vederea administrarii dezvoltarii economic, transmitand aceste functii STN straine, ISD nu asigura o crestere economica stabila si conduce la pierderea suveranitatii.
  5. Totusi, chiar si in tarile in care ISD nu au contribuit substantial si nemijlocit la cresterea economica, ele au influentat pozitiv dezvoltarea sarilor prin implementarea tehnicii, tehnologiilor noi, a managementului modern prin ameliorarea structurii si calitatii consumului.

Membru- corespondent al ASM, Dumitru Moldovan mentioneaza ca tarile in tranzitie au nevoie de ISD nu numai pentru a produce mai multe marfuri si de o calitate mai inalta. „Investitiile de capital straine sunt forma cea ai eficienta si sigura de integrare in economia mondiala. In fine, si acest factor este determinant, numai ISD ne-ar permite sa ne respecializam economia, sa depasim situatia cand ne mentinem pe piata mondiala doar cu produse alimentare si de materie prima.”

Intr-adevar, experienta acumulata demonstreaza ca ISD au intensificat substantial procesele de respecializare a economiilor nationale in intreaga lume. ISD joaca un rol decisiv in respecializarea economiilor in tranzitie si majorarea potentialului de export. Aceasta se intampla deoarece in procesul de atragere al ISD are oc perfectionarea economiilor pe calea introducerii si dezvoltarii rapide a ramurilor noi si prin intermediul renovarii celor traditionale. In al doilea rand, in prezent, ISD reprezinta sursa de baza si reala a capitalului utilizat pentru restructurarea economiei si modernizarea producerii; in al treilea rand, sporirea ISD conduce la cresterea cantitatii productiei fabricate.

Vom examina in cele ce urmeaza unele modificari structurale ce s-au produs sub influenta ISD in economiile noilor tari europene (Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Slovacia, Slovenia) si a ale tarilor Europei de Sud-Est, atragand atentaa asupra modificarilor in potentialul de export al tarilor respective.

La inceputul tranzitiei, tarile Europei Centrale si de Sud-Est erau specializate in industriile traditionale cu un grad scazut de transformare (textile, mobila, incaltaminte), in ramurile intensive in resurse (siderurgia, prelucrarea metalelor, chimia de baza, industria lemnului si hartiei) si in agricultura. Aceasta specializare se formase in perioada socialista si reflecta „diviziunea internationala socialista a muncii” din cadrul CAER. In anii 1994-1995, dupa cetarile din aceasta regiune au obtinut statutul de tari-asociate la U.E., un flux masiv de ISD de provenienta occidentala modifica treptat tipul de specializare internationala a acestei categorii de tari.

Astfel, daca in anii 1991-1993, vehiculele erau responsabile pentru cea mai mare contributie negativa la balanta comerciala a Ungariei, deja in 1996, exportul acestora a constituit contributia pozitiva cea mai insemnata la balanta comerciala a acestei tari. „Masini si aparate electrice in Polonia si Cehia” precum si masini, aparate, echipament in Slovenia, s-au transformat dintr-o contributie negativa la balanta comerciala, intr-una pozitiva. Lituania a inregistrat noi avantaje competitive in urmitoarele industrii: incaltaminte, echipament pentru telecomunicatii, alte echipamente de transport; Bulgaria – in produse chimice.

Treptat, datorita ISD, care in cea mai mare parte proveneau din tarile membre ale U. E., tarile Europei Centrale si de Sud-Est trec la tipuri mai inalte de specializare internationala si anume: intraramurala si organologica.

La inceputul anilor 90, in aceasta categorie de tari, ISD au fost atrase preponderent in industria prelucratoare. In comparatie cu late ramuri, aici privatizarea s-a efectuat mai devreme iar eficienta investitiilor era mai inalta. In a doua jumitate a anilor 90, cele mai inalte ritmuri de crestere a fluxului ISD s-au inregistrat in sectorul serviciilor. Cauza acestei schimbari a constituit-o deplasarea centrului privatizarii. Astfel, in anul 2000, in sectorul serviciilor, au fost concentrate circa jumatate din investitiile straine. Intr-un sir de tari, Cehia spre exemplu, intreprinderile straineau inceput sa controleze sfera telecomunicatiilor, cea financiara si sistemul de transport. Investitii considerabile s-au facut si in sfera imobiliara sau in cea a comertului. Tot in aceata perioada se privatizeaza si sistemul gospodariei comunale, sistemul asigurarii tehnico-materiale. In primii ani ai mileniului III, cea mai atractiva sfera de investire pentru investitorii straini devune, din nou, industria prelucratoare.

In industria prelucratoare se observa un proces de modificare a structurii ISD. In legatura cu cresterea costului fortei de munca in tarile Europei de Sud-Est si in noile tari europene firmele straine au inceput sa transfere activitatile ce necesita un volum mare de munca in alte regiuni lale lumii. Astfel, in 2002, salariul mediu lunar in Polonia se ridicase la 550 euro, an Cehia la 400 euro. In acelasi timp, in Romania si Bulgaria, salariul mediu lunar era doar de 120 euro, in Rusia de 150 euro iar in Republica Moldova de doar 60 de euro.

In asemenea conditii, deplasand indusriile care necesita un volum mare de munca in tarile unde salariile sunt mai joase, investitorii straini, in cazul noilor tari europene (Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Slovacia, Slovenia) au inceput sa investeasca in ramurile cu tehnologii mai avansate care cer o forta de munca mai calificata si in care productivitatea muncii este mai inalta. Astfel, importante resurse investitionale au fost orientate spre industria de producere a automobilelor. Conform datelor UNCTAD, in anul 2001, dupa volumul ISD atrase in producerea automobilelor, Cehia s-a plasat pe primul loc in lume iar Ungaria si Polonia pa locul al III-lea. In acest mod, cu ajutorul ISd, incepe schimbarea specializarii internationale a acestor tari.

Investitorii straini au jucat un rol insemnat in dezvoltarea economica, contribuind la cresterea substantiala a volumului capitalului fix si, paralel, efectuand modernizarea fondurilor fixe ale intreprinderilor procurate, desi fluxul de ISD in economia acestor tari a fost foarte diferit de la an la an.

Volumul ISD a contribuit la excluderea ori reducerea dispozitiilor macroeconomice interne, precum si la ameliorarea balantei de plati deoarece ISD reprezentau surse suplimentare de valuta straina si incasari bugetare. Astfel, doar in anul 2003 raportul fluxului net al ISD, fata de soldul negativ al balantei de plati, a constituit, in Ungaria 34,5%, in Polonia 96,1%, in Cehia 53,1%, in Romania 31,7%.

Investitorii straini au investit in intreprinderile din aceasta zona capitalurile lor, tehnologiile avansate, managementul modern, instruirea cadrelor de conducere, fapt ce a condus la accesul la noi piete de desfacere. Urmarea acestui fapt a constituit-o modificarea radicala a imaginii intreprinderilor respective. ISD au devenit mijlocul principal al modernizarii sistemelor de comunicatii, iar capitalul bancar strain a contribuit la modernizarea tehnologica a sectorului bancar.

Analiza efectuata de economistii straini a aratat ca intreprinderile noi, cu capital mixt, au asigurat partea principala a sporirii exportului tarilor regiunii, au intensificat esential orientarea de export a economiilor lor. In 2003 raportul exportului fata de PIB a constituit in Slovacia 67%, in Cehia 57%, in Ungaria 53%, iar in Slovenia 45%.

In tarile ce au atras cele mai mari volume de ISD, intreprinderile cu capital mixt produc cea mai mare parte a bunurilor exportate. Semnificativ in acest caz este exemplul Chinei. In 1978, pana la deschiderea granitelor pentru capitalul strain, China ocupa locul 32 in lume, dupa indicatorul „volumul exporturilor”. Atragerea unui volum enorm de ISD a plasat China pe locul 10 in 1994 si pe 4 in 2004. In structura exporturilor chineze predomina marfurile a caror realizare necesita un volum mare de munca. Treptat creste ponderea marfurilor ce necesita investitii capitale mari si forta de munca inalt calificata.

Schimbarea structurii exporturilor sub influenta ISD se observa si in tarile in tranzitie din Europa Centrala si de Est. Astfel, din 1991-2001, ponderea grupelor de marfuri „masini si aparate, echipamente electrice” si „mijloace si materiale de transport” a crescut in Ungaria de la 30-60%, in Slovacia 22-40%, Polonia 26-36%.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1194
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site