Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

APARATUL GENITAL FEMININ - ORGANIZAREA GENERALA A OVARULUI, OVOGENEZA

sanatate


APARATUL GENITAL FEMININ

Aparatul genital feminin este format din: ovar, tuba uterina, uter, vagin si glande anexe.

ORGANIZAREA GENERALA A OVARULUI

Ovarul are doua componente: corticala, de culoare roz-cenusie si medulara, de culoare rosu-intens. Microscopic, de la exterior spre interior, ovarul este format din: epiteliu de acoperire, albugineea ovarului, corticala si medulara. Corticala lipseste in dreptul hilului; la acest nivel, epiteliul de acoperire se continua cu mezoteliul peritoneal.

1. Epiteliul de acoperire se numeste impropriu epiteliu germinativ Waldayer deoarece s-a crezut initial ca in el se formeaza celulele germinative primordiale. El variaza ca aspect dupa varsta.: pana la pubertate este simplu cilindric, in perioada fertila a femeii este simplu cubic, iar dupa menopauza este simplu pavimentos. Aspectul epiteliului nu variaza sub influenta hormonilor. Celulele au citoplasma putina. Nucleul se adapteaza formei (ovali, rotunzi aplatizati) si este tahicromatic. In acest epiteliu se pot distinge celule epiteliale care degenereaza chistic rezultand microchisturi paraovariene care au tendinta sa se desprinda de suprafata ovarului, ramanand legate de suprafata printr-un pedicul fin. Aceste microchisturi nu altereaza functia organului. Ele pot sa ramana ca atare sau pot sa degenereze calcar.

2. Albugineea e considerata un fel de capsula alcatuita din tesut conjunctiv fibros cu rol protector. Nici ea nu e influentata de hormoni. In anumite momente si la anumite femei, albugineea poate sa sufere fenomenul de scleroza pasagera (ingrosare), afectand ovulatia. Foliculul ia contact cu albugineea, care se subtiaza si are loc ovulatia cu ruperea albugineei. Daca ea e sclerozata, nu se produce ovulatia si se pot forma chiar macrochisturi.

3. Corticala are aspectul cel mai heterogen datorita foliculilor pe cale de crestere. Pana la pubertate contine doar foliculi primordiali, intre pubertate si menopauza toate tipurile de formatiuni parenchimatoase, iar dupa menopauza are doar tesut fibros si se reduca ca dimensiuni. Este formata din stroma si parenchim.

a. Stroma e un tesut conjunctiv lax cu functii speciale: tesut conjunctiv lax spino-celular, cu predominanta celulara, putina substanta fundamentala si fibre de reticulina. Fibroblastele din acest tesut au particularitati functionale: sunt foarte sensibile la actiunea gonadotropilor si a hormonilor ovarieni. Ele se dispun in vartejuri in jurul formatiunilor parenchimatoase. Sub actiunea hormonilor, fibroblastele se pot diferentia pe trei directii:

i. se transforma in celule tecale interne (celule endocrine in teaca foliculului care secreta androgeni pana la androstendion)

ii. se transforma in miofibroblaste formand teaca externa foliculara; contractilitatea lor are un rol important in ovulatie

iii. se transforma in glanda interstitiala a ovarului, care secreta estrogeni si progesteron, dar care exista doar la animale, nu si la om.

b. Parenchimul este format din foliculi ovarieni, corpi luteali si corpi albicans. Foliculii ovarieni sunt in numar de 400.000, din care doar 400-500 se maturizeaza (foliculi evolutivi), iar ceilalti sufera procesul de atrezie (foliculi involutivi). Foliculii evolutivi sunt de patru feluri: primordiali, primari (unilamelari si multilamelari), secundari (veziculari si antrali) si maturi (de Graaf).

4. Medulara este zona cea mai bine vascularizata, este acoperita, cu exceptia hilului, de corticala si este formata din tesut conjunctiv lax in care se gasesc: vase de sange (artere helicine, plexuri venoase dilatate si vase limfatice), fibre musculare netede diseminate, fibre nervoase amielinice cu rol senzitiv (anexita doare), celule deciduale (celule mari cu glicogen), celule interstitiale Berger si, uneori, vestigii ale canalului Wolff.

OVOGENEZA

In epiteliul celomic, in prima luna de viata intrauterina, apar celule germinative primordiale.Dupa diviziunea mitotica in epiteliul celomic, aceste celule migreaza in crestele genitale iar apoi vor popula viitoarea corticala ovariana.Aici aceste celule dau nastere la ovogonii care continua sa se divida mitotic pina in luna a cincea ,cindexista 6 milioane de ovogonii in cele doua ovare.In luna III o parte din ovogonii prin mitoza dau nastere ovocitelor de ordinul 1,proces care se va incheia in luna VII. Aceste ovocite intra in prima faza a diviziunii meiotice raminind in profaza ei si se inconjura de celule foliculare formind foliculii primordiali.

La nastere, fetita va avea doar 1,5 milioane de foliculi primordiali.Restul de 4,5 milioane au suferit un proces de atrezie foliculara , care incepe din viata uterinasi are loc la parametrii mari atunci cind profilul hormonal al organismului se schimba ( ex: dupa nastere,dupa pubertate ).


Ovocitul de ordinulI sufera procesul de meiozasi se transforma in ovocit II si primul globul polar.Ovocitul II mai sufera un proces de meioza, raminind in metafaza ei si asa e expulzat in ovulatie. Primul globul polar involueaza si se autolizeaza sau e fagogitat de macrofagele locale.

Dupa ovulatie, tuba uterina se aplica cu fimbriile si preia ovocitul II. Daca acesta nu e fertilizat,nu-si definitiveaza diviziunea meiotica, se autolizeaza sau e fagocitat de macrofagele locale. Daca e fertilizat isi termina diviziunea meiotica si se transforma in ovul si al II globul polar. Obstruarea comunicarii catre uter, malformatii,aderente,pozitie inalta ale tubei uterine duc la sarcina extrauterina tubara care nu poate fi dusa la termen .

STRUCTURA FOLICULULUI

Foliculul este format din componente de origine epiteliala- ovocitul, celule foliculare, lichid folicular, zona pellucida si corpii Call-Exner-, si componente de origine conjunctiva- teci foliculare si vase sangvine. Aceste doua componente sunt separate prin membrana Slavianski.

Foliculul primordial

Sunt cei mai numerosi, cei mai mici, localizati in corticala externa, imediat sub albuginee. El contine doar un ovocit si un singur rand de celule foliculare, turtite, asezate pe o membrana care separa partea avasculara de corticala inconjuratoare. Ovocitul are forma ovalara, diametru de 2-5 microni, nucleu eucromatic (cz. nespiralizati) excentric, cu nucleol evident, citoplasma acidofila, palida, cu aspect omogen (fin granulata). La microscopul electronic se observa putine organite (mitocondrii, RE, complex Golgi), perinucleare, iar membrana prezinta microvili. Celulele foliculare sunt turtite, cu citoplasma putina si nuclei tahicromatici. ele sunt unite prin desmozomi si hemidesmozomi.

Foliculul primar unilamelar

Mai intai creste ovocitul, apoi celulele (proces de crestere asincron), rezultand un ovocit si un singur rand de celule cubice foliculare. Ovocitul masoara 60 de micrometrii, nucleu mare si eucromatic, cu nucleol. Citoplasma se incarca cu glicogen, avand aspect granulat, acidofila. La ME se observa organitele care se dezvolta, se disperseaza in citoplasma si zonele Golgi se dispun in citoplasma periferica, urmand un proces de secretie a GP din zona pellucida. Apare un contur fin de zona pellucida. Zona pellucida apare striata pentru ca e strabatuta de microvilii ovocitului si de prelungirile celulare foliculare unite prin jonctiuni gap. Celulele foliculare sunt unite prin desmozomi, hemidesmozomi, iar membrana bazala separa formatiunile avasculare de corticala inconjuratoare.

Foliculul primar multilamelar(FPM)

Este format din ovocit si mai multe randuri de celule foliculare care formeaza granuloasa foliculara, teaca externa si teaca interna. Limita dintre granuloasa si teaca interna este clara pentru ca incepe sa se formeze m. Slavianski. Ovocitul are 130 de microni, nucleu mare, veziculos ( se numeste vezicula germinativa); nucleolul se numeste pata germinativa. Citoplasma eacidofila, incarcata cu glicogen, avand aspect granulat. La ME apar organite foarte bine dezvoltate cu aparatul Golgi in ectoplasma, membrana are numerosi microvili si se vede mult mai bine zona Pellucida. Granuloasa este formata din celule foliculare de dimensiuni crescute, poliginale, cu citoplasma palida si nucleu eucromatic pentru ca se incarca cu incluziuni lipidice (h. sterolici). Pe membrana celulara apar receptori pentru FSH; celulele cu receptori pentru FSH au ~1500 de receptori. FSH stimuleaza actiunea enzimatica a aromatazei. Celulele care nu au receptori sunt conectate prin jonctiunea gap cu celelalte, relizandu-se o stimulare de tip mesager secund. Secretia propriu-zisa de estrogeni incepe in stadiul de FPM cu 6 randuri de celule granuloase. Aceasta secretie se face in teaca interna unde rezulta androstendion care trece in celulele granuloasei si sunt substrat de aromatizare rezultand estriol.Capacitatea de a transforma mediul androgenic in estrogeni conditioneaza capacitatea foliculului de a ajunge la maturitate.

Teacainterna este formata din celule alungite , fusiforme cu citoplasma palida incarcata cu incluziuni lipidice. Celulele tecale interne prezinta receptori pentru LH care stimuleaza secretia de androgeni dar si de progesteron.

Teaca externae formata din miofibroblaste cu filamente de actina , miozina ,filamente intermediare de vimentina si desmina.

Foliculul secundar vezicular

Datorita secretiei de estrogeni crescuta, hormonul se acumuleaza extracelular pentru ca e exocitat impreuna cu lichidul folicular. Astfel se disloca celulele din granuloasa si se formeaza corpii Call-Exner inconjurati de celule foliculare dispuse radiar. Cavitatea e acidofila, contine lichid folicular cu estrogeni, FSH cu GAG, cu proteine de legare a steroizilor, cu mici cantitati de androgeni. Cavitatile conflueaza formandu-se cavitati mai mari, neregulate. In rest are aceleasi componente.

Foliculul antral

Nu e matur pentru ca mai exista doua, trei cavitati mici si nu se gaseste in corticala externa. Are o cavitate mare numita antru folicular. Secreta progesteron pentru ca e cu cateva zile inainte de ovulatie si creste cantitatea de LH din sange. Progesteronul opreste diviziunea celulara, granuloasa subtiindu-se foarte mult si acumulandu-se lichid. El are o structura polara, la un pol gasindu-se ovocitul cuprins in cumulus ooforus (c.o.), la alt pol fiind antrul. In acest stadiu se formeaza corona radiata. Ea si zona pellucida insotesc ovocitul pana in oviduct.

Foliculul matur

Masoara 2,5-5 cm, simtindu-se la mana. Structural e o vezicula polara, cu ovocitul cu z. pellucida si corona radiata incluse in c. o. la un pol si antrul la celalalt inconjurat de o granuloasa subtire (5-6 randuri de celule foliculare), teaca interna si teca externa. Ultimele doua sunt vascularizate (granuloasa ramane avasculara pana la ovulatie). Corona radiata se desprinde de granuloasa si floteaza liber in antrul folicular. Apare astfel stigma pe suprafata ovarului (z. in care albugineea se subtiaza).

Ovulatia poate fi unica (o data pe luna) sau multipla (din cauze genetice, psihice, medicamentoase-stimulatori de ovulatie, anticonceptionale daca sunt intrerupte brusc; daca anticonceptionalele sunt intrerupte se produce ovulatia indiferent de ziua ciclului). In timpul ovulatiei, au loc extravazari de proteine in interstitiu datorita LH care creste cu cateva zile inaintea ovulatiei, producandu-se edeme-palpebral, la picioare, dimineata, creste concentratia progesteronului, apar histamina, vasopresina, PG, colagenaza in lichidul folicular. Progesteronul activeaza plasminogenul; plasmina permeabilizeaza membrana lizozomala si se elibereaza colagenaza care lizeaza peretele folicular. Se contracta miofibroblastele din teaca externa iar ovocitul e eliminat in tuba uterina. Datorita ruperii foliculare in ziua 14 poate aparea o usoara sangerare.

Foliculii atretici

La foliculii mici (pana la multilamelar), procesul de atrezie e complet si duce la disparitia completa a folicului. La foliculii mari, ovocitul degenereaza, se autolizeaza si dispare. In locul lui se observa z. pellucida care se ingroasa si se faldureaza si ocupa cavitatea centrala a foliculului. Granuloasa degenereaza prin procese de fragmentare si de liza a nucleului (carionexis/carioliza) urmate de vacuolizari citoplasmatice si de autoliza. Celulele care nu au degenerat se pot descuama si vor fi regasite in cavitatea centrala impreuna cu z. pellucida. Tecile se hipertrofiaza si se desprind din ele insule de celule care vor forma glanda interstitiala a ovarului, secretoare de androgeni.

Corpul galben

Celulele granuloasei si celulele tecale restante dupa ovulatie vor forma o glanda endocrina localizata tot in corticala. O data cu expulzarea ovocitului II se expulzeaza si o parte din lichidul din antru. Datorita acestui fapt, foliculul se colabeaza si apare o formatiune policiclica cu numeroase invaginari ale peretelui. Sangele se acumuleaza in cavitatea foliculului restant si se coaguleaza, formandu-se un cheag care va fi invadat de tesut conjunctiv. Acest cheag se gaseste in centrul corpului galben. Urmatoarea faza este de luteinizare a celulelor granuloasei si tecale: granuloasa devine luteinica (80% din greutatea corpului galben), iar tecile devin teci luteine. Celulele granuloasei cresc in dimensiuni, se incarca cu incluziuni lipidice si cu un pigment luteotrop de culoare galbena. Apar vase de sange printre celulele granuloasei. Aceste vase sunt de neoformatie sau provin din structurile din jurul granuloasei. Celulele granuloase luteinice secreta estrogeni.

Celulele tecale interne devin poligonale, se incarca cu incluziuni lipidice dar au citoplasma mult mai intunecata. Numarul vaselor de sange e mai mare decat in folicul. Daca nu exista sarcina, un corp galben numit. incepe sa involueze in ziua 24 , iar involutia se termina in ziua 28. Daca exista sarcina se formeaza corpul galben de sarcina care evolueaza 6 luni la parametrii maximi, apoi involueaza pana la termen. El secreta in aceasta perioada relaxina care determina o imbibare apoasa a tesutului conjunctiv din simfiza pubiana determinand dezvoltarea soldurilor.

Involutia incepe prin progresia de tesut conjunctiv dispre cheagul central si corpul galben e inlocuit complet de benzi de fibre de colagen. Apare astfel corpul albicans, formatiune ovalara cu contur policiclic, cu putina substanta fundamentala si rare celule conjunctive. Corpul alb sufera un proces de degenerare hialina, fiind inlocuit de o masa amorfa care nu se coloreaza cu coloranti acizi sau bazici, aparand palida. Treptat dispare dar cat exista , deformeaza suprafata ovarului.

Aspectul heterogen al ovarului se datoreaza cresterii foliculare, selectiei foliculilor care vor intra in crestere si a celor ce urmeaza sa se matureze. Initial cresterea foliculilor e independenta de FSH, dar cresterea in sine e dependenta de FSH. Cresterea se face in 120-150 de zile pentru foliculii mici si in 65 de zile pentru foliculii mari. Selectia foliculilor care vor intra in crestere se face cu un an inaintea fiecarui ciclu, iar selectia celor care se vor maturiza se face cu o luna inaintea ciclului: se selecteaza acel folicul care are cea mai mare concentratie de FSH si de estrogen in lichidul folicular.

Ciclul ovarian are doua faze: faza foliculinica (dezvoltarea foliculilor si pregatirea ovulatiei) si faza luteinica. Faza foliculinica are valoare fixa de 14 zile indiferent de durata ciclului, astfel incat intre zilele 7-16 exista riscul de sarcina fie ca ciclul e de 21, 28, 35 de zile



Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1260
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site