Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


ARHIVELE IN AGRICULTURA ROMANIEI

Agricultura



+ Font mai mare | - Font mai mic



CAP. 1 ARHIVELE IN AGRICULTURA ROMANIEI 1920-1940



CAP.1.1 ISTORIC

Cu toate ca Romania burghezo-mosiereasca era o tara "eminamente agricola", agricultura ei era, in realitate, extrem de inapoiata. Taranimea muncitoare, crunt exploatata de catre mosieri, traia o viata chinuita. Partidele burgheze nu aveau interes sa se preocupe de rezolvarea problemei agrare. Singurul partid, cu adevarat reprezentant al intereselor maselor exploatate, care milita pentru rezolvarea problemei agrare, era Partidul Comunist din Romania.

Importanta pe care Partidul Comunist din Romania o acorda problemei taranesti, iese in evidenta deosebit de clar din documentele de partid, care constituie un bogat izvor istoric atat in ce priveste tezele teoretice, cat si din punct de vedere practic, al continutului de fapte si date. Sunt analizate unele aspecte ale problemei agrare din perioada 1921-1944 si se ajunge la concluzia ca masurile luate de "sus", de catre cercurile guvernante, desi usureaza intr-o anumita masura situatia taranilor, sunt , in ultima instanta, simple paleative intrucat nu pot rezolva radical problema agrara, ceea ce duce la cresterea nemultumirii taranilor saraci si mijlocasi fata de starea de lucruri existenta. Milioane de tarani se afla intr-o stare de framantare fatisa sau latenta. Documentele elaborate de cel de-al V-lea Congres al Partidului Comunist din Romania analizeaza alianta dintre clasa muncitoare si taranimea muncitoare, precum si gradul de exploatare al acestor mase. Decalajul dintre preturile industriale si cele agrare permite clasei exploatatoare sa obtina o parte importanta din supramunca micilor producatori agricoli. In urma maririi continue a acestui decalaj, in anul 1933 pretul produselor agricole scazuse pana la procentul de 48%"un taran trebuia sa vanda 3kg de grau ca sa cumpere o cutie de chibrituri."

CAP.2 ARHIVELE IN AGRICULTURA     ROMANIEI 1960-1965

CAP.2.1CARACTERIZARE GENERALA

Marile prefaceri prin care a trecut Republica Populara Romania in anii puterii populare exprima rezultatul politicii juste marxist-leliniste a Partidului Muncitoresc Roman, al activitatii creatoare a maselor muncitoare conduse de partid in infaptuirea societatii noi, lipsite de exploatare.

La un an dupa Congresul partidului, plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman din 30 iunie-1 iulie 1961 a analizat cum se indeplinesc obiectivele stabilite de Congresul al III-lea al P.M.R., dupa care s-au luat masurile corespunzatoare pentru realizarea sarcinilor stabilite prin planul pe 6 ani.

Plenara a constatat ca impresionantul program al dezvoltarii economiei nationale se infaptuieste cu succes.

Inca de la inceputul anului 1962 gospodariile agricole de stat, statiunile de masini si tractoare, gospodariile colective au desfasurat o activitate sustinuta. La aceasta actiune entuziasta au participat si arhivistii, care, insufletiti de dorinta de a aplica in viata hotararile Congresului al III-lea al P.M.R., nu precupetesc eforturile in munca pentru folosirea materialelor arhivistice in sprijinul costructiei socialiste.

Lucrarile sesiunii extraordinare a Marii Adunari Nationale s-au incheiat cu aprobarea unanima a raportului prezentat de presedintele Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej si votarea "Legii cu privire la infiintarea Consiliului Superior al Agriculturii si a Consiliilor agricole regionale si raionale - documente ce vor dirigui intreaga activitate a agriculturii."

Astfel, unitatile socialiste din agricultura au devenit, prin noua lor organizare, organe creatoare de material documentar, material prin care se reflecta epoca de framantari si lupte pe care Partidul Muncitoresc Roman, clasa muncitoare si taranimea muncitoare le-au purtat pentru a ajunge la aceasta biruinta.

CAP.2.2 ORGANIZAREA ARHIVELOR 1960

Materialul prezinta o importanta deosebita din punct de vedere arhivistic.

Presedintii de G.A.C.-uri, consiliile de conducere, organele locale ale puterii de stat si arhivistii au sarcina sa vegheze la costituirea documentelor recpective potrivit instructiunilor Directiei generale a arhivelor statului.

Asigurarea pastrarii acestor acte este, de asemenea, o sarcina de onoare caci ele reprezinta tezaurul de documente al unuia din cele mai insemnate acte revolutionare pe care le-a infaptuit poporul nostru - colectivizarea agriculturii.

In Republica Populara Romania materialele documentare sunt o problema de stat, a carei rezolvare este incredintata Directiei generale a arhivelor statului prin Decretul 353/1957 si prin H.C.M. 1119/1957. In cuprinsul acestor legi este prevazuta, pe de o parte, obligatia Arhivelor statului de a indruma si controla organizarea arhivelor pe intreg cuprinsul tarii, iar pe de alta parte, obligatia tuturor organizatiilor socialiste de a aplica instructiunile Directiei generale a arhivelor statului in ce priveste organizarea arhivelor proprii.

In timpul Romaniei burghezo-mosieresti, Ministerul Agriculturii a creat un bogat fond arhivistic, deoarece preocuparea de baza a economiei era agricultura. Nu putine sunt dosarele care reflecta formele de arendare a pamantului, cererile de improprietarire ale taranimii lipsite de pamant, plangerile acelora care fusesera nedreptatiti de improprietarire, abuzurile comisiilor de "improprietarire" si alte aspecte sociale, economice si politice, fapte ce demasca adevarata fata a conducatorilor "Romaniei Mari". Problema folosirii arhivelor pentru interesele oamenilor muncii, dar mai ales pentru sprijinirea dezvoltarii anumitor sectoare cultural-stiintifice nu se punea. Burghezia folosea materialele in scopurile ei. Existau probleme diferite in acelasi dosar, pe ani diferiti si acest sistem nestiintific de arhivare a produs mari greutati in munca de prelucrare tehnico-stiintifica a materialelor, dar mai ales in operatiunea de expertizare.

Arhivele in regimul democrat popular au un rol cu totul deosebit de trecut; ele apartin poporului, sunt puse in slujba poporului, in slujba construirii socialiste.

Cunoscand principiile care stau la baza arhivisticii socialiste in general si sarcinile pe care le au arhivistii in cadrul Ministerului Agriculturii, acestia au cautat sa intocmeasca si sa aplice in cat mai bune conditii nomenclatorul si indicatorul cu termene de pastrare.

Nomenclatorul actelor este un instrument de lucru prin care materialele documentare curente ale institutiilor si organizatiilor sunt grupate pe partile structurale ale institutiei sau organizatiei, iar inauntrul partilor structurale, pe probleme.

Aplicarea acestor instrumente contribuie direct la constituirea dosarelor privind aceeasi problema pe parti structurale, cat si la gasirea unor termene de pastrare pentru fiecare problema sau genuri de materiale.

Cunoscand faptul ca in aparatul central al Ministerului Agriculturii erau doua departamente cu peste 25 de directii generale, cat si faptul ca unitatile ce apartin de minister erau in numar de cateva mii si foarte variate din punct de vedere al preocuparilor (trusturi Gostat, G.A.S.-uri, S.M.T.-uri, institute de invatamant agricol superior, mediu si profesional, institute de cercetari, statiuni si laboratoare, intreprinderi Agrosem) se considera indicata intocmirea acestor instrumente de catre fondul tutelar deoarece unitatile subordonate Ministerului Agriculturii nu avea personal specializat in munca de arhiva.

In acest scop, inca din toamna anului 1960, a fost format un colectiv care avea sarcina sa intocmeasca nomenclatorul de acte pentru aparatul central si pentru unitatile de pe teritoriu. Pentru buna desfasurare a activitatii s-a dat o instructiune de lucru, in care erau indicate toate operatiunile ce urmau sa fie executate in vederea culegerii materialului si a redactarii acestuia.

De un real folos in culegerea materialului si sistematizarea lui l-a constituit cunoasterea schemei de organizare a ministerului. Apoi s-au intocmit fise in care s-a facut o scurta caracterizare a problemelor. Fisele astfel intocmite au fost aranjate pe partile structurale ale ministerului, in ordinea schemei de organizare si randuite in raport cu legatura fireasca dintre ele, dupa care au fost transcrise intr-un tabel general ce a constituit nomenclatorul.

In instructiunea de lucru intocmita la inceput se stabilise sistemul de constituire a nomenclatorului, incepand cu numarul unu (arab) - coloana 3 - in cadrul fiecarei directii generale. S-au dat cifre romane directiilor generale (rubrica 1), litere majuscule serviciilor (rubrica 2) si cifre arabe problemelor (rubrica 3).

Un alt avantaj al sistemului aplicat in cadrul ministerului il constituie faptul ca nomenclatorul poate fi intocmit intr-un timp foarte scurt, la sfarsitul anului, deoarece pot lucra in acelasi timp 2 sau 3 persoane la mai multe parti structurale deodata, pentru a definitiva la fata locului nomenclatorul ce urmeaza sa se aplice anul urmator.

In cazul cand la majoritatea partilor structurale nu sunt modificari de facut, vechiul nomenclator poate fi aplicat si in anul ce urmeaza.

La intocmirea nomenclatorului s-a avut premanent in atentie ca pozitia "diverse" sa incheie intotdeauna compartimentul de numere al partilor structurale inferioare. Acelasi mod de lucru s-a folosit si pentru intocmirea nomenclatorului de acte necesar Departamentului Gostat.

In conformitate cu Ordinul M.A. nr. 580, din 6 decembrie 1960, privind "Regulamentul pentru organizarea si functionarea arhivei din centrala M.A. si arhivele unitatilor sale pendinte", Serviciul registraturii generale si organizarii arhivei, potrivit art. 4 din susmentionatul ordin, are obligatia sa controleze toate unitatile ministerului de pe teritoriu asupra modului in care se aplica ordinile si instructiunile elaborate de    M.A., precum si cele elaborate de Directia generala a arhivelor statului din Ministerul Afacerilor Interne.

Datorita sprijinului acordat in permanenta de catre conducerea ministerului, s-au putut controla in anul 1961 cca. 100 de unitati din regiunile Bucuresti, Dobrogea, Oltenia, Galati si Ploiesti. De asemenea, s-au intocmit si nomenclatoarele de acte pe anul 1961, tinandu-se cont de urmatoarele categorii de unitati: trusturi regionale Gostat, gospodariile agricole de stat, uzinele de reparatii, intreprinderile regionale Agrosem, bazele de aprovizionare, statiunile de masini si tractoare, institutele de invatamant superior, institutele de cercetari stiintifice, statiunile si bazele experimentale, scolile.

Pentru intocmirea nomenclatoarelor in unitati, la fata locului, s-a avut grija ca problemele sa fie bine diferentiate, nu numai in cadrul serviciului, ci chiar in cadrul problemelor. De exemplu, in nomenclatorul G.A.S. Mogosoaia, regiunea Bucuresti, erau prevazute pozitiile:

29 Repartitii livrari;

30 Corespondenta privind livrarile;

31 Repartitii aprovizionare;

32 Contracte aprovizionare;

33 Corespondenta privind organizarea.

Pozitiile 30 si 33 n-au fost prevazute in nomenclator deoarece erau rezumate prea general.

Mai intai, s-a alcatuit schema de clasificare a indicatorului in care s-au incadrat toate problemele rezultate, apoi s-a trecut la fixarea termenelor de pastrare, tinandu-se seama de termenele prevazute in indicatorul tip, sau de importanta practica sau stiintifica a materialelor stabilite de comisia de expertiza a ministerului. In indicator, termenele de pastrare au fost notate permanent, pentru materialele de importanta documentara, si 1 an, 3, 5, 10, 15, pentru acele materiale care prezinta numai importanta practica temporara.

Indicatorul M.A., intocmit in modul prezentat mai sus, urma a fi trimis spre studiere tuturor partilor structurale din aparatul central, pentru a se face unele propuneri de imbunatatire, apoi proiectul indicatorului urma sa fie supus aprobarii conducerii ministerului, pentru a fi, in final, inaintat spre confirmare Ministerului Afacerilor Interne - Directia generala a arhivelor statului.



CAP.2.3 ARHIVELE C.A.P.

Documentele referitoare la C.A.P.-uri sunt constituite intr-o arhiva creata si pastrata de Oficiul judetean de Cadastru. Aici se gasesc documente referitoare la evidenta financiara a C.A.P.-urilor , la folosirea rationala a pamanturilor, scoaterea din circuitul agricol a unor suprafete de teren, amenajarea terenurilor pentru irigatii, situatia constructiilor, procese-verbale si situatii statistice privind productia agricola, planuri si schite cadastrale, harti.

Exista insa si documente create si aflate numai la C.A P., ca: actul de constituire, cereri de inscriere, procese-verbale de inscriere a bunurilor intrate in C.A.P., registre de evidenta a membrilor cooperatori, diplome, carti de onoare.

In concluzie, intocmirea nomenclatoarelor si indicatorilor in diferite forme, avand la baza principiile si normele arhivistice in vigoare, stabilita de Ministerul Afacerilor Interne - Directia generala a arhivelor statului, exprima obligativitatea fiecarei institutii centrale de a-si organiza arhivele pe principii noi, in scopul satisfacerii cerintelor activitatii practice si stiintifice, in dezvoltarea economiei nationale.

Cuprins

CAP. 1 ARHIVELE IN AGRICULTURA ROMANIEI 1920-1940

CAP.1.1 ISTORIC   

CAP.2 ARHIVELE IN AGRICULTURA    ROMANIEI 1960-1965

CAP.2.1CARACTERIZARE GENERALA   

CAP.2.2 ORGANIZAREA ARHIVELOR 1960

CAP.2.3 ARHIVELE C.A.P.   




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1488
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved