Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Tehnologie apicola

Agricultura

+ Font mai mare | - Font mai mic



Tehnologie apicola

Apicultura moderna Intretinere si exploatare Patologie apicola Stuparitul pastoral Stuparitul stationar Tehnici de crestere a reproducatorilor Tehnici de inlocuire a matcilor Tehnica apicola Colectarea veninului

Crearea spatiului pentru cules Metodele aplicate coloniilor puternice Metoda Farrar




Tehnica producerii laptisorului Principiile de baza ale oricarei metode Lucrari preliminare Lucrarile propriu-zise Producerea laptisorului

Tehnici de sporire a productiei de miere Metoda Miller cu o singura matca Metoda lui Robinson cu magazine Metoda lui John Long Metoda coloniilor de stransura Metoda Snellgrove

Crearea spatiului pentru cules

Metodele aplicate coloniilor puternice

La stupii multietajati cu 2 matci si podisor Snellgrove

Prin inversarile periodice ale cuibului (la 10-15 zile) se evita pericolul roitului, roiul stolon de sus primind din cand in cand faguri cu puiet capacit ridicati din corpul de jos. Pentru largirea spatiului se adauga peste colonia de jos (FB) un nou corp de recolta, despartit de cuib cu gratie Hanemann. Prin inversarea urdinisurilor facuta dupa metoda Snellgrove, corpurile de jos au absorbit deja culegatoarele FA din corpul de sus. Este timpul sa se aplice metoda lui Farrar.

Metoda Farrar

Cu 24 ore inainte, cu ajutorul unui tampon de vata imbibat cu un parfum, se uniformizeaza mirosul celor 2 colonii. A 2-a zi podisorul Snellgrove se retrage definitiv, fiind inlocuit cu o gratie Hanemann. Inainte cu 2 zile inaintea culesului principal, se extrage toata mierea din corpul de recolta intercalat, pentru a face loc recoltei ce urmeaza, peste corpul cu miere extrasa intercaland un al doilea corp de stransura.

La stupul Dadant-dublu

Dupa inversarile facute la timp, avand si roiul stolon deasupra, marele cules va gasi stupul pregatit cu fagurii cu puiet urcati in corpul de deasupra (cel cu roiul stolon), in locul lor fiind adusi alti faguri gata claditi si 1-3 faguri artificiali. Pentru strangerea recoltei deasupra FB se intercaleaza un corp, sub podisorul Snellgrove, despartit de cuibul de jos cu gratie.

La stupii Dadant cu magazin

Li se adauga 2 magazine cu faguri gata claditi, fagurii din magazine fiind putin mai distantati pentru ca albinele claditoare sa lungeasca celulele, si astfel matca sa nu poata depune oua in ei. Pe masura culesului se suprapun alte magazine sau cate un corp intreg.

La stupii orizontali cu o singura matca

La stupii puternici si cu 2 urdinisuri, operatiile ce premerg marelui cules sunt putin mai complicate. Daca cuibul ocupa 15-6 faguri ramane putin loc pentru stransura. Este nevoie sa extragem mai des mierea pentru ca albinele sa aiba suficient spatiu pentru stransura. O metoda buna de restrangere a cuibului pe 10 faguri este folosirea unei diafragme cu gratie Hanemann. Fiind blocata pe 10 faguri matca va oua pe elipse mai mari, ocupand aproape toata suprafata fagurilor iar pentru cules vor ramane disponibili 14 faguri.

Cu 10-12 zile inaintea culesului, cuibul matcii se izoleaza in partea opusa urdinisului principal, pe o suprafata de cel mult 30 cm largime, pe cel mult 6 faguri (1 cu puiet capacit, 2 gata claditi si pulverizati cu apa indulcita, 1-2 faguri artificiali, 1 cu pastura si miere), restul fagurilor cu puiet necapacit asezandu-se dincolo de gratie, in corpul de stransura, asezati chiar langa gratie, in aceeasi ordine in care a fost cuibul matcii inaintea schimbarii. Urmeaza apoi puietul capacit, iar dupa ei, la marginea opusa cuibului se completeaza cu faguri gata claditi.

In cazul in care se practica pastoralul, matca nu se ingradeste pe 6 faguri, ci pe 10, scotand din marginea compartimentului de stransura 3 faguri cu miere maturata. Fagurii ramasi in compartimentul de stransura vor fi impinsi spre golul creat dupa retragerea fagurilor cu miere. In golul ramas acum langa gratie se aseaza fagurii cu puiet retrasi din cuib, matca ramanand pe loc, compartimentul cuibului fiind completat cu atatia faguri gata claditi si artificiali cati au fost trecuti dincolo de gratie. In pragul marelui cules, se scoate capacul stupului orizontal din balamale, se ridica scandurelele podisorului din mijlocul stupului, se aplica o gratie si un corp de stup vertical plin cu faguri claditi sau 2 magazii de recolta.

Aplicarea unui corp de vertical sau a magazinelor de recolta deasupra stupilor orizontali da rezultate si mai bune la stupii cu 2 colonii.

Tehnica producerii laptisorului

Principiile de baza ale oricarei metode

pentru producerea laptisorului este indicat a se folosi doar familiile puternice, cu matci prolifice, stimulandu-le cu miere si polen, in perioada roirii;

cea mai buna hrana pentru stimulare este mierea careia i se adauga 20% apa (ceai) si o cantitate de pastura sau polen; sau va fi pregatita din 300 g miere (zahar), 1 litru ceaiuri, 2 g sare de bucatarie, amestecandu-se - in momentul hranirii - cu polen, pastura sau lapte degresat etc., dandu-se in portii de 100-150 g dimineata si seara, cat timp colonia orfanizata produce laptisor.

operatia de incepere a recoltarii laptisorului se va porni doar dupa stabilizarea incalzirii timpului;

coloniile alese trebuie sa fie indemne de orice boala molipsitoare;

in coloniile producatoare de laptisor sa fie cat mai putini trantori;

botcile goale in care urmeaza sa se faca transvazarea vor fi date familiei crescatoare cu cateva ore inainte de inceperea transvazarii pentru ca sa capete mirosul specific acestora, usurand acceptarea larvelor ce se vor transvaza;

botcile inzestrate cu larve sa fie ferite de curenti, soare, raceala, asigurandu-le un mediu umed si caldut (cu ajutorul unui prosop umed si cald tinut pe tot timpul transvazarii);

laptisorul ramas in botcile deja recoltate trebuie spalat, caci daca laptisorul ramane cateva ore pana la o noua transvazare, se va usca iar noile larve nu vor mai fi acceptate. Dupa spalare (clatire), fagurele cu botci se stropeste cu sirop si se pune deasupra ramelor de cuib ale unui stup puternic (unde se lasa 20 de minute pentru curatire). Daca transvazarea se va face imediat dupa recoltare noile larve vor fi primite mai usor;

recoltarea laptisorului se face din 3 in 3 zile (daca varsta larvelor mutate in botci a avut cel mult 18-24 de ore de la nasterea lor din ou. Daca varsta este mai mare, recoltarea trebuie sa se faca din 2 in 2 zile.

Lucrari preliminare

Procurarea ustensilelor si utilajelor

Sunt necesare cateva sute de botci artificiale facute cu ajutorul unui sablon, din cea mai buna ceara (obtinuta prin topirea descapaciturilor de culoare alba). Orice alta ceara ar putea sa aiba in ea urme de propolis, care se stie ca inhiba tendinta albinelor de a lua in crestere larvele transvazate in botci. In lipsa unei ceri de calitate se recomanda folosirea botcilor artificiale din material plastic sau din sticla.

Botcile sunt montate pe bare mobile de lemn de 0,5 cm ce stau etajate cate 4-5 in cate o 'rama port-botci'. Barele mobile se sprijina pe niste suporti fixati in interiorul spetezelor verticale ale fiecarei rame, prima bara fiind pozitionata la 2 cm sub speteaza de sus. Numarul botcilor pe bara este in legatura cu metoda de lucru (intre 40 si 30 pe o singura bara), metoda Hanganu utilizand 320-400 larve (timp de 3 zile) fata de metoda Padurean (pe o singura bara maxim 15 botci), care da zilnic coloniei cel mult 3 bare cu botci (45 botci lipite la intervale egale).



Pentru transvazare se foloseste o spatula de mutatie facuta din sarma de otel groasa de 1,5 cm, inclinata usor la 2,5 cm de la capatul opus, unde varful este latit ca o lopatica si intors orizontal.

In cazul folosirii metodei Hanganu avem nevoie de stupi goi pentru mutarea matcilor coloniilor orfanizate provizoriu (3 zile).

Pentru unificarea mirosurilor avem nevoie de un pulverizator.

Pentru a inlesni recoltarea botcilor vom folosi un cutit cu lama subtire, ce se va incalzi in prealabil in apa fierbinte. Nu este recomandat a se incalzi lama cutitului la foc pentru ca mirosul se transmite botcilor (care nu vor mai fi luate in crestere).

Pentru recoltarea laptisorului se foloseste o simpla spatula de lemn (razuind de 2-5 ori interiorul botcii) sau un aparat cu vacuum tip Hanganu.

Pastrarea laptisorului se face intr-un termos mare umplut pe jumatate cu gheata pisata, peste care se aseaza recipientele cu laptisor (din sticla neutrala sau plastic), inchise perfect, in care sa poata intra circa 30-70 g laptisor.

Pe o perioada mai lunga laptisorul este pastrat in frigidere.

Materiale folosite

miere

zahar

polen

inlocuitori proteici (lapte praf degresat)

apa de colonie

Cu foarte putin timp inainte de inceperea transvazarii larvelor in botci, se pregateste 1 g laptisor cu cateva picaturi de apa distilata, servind la fixarea mai usoara a larvei pe fundul botcii, apa distilata pastrand o ambianta umeda.

Organizarea coloniei ce va procura permanent larve

1. Colonia sau coloniile care vor furniza larvele trebuie sa aiba matci de cel putin 2 ani dar notate ca bune si prolifice, ce vor fi deprinse cu cel putin 10 zile inainte sa oua sub izolator. Matcile vor fi schimbate in fiecare zi pe alta fata a fagurelui, insemnandu-se pe speteaza superioara a fagurelui data mutatiei, indicand cu o sageata pe care anume din cele 2 fete ale fagurelui a ouat in ziua respectiva. Astfel, vom avea la dispozitie sute de larve pentru mutatie, in varsta de cateva ore. Matca stupului se prinde cu ajutorul tubului de sticla, fara a o atinge cu mana si va fi eliberata imediat pe fata a doua a fagurelui sau pe un alt fagure gol, ce a stat cel putin o zi la marginea cuibului, pentru ca albinele curatitoare sa-l ia in primire si sa-l curete. Rama cu izolatorul sub care este matca, se introduce in mijlocul cuibului langa un fagure cu puiet necapacit, lasand cel putin 5 mm spatiu gol intre suprafata izolatorului si cea a fagurelui vecin din cuib. Dupa 24 de ore matca este din nou mutata, continuandu-se mereu in felul acesta.

2. A doua metoda de izolare a matcii pentru obtinerea de larve cu varsta precisa este cea fara izolator, folosind asezarea fagurilor in pat cald, spre peretele din fund al stupului oranduind spatiul pentru un nucleu de 3 rame despartit printr-o diafragma speciala, perfect etansa, avand in partea de jos o fasie de gratie Hanemann de 3-4 cm. Prin gratie albinele coloniei au posibilitatea sa ia contact cu matca lor aflata in nucleu. Operatia se face astfel: se cauta matca stupului, se prinde cu tubul de sticla, se inchide provizoriu intr-o colivie pana ce se organizeaza nucleul. In nucleu se pune un fagure plin cu miere, unul cu miere si pastura, ambii cu albina acoperitoare. Intre acestia se matura cu peria albinele tinere de pe 2-3 faguri cu puiet necapacit, iar in spatiul liber din mijlocul nucleului se introduce un fagure gol ceva mai vechi, din cei deja curatati de albine, usor stropiti cu sirop. Deasupra, intre rame, se pun sipci care inchid perfect golul dintre ele; matca se elibereaza in spatiul din mijloc al nucleului, dupa care se pune ultima sipca. Dupa 24 de ore scoatem fagurele cu oua fara albina acoperitoare si fara matca si-l introducem dincolo de diafragma, in cuibul mare sau chiar in alta colonie, inlocuindu-l in nucleu cu un altul gol pe care se elibereaza matca din tubul de sticla. In felul acesta se procedeaza zilnic, insemnand fiecare fagure cu oua, sus pe letisor, cu o piuneza albastra, galbena sau rosie, pentru a cunoaste varsta viitoarelor larve. Cuibul mare se va supraveghea ca nu cumva albinele sa cladeasca acolo botci, care, daca apar se vor strica.

Fiecare apicultor care se ocupa cu obtinerea laptisorului isi va alege metoda care i se pare mai convenabila.

Lucrarile propriu-zise

Sunt cunoscute mai multe metode, la noi fiind mai cunoscute cele ale lui Hanganu si Liviu Padurean.

Metoda Hanganu

Cere lucru in exces si interventii dese, supunand colonia la un efort de scurta durata (3-6 zile de orfanizare), lucrarea putand fi repetata dupa 20 de zile. Orfanizarea repetata nu este totusi recomandata, slabind mult potentialul coloniilor (mai ales spre sfarsitul sezonului de vara, albinele intrand in iarna insuficient pregatite). Se pot face serii de 2-5 stupi zilnic, in functie de marimea stupinei si timpul disponibil. Autorul opera, in mod obisnuit, cu 3 stupi pe zi, timp de 2 zile consecutive, ziua a 3-a fiind libera pentru celelalte lucrari din stupina. Inaintea inceperii lucrarilor cu cate 3 stupi se pregatesc 6 stupi goi de acelasi tip, care se aseaza la o margine a stupinei, putin mai departe de ultimul rand.

Ziua 1-a

Se deschide stupul nr 1 din prima serie de 3, se aleg 2 rame cu provizii (una cu miere in majoritate necapacita, cealalta cu miere si pastura), care vor ramane in stupul de origine impreuna cu majoritatea albinei. Matca coloniei impreuna cu fagurele pe care se afla si albina acoperitoare se muta intr-unul din stupii goi, impreuna cu toti fagurii cu puiet si oua ramasi (fara albina acoperitoare care ramane in stupul de origine). Fagurii cu puiet se perie (nu brutal) lasand o parte din albina acoperitoare pe fagurii care se vor muta in stupul cu matca de la marginea stupinei, care va mai primi albina tanara scuturata din 2-3 stupi vecini, albinele pulverizandu-se cu sirop si scuturandu-se dincolo dupa diafragma (in golul stupului). Fagurii periati se restituie stupilor din care au fost scosi provizoriu. In stupul in care s-a periat albina tanara (de la marginea stupinei), se pune un hranitor cu apa (avand grija ca aceasta sa fie asigurata 2-3 zile la rand), pana incepe sa-si formeze albine de zbor. Roiul astfel format va fi bine impachetat cu perne protectoare.

Stupul nr. 1 cu cei 2 faguri cu miere si pastura, toata culegatoarea si albina scuturata, va primi in mijloc 1 rama cu hranitor cu jgheab, avand celulele fagurelui umplute cu sirop diluat. De o parte si de alta se lasa loc pentru introducerea celor 2 rame port-botci, apoi sunt asezati cei 2 faguri cu miere si pastura. Cu ajutorul fumului si o perie, albina ce sta revarsata pe peretii stupului va fi dirijata spre acesti faguri, golul ramas in partile laterale fiind marginit cu 2 diafragme etanse, urmate de pernele de impachetarej. Se aseaza apoi podisorul si capacul lasand colonia orfana timp de 2 ore. Simtindu-se stramtorata, albina se revarsa spre iesire si ocupa toata scandura de zbor si peretele frontal al stupului (ori fac barba). Se procedeaza apoi la fel si cu celelalte 2 colonii din primul grup de 3 alese pentru producerea laptisorului, avand de acum 3 roi artificiali in 3 stupi goi de la marginea stupinei, intreaga operatie durand aproximativ 1,5 ore, daca este indeplinita de 2 persoane.



Dupa terminarea acestor lucrari se incepe transvazarea larvelor tinere de cateva ore, in botcile artificiale lipite pe barele mobile, barele port-botci cu larve fiind tinute provizoriu sub un prosop umed, pana ce toate cele 10 bare sunt completate, dupa care se introduc in cele 2 rame cu suporti, fiind introduse in stupul orfanizat nr. 1. stupul se va deschide in cea de-a 3-a zi pentru recoltarea laptisorului. Pana atunci, de 2 ori pe zi, se va turna in jgheabul ramei hranitor, cate 100 g miere cu polen, procedandu-se la fel si cu celelalte 2 colonii orfanizate.

Ziua a 2-a

Se repeta operatia descrisa mai sus cu cel de-al doilea grup de 3 stupi (4, 5, 6).

Ziua a 3-a

Este dedicata altor lucrari din stupina.

Ziua a 4-a

La orele 7-8 se scot pe rand toate ramele cu botci din primii 3 stupi, maturand in stupi toate albinele acoperitoare. Ramele port-botci sunt transportate in camera de lucru, unde, dupa eliminarea larvelor, se recolteaza laptisorul si aceleasi botci sunt inzestrate din nou cu larve tinere de cel mult 24 de ore, dandu-le spre ingrijire albinelor din primul lot (familiilor 1, 2 si 3), fiecare familie fiind supusa la sarcina de a da laptisor in 2 serii consecutive a cate 3 zile.

Ziua a 5-a

Se repeta aceleasi operatii cu lotul 2 (grupa a 2-a de 3 stupi 4-5-6).

Ziua a 6-a

Este consacrata altor lucrari din stupina (libera).

Ziua a 7-a

Se recolteaza a doua oara laptisorul de la primul lot (1-2-3) si se reorganizeaza vechile familii astfel:

se scot toate diafragmele si impachetajul din stupul nr. 1.

cei 2 faguri cu provizii se trec la margine.

toate albinele se pulverizeaza cu sirop foarte putin indulcit, parfumat cu esenta de lamaie sau de colonie.

se acopera provizoriu stupul si se aduc la loc faguri cu vechea matca si albina insotitoare (pulverizati cu acelasi sirop cu miros unificator).

se orfanizeaza stupul 7 din lotul 3 (grupa a 3-a), facand aceleasi operatii preliminare executate cu 7 zile inainte la stupul nr. 1 din grupa I-a. De data aceasta, fagurele cu matca si albina acoperitoare din stupul nr. 7, dupa ce au fost pulverizate cu acelasi sirop, vor fi mutati in stupul ramas gol (de unde s-a inapoiat matca cu fagurii si albina insotitoare a coloniei nr. 1). Albinele culegatoare ale roiului, desi vor primi o matca straina, fiind pulverizate cu acelasi sirop, vor accepta matca si albinele ei, primind toti fagurii cu puiet si hrana ai stupului nr. 7, de pe care s-a periat inainte toata albina acoperitoare in stupul lor de origine. Stupul nr. 7, care este primul din lotul 3, ramane orfan intr-o situatie mult mai buna decat cei 6 din primele 2 loturi, caci pe cele 2 rame cu miere si pastura si pe cea cu jgheab de hranit lasate in stup, se gaseste acum aproape intreaga populatie.

In felul acesta se procedeaza tot sezonul, pana la folosirea pe rand a tuturor stupilor din stupina in lucrarile de productie a laptisorului (pana la 1 august), ultimii stupi orfanizati, dupa extragerea laptisorului, unificandu-se cu cei 6 roi cu matci care s-au format la inceperea lucrarilor (de la marginea stupinei).

In loc sa lucram zilnic cu cate 3 stupi, se poate lucra cu 4, 5, 2 sau chiar cu unul singur, pastrand insa totdeauna a 3-a zi libera. Fortarea coloniilor orfanizate sa dea 3 serii de laptisor nu este recomandata (coloniile devenind apatice si epuizate, predispuse la imbolnaviri si bezmeticire), cantitatile de laptisor fiind mult mai mici ca la prima serie. Daca coloniile au fost lasate sa se refaca o perioada de 25 de zile se poate trece la alte 2 serii de recoltare de laptisor dar, neajunsul cel mare, coloniile orfanizate sunt scoase din productia de miere si ceara.

Metoda Liviu Padurean

In productia laptisorului sunt folosite numai familiile puternice, producatoare de miere, fara ca acestora sa le scada productia cu mai mult de 10%. Se organizeaza 3 categorii de familii: de prasila, pornitoare si doici.

Colonia de prasila

Este cea care furnizeaza larve de varsta precisa (cat mai tinere posibil) din cele eclozionate in acea zi.

Colonia pornitoare

Se formeaza cu 3-4 zile inainte. Intr-un stup perfect curat se formeaza un roi (de 1,2-2 kg albine) cu albine tinere, fara matca, oferite de stupii furnizori, starterul avand in componenta 2 faguri cu miere si polen, si 3 faguri cu puiet capacit cu albina acoperitoare. Dupa 7 zile i se mai adauga un fagure capacit fara albina, operatia repetandu-se din 3 in 3 zile, cu care ocazie se retrage cate 1 fagure golit de puietul ce a eclozionat intre timp. In felul acesta, in stupul pornitor vor fi in permanenta 6 faguri (2 cu hrana si 4 cu puiet capacit). Albinele coloniei pornitoare vor fi zilnic stimulate cu sirop cu proteine sau miere cu pastura (100-150 g), unei familii pornitoare fiindu-i repartizate 12 colonii doici ce vor produce laptisor zilnic, dar si miere, caci ele sunt colonii normale (cu matca). Fiecare colonie pornitoare (starter) ia in ingrijire cate 2 serii de larve in fiecare zi, dupa acceptare acestea fiind transferate in familiile doici (familii normale cu matca).

Coloniile doici

Pot fi toate cele puternice de productie, care au matci de 2 ani. Fiecare colonie va primi in fiecare zi, de la familiile starter, cate una sau 2 bare cu larve. In ziua a 3-a, cand urmeaza sa fie puse la colonia doica a 3-a serie de bare port-botci, prima serie data cu 3 zile inainte este scoasa spre recoltare. Botcile ramase dupa recoltare se reinsamanteaza, dupa ce au fost date in prealabil cateva ore, spre curatare, coloniei pornitoare. Se lucreaza astfel in mod continuu in fiecare zi, de la fiecare colonie doica recoltandu-se 1-2 bare cu 15-30 de botci (in functie de numarul dat in prealabil). Folosind aceasta metoda, zilnic o colonie poate produce in medie 4 g de laptisor, din luna mai pana in luna august inclusiv, putandu-se obtine o medie de 350 g laptisor de colonie.

Producerea laptisorului

Seara, intre orele 18-19 se dau coloniei pornitoare barele cu 50-100 botci cu larve, lipite cate 16-18 pe fiecare bara, familia pornitoare puternic stimulata primind 85-95% din materialul dat. Dimineata, la orele 7-8, acest material va fi distribuit coloniilor doici, fiecare colonie primind cate 1-2 bare port-botci asezate intr-o rama care se introduce intre 2 faguri cu puiet capacit si necapacit. In locul barelor cu botci, scoase din starter, vor fi introduse altele cu larve proaspat transvazate, in vederea acceptarii. Seara operatia se ia de la inceput.

Replantarea botcilor cu alte larve

Se recomanda ca la extragerea laptisorului sa lucreze 2 persoane (una extrage, cealalta replanteaza larvele in botcile golite). Barele cu botci replantate stau tot sub un prosop usor umezit cu apa calduta, pana se termina plantatul botcilor ce se dau aceluiasi stup imediat, pentru a lucra in continuare. Daca cumva s-a intarziat cu replantarea larvelor este indicata asezarea pe fundul botcilor, cu ajutorul unui betisor, a unei cantitati foarte mici de laptisor diluat cu apa distilata. Daca resturile de laptisor ramase pe fundul si peretii botcilor s-au uscat, este nevoie de curatirea lor cum s-a aratat mai inainte.

Pastrarea laptisorului

Laptisorul incepe a-si pierde din calitati chiar din primele 2 ore de la extractie. De aceea trebuie sa fie cat mai curand liofilizat.

Tehnici de sporire a productiei de miere



Metoda Miller cu o singura matca

Se bazeaza pe principiul descongestionarii periodice a cuibului. Incepand din aprilie, cand pomii roditori incep sa infloreasca, matca este izolata cu o gratie in cele 2 corpuri ME de jos (tehnica este folosita in S.U.A.).

Coloniile ME care au ajuns la inflorirea pomilor sa ocupe masiv 2 corpuri vor fi trecute pe 3 corpuri, corpul de jos fiind cel cu matca, izolata cu gratie. Urmeaza un nou corp de stransura (cu faguri gata claditi), urmat de cel de al 3-lea corp (fostul 2), fagurii ultimului corp periindu-se de albine pe un cearsaf intins in fata urdinisului. Cu aceasta ocazie, se vor strica si botcile gasite. O parte din albinele maturate se va ridica sus, in corpul cu puiet, restul ramanand in cuib cu matca. In corpul de sus, cu multa albina tanara, din 2 in 2 zile se va intercala cate 1 fagure artificial ce va fi scos imediat dupa cladire. Peste 10 zile se va verifica din nou corpul de sus pentru a vedea daca albinele si-au facut botci, distrugandu-le pe cele gasite. Pentru preintampinarea roirii, din corpul de jos se muta periodic fagurii cu puiet si albina acoperitoare intr-un nou corp (corpul 4), pus deasupra fostului corp 2. Fagurii vor fi asezati in mijloc, marginindu-i in ambele parti cu faguri goi gata claditi si artificiali. La mutarea puietului in corpul 4, daca se gasesc botci de roit, acestea vor fi stricate.

La un cules bogat si prelungit, americanii care nu dispun de un al 5-lea corp, extrag o parte din mierea maturata din corpurile 3 si 2, asezand fagurii la locul lor dupa extractie. Cu aceasta ocazie, se retrage gratia de la corpul de jos pentru a inlesni extinderea cuibului.

Metoda Miller cere un inventar redus, dar, desele interventii necesita un volum de lucru marit si necesita mana de lucru in plus, stupii fiind greu de manipulat fara mijloace adecvate.

Metoda lui Robinson cu magazine

Este practicata mult in S.U.A., coloniile iernand pe 2 corpuri tip Langstroth, cu populatii puternice si rezerve insemnate de miere si pastura, pentru siguranta adaugandu-se inca un corp magazin plin cu miere de cea mai buna calitate in faguri de culoare inchisa.

La controlul din martie se desface unitatea ghemului din cele 2 corpuri de iernare, majoritatea albinelor aflandu-se in corpul de sus, sub magazin. Din corpul de jos se scot 4 faguri goi si se inlocuiesc cu faguri plini adusi de la depozit, lasand ceilalti faguri goi la mijloc. Pentru ca ghemul si cuibul sa stea in locul cel mai cald din stup, magazinul de recolta se intercaleaza intre cele 2 corpuri. In felul acesta albinele stau sus la caldura, avand jos provizii insemnate. Pentru extinderea ouatului, atunci cand situatia o cere, magazinul de recolta va fi coborat pe fundul stupului, reorganizand colonia pe ambele corpuri.

La inceputul lunii mai, pentru a preveni aparitia frigului roitului, se face prima inversare a cuibului, iar odata cu inversarea, magazinul va fi urcat direct deasupra cuibului, izolandu-l cu gratie. La aceasta metoda stramutarea mierii din corpurile cu miere in zonele cu puiet echivaleaza cu o hranire stimulenta.

Pe masura ce culesul se intensifica, peste ultimul corp se adauga un nou corp cu faguri noi gata claditi si artificiali. Cu ocazia marelui cules multi apicultori americani obisnuiesc sa schimbe anual matcile, pentru a evita intrarea coloniilor in frigurile roitului.

Roiul stolon se formeaza intr-un corp aparte asezat pe un fund cu dublu separator, asezat deasupra FB, cu 2-3 faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare ridicati din corpul de jos, peste care se mai perie albinele de pe alti 2-3 faguri cu puiet deschis. Se va deschide un nou urdinis si, dupa cateva ore se va altoi o botca sau se va da, intr-o colonie automata, o matca virgina care inca nu a fost inca hranita de albinele coloniei de selectie din care provine. Dupa inceperea pontei se retrag atat separatorul dublu de sub corpul noului roi, cat si gratia Hanemann, ce desparte cuibul de jos. Matca de jos nu va urca sus, corpurile cu miere constituind un baraj, iar matca tanara, cu timpul va cobori in corpul de jos, inlocuind matca batrana.

Dupa floarea soarelui stupul se reduce la cele 2 corpuri initiale, colonia fiind pregatita pentru o noua iernare.

Metoda lui John Long

Aceasta metoda este practicata in Iowa (S.U.A.). Cuibul coloniei este pastrat atat iarna cat si vara pe 3 corpuri. In timpul roirii se inverseaza corpurile iar la cules se adauga corpuri suplimentare. Pe timpul iernii cele 3 corpuri vor avea faguri inchisi la culoare, fiecare colonie avand asigurate proviziile de miere si pastura (circa 36 kg).

In primavara matca ocupa cu puiet corpul superior dar, cand albinele blocheaza cuibul cu miere, matca e obligata sa coboare in corpul de jos (cel din mijloc). Aici matca gaseste mai putina caldura si, daca stuparul nu intervine cuibul va suferi o stagnare. De aceea, se recomanda coborarea fagurilor cu puiet din corpul de sus pe fund, deasupra acestora punandu-se fagurii goi gata claditi si buni de ouat, unde matca isi va continua nestingherita activitatea. Cand fagurii de jos vor fi goliti de puiet se va face o noua inversare. Inversarile vor continua, totdeauna avand grija ca fagurii cu puiet sa fie asezati pe fundul stupului, urmati de fagurii buni de ouat.

Pentru a se inlesni coloniilor o circulatie mai activa, incepand din aprilie, la fiecare corp de cuib se va deschide urdinisul superior. La aparitia culesului mare se pune o gratie Hanemann peste cuibul cu 3 corpuri si se adauga corpuri suplimentare. Inversarea periodica va continua pentru prevenirea roitului.

Metoda poate fi extinsa si la stupul Dadant dublu, dar, avand in vedere volumul lui mai mare, spatiul se va mari numai in raport cu nevoile coloniei.

Metoda coloniilor de stransura

In acest scop, colonia mama impreuna cu nucleul ajutator din acelasi stup sau cu roiul stolon alaturat, formeaza o unitate de productie. Unele FAV ajung sa fie atat de inaintate incat pot constitui singure unitati economice rentabile, valorificand culesul independent. Cei mai multi stoloni vor trebui insa uniti cu FAB asigurandu-se astfel colonii puternice de stransura, care vor da productii mari. Cele mai rentabile colonii s-au dovedit a fi cele care au 5 kg de albine zburatoare.

Stupii orizontali pe 24 rame, pot adaposti pe timpul iernii FAB puternice, avand de o parte si alta cate un nucleu. Coloniile sunt despartite prin diafragme duble din panza metalica sau gratie dubla, ori sunt intretinute in stupi separati, grupate cate 3-4, in vederea usurarii formarii coloniilor de stransura ce se organizeaza, cu cateva zile inaintea culesului, prin cedarea culegatoarelor. Coloniile mutate pe noi locuri in stupina vor primi pentru cateva zile apa in faguri.

Ca regula generala, coloniile care din anumite motive nu au putut atinge in pragul marelui cules cel putin 3,5 kg de albina zburatoare, vor valorifica culesul mult mai bine daca se vor uni, pastrand matcile disponibile in nuclee puse in stupi colectivi.

Metoda Snellgrove

Este folosita la stupii ME sau verticali ce au deasupra lor cate un nucleu stolon, separat de colonia de jos printr-un podisor Snellgrove. Nucleul stolon va fi ajutat cu puiet capacit din FAB, inaintea culesului devenind un roi puternic ce va ajuta cu culegatoare FB din corpul de jos.

Cu 3 zile inaintea culesului se face o ultima inversare a corpurilor cuibului de jos, astfel incat in corpul coborat pe fund se afla majoritatea puietului deschis. Pentru a elibera cat mai multa albina pentru cules, se ridica in roiul stolon 2-3 faguri cu puiet necapacit, fara albina acoperitoare. In corpul ce a fost pana atunci pe fund si prin inversare este acum sus, se afla fagurii cu puiet matur gata de eclozionare, cat si faguri goliti de puiet pe care matca ii va ocupa repede, faguri cu pastura si miere aflandu-se spre margini. Urdinisurile rotunde din peretii frontali ai acestor corpuri vor fi lasate deschise in permanenta pana la terminarea culesului, albinele gasind cea mai scurta cale catre fagurii cu stransura.

Deasupra cuibului format de cele 2-3 corpuri de jos se pune o gratie Hanemann, avand peste ea un corp cu faguri goi si 2-3 artificiali, deasupra acestui nou corp asezandu-se roiul stolon cu podisor Snellgrove, urdinisul acestuia fiind pozitionat invers decat urdinisurile coloniei de jos. La 4 zile de la inceperea culesului, in plina zi de zbor se face prima absorbtie de albina zburatoare, inchizand urdinisul de sus al podisorului Snellgrove, deschizandu-l pe cel de jos paralel, concomitent cu deschiderea unui alt urdinis al podisorului Snellgrove, situat pe o alta latura de stup. Albinele roiului stolon vor iesi pe acest nou urdinis, unde se va fixa o noua scandurica viu colorata. Dupa 7 zile se va proceda la o noua absorbtie schimband pozitia urdinisurilor si montand noi scandurici de aterizare.

Gratia Hanemann pusa initial peste cuib poate fi suprimata, daca primul corp cu stransura este ocupat cu miere, corp peste care matca cu greu trece. Distantarea fagurilor goi gata claditi poate constitui de asemenea o noua bariera pentru matca, mai ales ca aceasta are la dispozitie 3 corpuri de stup pentru dezvoltarea cuibului.

In cazul in care nu dispunem de podisoare Snellgrove, cele doua colonii se unesc prin metoda cu ziar, avand grija sa uniformizam mirosurile cu 24 ore inainte, matca de jos fiind ridicata cu 3-4 faguri pentru formarea nucleelor de rezerva in stupul pepiniera. La momentul oportun, ea va fi inlaturata, nucleului orfanizat aplicandu-i o botca de calitate. Urdinisul fostei colonii de sus poate fi pastrat in continuare, impiedicandu-se astfel aparitia unor perturbari la albinele obisnuite cu acel urdinis.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1710
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site