Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Influenta lucrarilor solului asupra productiei de porumb

Agricultura



+ Font mai mare | - Font mai mic



INFLUENTA LUCRARILOR SOLULUI ASUPRA PRODUCTIEI DE    PORUMB

Importanta culturii porumbului



Porumbul este una din principalele cereale ale lumii, ocupand locul trei ca suprafata cultivata dupa orez si grau. Aceasta planta are mai multe avanteje, cum ar fi: o capacitate mare de productie; o plasticitate ecologica mare; este o cultura mecanizabila 100 %, recoltarea facandu-se fara pericolul scuturarii; valorifica foarte bine ingrasamintele organice si minerale, cat si apa de irigatie.

Porumbul are foarte multe intrebuintari in alimentatia omului, animalelor cat si ca materie prima pentru o serie de industrii.

In alimentatia omului boabele de porumb constituie un aliment de baza, consumat sub diferite forme, specifice fiecarei regiuni unde este cultivat. Acestea se pot consuma ca atare sau sub forma de porumb fiert sau copt.

Prin macinarea integrala a boabelor rezulta faina de porumb sau malaiul. Lipsa glutenului face ca malaiul sa fie nepotrivit pentru fabircarea painii. Totusi el poate participa la fabricarea painii, amestecat intr-o proportie potrivita cu faina de grau sau faina de secara.

Din faina de porumb se prepara biscuiti, chec, budinci, diferite feluri de prajituri. Prin macinarea boabelor se fac crupe si fulgi de porumb.

In alimentatia animalelor porumbul este utilizat ca boabe intregi sau macinate, ca hrana de baza in cresterea si ingrasarea porcilor si pasarilor. Uruiala de porumb (boabe macinate) este apreciata ca un valoros nutret concentrat pentru taurine, ovine, cabaline.

Ca planta intreaga, porumbul recoltat inainte de maturitatea deplina este considerat unul din cele ma valoroase plante de nutret suculent, atat prin valoarea nutritiva cat si prin siplitatea culturii.

Ciocolaii sunt folositi ca nutret grosier in toate tarile cultivatoare de proumb. Acestia pot sa fie tocati, si insilozati impreuna cu furaje suculente (sfecla de zahar). Tot ca furaje sunt folosite reziduriile de la prelucrarea porumbului: tarate, turtele rezultate de la extragerea uleiului, borhoturile de la fabricile de spirt, etc.

In industrie, boabele de porumb se folosesc pentru extragerea fainii degresate, sau la fabricarea berii cu adaus de orzoaica.

Din ciocalai se obtin celuloza, furfurolul, sapunuri, vitamine, sau sunt folositi drept combustibili. Planta intreaga se poate folosi in obtinerea unor combustibili (metanol, etanol).

Importanta lucrarilor solului in cultura porumbului

Lucrarile solului sunt interventii ce se aplica la sol cu scopul de a creea conditii favorabile cresterii si dezvoltarii plantelor de cultura.

Pentru a fi cultivat pamantul, acesta trebuie lucrat. La inceput au fost mijloace rudimtentare din piatra sau lemn, apoi, o data cu dezvoltarea industriei au devenit din ce in ce mai performante.

In SUA in anul 1820 este cunoscut plugul de fier cu tractiune animala iar in 1892 apar primele tractoare agricole.

In Europa constructia masiva de masini si tractoare agricole a inceput dupa anul 1910, iar primele pluguri reversibile sunt construite in anul 1930, la inceput cu o trupita, apoi cu mai multe.

In prezent exista o gama foarte larga de masin agricole care efectueaza lucrari ale solului iar in unele cazuri aceasta activitate a devenit exagerata cu implicatii negative asupra insusirilor lui.

Lucrarile solului au urmatoarele avantaje:

afaneaza solul creeind conditii optime pentru introducerea semintelor, germinarea lor si dezvoltarea sistemului radicular al plantelor;

incorporeaza in sol resturile organice ramase dupa recoltarea culturilor, a ingrasamintelor chimice, organice, verzi si amendamente;

actioneaza asupra combaterii bolilor si daunatorilor prin incorporarea in profunzime a sursei de infectie, intreruperea ciclului de dezvoltare la insecte, distrugerea cuiburilor de rozatoare;

influenteaza pozitiv activitatea microrganismelor aerobe din sol;

determina intensificarea proceselor chimice ce au loc in sol cu importanta deosebita in cresterea continutului in elemente nutritive accesibile plantelor;

influenteaza regimul hidric al solului cu implicatii directe in acumularea si retinerea apei in sol iar in cazul excesului de umiditate imbunatateste drenajul intern;

influenteaza eficacitatea celorlalte masuri din tehnologia de cultura (eficacitatea ingrasamintelor, a apei de irigat, a erbicidelor);

inflenteaza eficienta economica a culturilor, cunoscandu-se faptul ca cele mai mari cheltuieli in tehnologia unei culturi sunt facute pentru executarea lucrarilor solului (carburanti, lubrefianti, uzura agregatelor, retributia mecanizatorului s.a).

Aratura

Este considerata cea mai importanta lucrare a solului numita si lucrarea de baza. Se realizeaza cu plugul ce executa operatiunea de intoarcere si amestecare a unui strat de sol de la suprafata.

Prin arat, stratul de sol lucrat se afaneaza cu 20-30 %. Creste foarte mult porozitatea lacunara dand posibilitatea sa patrunda in sol mai mult aer. Apa din precipitatii sau irigatii se infiltreaza usor in profunzime iar solul dobandeste o capacitate mai mare de retinere a ei. Se ingroapa la fundul brazdei stratul de sol de la suprafata cu structura deteriorata, cu multe resturi organice si seminte de buruieni si se aduce din profunzime un strat de sol mai fertil. Se incorporeaza in sol ingrasamintele chimice, organice si amendamentele. Se diminueaza atacul de boli si se reduce numarul de daunatori.

Datorita materiei organice incorporate in sol si a unei aeratii mai bune creste activitatea microrganismelor inclusiv a celor fixatoare de azot. Se intensifica prcesele mineralizatoare a substantelor organice precum si a celor de solubilizare.

Principalii indicatori ai calitatii araturii sunt:

epoca de executare stabilita in functie de cerintele agrotehnice a culturii;

respectarea adancimii de lucru;



gradul de bolovanire;

gradul de incorporare a resturilor organice, ingrasamintelor si amendamentelor;

gradul de valurire;

neastuparea santului ultimei brazde;

lipsa gresurior.

Aratura se executa la diferite adancimi, in functie de cerintele plantelor, de grosimea stratului fertil, tipul de sol, umiditate, epoca de executie, starea culturala a terenului, etc. Folosind agregatele clasice de arat, in medie se consuma pentru fiecare centimetru adancime un itru de motorina la hectar. Deci pentru a ara la adancimea de 25 de cm se consuma in medie 25 l de motorina. Consumul poate creste foarte mult fata de aceasta valoare medie, daca solul este in afara maturitatii fizice, tractoarele sut uzate, terenul este imburuienat sau resturile vegetale nu au fost indepartate.

Dupa adancimea de arat araturile se clasifica in:

aratura superficiala;

aratura normala;

aratura adanca;

aratura foarte adanca;

desfundarea.

Aratura superficiala

Se executa la adancimea de 15-18 cm in urmatoarele situatii:

pe solurile cu profil superficial, pentru a nu aduce din profunzime strat nefertil;

pentru culturile succesive;

cand aratura de baza s-a tasat si nu se poate semana (terenuri argiloase, crovuri);

la intoarcerea pajistilor naturale si cultivate ca o aratura de decojire pentru a grabi uscarea lastarilor;

cand se ara primavara tarziu pentru a nu determina uscarea solului pe adancime prea mare;

Aratura normala

Se executa la adancimea de 18-20 cm, vara sau toamna, pentru culturile de toamna sau pentru cele de primavara care necesita un strat arabil mai adanc.

Aratura normala se poate folosi in cazul culturilor succesive pe soluri usoare sau in situatia cand stratul de hums este mai subtire.

Aratura adanca

Se executa la adancimea de 21-30 cm. Adancimea se stabileste in functie de cerintele plantelor de cultura, tipul de sol, umiditatea solului, starea culturala a terenului.

Se recomanda executarea araturii adanci la adancimea de 21-24 cm pe solurile afanate, cu o stare culturala buna, cu putine resturi vegetale la suprafata sau atunci cand umiditatea solului nu permite o aratura mai profunda.

Se recomanda o aratura mai adanca la 25-27 cm pe solurile argioase, tasate, foarte imburuienate, sau cu multe resturi organice la suprafata, pentru culturile de porumb, lucerna, sfecla de zahar, cartof, leguminoase.

Aratura foarte adanca

Se executa la adancimea de 31-40 cm, numai in cazuri speciale cum ar fi: solurile argiloase foarte tasate si cu drenaj intern deficitar, solurile foarte bogate in materie organica.

Prin aratura foarte adanca se pot aduce la suprafata compusi foarte daunatori plantelor de aceea sunt necesare observatii pedologice.

Epoca de executie a araturii

Dupa epoca de executie, araturile se impart in: araturi de vara, araturi de toamna si araturi de primavara.

Se recomanda ca aratura sa se efectueze indata ce s-a recoltat planta premergatoare cu conditia ca solul sa se afle in intervalul optim de umiditate.



Aratura de vara

Se efectueaza pentru plantele care elibereaza terenul vara devreme, cu ar fi; orz, grau, rapia, mazare, borceagurile, cartoful, legumele timpurii.

Aratura de vara se face pentru culturile succesive, culturile de toamna sau pentru culturile de primavara. Cu cat aratura se face mai devreme, cu atat efectul ei este mai favorabil, manifestandu-se prin sporuri de recolta.

Aratura de toamna

Se executa dupa culturile recoltate toamna, sau dupa culturile recoltate in vara (cand di diferite motive nu s-a efectuat aratura de vara).

Aratura de toamna se face atat pentru culturile de toamna cat si pentru cele de primavara. Pentru culturile de toamna se recomanda lasarea unei perioade de doua saptamani intre lucrarea de arat si semanat, pentru asezarea corespunzatoare a stratului arat.

Efectele araturii de toamna sunt mai mic decat a celei de vara, datorita periadei scurte pana la intrarea in iarna , dar sunt mult mai mari decat la aratura de primavara.

Aratura de primavara

Se recomanda pentru solurile nisipoasecare sunt supuse fenomenului de eroziune eoliana. Se mai recomanda aratura de primavara ca a doua aratura, in locurile unde aratura de toamna a fost tasata din cauza umiditatii excesive.

Pentru conditiile din tara noastra nu se recomanda efectuarea araturii de primavara. Datorita greutatilor din agricultura contemporana (lipsa de mecanizare, proasta organizare a activitatilor agricole din unele ferme) aratura de primavara se face pe suprafete intinse.

Se realizeaza primavara cand solul s-a zvantat la adancime de 15-20 cm, obligatoriu in agregat cu grapa stelata. Dupa arat se va urmari umiditatea solului iar cand aceasta permite se va trece la nvelarea si maruntirea araturii.

Aratura de primavara are urmatoarele dezavantaje:

pierdera unei mari parti din rezerva de apa din sol, fenomen, ce este amplificat de sezonul secetos din tara noastra si a vanturilor de primavara;

aratura se marunteste greu, sunt necesare mai multe lucrari, iar patul germinativ este de proasta calitate;

datorita volumului mare de lucrari in primavara se intarzie semanatul;

culturile rasar neuniform, cu multe goluri, iar in unele situatii se ajunge chiar la compromiterea lor;

productiile obtinute pe terenurile arate primavara sunt mai mici decat in cazul terenurilor arate toamna;

Pentru productie trebuie avut in vedere ca o aratura executata toamna de proasta calitate este mult mai buna decat o aratura de primavara !

Metode de executie a araturii

In general, prin arat se deniveleaza, pe teren apar santuri si coarne. Pentru ca aceste denivelari sa fie cat mai mici se impune o buna alegere a metodei de executie a araturii.

Suprafata ce urmeaza a fi arata se imparte in fasii. Plugurile rastoarna brazda spre dreapta. Dupa modul de deplasare al agregatului se deosebesc mai multe metode de executare a araturii:

Aratura in laturi, in afara sau in parti;

Aratura la cormana;

Aratura combinata la cormana cu aratura in laturi;

Aratura intr-o singura parte.

Aratura in laturi, in afara sau in parti

Agregatul incepe lucrarea de la marginea din dreapta a fasiei, apoi trece pe partea opusa formand brazdele in succesiune pana se ara intreaga fasie. La sfarsit, fasia va avea un sant pe mijloc si doua coame laterale. Pentru ca adancimea santului sa fie mai mica se va executa de-a lungul acesteia 2-4 brazde in sens invers (la cormana).

Aratura la cormana

Fasia ce urmeaza a fi arata se va jalona formandu-se un aliniament pe mijlocul ei. Agregatul intra in lucru pe acest aliniament se va intoarce la capat, si va forma o a doua brazda cat mai aproape de prim apoi se va continua pana ce ara intreaga fasie. La sfarsit fasia va avea o coama pe mijloc.

Aratura combinata la cormana cu aratura in laturi

Este posibila pe o suprafata cu mai multe fasii, si are avantajul ca se reduce la jumatate numarul de coame si lanturi.

Se imparte solul in fasii cu latimi egale, se ara prima fasie la cormana, dupa care se trece la a treia fasie cu aratul la cormana. A doua fasie se ara in laturi. Primele brazde de la aratura in laturi (fasia a doua) se vor acoperi santurile ramasede la fasiile vecine arate la cormana; operatiunea se continua in acest mod alternand fasii arate la cormana cu fasii arate in laturi.



Aratul intr-o singura parte

Se executa cu plugurile reversibile care rastoarna brazda intr-o parte atat la dus cat si la intors. Terenul arat este uniform fara santuri si coame. Aceasta metoda de executie a araturii se recomanda pe toate tipurile de sol, in toate zonele, dar in special pe terenurile in panta.

Lucrarea cu grapa

Prin grapat se intelege operatiunea de maruntire, nivelare, amestecare si afanare a unui strat superficial de sol pe adancimea de 2-12 cm. Sunt si grape grele (cu discuri) ce mobilizeaza solul pe adancimi de 15-18 cm.

In functie de felul pieselor active se cunosc urmataorele tipuri de grape:

grape cu colti rigizi;

grape cu colti reglabili;

grapa stelata;

grapa cu discuri;

sapa rotativa.

Se efectueaza grapatul in urmatoarele situatii:

se grapeaza aratura concomitent cu executia ei, plugul lucrand in agregat cu grapa stelata;

se grapeaza ogoarele pentru marunirea bulgarilor, incorporarea erbicidelor, si pregatirea patului germinativ;

se grapeaza pajistile naturale si semanate cu grapa cu colti reglabili pentru a strange resturile organice. Lucrarile batrane sut lucrate cu grapa cu discuri in scopul de a favoriza lastarirea plantelor;

se grapeaza cerealele de toamna in scopul distrugerii crustei    si a buruienilor in curs de rasarire. Se lucreaza perpendicular pe directia randurilor si numai cand solul se afla la maturitate fizica.

pentru distrugerea buruienilor in curs de rasarire sau abia rasarite, din cultura de porumb se poate folosi sapa rotativa cu coltii indreptati inapoi;

pentru pastrarea apei in sol, distrugerea buruienilor si maruntirea resturilor organice dupa recoltarea culturilor se lucreaza cu grapa cu discuri (dezmiristire);

se grapeaza pentru culturile succesive in vederea pregatirii terenului;

pentru pregatirea terenului in vederea insamantarii cerealelor de toamna, pe solurile mai afanate, cu putine resturi vegetale, atunci cand umiditatea solulu este mai mica si nu permite efectuarea araturii.

Sistemul "no tillage"

Se practica mult in Canada, SUA, si mai putin in Europa si numai pentru culturi prasitoare (porumb, floarea soarelui).

Sistemul acesta presupune renuntarea la lucrarile mecanice ale solului, semanatul facandu-se direct pe terenul cu resturi vegetale ale plantei premergatoare cu ajutorul unor semanatori speciale care deschid fasii inguste introducand semintele si ingrasamintele. Combaterea bolilor, buruienilor si daunatorilor se face cu ajutorul pesticidelor.

Metoda se paote aplica pe solurile usoare, afanate si in zonele mai umede. Resturile vegetale uscate de la suprafata solului prezinta un mulci si o buna protectie impotriva eroziunii solului.

In tara noastra sistemul se practica pe suprafete mici, pentru culturi succesive de porumb (in miriste) cu rezultate satisfacatoare.

Obiectivele lucrarii de diploma

Obiectivele urmarite prin intocmirea lucrarii de diploma au constat in determinarea influentei araturii de toamna, araturii de primavara, lucrarii cu discul si a sistemului "no tillage" asupra productiilor de porumb, precum si influenta lucrarilor solului asupra combaterii bolilor, daunatorilor si buruienilor.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3411
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved