Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Buruieni parazite si semipazite

Agricultura



+ Font mai mare | - Font mai mic



Buruieni parazite si semipazite.

a) Buruieni parazite. Sunt lipsite de clorofila, hranindu-se cu substante nutritive gata elaborate de catre speciile pe care le paraziteaza. Dupa organul pe care paraziteaza, se deosebesc buruieni total parazite pe tulpina si buruieni total parazite pe radacina.



Butuienile total parazite pe tulpina sunt reprezentate prin diferite specii de Cuscuta (cuscuta sau tortel). Din cele peste 100 specii de cuscuta identificate pe glob, in tara nosrtra se gasesc 13. Cuscutele paraziteaza un numar mare de plante agricole, arbusti, arbori, pomi, vita de vie si chiar buruieni.

Inmultirea se face, in special, prin seminte, iar in unele cazuri si prin fragmentarea tulpinilor. Tulpina cuscutelor, la locul de contact cu planta gazda, formeaza organe de extragere a sevei, numite haustori, cu ajutorul carora extrag din planta gazda apa si seva elaborata, pana cand aceasta este epuizata si moare.

Pe de alta parte, cuscutele sunt plante toxice pentru animalele domestice (vaci, porci) prin continutul lor ridicat de alcaloizi si glicozizi pe care-i contin. De asemenea, cuscutele reprezinta vectori pentru virozele sfeclei si ale altor plante cultivate. Toate speciile genului Cuscuta sunt buruieni de carantina fitosanitara.

Principalele specii de cuscuta intalnite la noi in tara, sunt: Cuscuta campestris, Cuscuta trifolii, Cuscuta epilinum, Cuscuta monogyna, Cuscuta europaea.

Cuscuta campestris - cuscuta mare, tortel. Planta matura prezinta tulpina filiforma, galbena-portocalie, de 0,8mm grosime, volubila, ramificata, care prin impletire si rasucire formeaza retele laxe pe suprafete de mai multi metri patrati. Frunzele sunt alterne, reduse la scvame incolore, nefunctionale, rudimentare. De pe tulpina pornesc haustorii care penetreaza toate tesuturile gazdei pana la fasciculele conducatoare de floem, de unde absorb substatele organice gata preparate, dar si in fasciculele de xilem, de unde iau apa cu unele microelemente. Florile sunt globuloase, de 2-3-5mm, de aceeasi culoare si grosime cu tulpina. Florile sunt hermafrodite. Inflorirea are loc din iunie pana in septembrie. Fructul este o capsula globuloasa, cu dehiscenta neregulata. In fiecare capsula se afla 2-4 seminte ovoidale, cu tegumentul prevazut cu mici neregularitati adancite care dau semintei un aspect rugos-alveolat, dimensiunile semintelor sunt 1,5mm lungime si 1,2mm latime. Numarul mic de seminte dintr-un fruct este compensat de numarul mare de flori, respectiv fructe, de pe o planta. Astfel, o planta poate produce intre 10000-15000 seminte. Semintele ajunse in sol isi pastraeza facultatea germinativa o perioada lunga, pana la 10-15 ani. Germinatia este esalonata in timp, datorita, in primul rand, tegumentului seminal care este foarte greu penetrabil. Plantele de tortel sunt filiforme, fara cotiledoane. Ajunse la suprafata solului executa miscari de rotatie pana intalensc o planta verde pe care se rasucesc strans, dupa care isi intrerup legatura cu solul. Ele mor daca timp de circa 3 saptamani nu intalnesc o planta gazda.

Tortelul ataca in 'vetre' de 10-20m2. Paraziteaza un numar mare de plante: trifoi, lucerna, linte, soia, cartof, sfecla, vinete, ardei, morcov, marar, ceapa, usturoi. De asemenea, paraziteaza un mare numar de buruieni. Este iubitoare de lumina. Se combate usor prin cosit si ardere, inainte de a ajunge sa produca seminte, precum si printr-o rotatie corespunzatoare.

Buruienile total parazite pe radacina sunt reprezentate prin diferite specii de Orobanche (lupoaie). Plantele de Orobanche poseda pe radacini haustori, cu ajutorul carora se fixeaza pe radacinile plantei parazitate, se dezvolta si fructifica.

Principalele sepecii de lupoaie intalnite in Romania, sunt: Orobanche cumana, Orobanche ramosa, Orobanche mutelli.

Orobanche cumana - lupoaia florii-soarelui. Planta matura are tulpina robusta, de 20-40cm inaltime, acoperita cu peri glandulosi. Frunzele sunt reduse la solzi mici, eliptici, ascutiti. Florile sunt sesile si au numai o bractee. Caliciul are doi dinti, iar corola are 15-18mm lungime si este liliachie. Infloreste in perioada mai-august. Fructul este o capsula ce contine 1000-2000 seminte elipsoidale, de 0,25-0,3mm lungime si 0,25mm grosime, cu tegumentul reticulat, maroniu. O planta produce 60000-140000 seminte.. Ajunse in sol, acestea isi pastreaza capacitatea germinativa intre 5-10 ani. Dupa germinarea semintelor, la temperaturi de peste 150C in sol, acestea emit haustori care se fixeaza pe radacinile plantelor gazda, de unde extrag hrana. In primele 4-5 zile la germinare, plantele de Orobanche duc o viata independenta, dupa care, daca nu au reusit sa se fixeze pe radacinile unei plante gazda, pier. La o singura planta de floarea-soarelui se pot dezvolta in medie 30-40 plante de Orobanche cumana. Paraziteaza si pe alte plante cultivate din familia Asteraceae sau Solanaceae, precum si specii spontane.

b) Buruieni semiparazite. Au clorofila, producandu-si hrana prin fotosinteza proprie, dar pot parazita pe radacinile plantelor cultivate sau din flora spontana. Unele specii pot trai independent si fructifica fara sa paraziteze, formandu-si radacini normale; in cazul in care intalnesc radacinile unei plante gazda, capetele lor se fixeaza de radacinile acesteia, de unde absorb substantele nutritive brute. Aceste buruieni isi formeaza pe radacinile plantei parazitate organe de sugere sub forma unor negi. Din aceasta categorie fac parte: Melampyrum arvense (ciormoiag sau graul prepelitei), Melampyrum barbatum (graul prepelitei), Odontites rubra (dintura sau sunatoare), Rhinathus sp.

Melampyrum arvense - ciormoiag sau graul prepelitei Planta anuala semiparazita pe radacini, avand radacina pivotanta ramificata, cu haustori care patrund in radacina gazdei. Tulpina este dreapta, de 20-40cm inaltime, simpla sau ramificata. Frunzele sunt opuse, sesile, lanceolate cu varf lung si ascutit. Florile care se gasesc la baza unor bractee purpurii, ovat-lanceolate si dintate, sunt gamosepale si gamopetale, grupate intr-o inflorescenta cilindrica, spiciforma, aflata in varful tulpinii. Caliciul prezinta 5 dinti subulati, de 10-12mm. Corola este bilabiata, rosie, patata cu galben, cu tubul lung cat dintii caliciului. Inflorirea are loc in perioada iunie-august. Fructul este o capsula invers ovoidala cu partu seminte cilindrice, de 4-7mm lungime, galbene-brune pana la negre, cu tegument neted. O planta produce 100-2400 seminte.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3772
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved