Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


AGRICULTURA ROMANEASCA LA MOMENTUL INTEGRARII IN UNIUNEA EUROPEANA

Agricultura



+ Font mai mare | - Font mai mic



AGRICULTURA ROMANEASCA LA MOMENTUL INTEGRARII IN UNIUNEA EUROPEANA

1.1 Culturile de camp



1.1.1 Cereale:

Romania a acceptat acquis-ul in acest domeniu si nu a solicitat perioade de tranzitie. Cadrul de functionare al pietei comunitare in sectorul culturilor arabile s-a stabilit prin peste 80 de reglementari care sunt aplicate in totalitate incepand cu momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Sistemele de interventie si cele de import - export se aplica de la momentul aderarii si nu sunt necesare perioade de tranzitie sau derogari.

Structura institutionala priveste introducerea Sistemului Integrat de Administrare si Control (IACS), Agentiei de Plati si Interventie. Romania a solicitat o suprafata totala de 6.891.100 ha ca suprafata de baza, pentru care sa beneficieze de schema de plati directe (R 1251/99). Suprafata de baza solicitata cuprinde urmatoarele culturi: cereale total, leguminoase si oleaginoase total, in si canepa pentru fibra (exclusiv suprafata ocupata de cultura orezului) .Din cadrul sectorului de productie a cerealelor, oleaginoaselor si culturilor proteice, cerealele sunt principala cultura (92 %), urmate de oleaginoase (7,6 %) si de culturi proteice (0,4 %) GRAU.

Informatii de baza privind piata produsului:

Graul ( genul Triticum aestivum L.) este una dintre cele mai importante cereale si planta care ocupa pe glob cele mai mari suprafete minerale. Graul are o deosebita importanta fitotehnica, fiind o excelenta premergatoare pentru rapita, plante furajere de toamna ; creeaza conditii pentru administrarea de igrasaminte organice si minerale si pentru lucrarile solului.

A. DATE PRIVIND EVOLUTIA PRODUCTIEI: - perioada 2001-2008 (suprafata cultivata; productie medie; productie totala realizata)

Specificare

UM

Suprafata

mii ha

Productie medie

Kg/ha

Productie totala

mii to

B. DATE PRIVIND ORGANIZAREA PRODUCTIEI

a) Situatia privind exploatatiile agricole - Exploatatii agricole si suprafata cultivata, pe clase de marime a suprafetei agricole utilizate, dupa categorii de folosiinta a suprafetei agricole utilizate:

Categorii de folosinta a suprafetei agricole utilizate

TOTAL

Clasa de marime a suprafetei agricole utilizate (hectare)

sub 0,1

peste 100

SUPRAFATA CULTIVATA (hectare)

TEREN ARABIL

Cereale pentru boabe

a) grau comun

b) grau dur

c) secara

d) orz

e) orzoaica

f) ovaz

g) porumb

h) sorg

i) orez

j) alte cereale pentru boabe

b) Unitati procesare- capacitati  Sursa DADR

Sector morarit -capacitate procesare totala 9400 mii to/an, din care 128 societati mari cu 3900 mii to/an si 1261 societati mici cu 5500 mii to/an.

Sector panificatie -capacitate procesare totala 5500 mii to/an, din care 306 societati  mari cu 2300 mii to/an si 4283 societati  mici cu 3200 mii to/an. Repartizarea pe suprafata, in functie de conditiile naturale pentru grau:
Z. F.F. 19,5% din suprafata arabila; Z.F. 70,4% din suprafata arabila Z.P.F. 7,2% din suprafata arabila.

c) Sustinerea productiei la cultura de grau in anul 2009
- 39,0 lei/ha ( subventionarea cu 1 leu/litru de motorina utilizata pentru lucrarile mecanice de infiintare a culturilor agricole de primavara, respectiv pentru toamna anului 2008, pentru cantitatea de 39,0 litri/ha). - -31,20 lei/ha ( subventionarea cu un 0,65 lei/litru a 48 litri de motorina/ha cu acciza redusa achizitionata in perioada august-decembrie 2008, in vederea executarii lucrarilor agricole mecanizate).

- 200 lei/ha, schema ajutor de minimis pentru suprafete de minim 1 ha si maxim 120 ha inclusiv, pe exploatatie pentru infiintarea culturilor de toamna.
- 30% contributii din fonduri publice acordate producatorilor agricoli conform Legii nr.150/2003  credit agricol pentru productie.

Scheme de plati  pe suprafata  din Fonduri Europene  aferente anului 2008, platite in anul 2009:  60,75/ha plata unica pe suprafata( SAPS); 46,71 /ha, plati nationale directe complementare (PNDC).

C. SITUATIA PRIVIND IMPORTUL SI EXPORTUL

SPECIFICARE

IMPORT (mii tone)

EXPORT (mii tone)

GRAU

PORUMB + SORG.Informatii de baza privind piata produsului.

Porumbul (Zea mays L.) este una din cele mai importante plante de cultura, cu utilizari multiple in alimentatia oamenilor, industrie, hrana animalelor. (conform statisticilor FAO, distributia consumului este: 21% alimentatia umana, 72% hrana animalelor, 7% industrie.Particularitati fitotehnice: rezistenta buna la seceta si caldura, numar relativ redus de boli si daunatori, adaptabilitate la conditii diferite de clima, fiind prasitoare, lasa terenul curat de buruieni, constituie o buna premergatoare pentru multe plante.

A. DATE PRIVIND EVOLUTIA PRODUCTIEI Porumb + sorg- perioada 2001-2008 (suprafata cultivata; productie medie; productie totala realizata)


Specificare

UM

Suprafata

mii ha

Productie medie

Kg/ha

Productie totala

mii to

B. DATE PRIVIND ORGANIZAREA PRODUCTIEI

SUPRAFATA CULTIVATA (hectare)

TEREN ARABIL

Cereale pentru boabe

a) grau comun

b) grau dur

c) secara

d) orz

e) orzoaica

f) ovaz

g) porumb

h) sorg

i) orez

j) alte cereale pentru boabe

Sustinerea productiei la cultura de porumb in anul 2009
- 39,0 lei/ha ( subventionarea cu 1leu/litru de motorina utilizata pentru lucrarile mecanice de infiintare a culturilor agricole de primavara, respectiv pentru toamna anului 2008, pentru cantitatea de 39,0 litri/ha).

- 30% contributii din fonduri publice acordate producatorilor agricoli conform Legii nr.150/2003  credit agricol pentru productie. Schema de  plati pe suprafata din Fonduri Europene aferente anului 2008 platite in 2009:60,75/ha plata unica pe suprafata (SAPS) ; 46,71/ha, plati nationale directe complementare (PNDC); 45,0 /ha, plata pentru culturi energetice   

SPECIFICARE

IMPORT ( mii tone)

EXPORT ( mii tone)

PORUMB+SORG

C. SITUATIA PRIVIND IMPORTUL SI EXPORTUL

OREZ. Date generale despre produs

Orezul apartine genului Oryza, specia Oryza sativa L.(orezul comun).Orezul ocupa pe glob locul doi ca suprafata cultivata (dupa grau) locul doi la productia medie (dupa porumb) si locul trei (dupa grau si porumb) la productia totala de cereale a lumii. In ceea ce priveste importanta orezului din punct de vedere alimentar, boabele de orez au o valoare alimentara foarte ridicata     datorita coeficientului mare de digestibilitate.

A. DATE PRIVIND EVOLUTIA  PRODUCTIEI

- perioada 2001-2008 (suprafata cultivata; productie medie; productie totala)[5]

OREZ

U.M.

 Suprafata

mii ha

 Productia medie

kg/ha

 Productia totala

mii to

B. DATE PRIVIND ORGANIZAREA PRODUCTIEI

- Orezul se cultiva pe suprafete mari in cadrul societatilor comerciale din judetele: Ialomita, Braila, Constanta,Teleorman,Olt, Dolj,Timis si Bihor;
pentru cercetari stiintifice  sunt  statiunile  de cercetare si dezvoltare agricola de la Oltenita, jud.Calarasi si Braila, jud. Braila subordonate Institutului National de Cercetare Dezvoltare Agricola Fundulea, jud. Calarasi ;

C. SUSTINEREA PRODUCTIEI LA CULTURA DE OREZ    2009

-39,0 lei/ha ( subventionarea cu 1 leu/litru de motorina utilizata pentru lucrarile mecanice de infiintare a culturilor agricole de primavara, respectiv pentru toamna anului 2008, pentru cantitatea de 39,0 litri/ha).

-30% contributii din fonduri publice acordate producatorilor agricoli conform Legii nr. 150/2003 credit agricol pentru productie.

-500 lei/to pentru orez consum (schema de sprijin financiar la productia marfa). Schema de plati pe suprafata din Fonduri Europene aferente anului 2008 platite in cursul anului 2009: 60,75 /ha plata unica pe suprafata (SAPS) si 46,71 /ha, plati nationale directe complementare (PNDC).

D. SITUATIA PRIVIND IMPORTUL SI EXPORTUL

Anul

Import

Export

Cantitate
(tone)

Valoare
(mii EUR)

Pret mediu
(EUR/tona)

Cantitate
(tone)

Valoare
(mii EUR)

Pret mediu
(EUR/tona)

1.1.2 Plante tehnice

Inul pentru fibra (Linum usitatissum)

Importanta inului pentru fibra consta in multiplele intrebuintari ale fibrelor cat si ale produselor lui secundare- samanta, turtele, puzderiile, pleava, etc. Fibrele de in sunt rezistente la rupere, la putrezire, si au finete, elasticitate si luciu matasos foarte apreciat.Suprafata mondiala cultivata cu in pentru fuior depaseste 1,5 milioane hectare, tari mari cultivatoare fiind : Rusia, Polonia, Franta, Cehia, Belgia si Olanda.

Canepa pentru fibra (Cannabis sativa)

Canepa se cultiva pentru continutul sau in fibre naturale in procent relativ ridicat si pentru semintele bogate in ulei sicativ. Fibrele de canepa sunt mai lungi decat cele de in, foarte durabile si destul de rezistente. Ele se utilizeaza la confectionarea unei game largi de produse textile.

Suprafata mondiala cultivata cu canepa pentru fibra este de peste 500.000 ha, tari mari cultivatoare fiind : Rusia, Iugoslavia si pana in anul 1990 Romania.

Inul si canepa sunt considerate prioritare in strategia MAPDR si prin sumele acordate pentru sprijinirea celor doua culturi s-a dorit extinderea suprafetelor cultivate cu plante textile. De asemenea, prin programul SAPARD au fost acordate plantelor textile (in si canepa) cladiri, masini, instalatii si echipamente pentru procesare, ambalare, depozitare si marketingul fibrelor textile s-a construit si dat in folosinta o unitate de procesarea semintelor de canepa.

Date privind dinamica productiei (2001-2008)

PLANTE TEXTILE

    Suprafata

mii ha

    Productia totala

mii to

IN FIBR

    Suprafata

mii ha

    Productie medie

kg/ha

    Productia totala

mii to

CANEPA FIBR

    Suprafata

mii ha

    Productie medie

kg/ha

    Productia totala

mii to

Incepand cu 1 ianuarie 2007 cand Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene soiurile cultivate pentru a fi eligibile la sprijinul financiar sunt cele cuprinse in Anexa II a Regulamentului Cosiliului nr.796/2004 care se modifica anual. In anul 2008 s-a publicat R(CE) nr.145/2008 care in Anexa II Soiuri de canepa eligibile pentru platile directe  sunt mentionate varietatile de canepa autorizate in anul de comercializare 2008/2009, respectiv soiurile de canepa:  Denise, Diana, Lovrin110, Silvana si Zenit. Soiurile mentionate in lista au un continut de  tetrahidrocanabinol mai mic sau egal cu 0,2%.

Sustinerea productiei la cultura de in si canepa in anul 2009

-39,0 lei/ha ( subventionarea cu 1 leu/litru de motorina utilizata pentru lucrarile mecanice de infiintare a culturilor agricole de primavara, respectiv pentru toamna anului 2008, pentru cantitatea de 39,0 litri/ha).

-30% contributii din fonduri publice acordate producatorilor agricoli conform Legii

nr. 150/2003 credit agricol pentru productie.

-250 lei/to pentru in si canepa pentru fibra (schema de sprijin financiar la productia marfa

SOIA. Informatii de baza privind piata produsului:

Soia cultivata apartine speciei Glycine max.(L), ordinul Leguminosales
Soia este una din plantele agricole de cea mai mare importanta pentru alimentatia umana, alimentatia animalelor si industrie

A. DATE PRIVIND DINAMICA PRODUCTIEI

- perioada 2001-2008 (suprafata cultivata; productie medie; productie totala realizata


Specificare

UM

Suprafata

mii ha

Productie medie

Kg/ha

Productie totala

mii to

2001-2007 date din Anuarul Statistic al Romaniei

2008 Date AGR 2B

Sustinerea productiei la cultura de soia pentru anul 2009
- 39,0 lei/ha ( subventionarea cu 1leu/litru de motorina utilizata pentru lucrarile mecanice de infiintare a culturilor agricole de primavara, respectiv pentru toamna anului 2008, pentru cantitatea de 39,0 litri/ha).

- 30% contributii din fonduri publice acordate producatorilor agricoli conform Legii nr.150/2003  credit agricol pentru productie,

- 300 lei/tona, sprijin financiar la productia marfa aferenta anului 2008
Schema de plati pe suprafata din Fonduri Europene aferente anului 2008 platite in cursul anului 2009 

-60,75/ha plata unica pe suprafata (SAPS)

-46,71/ha, plati nationale directe complementare (PNDC)

-45,0 /ha, plata pentru culturi energetice

D. SITUATIA PRIVIND IMPORTURILE SI EXPORTURILE

SPECIFICARE

IMPORT ( mii tone)

EXPORT ( mii tone)

SOIA

1.2 HORTICULTURA

1.2.1 Floricultura. Producia de flori.

PLANTE TEXTILE

    Suprafata

mii ha

    Productia totala

mii to

IN FIBR

    Suprafata

mii ha

    Productie medie

kg/ha

    Productia totala

mii to

CANEPA FIBR

    Suprafata

mii ha

    Productie medie

kg/ha

    Productia totala

mii to

- Productia de flori.Structura sortimentala

A) in sere

B) in camp: gama sortimentala a florilor cultivate in spatii neprotejate este mai diversificata dar ponderea o detin: Lalele; Gladiole; Crizanteme, Dianthus: Centaurea; Calendula; Callistephus; Zinnia; Delphinium; Gypsophilla.Cea mai mare parte a cererii pietei de plante ornamentale si flori taiate este acoperita de produse din import.Situatia importului in ultimii ani se prezinta astfel:In anul 2003 valoarea importrilor de flori si plante ornamentaleA a fost de 8885 de mii $. In anul 2003 s-au exportat flori si plante ornamentale in valoare totala de 340 mii $.

Desi Romania nu poate fi considerata ca un important producator in acest domeniu de activitate, disponibilitatile sunt mari, atat pentru productia de flori, in camp si spatii protejate, dar si pentru plante ornamentale.De aceea Ministerul Agriculturii Alimentatiei si Padurilor are in vedere o crestere a competitivitatii acestui sector.Strategia intocmita de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale prevede incurajarea integrarii producatorilor si comerciantilor prin formarea de organizatii interprofesionale, diversificarea ofertei prin incurajarea importului de seminte din Uniunea Europeana si multiplicarea lor in serele din Romania.Se prevad urmatoarele strategii: -adoptarea standardelor de calitate comunitare; -adoptarea legislatiei care sa permita, finantarea unor masuri ce privesc stimularea consumurilor de produse floricole:- programe privind: desfasurarea de targuri si expozitii, diverse evenimente comerciale .Exista deja initiative de manifestari ce pot constitui programe in acest sector: -simpozionul lalelelor- Pitesti, manifestatie anuala; -expozitii de florari taiate si la ghivece precum si aranjamente florale in diferite spatii de referinta atat in Bucuresti cat si in alte centre administrative importante ale tarii.; -menifestatia Porti deschise a SC. SERE Codlea.

1.2.2 Fructe si legume

Sprijin financiar pentru fructe si legume:

-Sprijin national sub forma de ajutor de stat conform Ordonantei de Urgenta 123/2006 si a Hotararii   Guvernului  nr.  463/2007 este de 40 820 000 lei

Se acorda:    - pentru organizarea si functionarea grupurilor de producatori:  se acorda un sprijin de 40000 lei / grup suma prevazuta este de 1600 000 lei -sprijin pentru fructe si legume destinate prelucrarii industriale -sprijin financiar pentru legumele produse in serele incalzite si pentru ciupercile de cultura produse in spatii climatizate. -sprijin pentru implementarea sistemului european de bune practici agricole pana la 10000 lei/contract dintr-un buget alocat de 2 000 000 lei.

-Sprijin Comunitar (PLATI DIRECTE

Conform Ordonantei de Urgenta 125/2006, a Ordinului ministrului agriculturii 704/2007 si a Regulamentului 1782/2003 culturile de fructe si legume pot primi plata unica pe suprafata (S.A.P.S.) in valoare de  aproximativ 50 de euro/hectar.

FRUCTE

DATE PRIVIND EVOLUTIA PRODUCTIEI

Specificare

UM

Suprafata

Mii ha

Productie medie

Kg/ha

Productie totala

Mii to

Specificare

UM

Suprafata

Mii ha

Productie medie

Kg/ha

Productie totala

Mii to

L E G U M E DATE PRIVIND EVOLUTIA PRODUCTIEI

Specificare

UM

Suprafata

Mii ha

Productie medie

Kg/ha

Productie totala

Mii to

Specificare

UM

Suprafata

Mii ha

Productie medie

Kg/ha

Productie totala

Mii to

1.2.3 Viticultura/ vinificatie:

1. Patrimoniul viticol in 2006 in anul 2006 suprafata de vii pe rod pentru struguri de masa a fost de 12,6 mii ha si suprafata de vii pe rod pentru struguri de vin a fost de 177,1 mii ha, reprezentand un total de 189,7 mii ha.
Productia de struguri de masa pentru anul 2006 a fost de 67 mii tone , iar productia de struguri de vin a fost de 884,1mii tone, din care a rezultat o productie de vin de 5014 mii hl.

2. Suprafata si productia in anul 2006

Nr
crt

Specificare

U.M

Vii pe rod
TOTAL

mii ha

kg/ha

mii to

Vii nobile pe rod din care:

mii ha

kg/ha

mii to

Vii nobile pt struguri de vin

mii ha

kg/ha

mii to

Vii nobile pt struguri de masa

mii ha

kg/ha

mii to

Vii hibride pe rod

mii ha

kg/ha

mii to

Productia totala de vin din care:

mii hl

Productia de vin nobil

mii hl

Productia de vin hibrid

mii hl

- Repartizarea teritoriala a arealelor viticole
Arealele viticole din Romania sunt incadrate in zonele viticole B, CIa) si CII si cuprind : -8 regiuni viticole, - 37 podgorii, -171 cenre viticole.

-Principalele soiuri de vin cultivate in Romania - dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam: Feteasca regala, Feteasca alba, Riesling italian, Aligot, Pinot gris,Muscat Ottonel, Tamaioasa romaneasca, Grasa de Cotnari, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz iar pentru vinuri rosii: Merlot, Feteasca neagra, Babeasca neagra ,Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Cadarca, Burgund mare, Busuioaca de Bohotin si alte soiuri.

- Exportul si importul de vin in 2006: - exportul de vin a fost de 181,6 mii hl cu o valoare de 18030 mii Euro , iar importul de vin a fost de 713,3 mii hl cu o valoare de 29249 mii Euro. Politica de calitate aplicata la productia de vin pentru export si consum a fost orientata spre promovarea vinurilor albe si rosii de inalta calitate. Romania a fost si va ramane o tara exportatoare de vinuri pe piata mondiala.Principalele tari in care se realizeaza exportul de vin sunt: Germania, Anglia, Danemarca, Rusia, SUA, Japonia, Suedia si altele.

- Organismele sectorului viti-vinicol-In vederea implementarii legislatiei viti-vinicole si controlul aplicarii acesteia au fost create urmatoarele organisme: Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Viti-vinicol-ISCTV; Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si Alte Produse Viti-vinicole-ONDOV; Oficiul National al Viei si Vinului-ONVV ;Asociatia Producatorilor si Exportatorilor de Vinuri din Romania-APEV; Organizatia Nationala Interprofesionala Viti-vinicola-ONIV; Patronatul National al Viei si Vinului-PNVV.

- Romania ca stat membru al Uniunii Europeane in sectorul viti-vinicol urmareste:consolidarea patrimoniului viticol; promovarea cu prioritate in noile plantatii a soiurilor romanesti pentru vinuri de calitate competitive pe plan European: Feteasca alba, Feteasca regala,Tamaioasa romaneasca, Grasa, Feteasca neagra, Babeasca neagra, Cadarca, Francusa si Busuioaca de Bohotin; cresterea ponderii vinurilor rosii in raport cu cele albe pana la 40%; cresterea ponderii vinurilor de calitate cu denumire de origine ; controlata si cu indicatie geografica pana la 40% din totalul productiei de vin.

1.3 Productia animala

1.3.1 Ovine si caprine

Importanta - cresterea ovinelor este o activitate traditionala; diversitatea productiilor pe care le realizeaza, consumul redus de energie si natura furajelor pe care le consuma, confera cresterii si exploatarii ovinelor caracterul unei activitati durabile si de perspectiva; exista posibilitatea realizarii de export de carne de ovine care sa aduca venituri mari producatorilor.

EFECTIVE:

Efective totale de ovine si caprine

mii cap

Productia totala de carne in viu

mii tone

Greutatea medie la sacrificare

kg/cap

Greutate minima pentru acordare subventii

kg/cap

Cantitatea totala de carne subventionata

mii tone

OBIECTIVE URMARITE : stimularea organizarii de exploatatii, sau asociatii, in vederea cresterii tineretului ovin pentru ingrasare in vederea asigurarii cu carne a pietii interne si externe; cresterea consumului intern de carne de oaie pe cap de locuitor; sporirea veniturilor crescatorilor prin comercializarea productiei marfa; modificarea directiilor prioritare de exploatare pentru productia carne - lapte.

1.3.2 Pasari

IMPORTANTA: cresterea pasarilor in sistem intensiv industrial este o activitate care asigura necesarul de carne si oua pentru populatia urbana Produs de mare importanta accesibil pentru intreaga populatie; nivelul consumului de carne de pasare/locuitor este in corelatie directa cu productia de carne si puterea de cumparare a consumatorului; este principalul utilizator al resurselor furajere de concentrate cultivate pentru conversia in proteina animala; sursa pentru schimburile comerciale.

EFECTIVE SI PRODUCTIA DE CARNE DE PASARE SI OUA

Prognoza

Efective totale de pasari

mii cap

Productia totala de carne in viu

mii tone

Greutatea medie la sacrificare

kg/cap

Cantitatea totala de carne subventionata

mii tone

Productia totala de oua

mil.buc

OBIECTIVE URMARITE asigurarea necesarului de consum din productia interna; corelarea efectivelor si a productiilor cu potentialul productiv si cerintele la un nivel European; eficientizarea activitatii de crestere cu performante de productie similare celor comunitare prin compensarea diferentei intre pretul de productie si cel de valorificare; sustinerea activitatii de ameliorare a efectivelor de pasari si crearea de noi hibrizi cu performante de productie superioare; sustinerea financiara are in vedere crearea unui sector competitiv in conditiile alinierii la standardele Uniunii European.

1.3.3 Porcine:

CARNE PORC IMPORTANTA cresterea porcinelor este o activitate traditionala; produs de mare importanta pentru consumul intregii populatii;
nivelul consumului de carne de porc/locuitor este in corelatie directa cu productia de carne si puterea de cumparare a consumatorului; sursa pentru schimburile comerciale; asigura stabilitatea fortei de munca in zona rurala.

EFECTIVE SI PRODUCTIA DE CARNE DE PORC

Prognoza

Efective totale de porcine

mii cap

Productia totala de carne in viu

mii tone

Greutatea medie

kg/cap

Greutate minima pentru acordare subventii

kg/cap

Cantitatea totala de carne subventionata

mii tone

OBIECTIVE URMARITE promovarea activitatii de ameliorare a efectivelor de porcine in directia imbunatatii calitative a carcasei de porc; stimularea organizarii exploatatiilor in asociatii, in vederea reprezentarii intereselor in relatie cu furnizorii de imputuri si beneficiarii produselor finite; asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea productiei marfa la export.

1.3.4 Bovine

CARNE BOVINA IMPORTANTA : cresterea bovinelor este o activitate traditionala a populatiei din zona rurala si in special din zona montana;
diversitatea productiilor pe care le realizeaza, consumul redus de energie si natura furajelor pe care le valorifica, confera cresterii si exploatarii bovinelor caracterul unei activitati durabile si de perspectiva; exista posibilitatea realizarii de productii pentru acoperirea necesarului intern si de export de carne de bovine, care sa aduca venituri mari producatorilor; sursa pentru schimburile comerciale ; asigura stabilitatea fortei de munca in zona rurala si montana.
EFECTIVE SI PRODUCTIA DE CARNE

Prognoza

Efective totale de bovine

mii cap

Productia totala de carne de vita in viu

mii tone

Greutatea medie la sacrificare

kg/cap

Greutate minima pentru acordare subventii

kg/cap

Cantitatea totala de carne subventionata

mii tone

OBIECTIVE URMARITE cresterea greutatii de taiere va determina randament ridicat de carne in carcasa;integrarea activitatii de ameliorare a efectivelor de bovine la normele si standardele UE; promovarea activitatii de ameliorare a efectivelor de bovine in directia maririi si imbunatatirii productiei de carne; sustinerea financiara a organizarii exploatatiilor in asociatii, in vederea reprezentarii intereselor in relatie cu furnizorii de imputuri si beneficiari ai produselor realizate; asigurarea unor  venituri proprii prin valorificarea productiei marfa la export; stimularea cresterii efectivelor in zonele montane care prezinta oportunitati in cresterea taurinelor.

1.4. Organisme agricole:

ANCA

Agentia Nationala de Consultanta Agricola (A.N.C.A.) a fost infiintata si  isi desfasoara activitatea in baza Hotararii Guvernului nr. 676/1998, cu modificarile si completarile ulterioare si a Ordonantei Guvernului nr. 22/2005 privind reorganizarea activitatii de consultanta agricola, aprobata si modificata prin Legea nr. 77/2005.Agentia Nationala de Consultanta Agricola este institutie publica a administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, aflata in subordinea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, finantata   de la bugetul de stat si din venituri proprii.

A.N.C.A. se adreseaza producatorilor agricoli, cu precadere celor din fermele familiale mici si mijlocii, precum si specialistilor si altor  agenti economici din mediul rural.

Obiectul de activitate :Agentia Nationala de Consultanta Agricola organizeaza actiuni gratuite de popularizare, consultanta, asistenta tehnica, instruire si pregatire profesionala si asigura fluxul informational necesar atat producatorilor agricoli din sectorul privat, cat si specialistilor din agricultura.
De asemenea, agentia promoveaza si pune in practica  strategia si programele  Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, inclusiv a programelor de cooperare internationala, sprijinina producatorii agricoli in accesarea fondurilor financiare interne si internationale si acorda  consultanta investitorilor straini in vederea identificarii posibilitatilor si oportunitatilor de investitii in agricultura romaneasca.

Strategii - Agentia Nationala de Consultanta Agricola isi desfasoara activitatea pe baza unei strategii pe termen mediu si lung, ale carei obiective principale vizeaza: pregatirea pentru integrarea in Uniunea Europeana a populatiei rurale care desfasoara activitati agricole, piscicole, silvice sau in domenii conexe agriculturii;  popularizarea si mediatizarea  practicilor agricole europene; diseminarea prevederilor legislative romanesti armonizate cu cele ale Uniunii Europene; mediatizarea si asigurarea insusirii de catre producatorii agricoli si procesatori a sistemului european de siguranta si securitate alimentara, conform normelor de calitate; dezvoltarea durabila a unui sector agro-alimentar competitiv, prin  modernizarea si imbunatatirea marketingului produselor agricole si piscicole; promovarea agriculturii ecologice, promovarea formelor de cooperare si asociative; crearea de parteneriate pe plan national si international.

Organizare la nivel central, activitatea A.N.C.A. este condusa de un director general si de un director general adjunct la nivel judetean, agentia are in subordine41 de Oficii Judetene de Consultanta Agricola (O.J.C.A.) si Oficiul Municipal de Consultanta Agricola  Bucuresti (O.M.C.A.) , iar la nivel comunal functioneaza 546 de Centre Locale de Consultanta Agricola (C.L.C.A).



2001-2007 - Date din Anuarul Statistic al Romaniei
2008 Date AGR 2B la data de 20.01.2009

2001-2007 date din Anuarul Statistic al Romaniei
2008 Date AGR 2B

: Institutul National de Statistica, Ancheta structurala in agricultura 2007

Anuarul Statistic al Romaniei; 2008 Date MAPDR din AGR2B



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1787
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved