Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Ingrasaminte chimice cu azot

Agricultura

+ Font mai mare | - Font mai mic




Ingrasaminte chimice cu azot

Ingrasaminte chimice cu azot sub forma nitrica

Azotatul de calciu (15,5% azot si 36% calciu): foarte solubil in apa; se topeste in contact cu aerul; se aplica in perioada de consum crescut al plantelor pe soluri cu infiltratie scazuta a apei si pe soluri poroase.





Azotatul de sodiu (16,4% azot si 27% sodiu): foarte solubil in apa; se topeste in contact cu aerul; se aplica in perioada de consum crescut al plantelor pe soluri cu infiltratie scazuta a apei si pe soluri poroase.

Azotatul de potasiu (13,7% azot si 46,5% potasiu): foarte solubil in apa; nu se topeste in contact cu aerul; se aplica in perioada de consum crescut al plantelor pe soluri cu infiltratie scazuta a apei si pe soluri poroase.

Ingrasaminte chimice cu azot sub forma amoniacala

Amoniacul (82% azot): se aplica direct in sol sau prin apa de irigatii impreuna cu stabilizatori acizi deoarece astfel se pierde in aer prin volatilizare pana la 60%.

Sulfatul de amoniu (21% azot si 23% sulf): se aplica in sol si in special la culturile irigate; este solubil in apa si nu se topeste in contact cu aerul. In sol este partial absorbit de plante

Ingrasaminte chimice cu azot nitric si amoniacal

Azotatul de amoniu (34,5% azot): prezinta riscul de explozie la temperaturi inalte; este hidroscopic; are reactie acida: se recomanda sa se aplice pe soluri neutre.

Nitrocalcarul (27% azot): nu este hidroscopic; nu prezinta riscul de aprindere; este indicat pentru toate plantele si in special pe solurile acide

Ingrasaminte chimice cu azot amidic (organic)

Ureea (46% azot):este cel mai concentrat ingrasamant cu azot; se pierde o mare cantitate de amoniac cand se aplica pe sol. Cel mai indicat este aplicarea in sol unde este consumat de plante, se pastreaza in particolele coloidale ale solul, sau sant supuse procesului de nitrificare de catre bacterile din sol. Astfel nu au loc pierderi prin levigare.

Ingrasaminte cu azot sub forma organica (organominerale)

L-200 (20% azot si 24% lignina):amelioreaza solurile sarace in humus; persista mai mult in sol si astfel faciliteaza asimilirarea mai buna a azotului de catre plante decat azotatul de amoniu sau ureea.

L-300 (30% azot si 13,6% lignina) ):amelioreaza solurile sarace in humus; persista mai mult in sol si astfel faciliteaza asimilirarea mai buna a azotului de catre plante decat azotatul de amoniu sau ureea.

Ingrasaminte cu azot organic si mineral

Ureosulfatul de amoniu (33,7% azot)

Azotatul de uree (34,5% azot)

Ureoazotatul de calciu (34,5% azot)

A-320 (32% azot): se aplica in timpul vegetatiei prin aspersiune odata cu apa de irigat. Are avantajul ca poate fi aplicat fractionat in 2.3 reprize)

Aplicarea ingrasamintelor cu azot

Dozele de azot se coreleaza cu nivelu de productie cel mai avantajos economic

Necesarul de azot pentru recolta scontata se stabilesc conform tabelelor specifice fiecarei culturi: in functie de indicele de azot al parcelei respective.

Azotul disponibilizat de sol variaza intre 20-50KG/HA.

Pentru a nu se pierde azotul disponibilizat de sol se reduce la minim perioada cand solul este necultivat.

In rotatie trebuie inclusa si o cultura de toamna. Pe culturi perene azotul disponibilizat de sol este consumat permanet de plante. Se pot introduce toamna culturi cu crestere rapida (rapita) sau culturi intercalate (ingrasaminte verzi) rezistente la frig si ger

In rotatie cu leguminoase trebuie introduse prasitoare care sunt mari consumatoare de azot.Se aleg culturi cu periada lunga de vegetatie.

Azotul provenit din precipitatii si irigatii variaza intre 5-10KG/HA; Azotul provenit de la planta premergatoare variaza in functie de resturile care raman in sol (PAIE, RESTURI VEGETALE)

Azotul fixat biologic prin becterii fixatoare ajunge la sute de kg/ hectar. Ingrasamintele biologice sunt:

NITRAGIN SOIA- 4 flacoane /ha

AZOTOFERTIL- 10 l/ha (Se aplica cu 200-300l de apa la pregatit teren toamna sau primavara, sau pe vegetatie pana plantele au 10-15cm)



AZOTOPHOS

BIOFERTIL

NEB-26

BIOFERT

Solul pierde:

8-10KG pentru fiecare tona de paie introdusa in sol:

10-15% sunt pierderi de azot prin aplicarea ingrasamintelor la suprafata (azotati);

50% daca se aplica uree sau amoniac la suprafata solului.

DOZA SPECIFICA NU TREBUIE SA DEPASEASCA 170-210 KG/HA AZOT. Aceasta doza se aplica daca exista nivel ridicat de precipitatii, daca culturile au perioade lungi de vegetatie, daca se utilizeaza gunoi nefermentat, sau daca se aplica azot pe terenuri grele, argiloase.

Recomandari:

  • Cea mai corecta administrare este incorporarea directa in sol;
  • Nu se aplica pe soluri proaspat afanate (desfundate);
  • Se aplica mai bine cu masini purtate prin imprastiere la suprafata terenului. Nu se taseaza solul;
  • Se va regla corect debitul;
  • Se va aplica uniform se va face o suprapunere la margini pentru a nu ramane fasii cu prea putine ingrasaminte. Pentru asta se recurge la jalonare;
  • Ingrasamintele nu trebuie sa contina bulgari. Se vor utiliza ingrasaminte uscate si cu granulatie optima;
  • Nu se va administra pe ceata, burnita sau ploaie;
  • Se va evita fertilizari cu azot toamna;
  • Fertilizarile cu azot primavara sa fie precedata de analiza privind rezerva de nitrati din sol;
  • Adoptati maximul de prudenta pe soluri care prezinta fenomen de scurgere de suprafata;
  • Se recomanda extinderea cu precautie a ingrasamintelor foliare. Ele se folosesc ca o completare deoarece utilizarea lor exclusiva degradeaza si saracesc solul;
  • Folositi ingrasaminte chimice chiar in apa de irigat prin picurare. Permite o mai buna utilizare a cantitatilor minime de ingrasaminte;
  • Pe soluri acide utilizati nitrocalcar iar pe soluri alcaline utilizati sulfatul de amoniu;
  • Ingrasamintele care contin clor nu se vor da la tutun, tomate sau cartofi dar in schimb merg la sfecla si radacinoase;
  • Ingrasamintele chimice se aplica ca fertilizant de baza sub aratura (o data cu gunoiul merge superfosfatul si sarea potasica), inainte de semanat (la pregatirea terenului) sau cel mai indicat odata cu semanatul;
  • Azotul nu se aplica ca ingrasamant de baza decat in zonele cu ierni usoare. De regula se administreaza o data cu semanatul;
  • Ingrasamintele chimice in perioada de vegetatie ar trebui inlocuite cu ingrasamintele naturale lichide sau pastoase;

Epoca de aplicare

LA CULTURILE DE TOAMNA

  • Se aplica toamna doar un sfert din cantitatea totala de azot. Se va aplica azot sub forma amoniacala sau amidica (uree, sulfat de amoniu)
  • Restul de trei parti de azot se aplica primavara.

LA CULTURILE DE PRIMAVARA

  • Se aplica o treime din azot la lucrarea de pregatit teren sau semanat iar restul pe vegetatie in perioada de consum maxim al plantelor

LA CULTURILE PERENE

  • La pomi si vie nu se dau ingrasaminte cu azot iarna pentruca se pierde. Azotul se da in perioada de inflorit si de crestere a fructelor.
  • La furajele perene azotul se aplica primavara cand incepe sa creasca, si dupa fiecare coasa..






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1429
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site