Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


MAZAREA FURAJERA DE PRIMAVARA - Recoltarea si conditionarea semintei

Agricultura



+ Font mai mare | - Font mai mic



MAZAREA FURAJERA DE PRIMAVARA

(Pisum arvense)



Importanta economica

Mazarea furajera de primavara este folosita pentru alcatuirea borceagului de primavara. Aceasta cultura s-a extins pe suprafete mari, mai ales in perioada 1970 si 1980, in vederea asigurarii sectorului zootehnic cu un furaj apreciat ca valoros calitativ, utilizabil la inceputul verii.

In perioada la care ne referim, organizarea loturilor semincere de mazare furajera de primavara se facea dupa planuri centralizate, iar costul semintei era acceptabil. Productiile de furaj obtinute in faza experimentala au fost de 6-7 t/ha (substanta uscata), dupa care, la fel ca si in cazul borceagului de toamna, s-au semanat culturi succesive, care au produs inca 50-60% din productia culturii de baza.

In actualele conditii economice, borceagul de primavara are o importanta economica mai mica, datorita costurilor ridicate ale semintei si productiilor plafonate de furaj.

In ultimul deceniu, cercetarea stiintifica autohtona si-a intensificat investigatiile pentru gasirea unor alternative noi, mult mai eficiente economic, pe care le-am mentionat in capitolul 6.

Borceagul de primavara ramane totusi o oferta pentru producatorii de furaje, care reclama solutii cat mai diversificate.

Soiuri de mazare furajera de primavara

Informatii privind originea, istoricul, raspandirea, precum si ameliorarea si producerea de samanta prezentate la mazarea furajera de toamna sunt valabile si pentru mazarea furajera de primavara (capitolul 7, subcapitolul 2). Singura deosebire consta in faptul ca mazarea furajera de primavara luata in studiu este o forma de primavara (Pisum arvense f. aestivale) la care rezistenta la iernare nu este un obiectiv de ameliorare.

In tara noastra a fost creat la I.C.D.A. Fundulea (Ludmila Gumaniuc si P. Varga) si inregistrat in anul 1975, soiul Magistra. Este un soi productiv, realizeaza 5,0-5,5 t/ha substanta uscata, sau o productie de cel mult 2000-2100 kg/ha boabe. A fost raspandit in cultura cu ovazul, alcatuind o varianta a borceagului de primavara, pe suprafete relativ restranse in arealul de cultura al acestuia.

Metodica si tehnica producerii de samanta la mazarea furajera de primavara este aceeasi cu cea prezentata la mazarea furajera de toamna (capitolul 7, subcapitolul 2).

Exigentele mazarii furajere de primavara fata de conditiile ecologice

Mazarea furajera de primavara are exigente fata de sol si conditii de mediu asemanatoare cu mazarea pentru boabe, comportandu-se bine in numeroase zone ecologice din tara.

In general are cerinte moderate fata de umiditate si temperatura si se comporta bine atat pe soluri fertile cat si pe soluri cu fertilitate relativ scazuta.

Fiind slab rezistenta la scuturare, mazarea furajera de primavara se amplaseaza cu precadere pe soluri bine drenate, situate in zone in care in prima jumatate a verii temperaturile maxime nu depasesc 25-26C, iar umiditatea relativa a aerului nu scade sub 50%.

Biologia infloritului

Pentru a rasari, mazarea furajera are nevoie de 150-160C. In conditii favorabile de mediu mazarea furajera de primavara are o crestere intensa, la 40-45 de zile dupa rasarire, plantele atingand inaltimea de 30-35 cm, numarul de lastari pe planta fiind conditionat de densitatea de semanat. Plantele incep sa infloreasca din a doua jumatate a lunii mai, iar infloritul se extinde pe un interval de 28-32 de zile. Florile, la soiurile cunoscute, au culoarea violacee cu nuante trandafirii. Polenizarea este autogama si are loc in faza de boboc floral. Pastaile incep sa se initieze la 3-4 zile dupa uscarea florilor. La maturitate, pastaia are lungimea de 5-6 cm si contine 4-6 boabe, care in preajma recoltarii au culoarea galbena-verzuie. La fel ca si mazarea furajera de toamna, la mazarea furajera de primavara, in preajma recoltarii, pastaile pot deveni dehiscente, in conditii nefavorabile de mediu pierderile prin scuturare atingand 45-50%.

Progrese tehnologice realizate la mazarea furajera de primavara pentru samanta

La mazarea furajera de primavara nu s-au facut cercetari aprofundate pentru cunoasterea mai intima a biologiei speciei.

In perioada anilor 1970-1980 s-au facut unele cercetari in care au fost abordate principalele masuri tehnologice, in diverse zone ecologice.

Rezultatele experimentale obtinute au condus la alegerea combinatiilor tehnologice care reclama inputuri moderate, in vederea reducerii costurilor semintei.

Nivelul productiilor de samanta obtinute in faza experimentata au oscilat intre 850 si 1800 kg/ha, coeficientii de inmultire fiind de 1 la 8 pana la 1 la 18. In aceasta situatie samanta de mazare furajera de primavara ajunge la costuri foarte ridicate si in consecinta producatorii de furaje sunt nevoiti sa apeleze la alte plante furajere.

Zonarea ecologica a mazarii furajere de primavara

Conditiile naturale cele mai favorabile pentru producerea semintei de mazare furajera de primavara se intalnesc in Campia din vestul tarii, unde regimul pluviometric este favorabil, iar temeperaturile medii intalnite pe parcursul infloritului si fructificarii, in anii normali, nu depasesc 20-21C.

Conditii favorabile se intalnesc si in Campia Dunarii, Dobrogea, sudul Moldovei si Campia Transilvaniei; in aceste zone plantele folosesc eficient rezerva de apa acumulata pe parcursul sezonului rece cat si precipitatiile din primavara, cu conditia ca semanatul sa se faca in primele zile dupa desprimavarare, cand infloritul si fructificarea se vor inscrie in perioade cu temperaturi mai favorabile.

Conditii relativ favorabile se pot intalni si in alte zone ecologice cum sunt: nord-vestul tarii si centrul Moldovei unde precipitatiile medii anuale nu depasesc 600 mm si temperatura anuala este mai mare de 9,0C.

Locul mazarii furajere de primavara in cadrul asolamentului

Premergatoarele cele mai indicate sunt cerealele de toamna si de primavara, floarea-soarelui si hibrizii semitimpurii de porumb.

Nu se recomanda amplasarea dupa alte leguminoase, iar revenirea pe aceeasi parcela este posibila dupa un interval de 3 ani.

Fiind o cultura amelioratoare, postmergatoarele cele mai des folosite sunt cerealele de toamna si de primavara si culturile anuale de primavara exigente fata de azot.

Utilizarea ingrasamintelor

Sunt interesante rezultatele experimentale obtinute pe solul brun luvic de la Livada intr-o experienta stationara de lunga durata (tabelul 49).

Din aceste date se constata o slaba valorificare a ingrasamintelor chimice, productiile obtinute in diversele combinatii fiind practic egale. Acest fapt se explica prin buna valorificare a elementelor solubile existente in sol, iar sistemul radicular robust prin secretiile abundente solubilizeaza cantitati semnificative de elemente din rezervele solului care sunt mai putin accesibile altor culturi.

Tabelul 49

Efectul ingrasamintelor chimice asupra productiei mazarii furajere de primavara pe solul brun luvic de la Livada

(dupa Sarca Crucita,citata de I. Moga si Maria Schitea, 2000.)

Doze de ingrasaminte (kg/ha)

Productia de samanta

kg/ha

1. Efectul ingrasamintelor fosfatice si potasice (P?05; K70)

P0

P70

P140

P140 K100

II. Efectul ingrasamintelor azotate

No

N30

N60

N90

Interventia cu ingrasaminte fosfatice si potasice se impune doar pe solurile sarace in materie organica, al caror continut in fosfor mobil este mai mic de 6 mg/100 g, iar potasiul schimbabil este mai mic de 13-14 mg/100 g; pe aceste soluri fertilizarea cu P50-60 (P2O5) Si K50-60 (K2O) este eficienta economic. ingrasamintele fosfatice si potasice nu sunt eficiente economic pe cernoziomuri, soluri aluvionare si brun roscate cu pH de peste 6,2.

Ingrasamintele azotate nu se administreaza nici pe solurile care au continuturi in humus mai mici de 2,0%, mazarea producand cantitati mari de azot simbiotic.

Lucrarile solului

Aratura, la adancimea de 20-22 cm, se executa cu plugul in agregat cu grapa stelata, cat mai devreme dupa eliberarea terenului de resturi vegetale. Pentru evitarea lucrarii cu grapa cu discuri la desprimavarare, aceasta operatiune se executa pe parcursul toamnei, dupa caderea unor precipitatii care umecteaza stratul arabil.

Pregatirea patului germinativ la desprimavarare se face in preajma semanatului cu combinatorul sau cu agregatul de grape cu colti reglabili la care se ataseaza in spate o bara metalica; in cele doua situatii solul se mobilizeaza la adancimea de 7-8 cm.

Samanta si semanatul

Samanta de mazare furajera de primavara este sferica, de culoare galbena-verzuie, patata cu puncte mai inchise la culoare. MMB este de 140-150 g.

Mazarea furajera de primavara se seamana la desprimavarare, imediat dupa zvantarea solului la suprafata, cand temperatura in sol devine pozitiva (1-20C); calendaristic, aceste conditii se creeaza, in anii normali, in prima jumatate a lunii martie, in zonele de campie si a doua jumatate a lunii martie, in zonele colinare.

Densitatea optima de semanat este cea de 120 s.g./m2, care corespunde unei norme de samanta utila de 140-150 kg/ha; semanatul se face in randuri la 12,5 cm si la adancimea de 5-6 cm. In situatia in care se dispune de cantitati de samanta mai mici, pe sole cu un potential de imburuienare redus, se poate semana si in randuri la 25,0 cm, cu o norma de samanta utila de 70-80 kg/ha.

Lucrarile de intretinere

Buruienile dicotiledonate se combat cu: Dicotex (2,0-2,5 l/ha), Pivot (0,5-0,7 l/ha) sau cu Butoxone (2,0-2,5 l/ha); tratamentul se face cand buruienile se gasesc in faza de rozeta incipienta.

Buruienile monocotiledonate (cum este costreiul) se combat cu unul din erbicidele: Fusilade forte (1,0-1,3 l/ha), Targa super (1,5-1,7 l/ha), Gallant super (1,5-1,6 l/ha), Furore super (2,0-2,5 l/ha), care se aplica in fazele incipiente de dezvoltare a buruienilor (inainte de inceputul infratitului); in aceste conditii recoltarea se poate face cu combina, direct din lan.

Combaterea bolilor si daunatorilor

Combaterea bolilor si daunatorilor se face cu pesticidele si la fazele de vegetatie indicate la mazarea furajera de toamna.

Irigarea mazarii furajere de primavara

Mazarea furajera de primavara valorifica excelent rezerva de apa acumulata in sol in sezonul rece si precipitatiile cazute pe parcursul primaverii. In consecinta, irigarea mazarii furajere de primavara nu este necesara.

Recoltarea si conditionarea semintei

Recoltarea se face cand cel putin 75% din pastai au boabele intarite. Recoltarea se poate face in doua faze; la momentul optim de recoltare se executa smulgerea plantelor cu masina de recoltat mazare, operatie care se face in exclusivitate in primele ore ale diminetii (pana cel tarziu la orele 9). Dupa 1-3 zile masa din brazde se treiera cu combina echipata cu ridicator.

Se poate recolta si direct din lan, cand cultura nu este imburuienata. In cele doua situatii combina va fi reglata conform fisei tehnologice, luand si masurile cuvenite pentru evitarea spargerii boabelor. Samanta de mazare furajera de primavara se proceseaza la fel ca si cea de mazare furajera de toamna.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 11391
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved