Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Secara in AGRICULTURA (FERTILIZAREA, ROTATIA, SAMINTA SI SEMANATUL)

Agricultura



+ Font mai mare | - Font mai mic



IMPORTANTA RASPINDIRE

Secara este in primul rind o cereala panificabila.Boabele macinate asemanatoare ca valoare nutritiva cu boabele de grau ,asigura hrana de abaza pentru populatia multor regiuni ale globului :Rezidurile industriale (taratele)ca si boabele constitue un nutret valoros concentratpentru toate speciile de animale.Secara se cultiva pe suprafete intinse

Si ca planta pentru nutret verde sau fin,fie in cultura pura fie asociata cu mazarichea sau mazarea constituind borceagul de toamna.Paele se intrebuinteaza pentru impletituri ,asternut,furaj,ca materie prima pentru industria de celuloza .Secara furnizeaza prin sclerotiiciupercii claviceps purpurea ,materie prima pentru obtinerea ergotinei ,ergotaminei si a altor subsrante antihemoragice .

Valoarea secarei creste prin faptul ca se poate cultiva in conditii pedologice mai vitrege ,pe soluri sarace ,pe nisipuri unde graul da productii mici.

Raspindire- Secara se extinde aproape in exclusivitatein emisfera nordica,predominate fiind in emisfera centrala si in nord a Europei mai ales pe terenutile nisipoase si in zonele muntoase cu climat rece ai umed.Ea trece si dincolo de centrul polar ajungind piana la paralela69 in lume se cultiva cu secare cir ca 10 milioane ha fata de 18 milioane cit se cultiva in anul 1984.Principalele tari cultivatoare sunt:Federatia rusa (circa 3,7 milioane ha)Polonia(cir ca 2,4 milioane Belarus(cir ca 790 milioane hectare) Germania (cir ca 740mii hectare) Ucraina( cir ca 450 mii hectae)In America de nord si America centrala se se cultiva cu secara circa 360 mii hectare iar in Asia cir ca650 mii ha. Romania, a cultivat cu secara 12,2mii hectare.

SISTEMATICA SOIURI

Sistematica :Secara cultivata -Secale cereale cuprinde un numar de 13 variante deosebite intre ele dupa fragilitatea rahusului gradul in care paele acopera bobul culoarea spicului suprafata paelor pubescenta sau glabra. Pentru conditiile din tara noastra prezinta numai variante secale cereale vulgare din care fac prte toate soiurile de secara cultivate.Se caracterizeaza prin rahis nefragil bob golas semiacoperitde palee spic alb si paleie externa glabra.

Dupa N Vavilov secara avea doua centre principale unul situate in Afganistan si Istranul oriental iar altul in Armenia gruyia Asia mica si Asia centrala Soiuri lista oficaloa (2003)inscrie 11 soiuri de secara : Dintre acestea Grogo(1998)Gloria(1983)Impuls(1995)Orizont(1998)si Suceava (1996).ORIZONT 1998 si Suceava1996 au fost create de statiunea de cetcetare -Suceava soiuri Grogo este specializat numai pentru producerea sclerotilor de claviceps purpurea . Toate soiurile fabricate de Suceava sunt soiuri de toamna cu exceptia soiului Impuls care eate de primavera Capacitatea de productie l acestor soiuri este de 40-51g/ha Soiurile Amando 1995 Apart 1996 Marlo 1996 Quadrigo 1998 Raluca 1999 si Rapid 1996 sunt de toamna si provin din Germania .In conditiile din tara noastra in cimpurile Institutului de stat pentru testarea si inregistrarea soiurilor soiurile de provenienta germana au produs :Amanda 58-62 g Apart52-58 Marlo50-59 Qadrigo 48-50 g Raluca 52-60 rapid 56-61g toate sunt soiuri rezistente la iernare si se pot cultiva pe toate zonele de cultuta a secarei din tara noastra.

COMPOZITIA CHIMICA

Date scrise in tabelul 2 pun in evidenta un continut al boabelor de secara in substanri proteice foarte apropiat de continutul boabelor de grau.Continutul boabelor de secara in substante proteice este influentata de factori genetici si intro mare masura de factori genetici

La un numar mare de boabe de secara cultivate in Rominia G Boldescu (1937)a gasit o variatia a substantelor protoice intre 5,67si12,66% .La 75% din probele analizate continutul in substante proteice a variat intre limitele 8-19-9% continutul proteic cel mai ridicat sa inregistrat in regiunile secetoase ale tarii (dobrogea Sudul meldovei iar cel mai scazut la secara cultivat in nordul tarii) .Bobul de secara din diferite regiunidin fosta regiune sovietica si in diferite tari din Europa contin 9,2 17 tarii sunt lizina si tritofanul

In comparative cu bobul de ovaz sau porumb boabele de secara sunt mult mai sarace in grasimi .Cea mai mare parte a acelei substante se gaseste depusa in embrion 12 % din greutatea lui.

PARTICULARITATI BIOLOGICE

Raportul seminal al boabelor de secara esre parcurs in 30-35 de zile. Bobul de secara germineaza din punct de vedere morfologicca bobul de grau si formeaza 4 radacini embrionale .Sistemul radicular al secarei este puternic dezvoltat si cu capacitate radiculara de valorificare a solurilor mai putin productiveradacinile patrund in pamint pina la 200 cm .Cea mai mare parte din radacini 50-60%regasesre insa in stratul de sol de la 20 cm Inradacinarea secarei se face timpuriu primavera fapt ce permite plantei sa treaca mai usor prin eventualele perioade de seceta .Sistemul radicular al secarei este mai puternic de cit al griului si mult mai dezvoltat de cit al griului Cantitatea de radacini substanra uscata pe care secara o lasa in sol pe stratul de 2-3 cm ne ridica la 7-10g ha Nodul de infratire la secara se formeaza mai aproape de suprafata solului de cit la griu .Infratirea are loc mai ales in toamna in mod normal fiecare planta de secsra formeaza 3-5 frati .Secara isi alungeste paiul in primavatra foarte timpuriu intr-un ritm foarte accentuat deosebinduse din punct de vedere de grau sau orzul de toamna aceasta insusire asigura plantei o mai buna valorificare a rezervei de apa a solului o mai buna combatere a buruienilor si face din secare o mai buna planta de nutret verde timputiu.Secara inspica cu 10-15 zile mai devreme de cit graul.Inflorescentaare loc la10-15zile de la inspicare (la grau dupa 6 zile) Inflorescenta unui spic dureaza 3-4 zile a unei plante intregi 8-14 zile.Secara este o planta alogama o nemofila doar o auto fecundare nu este exclusa Timpul rece si polios din timpul polinizarii sau caderea plantelor duce la nefecundarea unor flori din spic(la spice stitbe ) La unele fotme neselectionate de secara procentul de flori nefecundate din spic se ridica la 20-25 ceea ce echivaleazs cu o scadere a productiei cu 15-20% relatiile planta factori de vegetatie in tara noasrea perioada de vegetatie a secarei de toamna este cir ca 270 zile in unele zone de cultura din teritotiul fostei Uniiuni Sovietice(cele nordice )perioada de vegetatie a secarei ajunge pina la 360 zile .Temprratura minima de germinatie la secara 1-2 grade celsius la temperature de 12- 14 din sol secara rasare la 5-6 zile dupa semanat inflorescenta are loc incepind cu temprratura de 12-16g celsius.Dintre cerealele de toamna secara are cea mai mare,3%. Si in boabele de secara sminoacizii esentiali difici rezistenta la ger 18-20g celsius la nivelul nodului de infratire .Sunt celelalte cazuri cind secara a rezistat la 25-30 chear si -35 grade (temperature ale aerului) in comparatie cu graul secara rezista mai slab la un strat gros de zapada din cauza masei vegetale mai bogate cu care intra in iarna.De asemenea secara rezista mai putin la fenomenul de asfixiere din cauza ca formeaza nodul de infratire mai spre suprafata solului (secara este mai sensibila de cit graul si la fe omrnul de descaltare) Fata de umiditate secara este mai putin pretentioasa decit graul sau orzul de toamna nu datorita unui consum de apa mai redus ci prin faptul ca secara porneste primavera devreme in vegetatie si alungeste paiul foarte repede si asfel isi desface nevoia de apa din rezervele solului care primavera timpuriu sunt in general mari.

Solul-secara asigura cea mai ridicata productie pe solurile fertile cu textura mijlocie sistemul radicular dezvoltat si capacitatea radacanilor de a valorifica si terenurile mai putin fertile permit cultivarea secarei pe terenuti foarte diferite argilo-iluviale,soluri cu textutra grosiera ,nisipoasesoluri foarte acide ph=4 sau alcalineph=8 De fapt in conditiile tarii noastre secara pt boabe se cultiva numai pe solurile unde asiguta productii mai ridicate decit graul dece pe solurile si in conditiile de clima mai putin corespunzatoare graului

ROTATIA

Secara suporta monocultuta an idea rindul si da productii ridicate dupa cele mai diferite plante premergatoare . In conditiile tarii noastre in zonele mai umede si mai reci secara se poate cultiva dupa inul de fibra care paraseste terenul devreme sau dupa cartoful timpuriu si semi tirziu .Inaceste zone secara se poate cultiva cu rezultate bune si dupa graul de toamna dupa plante furajere care se recolteaza timpuriu (borceag trifoi )etc .Chear dupa ea insasi un an doi daca se folosesc ingrasaminte organice si minerale .Penru solurile nsipoase bune premergatoare pentru secara sa dovedit a fi fasolea iar ca premergatoare mijlocie sa dovedit porumbul pepenii furajeri pe penii verzi .Pe aceste terenuri secara a dat fata de monocultura un spor de productie de 31% cind sa cultivat dupa lupinul alb , incorporate ca ingrasamint verde .In zona cernoziomurilor ,a solurilor brune sib run roscate precum si in zona solurilor argilo iluviale , secara poare intra in rotatie cu un numar dmare de plante (borceag porumb siloz floarea soarelui inul pentru ulei )etc La rindul ei secara este o buna premergatoare pentru toate culturile de primavara .Cultivata pentru siloz verde ea se recolteaza intr-un sezon inca umed existind asfel conditii pentru pregatirea terenului si insamintarea celei dea doua cultura fie pentru nutret fie pentru boabe .

FERTILIZAREA

Pentru 100 kg boabe si cantitatea de paie corespunzatoare , secara consuma 2,7kg N :1,6kg P2O5si 3,6 kg k2O .Cu toate ca are capacitate si ridicata de valorificare a fertilitatii solului secara este una din cerealele care reactioneaza foarte bine la ingrasaminte organice cit si cele minerale. Gunoiul de grajd trebue folosit in cultura secarei pe solurila argilo iluviale si nisipoase in conditiile obtinute (20-25 tone/ha) el se poate administra direct sau plantei premergatoare .In zona foarte favorabila de cultura a cartofului cu care secara intra in rotatie este mai indicate aplicarea gunoiului de grajd la cartof, secara avind calitatea de a valorifica bine gunoiul in anul al doilea de la aplicare Pe solurile nisipoase ,gunoiul de grajd dat direct secarei asigura sporuri inseminate de recolta . Dar si pe nisipuri efectul remanental ingrasamintelororganice incorporate adinc se resimte la secara chear dupa al 4 lea an dupa aplicare .In al doilea an dupa aplicare dat dupa porumb sporupi de 8,4 g /ha . In rotatia porumb secara pe solurile nisipoase este deci indicate aplicarea gunoiului de grajd la porumb urmarind ca secara sa foloseasca rezervele nutritive in anul al doilea rezultatele cele mai bune se obtin atunci cind gunoiul se incorporeaza la 25 cm .La secara ingrasamintele minerale se aplica in general dupa acelasi principiu ca la griu . Ingrasarea primavara timpuriu cu 30/40 kg /ha azot restul ingrasamintelor azotate se dau toamna .Prezinta o anumita important ape solurile sarace din regiunile umede unde secara se cultiva fregvent .Pe potzolurile nisipoase unde rezerva de azot a solului este foarte mica iar pe o parte din azotat care se da ca ingrasamint inainte de semanat se deplaseaza in profunzimea solului din cauza precipitatiilor abundente ingrasarea primavara cu azot esre hotartoare pentru cresterea rapida a plantei si producerea intr-un timp scurta unei mari cantitati de masa vegetala .Secara valprifica foarte bine azotul pe solurile nisipoasechear de la al doilea an de la aplicare pe nisipurile de la timburesti jud. Dolj 96 kg azot la /ha dat la porumb asigura in al doilea an la secara urmatoarele sporuri de productie azotat de amoniu 6,3 g ha sulfat de amoniu 7,1 kg uree 10,8 g ha pe nisipurile de la Timburestiazotul administrat singur ,in doza de 96 kg /ha a dat in medie sporuri pe 3 ani sporuri de boabe cuprinse intre 12-40 si16-94 g /ha eficienta cea mai mare a prezentat-o azotatul de amoniu.Pe fond de superfosfat 32 kg /ha p2 o5 azotatul de amoniu a determinat un spor de 18-29g ha .Ingrasaminte azotate constitue deci pe solurile nisipoase o rezerva importanta de crestere a productiei de ingrasaminte fosfatice care trebue folosite in toate conditiile de cultura alaturi de cele azotate .Deosebit de importante sunt pentru secara ingrasamintele verzi mai ales pe solurile usoare si cele nisipoase ,lupinul alb sa dovedit pe solurile nisipoasedin sud cel mai bun ingrasamint verde urmat apoi de fasolita.



LUCRARILE SOLULUI

Solul in care se seamana secara de toamna se pregateste la fel ca pentru griul de toamna insa patul germinativ trebue sa fie mai bine maruntit si solul mai bine asezat aceste cerinte sunt impuse de faptul ca saminta de secara este mai mica si se seamana la adincimea 3-5 cm iar nodul de infratire sar dezgoli cind solul sar trasa sub preaiunea precipitatiilor a zapezii etc. Pe solul nisipos de la timburesti (dolj) dupa porumb la aratura normala 20-22 cm executata la recoltarea porumbului secara a dat cea mai mare productie de boabe 28,5 g ha araturile superficiale pe solurile nisipoase 14-15 cm os-au sau dovedit inferioare araturilor mai adinci.

SAMINTA SI SEMANATUL

Saminta certificate de secara pentru semanat trebue se aiba puritatea de cel putin 98 % iar capacitatea de germinatie minima 85% .Saminta de secara trebue conditionata si tratata cu fungicide la fel ca saminta de grau .Boabele mari asigura sporuri inseminate de productie fata de boabele mici sau fata de boabele neselectate , secara se semana inaintea griului de toamna cu 15 zile pe nisipurile din stinga jiului cele mai bune rezultate s-au obtinut prin semanatul intre 20 septembrie si 10 octombrie. Secara de toamna se seamana mai devreme in partile nordice si mai tirziu in partile sudice L. Reichbuch (1978) mentioneaza ca epoca optima pentru depresiunile intermontane intervalul cuprins intre 15 septembrie si 5 octombrie in functie de umiditatea solului pentru zona calinara se retine ca si pentru zona nisipurilor din oltenia perioada 20 septembrie 10 octombrie .La semanaturile effectuate prea timpuriu uneori radacina este neuniforma alteori se formesza o cantitate de subsrante organice marinduseasfel sensibilitatea la asfixiere si fuzaroza Plantele rezultate din semanaturile mai tirzii nu infratesc fiind din aceasta cauza mult mai sensibile la ger si dezradacinare .In regiunile unde peste iarna cade o cantitate mare de zapada si stratul persista mult timp peste semanatuti,secara nu trebue semanata prea devremedin cauza ca plantele pornind la intrarea in iarna o masa vegetala bogata vor suferi mai multe substraturide zapada.Distanta intre rinduri la secara este de 12,5 cm semanatul efectuinduse cu masina obisnuita de semanat cereale paioase .Este de retinut totusi ca pe solurile nisipoase din oltenia semanatul in benzi (3 rinduri la 12,5 cm)cantitatea de semanat la un hectar se callculeaza pentru densitatea de 400-450boabe germinabile pe metro patrat (circa 140-160 kg ha )adincimea de semanat la secara este mica 3-5cm samintele semanate adinc rasar cu intirziere si produc plante firave.

LUCRARI DE INGRIJIRE

In cultura secarei se fac putine lucrari de ingrijire si aceasta numai in situatii deosebite .De exemplu in unii ani apare ca necesar in primavara tavalugitul anului pentru a inlatura efectele negative ale fenomenului de dezradacinare Tavalugitul se face cind se poate intra pe teren fara ca solul sa se lipeasca de tavalug sau de rotile tractorului. Aplicarea ingrasamintelor azotate primavara 30-40 kg/ha se face foarte timpuriu cind solul este inca inghetat pentru ca imediat dupa intrarea in vegetatia plantei sa beneficieze de azotul administrat.

Combatera buruenilor din culturile de secara se poate face cu erbicide pe baza de 2,4D sau 2 Dt .Secara insa prin ritmul sau rapid de crastere depaseste buruenile in dezvoltare si reuseste sa inabuse chear palamida.

RECOLTAREA PRODUCTIEI

Recoltarea -Secara ajunge la maturitatea de recolare cu cir ca o saptamina inaintea griului de toamna

.Recoltarease face cu combina la inceputul fazei de oarecein pirga In tirzierea recoltarii peste aceasta faza duce la pierderi importante prin scuturare .Pe de alta parte recoltarea prea timputie influenteaza negative cantitatea productiei in sensul ca boabele ramin mai mici uneori incretite si de culori diferite.Capacitatea de productie a secarei este la nivelul 25-40 g ha terenurile nisipoase din tara noastra secara produce 20-25g ha .Productia medie mondiala de secara sa ridicat in anul 1994 la 21,94 g ha iar in anul 2002 22-28 g ha pe hectar se realizeaza in Europa peate 30g ha. In unele tari(Germania ,Danemarca,Elvetia ,Anglia )productia medie depaseste 40 g ha .In anul 2002 productia medie pe haectar in Rominia a fost de 23,44 g ha raportul boabe paie la secara este 1 0:3,0-3,5 .

Bibliografie

Budai Gheorghe Agrotehnica,Ed Tehnica Agricola Bucuresti 1992

Marioara Patape Agricultura ,clasa XI a SAM

Maria Moisiu Editura,Oscar Priut,2006

Costel Seriosteanu

Costel Seriosteanu Agro Pedalogie Manual pentru clasa xa

Gheorghina Untarescu Editura Gimnazium 2001

Ioan Oncea Tehnologii Agricole performante

Editura Ceres

TEMA

TEHNOLOGIIA DE CULTIVARE

A SECAREI(Secale-cereale)



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2861
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved