Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


POLITICA AGRICOLA COMUNA SI NECESITATEA ALINIERII ROMANIEI LA PREVEDERILE ACESTEIA

Agricultura



+ Font mai mare | - Font mai mic



POLITICA AGRICOLA COMUNA SI NECESITATEA ALINIERII    ROMANIEI LA PREVEDERILE ACESTEIA

1 PAC - Politica Agricola Comuna



Cadrul general:

Uniunea Europeana este cel mai mare actor comercial global, acoperind circa 20% din exporturile si importurile mondiale. Ea joaca un rol important in promovarea comertului mondial bazat mai ales pe un sistem multilateral.

De la data aderarii, Romania aplica legislatia comunitara vizand relatiile economice externe si politica comerciala comuna a UE, respectiv:
-tariful vamal comun    -schema de preferinte generalizate (SGP) a UE;
-masurile de aparare comerciala;
- acordurile preferentiale comerciale si de cooperare incheiate cu tarile terte;
- angajamentele comerciale din cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC).

Politica Agricola Comuna se bazeaza pe Acordul de la Bruxelles din 196 PAC functioneaza pe baza regulamentelor comune de piata, referitoare la productie, preturi si comert exterior. Regulamentele vizeaza cerealele, carnea de porc si vita, laptele si produsele lactate, oua si pasari, legume si fructe, uleiurile vegetale, zaharul, tutunul, hameiul, inul si cinepa, iar din 1980 si carnea de oaie. PAC are la baza urmatoarele principii: liberalizarea treptata a circulatie produselor agricole la preturi unice; compensarea pierderilor la export prin taxe de restituire; preferinta pentru produse comunitare prin taxa de prevelare; protejarea agricultorilor europeni de concurenta externa; finantarea reglementarilor comune prin Fondul European pentru Orientarea si Garantarea Agricola (FEOGA).

Obiectivele PAC-ului sunt: crestere productivitate si progresului tehnic; asigurarea unui nivel echitabil de viata; asigurarea securitatii alimentare si preturi rezonabile pentru consumatori. Pilonii PAC-ului sunt: platile directe si masurile de piata (I); dezvoltarea rurala (II).

FEOGA are doua sectiuni: garantare prin organizari comune de piata, interventie si masuri sanitar veterinare; orienetare prin masuri de dezvoltare rurala. FEOGA in Romania actioneaza prin: Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) pentru pilonul I; Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) pentru pilonul II.

Reforma PAC a aparut din cauza supraproductie, pozitiei nefavorabile la WTO si limitarea cresterii competivitatii produselor agricole in lume. Elementele principale ale reformei PAC sunt: plata unica de ferma; decuplarea treptata a subventiei de productie; conformitate incrucisata prin respectarea regulilor ecologice la acordarea subventiilor; modulare prin realocarea fondurilor de la pilonul I la al II; disciplina financiara pentru a nu depasii fondurile pina in 2013.

Romania a incheiat negocierile de aderare la capitolul 7 - agricultura prin: un tratat de aderare; un aquis comunitar; un pachet finaciar; o perioada de tranzitie; + plafoane, cantitati, cote de lapte etc. Pachetul financiar al Rominiei pentru 2007 este de: 441 milioane euro ca plati directe si 732 milioane euro ca masuri de piata (la pilonul I); si 2, 3 miliarde euro pentru dezvoltare rurala (la pilonul II). Romania a negociat o alinierea treptata si va primii in 2007 -25% din cit primeste fermierul european (38 euro/ha); 2008 -30% (45 euro/ha); 2009 -35% (53 euro/ha); 2010 -40% (60 euro/ha); 2011 -50% (75 euro/ha); 2012 -60% (90 euro/ha); 2013 -70% (105 euro/ha); 2014 -80% (120 euro/ha); 2015 -90% (135 euro/ha); 2016 -100% (150 euro/ha); Romania a negociat Plati Complementare de la Bugetul National (CNDP) care: se platesc de la bugetul; numai pentru produsele de la anexa I; nu trebuie sa depaseasca 30 % din subventia medie ce o primea fermierul european in 2004; sa nu depaseasca impreuna cu platile directe 100% din subventia medie UE; se dau partial cuplat de productie; co-finantate cu pina la 20% din valoarea fondurilor de dezvoltare rurala.

APIA este responsabila pentru urmatoarele scheme de implementare: plati directe (SPS, SAPS, CNDP); masuri de piata; masuri de suprafata (dezvoltare rurala impreuna cu APDRP)

APDRP este responsabila ca schema de implemetare, cu masuri de dezvoltare rurala .

Schema unica de plata (SPS) contine toate detaliile practice ale reformei PAC si este obligatoriu in toate statele membre. In SPS suprafata eligibila este 0,3 ha/ferma. Plata pentru produse agricole conform anexei I din R.1782/2003 se face pe ferma, pe baza de calcul istoric si drepturi de plata diferentiate.

Schema unica de plata pe suprafata (SAPS) este alternativa tranzitorie la SPS oferita Romaniei pe o perioada de aplicare de 3 ani cu posibilitatea de extindere cu inca 2 ani. SAPS este temporar, si optional In SAPS suprafata eligibila este 1ha/ferma si 0,3ha/parcela. Plata se face pentru toate culturile si este uniforma pe hectar. Marimea subventiei depinde de suprafata utilizata (minim 1ha/ferma, 0,3ha/parcela). Suprafata utilizata este acea suprafata agricola care este mentinuta in bune conditii agricole si de mediu (GAEC).

2 Fondul European de Orientare si Garantie Agricola (FEOGA)

  FEOGA a reprezentat de la crearea sa principala partida a bugetului comunitar si a fost astfel centrul constant al dezbaterilor cand Consiliul si Parlamentul European au luat decizii in ceea ce priveste bugetul Uniunii. In 1995 FEOGA a absorbit in jur de 48% din bugetul total. Resursele FEOGA sunt aportate de statele membre, independent de cine va beneficia mai mult de cheltuielile din agricultura. FEOGA este parte integranta a bugetului comunitar general, a carui finantare este determinata in mod esential de catre situatia economica a fiecarui stat membru. Aceasta solidaritate financiara intre statele membre bogate si mai putin bogate este unul dintre principiile fundamentale ale Comunitatii si conditie indispensabila in dobandirea unui mai mare grad de echilibru economic si social in cadrul Uniunii, obiectiv care joaca un rol de fiecare data mai important in politica agricola. Exista si alte venituri derivate din drepturile vamale incasate de Uniune din importurile provenite din tarile necomunitare.Dupa cum indica si numele sau, FEOGA se compune din doua parti. Sectiunea de Garantii finanteaza cheltuielile Comunitatii in politica de preturi si piete, inclusiv platile compensatorii ale reformei PAC si masurile ce o insotesc. Cea mai mare parte a creditelor FEOGA (aproximativ 90% in 1995) si, din aceste credite, in jur de jumatate este cheltuita in platile directe catre agricultori.

Sectiunea de Orientare primeste resursele comunitare desemnate politicii structurale, ca de exemplu ajutoarele date modernizarii exploatarilor, instalarii tinerilor agricultori, transformarii si comercializarii sau diversificarii. Impreuna cu Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER) si Fondul Social European (FSE), aceasta sectiune finanteaza masurile de dezvoltare rurala. Aceste masuri se planifica si se executa intr-o forma destul de descentralizata: se impune cooperarea cu statele membre si regiuni si se aplica principiul de cofinantare. In 1995 Sectiunea de Orientare a fost dotata cu un aport de aproape 10% din bugetul agricol total.

3 IACS - Sistemul Integrat De Administrare Si Control

Directia IACS din cadrul Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) are ca principala atributie crearea si implementarea Sistemului Integrat de Administrare si Control (IACS) in vederea gestionarii cererilor de plata pentru schemele de sprijin pe suprafata, conform cerintelor Uniunii Europene. Directia IACS este structurata astfel:

  • Serviciul coordonare integrare proceduri si statistici
    Biroul implementare bune conditii agricole si de mediu
    Biroul armonizare proceduri
  • Serviciul control pe teren
    Biroul control prin teledetectie
    Biroul control pe teren prin masuratori clasice
    Biroul analiza de risc si esantionare pentru control pe teren
  • Serviciul registre si sistemul de identificare a parcelelor (LPIS)
    Biroul registre
    Biroul sistemul de identificare a parcelelor (LPIS)

a) coordoneaza elaborarea procedurilor de lucru privind controlul cererilor de plata pe suprafata, crearea si intretinerea Registrului fermierilor, actualizarea Sistemului de Identificare a Parcelelor Agricole (SIPA - Land Parcels Identification System - LPIS), privind conformitatea incrucisata (GAEC pentru SAPS si GAEC si cerinte statutare manageriale - SMR pentru SPS), a procedurilor de esantionare (prin analiza de risc si aleator) pentru toate schemele de sprijin pe suprafata.

b) colaboreaza cu dezvoltatorul de soft pentru implementarea si integrarea procedurilor privind administrarea si controlul cererilor de plata pe suprafata in software-ul IACS.

c) verifica prin testari implementarea procedurilor privind administrarea si controlul cererilor de plata pe suprafata in sistemul IACS.

d) analizeaza reglementarile europene si nationale, procedurile elaborate si face propuneri pentru actualizarea software-ului.

e) monitorizeaza activitatea de control pe teren, supracontrol si control prin teledetectie.

f) monitorizeaza respectarea procedurilor pentru efectuarea controlului prin teledetectie cuprinse in documentele de lucru ale JRC.

g) elaboreaza specificatiile tehnice privind achizitia de echipamente, servicii, necesare derularii activitatii de control precum si imagini ortofoto, digitizare in domeniul LPIS si urmareste derularea contractelor.

h) stabileste criterii de selectie pentru control pe teren clasic si prin teledetectie.

i) efectueaza analiza de risc, stabileste esantionul fermelor supuse controlului pe teren si executa selectia fermierilor care vor fi controlati pe teren prin control clasic si a zonelor de control prin teledetectie.

j) coordoneaza crearea si actualizarea Registrului fermierilor.

k) coordoneaza crearea, implementarea si intretinerea Sistemului de Identificare a Parcelelor Agricole (LPIS).

l) coordoneaza transpunerea si aplicarea la nivel teritorial a procedurilor privind controlul pe teren, crearea si intretinerea Registrului fermierilor, implementarea si intretinerea LPIS.

m) instruieste personalul de la centrele judetene asupra procedurilor elaborate si asupra utilizarii software-ului IACS.

n) monitorizeaza aplicarea procedurilor de utilizare a software-ului IACS.

o) acorda asistenta tehnica pentru aplicarea procedurilor de lucru si utilizarea software-ului IACS

4 Acordurile Comerciale Internationale:

- licente de import si export    -posibilitati de promovare a produselor agricole

Acordurile comerciale preferentiale, de tip "acorduri de comert liber" sunt acele acorduri prin care partile au procedat la acordarea reciproca a unor concesii (reduceri/eliminari de taxe vamale de import, contingente tarifare etc.). In baza acestor acorduri, produsele de export originare dintr-o tara beneficiaza de facilitati suplimentare de acces pe piata tarii partenere.

De la 1 ianuarie 2007 Romania beneficiaza, ca stat membru al UE, de prevederile acordurilor comerciale preferentiale la care UE este parte. Intre acestea mentionam:

  • Sistemul Generalizat de Preferinte - SGP este un sistem de preferinte tarifare acordat unilateral de catre UE unor produse originare din tarile in curs de dezvoltare si care urmareste sa imbunatateasca accesul produselor provenind din aceste tari pe piata UE. Printre tarile beneficiare se numara: China, India, alte tari din fosta CSI (Federatia Rusa, Ucraina, Belarus, Armenia, Azerbaijan).
  • Parteneriatul Euro-Mediteranean (Algeria, Maroc, Tunisia, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Siria, Turcia, Cipru, Malta, Palestina), care prevede crearea unei zone de liber-schimb intre statele semnatare, o liberalizare progresiva si reciproca a comertului cu produse agricole, proiect ce urmeaza sa se finalizeze pana in anul 2010. De la 01.05.2004, Cipru si Malta au devenit membre ale UE.
  • Relatiile comerciale dintre UE si Republica Moldova sunt reglementate prin Regulamentul (CE) nr. 55/2008 al Consiliului de introducere a unor preferinte comerciale autonome pentru Republica Moldova i de modificare a Regulamentului (CE) nr. 980/2005 i a Deciziei 2005/924/CE a Comisiei.
  • UE - MERCOSUR (Argentina, Brazilia, Paraguay si Uruguay) vizeaza liberalizarea schimburilor comerciale cu produse agricole.
  • Acordul de parteneriat intre UE si tarile ACP Africa, Caraibe, Pacific) - urmareste sa faciliteze accesul produselor provenind din aceste tari pe piata comunitara.

Prin intermediul acestor acorduri, exportatorii romani pot avea acces, in conditii favorabile (taxe vamale reduse sau chiar zero), la noi piete de desfacere sau isi pot consolida pozitia pe unele piete. Totodata, aceste acorduri se pot dovedi benefice si pentru consumatorii romani care, vor avea la dispozitie o gama mult mai larga de produse, ceea ce ar putea conduce atat la o crestere a calitatii produselor desfacute pe piata romaneasca cat si la o eventuala scadere a preturilor acestor produse.

Licente de import si de export

De la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, exportatorii romani pot exporta anumite produse agricole beneficiind de restituiri la export. Restituirile la export reprezinta sume menite sa acopere diferenta intre pretul pe piata comunitara al produsului respectiv (care este, de regula, mai mare) si pretul international al aceluiasi produs (de regula, mai mic decat pretul comunitar). Aceasta masura de piata a fost introdusa in cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) din dorinta de a incuraja exporturile comunitare pe anumite piete, avandu-se in vedere, in acelasi timp, asigurarea unui nivel rezonabil al veniturilor producatorilor europeni.

Legislatia care stabileste reguli detaliate pentru plata restituirilor la export este reprezentata de Regulamentul Comisiei Europene 800/1999 privind aplicarea regimului de restituiri la exportul produselor agricole, cu modificarile si completarile ulterioare. Lista cu produsele cuprinse in regimul de restituiri, precum si nivelul ratelor de restituire sunt stabilite de Comisia Europeana si publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Pentru unele produse ratele de restituire la export pot fi stabilite pe baza unei licitatii organizate de Comisia Europeana si gestionate prin Agentiile de Plati.

Pentru a beneficia de aceste restituiri la export, exportatorii romani trebuie sa solicite de la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) o licenta de export si sa depuna o garantie (exprimata ca suma pe unitatea de produs).

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura a luat fiinta prin Legea 1/2004. In cadrul APIA exista o Directie pentru masuri de piata - Comert exterior, care implementeaza sistemul de licente de import si export pentru produsele agricole, de garantii aferente acestor licente si de restituiri la export.

Legislatia europeana care reglementeaza eliberarea licentelor de import si export pentru produsele agricole este reprezentata de Regulamentul Comisiei nr. 376/2008 din 23 aprilie 2008 de stabilire a normelor comune de aplicare a sistemului de licente de import si export si de certificate de fixare in avans pentru produsele agricole (versiune codificata) in vreme ce garantiile aferente licentelor fac obiectul Regulamentului Comisiei 2220/1985 de stabilire a normelor comune de aplicare a regimului de garantii pentru produsele agricole.

Posibilitati de promovare a produselor agricole

In baza Regulamentului CE nr. 3/2008 al Consiliului privind actiunile de informare si promovare pentru produsele agricole pe piata interna si in tarile terte, Uniunea Europeana are posibilitatea de a finanta, partial, atat in interiorul pietei unice cat si pe terte piete, anumite masuri menite sa promoveze produsele agricole de origine comunitara.

Astfel, UE poate finanta o serie de masuri cum ar fi: participari la targuri si expozitii, campanii de informare asupra sistemului comunitar referitor la protectia produselor cu denumire de origine controlata si a celor cu indicatie geografica specifica. De asemenea, mai pot beneficia de sume de la bugetul comunitar si anumite studii vizand patrunderea pe noi piete de desfacere. Aceste masuri sunt finantate in proportie de pana la 50% din bugetul UE, restul sumei fiind acoperit de catre organizatiile inter-profesionale si de statul mebru care le propune. Mai multe informatii despre posibilitatile de finantare a exporturilor de produse agricole comunitare pot fi obtinute de pe site-ul DG Agricultura si Dezvoltare Rurala al Comisiei Europene.

Agricultura ecologica

,,Agricultura ecologica", termen protejat si atribuit de U.E Romaniei pentru definirea acestui sistem de agricultura este similar cu termenii ,, agricultura organica" sau ,,agricultura biologica" utilizati in alte state membre.

Acest sistem de agricultura este un procedeu "modern" de a cultiva plante, de a creste animale si de a produce alimente, care se deosebeste fundamental de agricultura conventionala.Rolul sistemului de agricultura ecologica este de a produce hrana mult mai curata, mai potrivita metabolismului organismului uman, dar in deplina corelatie cu conservarea si dezvoltarea mediului in respect fata de natura si legile ei. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de alimente cu gust, textura si calitati autentice si atractive. Aceste alimente se obtin in etapa productiei la ferma prin interzicerea stricta a utilizarii organismelor modificate genetic (OMG-uri si derivatele acestora) si prin restrictii drastice privind folosirea fertilizantilor si pesticidelor de sinteza, a stimulatorilor si regulatorilor de crestere, hormonilor, antibioticelor si sistemelor intensive de crestere a animalelor.Agricultura ecologica are o contributie majora la dezvoltarea durabila, la cresterea activitatilor economice cu o importanta valoare adaugata si la sporirea interesului pentru spatiul rural.Obiectivele, principiile si normele aplicabile productiei ecologice sunt cuprinse in legislatia comunitara si nationala din acest domeniu. Aceste norme, alaturi de definirea metodei de productie in sectorul vegetal si de crestere a animalelor, reglementeaza si urmatoarele aspecte legate de sistemul de agricultura ecologica: etichetarea, procesarea, inspectia, marketingul si importurile.

Prevederile privind etichetarea produselor obtinute din agricultura ecologica, sunt foarte precise, si au in vedere sa ofere incredere deplina consumatorilor ca produsele care poarta eticheta de produs ecologic sau sigla comunitara, sunt obtinute in conformitate cu regulile si principiile cuprinse in aceste regulamente, sau in cazul importurilor, conform unui sistem echivalent, cu cerinte la fel de stricte.Pentru obtinerea si comercializarea produselor ecologice care poarta eticheta si sigla comunitara specifica modului de productie ecologic, producatorii trebuie sa parcurga un proces strict ce trebuie urmat intocmai.

Astfel, inainte de a putea obtine produse agricole ce pot fi comercializate cu mentiunea ,,produs obtinut din agricultura ecologica" exploatatia trebuie mai intai sa parcurga o perioada de conversie, de minimum doi ani.In Romania, controlul si certificarea produselor ecologice este asigurata in prezent de organisme de inspectie si certificare private. Acestea sunt aprobate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, pe baza criteriilor de independenta, impartialitate si competenta stabilite in Ordinul nr. 688/ 2007 pentru aprobarea Regulilor privind organizarea sistemului de inspectie si certificare, de aprobare a organismelor de inspectie si certificare si de supraveghere a activitatii organismelor de control. Aprobarea de catre M.A.P.D.R a organismelor de control este precedata, in mod obligatoriu, de acreditarea acestora, in conformitate cu norma europeana EN ISO 45011:1998, emisa de un organism abilitat in acest scop.

In urma inspectiilor efectuate de organismele de control, operatorii care au respectat regulile de productie vor primi certificatul de produs ecologic si isi vor putea eticheta produsele cu mentiunea ,,ecologic".

Pe eticheta care se aplica pe un produs ecologic sunt obligatorii urmatoarele mentiuni: referirea la modul de productie ecologic, sigla, numele si codul organismului de inspectie si certificare care a efectuat inspectia si a eliberat certificatul de produs ecologic.

Sigla ,,ae", sigla nationala specifica produselor ecologice, alaturi de sigla comunitara pot fi folosite in scopul unei mai bune vizualizari de catre consumatori a produselor obtinute din productia ecologica. Sigla ,,ae , proprietate a M.A.P.D.R , garanteaza ca produsul, astfel etichetat, provine din agricultura ecologica si este certificat de un organism de control. Regulile de utilizare a siglei ,,ae" sunt cuprinse in Anexa nr.1 la Ordinul comun pentru modificarea si completarea Anexei la Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 317/2006 si al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr.190/2006 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice.

Dreptul de utilizare a siglei ,,ae" pe produsele, etichetele si ambalajele produselor ecologice il au producatorii, procesatorii si importatorii inregistrati la M.A.P.D.R si care detin un contract, cu un organism de control aprobat de catre M.A.P.D.R.In vederea obtinerii dreptului de utilizare a siglei "ae'' de certificare si a siglei "ae" de comunicare, solicitantii vor completa cererile de solicitare. In prezent, aplicarea siglei comunitare pe eticheta produselor ecologice este facultativa, dar va deveni obligatorie, la data de 1 iulie 2010 in conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) al Consiliului nr. 967/2008. Inainte ca producatorii sa inceapa sa-si desfasoare activitatea in acest domeniu, sau sa obtina produse ecologice, au obligatia sa se inregistreze la M.A.P.D.R. Inregistrarea producatorilor in agricultura ecologica, este obligatorie in fiecare an si se face prin completarea Fiselor de inregistrare in agricultura ecologica, disponibile la Directiile de Agricultura si Dezvoltare Rurala judetene, in perimetrul careia producatorul isi desfasoara activitatea, la responsabilii judeteni pentru agricultura ecologica. Procedura de inregistrare a producatorilor in agricultura ecologica este reglementata prin Ordinul nr. 219 /2007 pentru aprobarea Regulilor privind inregistrarea operatorilor in agricultura ecologica, completat si amendat .
Urmare a procesului de inregistrare, M.A.P.D.R elaboreaza in fiecare an Lista operatorilor din agricultura ecologica care este pusa la dispozitia celor interesati.
Agricultura ecologica este un sector dinamic in Romania care a cunoscut in ultimii ani o evolutie ascendenta, atat in sectorul vegetal cat si in sectorul animalier.
Organizarea comercializarii produselor constituie un element important din filiera de agricultura ecologica. Comercializarea produselor ecologice se face numai de comercianti inregistrati la M.A.P.D.R, prin diferite canale de piata: vanzari de la poarta fermei, vanzari prin magazine en-gros, vanzari prin magazine specializate, vanzari prin bursa on-line pentru produse ecologice,vanzari prin piete sezoniere.Una din conditiile esentiale pentru dezvoltarea agriculturii ecologice o reprezinta promovarea conceptului de agricultura ecologica in vederea constientizarii consumatorilor de avantajele consumului de produse ecologice, astfel incat acestia sa ofere un pret mai mare pentru produse curate a caror calitate este garantata de un organism de control.

Actiunile de informare a producatorilor, de instruire si de promovarea a conceptului de agricultura ecologica sunt realizate de catre organizatii de stat si private. Educatia in agricultura ecologica, in vederea formarii de specialisti pentru acest domeniu constituie o preocupare a institutiilor de profil din invatamantul superior. De asemenea, in vederea promovarii produselor ecologice, Comisia Europeana acorda sprijin de pana la 50% programelor de informare si promovare propuse de organizatiile profesionale si interprofesionale din sector, care participa cu minim 20 % din costul real al actiunilor, cofinantarea fiind asigurata de la bugetul de stat,

6. INS

Prezentare generala:

         Statistica  oficiala  in  Romania  se  desfasoara  prin  serviciile  de  statistica oficiala  si  este   organizata  si  coordonata  de  Institutul  National de Statistica, organ  de  specialitate  al  administratiei  publice  centrale,  cu  personalitate juridica, in subordinea Guvernului, finantat de la bugetul de stat. In realizarea obiectului sau de activitate, stabilit potrivit legii, care se intemeiaza pe principiul autonomiei, confidentialitatii, transparentei, relevantei, proportionalitatii, deontologiei statistice si raportului cost/eficienta, Institutul National de Statistica are urmatoarele atributii

a)     elaboreaza sistemul de indicatori statistici, metodologiile de calcul, tehnologiile si standardele specifice de obtinere a indicatorilor; 

b)    organizeaza si conduce cercetarile statistice referitoare la fenomenele si procesele economico-sociale, prin recensaminte, anchete statistice totale sau prin sondaje; 

c)     proiecteaza, tipareste si difuzeaza formularele cercetarilor statistice si instructiunile de completare aferente; 

d)    culege, prelucreaza si stocheaza date si informatii in vederea asigurarii bazelor de date statistice; 

e)     coordoneaza elaborarea clasificarilor si a nomenclatoarelor unitare de interes national din domeniul sau de activitate;    

f)      proiecteaza, realizeaza si exploateaza sistemul informatic statistic; 

g)     elaboreaza studii si analize pentru caracterizarea evolutiei economico-sociale; 

h)     desfasoara activitati de cercetare stiintifica in domeniul statisticii; 

i)       informeaza opinia publica, precum si autoritatile publice cu privire la evolutia economica si sociala a tarii si furnizeaza utilizatorilor interesati indicatorii statistici obtinuti; 

j)       organizeaza si conduce unitatile subordonate, stabileste atributiile si normele de functionare ale acestora;

k)     colaboreaza cu ministerele si cu alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si cu serviciile publice, pentru compatibilizarea sistemului statisticii oficiale cu celelalte sisteme informationale; sprijina aceste organisme pentru asigurarea pregatirii personalului cu atributii in activitatea de statistica; 

l)       avizeaza metodologiile cercetarilor statistice organizate de ministere, institutii centrale si de alte servicii publice, in vederea asigurarii oportunitatii cercetarilor si corectitudinii metodelor statistice utilizate; 

m)  organizeaza perfectionarea pregatirii profesionale in domeniul statisticii a personalului institutului, din unitatile sale subordonate si din celelalte servicii de statistica oficiala si actioneaza pentru formarea unei culturi statistice la nivel national;

n)     reprezinta Romania in relatiile internationale in domeniul statistic si coopereaza cu organizatii similare din alte tari, cu organismele de specialitate ale Organizatiei Natiunilor Unite si agentiile sale, cu alte organisme internationale; 

o)    asigura compatibilitatea sistemului statistic national cu sistemele statistice utilizate de organismele Organizatiei Natiunilor Unite, ale Uniunii Europene si de alte organisme internationale, conform obligatiilor asumate.

Institutul National de Statistica indeplineste orice alte atributii stabilite prin acte normative pentru domeniul sau de activitate. Institutul National de Statistica este condus de un presedinte cu rang de secretar de stat, ajutat de trei vicepresedinti cu rang de subsecretar de stat, unul din vicepresedinti are atributii directe in problemele activitatii de integrare europeana, al doilea are ca atributie  directa coordonarea activitatii de statistica economica si sociala, iar al treilea   are ca atributie directa coordonarea  infrastructurii statistice si activitatea de  tehnologia informatiei (IT). Vicepresedintele care coordoneaza  activitatea  de statistica  este inlocuitorul de drept al presedintelui Institutului National de Statistica.

Presedintele indeplineste, in domeniul sau de activitate, urmatoarele atributii generale:

a)        organizeaza, coordoneaza si controleaza aplicarea legilor, ordonantelor si hotararilor Guvernului, a ordinelor si instructiunilor emise potrivit legii, cu respectarea limitelor de autoritate si a principiului autonomiei locale a institutiilor publice si a agentilor economici; 

b)        initiaza si avizeaza proiecte de lege, ordonante si hotarari ale Guvernului, in conditiile stabilite de metodologia aprobata de Guvern; 

c)         actioneaza pentru aplicarea strategiei proprii a Institutului National de Statistica, integrata celei de dezvoltare economico-sociala a Guvernului; 

d)        fundamenteaza si elaboreaza propuneri pentru bugetul anual, pe care le inainteaza Guvernului; 

e)         urmareste proiectarea si realizarea investitiilor din sistemul Institutului National de Statistica, in baza bugetului aprobat; 

f)          reprezinta interesele statului in diferite organe si organisme internationale, in conformitate cu acordurile si conventiile la care Romania este parte si cu alte intelegeri stabilite in acest scop, si dezvolta relatii de colaborare cu organe si organizatii similare din alte state si cu organizatii internationale al caror domeniu de activitate intereseaza; 

g)         urmareste si controleaza aplicarea conventiilor si acordurilor internationale la care Romania este parte si ia masuri pentru realizarea conditiilor in vederea integrarii in structurile europene si in alte organisme internationale; 

h)         colaboreaza cu institutiile de invatamant superior de specialitate pentru formarea si perfectionarea pregatirii profesionale a personalului din sistemul statisticii oficiale.

Presedintele Institutului National de Statistica este membru de drept in Consiliul de Coordonare a Activitatii de Statistica. Secretarul general al Institutului National de Statistica este subordonat presedintelui. Secretarul general este inalt functionar public, numit in conditiile legii.

In subordinea Institutului National de Statistica functioneaza:
a)  directiile regionale de statistica organizate la nivelul judetelor - centre ale regiunilor de dezvoltare stabilite potrivit Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionala in Romania, si directiile judetene de statistica organizate la nivelul celorlalte judete, ca institutii publice, cu personalitate juridica, finantate de la bugetul de stat;

b) Editura 'Revista Romana de Statistica' si Centrul National de Pregatire in Statistica, finantate  din venituri proprii.

Pentru asigurarea caracterului obiectiv, transparent si stiintific al metodologiilor, indicatorilor, nomenclatoarelor si clasificarilor utilizate in activitatea de statistica, pe langa Institutul National de Statistica functioneaza Consiliul de Coordonare a Activitatii de Statistica, organ consultativ care are, in principal, ca obiect de activitate analiza si avizarea strategiei de dezvoltare a sistemului statistic national, a rapoartelor de activitate ale Institutului National de Statistica si a Programului anual de cercetari statistice.

 OBIECTIVE

  Activitatea Institutului National de Statistica se orienteaza catre urmatoarele obiective principale:

    • producerea informatiilor statistice operative necesare factorilor de decizie ai strategiei economico-sociale;
    • asimilarea indicatorilor statistici specifici economiei de piata si implementarea metodologiilor de cercetare si calcul in concordanta cu standardele si practica internationala;
    • dezvoltarea statisticii calitative, in completarea celei traditionale;
    • cooperarea cu alte institute nationale de statistica in vederea dezvoltarii unui sistem statistic durabil, derularea de proiecte statistice in vederea asigurarii comparabilitatii datelor statistice cu statisticile altor tari si alinierea la standardele UE.

Reteaua de Informatii Contabile Agricole (RICA)

Reteaua de Informatii Contabile Agricole (RICA) a fost instituita in Uniunea Europeana in anul 1965. Reteaua foloseste date reprezentand mai mult de 5.000.000 exploatatii din cele 27 de State Membre ale UE, un procent de mai mult de 90% din productia agricola totala a Uniunii Europene. Scopul acestei retele este sa colecteze date referitoare atat la productie cat si la economia exploatatiilor pentru a putea determina veniturile si analizele de afaceri ale exploatatiilor agricole

RICA este necesara pentru UE in vederea crearii unei politici agricole comune, pornind de la o baza reala. Datele vor furniza politicienilor romani informatii importante referitoare la situatia agriculturii din Romania. RICA sta la baza Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene. Acesta este un aspect important pentru noi toti, fie ca suntem consumatori sau producatori.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1534
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved