SORGUL

1. Importanta. Biologie. Ecologie

1.1. Importanta

Sorgul este o cultura foarte veche, care se cultiva pentru; boabe, maturi, sirop bogat in zahar, furajarea animalelor sub forma de siloz sau nutret verde etc.

Boabele de sorg sunt folosite direct in alimentatia oamenilor sub forma de fainuri in unele zone din Africa, India, China, Orientul Apropiat si Egipt.

In industrie se utilizeaza la fabricarea amidonului, alcoolului si berii, in amestec cu boabele de orz

Sorgul tehnic, cu ramificatii lungi si elastice, serveste pentru confectionarea maturilor, a periilor si altor impletituri.

Din sorgul zaharat se extrage un suc dulce, bogat in zaharoza cu utilizari foarte variate.

In hrana animalelor sorgul se utilizeaza fie ca furaj fibros, fie insilozat sau ca boabe, avand o valoare nutritiva asemanatoare cu a porumbului. Pentru nutret verde este deosebit de important in zonele aride, dupa recoltare plantele regenerand repede, deci putand fi folosit ca pasune. Pentru aceste utilizari au fost selectionate soiuri si hibrizi fara glicozidul durina, care pune in primejdie viata animalelor.

In China si Africa, din flori, teci si frunze se obtine un colorant utilizat la vopsirea stofelor, a lanii si pieilor.

1.2. Compozitia chimica

Boabele de sorg au o compozitie chimica asemanatoare boabelor de porumb. Astfel, continutul in amidon este de 75,37%, proteine 11,84%, grasimi 3,79%, celuloza 2,18%, cenusa 1,28% (T. MURESAN, 1965).

Sorgul zaharat contine 16 - 18% substante dulci, predominanta fiind zaharoza.

1.3. Raspandire

Sorgul se cultiva, pe glob, pe o suprafata de circa 42,63 mii. ha (2001). ocupand locul 5 dupa grau, orez, porumb si orz. Cele mai mari suprafete, 52,7%. sunt situate in Africa (Nigeria, Sudan, Niger s.a), dupa care urmeaza Asia cu 7,9 % (India, China, Pakistan etc.)-

In America de Nord si Centrala se cultiva pe 14% din suprafata totala mondiala, iar in America de Sud pe circa 2,3%. Suprafete de peste 3,0 mii. ha se cultiva cu sorg pentru boabe in S.U.A., in zonele semiaride.

in Europa, in prezent, suprafetele sunt mici, sub 187 mii ha.

In Romania, in 1980, suprafata cultivata cu sorg a fost de 21,3 mii ha. Dupa 1989 suprafetele s-au diminuat mult, ajungand la 7 mii ha in 1998, de pe care s-a recoltat o productie medie de 1664 kg boabe/ha. De remarcat ca in tarile in care se acorda atentie acestei culturi se obtin frecvent recolte de peste 6.000 boabe/ha, mentionandu-se si recolte de peste 10.000 kg/ha boabe, in conditii de irigare.

1.4. Sistematica. Origine. Soiuri

Sorgul apartine familiei Gramineae, tribul Andropogoneae, genul Sorghum Adams, care cuprinde 31 de specii anuale si perene.

Sorgul cultivat apartine speciei Sorghum vulgare Pers., sin. Sorghum bicolor (L) Moench. Aceasta specie se imparte, in raport cu modul de folosinta, in patru grupe:

Sorgul pentru boabe cu varietatile: cafra (raspandit in centrul si estul
Africii); shallu (raspandit in India si Africa de Vest); kaoleang (cultivat in China); feterita (existent in Sudan); hegarii (existent in Sudan); durra (cultivat in Africa Centrala si Orientala); milo (cultivat in Africa Centrala si Orientala). E. SPALDON, 1982, defineste sorgul pentru boabe Sorghum vulgare var. eusorghum.

Sorgul pentru maturi (S. v. var. tehnicum)

Sorgul zaharat (S. v. var. saccharatum)

Sorgul pentru furaj (S. v. var. sudanense)

Dupa unii autori, originea sorgului este in India, iar dupa altii in Africa Ecuatoriala. Dupa N. VAVILOV (citat de GH. BILTEANU, 1991), cele mai multe din formele sorgului cultivat provin din centrul genic abisinian. Sorgurile de tip "kaoliang" provin din centrul chinez. In Europa cultura este cunoscuta din secolul al XV-lea. in America s-a introdus prin anul 1855.

Pentru boabe se cultiva hibrizii de sorg, care au aparut in urma descoperirii de catre STEPHENES a unor biotipuri androsterile si a altora restauratoare de fertilitate, fiind mai productivi cu 30 - 40% fata de soiuri (N. ZAMFIRESCU si colab., 1965).

In tabelul 3.43 sunt prezentati hibrizii pentru boabe si maturi mentionati in "Catalogul soiurilor si hibrizilor" pentru anul 2001. Rezulta ca toti sunt hibrizi simpli, cu talia cuprinsa intre 90 - 330 cm, cu panicul semicompact (cei pentru boabe), cu coacere rapida si uniforma. Perioada de vegetatie dureaza 120 - 150 de zile, MMB este de 20 - 25 g, capacitate de productie pana la 10.000 kg/ha.

Tabelul 3.43

Hibrizi de sorg zonati in Romania (2001)

1.5. Particularitati biologice

La germinare planta formeaza o singura radacina. Sistemul radicular este foarte bine dezvoltat, ajunge la adancimi de 2 m si prezinta un numar aproape dublu de perisori absorbanti, fata de porumb.

R. LAUDI (1967), citat de G h. BILTEANU (1991), mentioneaza ca fata de suprafata foliara, sistemul radicular al sorgului este de doua ori mai dezvoltat, in comparatie cu sistemul radicular al porumbului.

Tulpina este formata din 7 - 20 de internoduri pline cu maduva. Talia variaza frecvent intre 1,5 - 3 m, limitele de amplitudine fiind, la nivelul genului, intre, 0,3 - 4,5 m.

Tulpina are capacitate mare de lastarire, insusire nedorita in cazul sorgului pentru boabe.

Frunzele, lungi de 50 - 80 cm, sunt acoperite cu un strat de pruina si au o ligula scurta, paroasa, urechiusele lipsesc.

Inflorescenta este un panicul cu l .000 - 5.000 de flori.

Spiculetele sunt grupate cate doua - trei, dar numai unul este fertil, in fiecare spiculet sunt doua flori, din care una este redusa la o palee membranoasa

Fructul este o cariopsa rotund - turtita; MMB = 20-60 g; MH = 65-75 kg. Continutul de pleve este de 5 - 15%.

1.6. Cerinte fata de clima si sol

Sorgul are cerinte ridicate fata de temperatura. Temperatura minima la germinatie este de 10C. Temperaturile medii zilnice favorabile cresterii sunt de 21 - 22C, foarte favorabile cresterii, fiind de 27 - 28C. Cresterea inceteaza la temperaturi sub 15C.

Suporta arsitele de 38 - 40C. Suma de grade necesara, pentru intreaga vegetatie pentru hibrizii cultivati in Romania, este de 2.500 - 3.500C.

Sorgul este mai rezistent la seceta decat porumbul. Coeficientul de transpiratie este de 153 - 190 (R. LAUDI, 1967). Datorita rezistentei mari la seceta, sorgul este denumit 'camila vegetala'.

Fata de sol este pretentios, reusind pe soluri cu pH = 4,5 - 8,5. Valorifica eficient solurile nisipoase si pe cele saraturate. Sorgul pentru maturi necesita soluri mai fertile.

In tara noastra sorgul pentru boabe se cultiva in arealul porumbului, pe terenuri nisipoase saraturate si pe cele erodate, pe care la porumb se obtin recolte mici.

2. Tehnologia de cultivare a sorgului

2.1. Rotatie

Ritmul lent de crestere din primele faze de vegetatie si, deci, pericolul mare de imburuienare, impune cultivarea sorgului dupa plante care lasa terenul curat de buruieni, de obicei culturi prasitoare. Dupa sorg nu se pot cultiva cereale de toamna, pentru care are o actiune nefavorabila, epuizand terenul in apa si substante nutritive. Din acest considerent, dupa sorg se vor cultiva numai culturi de primavara.

2.2. Fertilizare

Dupa QUINEBI si colab. (1958), pentru 1.000 kg boabe si productia secundara aferenta sunt necesare 23,5 kg azot; 7,2 kg fosfor si 6,9 kg potasiu. Dupa E. PARISI (1936), citat de GH. BILTEANU (1991), pentru o tona de tulpini sorgul zaharat consuma 1,7 kg azot si 0,9 kg fosfor.

In conditii de umiditate favorabila, sorgul reactioneaza prielnic la fertilizarea cu azot atat in ceea ce priveste nivelul recoltei, cat si continutul de proteina, in zonele secetoase, efect favorabil prezinta si fosforul. Dozele practicate azi in lume variaza, in functie de conditiile de experimentare, intre N_50-150P_36-100. In conditii de irigare, A. GIARDINI (1981), citat de GH. BILTEANU (1991), recomanda N₂₀₀P₁₅₀.

La sorgul zaharat fertilizarea directa urmareste calitatea sucului, fapt pentru care se recomanda, pentru scopuri alimentare, cultivarea pe soluri fertile. Cand sucul se utilizeaza in alte scopuri decat cele alimentare fertilizarea se poate efectua cu N_90-120P_70-80 Gunoiul de grajd se recomanda a fi aplicat plantei premergatoare, cu exceptia maturilor de sorg de pe solurile nisipoase, unde se recomanda aplicarea lui directa, incorporat adanc in sol.

2.3. Lucrarile solului

Pentru sorg se executa aceleasi lucrari ca si in cazul porumbului. Patul germinativ trebuie sa fie bine maruntit si curat de buruieni.

2.4 Samanta si semanatul

Samanta utilizata pentru semanat trebuie sa aiba puritate minima de 97% si germinatia de cel putin 85%. in sol isi reduce germinatia cu 30 - 50% fata de laborator. Semintele se trateaza inainte de semanat cu fungicide si insecticide la fel ca la porumb.

Perioada de semanat este cand temperatura solului se ridica dimineata la ora 8, la 14 - 15C. Scaderea temperaturii la 12C dupa semanat reduce numarul plantelor rasarite cu peste 50%.

Densitatea la sorgul pentru boabe pe soluri fertile va fi de 150 - 200 mii. plante recoltabile, iar pe solurile sarace 100 mii plante recoltabile.

Cantitatea de samanta este de 10 - 15 kg/ha la sorgul pentru boabe si de 6 - 8 kg la cel pentru sirop si maturi.

Distanta intre randuri este de 70 cm, folosindu-se aceleasi semanatori ca si la porumb.

Adancimea de insamantare este de 4 - 5 cm pe solurile grele si pe cele cu umiditate suficienta si de 6 - 8 cm pe solurile usoare si pe cele grele cu deficit de umiditate.

2.5. Lucrari de ingrijire

Tavalugitul dupa semanat asigura o buna rasarire a plantelor. Pentru distrugerea buruienilor in curs de rasarire, cultura se grapeaza atat inainte cat si

dupa rasarit. In faza de 4 - 5 frunze se poate utiliza sapa rotativa, in culturile neerbicidate se executa 2-3 prasile mecanice si l - 2 prasile manuale.

Pentru combaterea pe cale chimica a buruienilor anuale monocotiledonate si dicotiledonate, solul se erbicideaza preemergent cu Onezin 50, Romazin 500, Sancozin 50 SC, Satecid in doze de 2 - 5 kg/ha, Atred 50 WP, Atred 500 L, Borzeprop 50 PU, Gesaprim 50 WP 5 - 10 kg/ha.

Pentru buruienile dicotiledonate, se erbicideaza postemergent cu SDMA sau Icedin F (2 l/ha), Sardem (0,8 l/ha), DMA (l/ha).

In primele faze de vegetatie sunt necesare l - 3 tratamente pentru combaterea paduchelui verde al cerealelor (Schizaphis graminum) cu Carbetox 37 (2 l/ha) sau cu alte produse.

In culturile pentru maturi, in faza de 4 - 5 frunze 5e executa raritul si inlaturarea lastarilor.

In anii secetosi, prin irigare, se obtin productii ridicate.

2.6.. Recoltare

Sorgul pentru boabe se recolteaza la maturitate deplina a boabelor (fara pericol de scuturare), cu combinele de cereale cu hederul ridicat pana sub panicule.

Sorgul zaharat se recolteaza pentru extragerea siropului, incepand cu faza de coacere in lapte a boabelor si poate continua pana la coacerea deplina. Recoltarea se poate face prin secerarea plantelor intregi, dupa care se inlatura, ultimul internod sarac in zahar, dar bogat in saruri si frunzele, iar tulpinile se leaga in snopi si sunt transportate la statiile de presare.

Sorgul pentru maturi se recolteaza la inceputul maturitatii in lapte a boabelor, prin taierea paniculelor cu l - 2 internoduri, dupa care se depoziteaza sub soproane pentru uscare.

Productiile la sorgul pentru boabe pot ajunge pana la 10.000 kg/ha, la sorgul pentru maturi 3-4 mii kg/ha, la sorgul pentru sirop 80 - 100 t/ha, din care se pot obtine peste 3.000 l alcool.