TEMA PROIECTULUI - LUCRARILE DE INGRIJIRE A CULTURILOR SEMINCERE

TEMA PROIECTULUI

LUCRARILE DE INGRIJIRE A CULTURILOR

SEMINCERE

BIBLIOGRAFIE

DAVIDESCU,D.,1987-AGROCHIMIA IN SPRIJINUL PRODUCTIEI, ED.CERES BUCURESTI

FETHER ECATERINA,2004-FITOTEHNIE, ED. UNIVERSITATEA CRAIOVA

NICULESCU MARIANA,2003-PRACTICUNE DE BOTANICA,SISTEMATICA 1, ED. UNIVERSITATEA CRAIOVA

VOICA N., NEDELEA G.,SOARE M. 1998-PRODUCEREA DE SAMANTA LA PLANTELE AGRICOLE, ED. DAVA. CRAIOVA

PACURAR,I. SI COLAB.1982-CERCETARI PRIVIND IMBUNATATIREA METODICII SI TEHNOLOGIEI DE PRODUCERE A SEMINTELOR DE GRAU VOL.XXX N,7,BUCURESTI

ARGUMENT

Am ales ca tema ,, LUCRARI DE INGRIJIRE A LOTURILOR SEMINCERE: CEREALE PENTRU BOABE'' deoarece am considerat ca este o tema deosebit de importanta pentru agricultura si in special pentru omenire.

Problema alimentatiei in majoritatea tarilor din lume se refera in special la cultura cerealelor,care alcatuiesc grupa de baza a culturii plantelor si ocupa cele mai mari suprafete cultivate atat pe glob cat si in tara noastra.

Toate lucrarile de ingrijire care se fac in culturi au ca scop cresterea productiei plantelor cultivate si imbunatatirea calitatii acesteia.

Prin lucrari de ingrijire omul intervine modificand nivelul fiecarui factor de mediu.

In acest scop,el intervine sa distruga buruienile,sa distruga daunatorii,agentii patogeni ( care produc bolile), sa mareasca rezerva de hrana pentru plante,sa aduca la optim continutul de apa din sol.

Pe langa acestea omul mai intervine si pentru cresterea gradului de aeratie a solului,pentru imbunatatirea insusirilor solului si favorizarea vietuitoarelor folositoare culturilor.

Toate aceste interventii se realizeaza prin lucrari de intretinere in culturile agricole asupra solului sau a factorilor de mediu.

Practicarea unei agriculturi moderne presupune folosirea in cultura a unor soiuri si hibrizi de mare randament capabile sa valorifice superior conditiile de mediu si tehnologiile aplicate.

O agricultura moderna nu se poate concepe fara samanta de buna calitate.

Scopul productiei agricole este acela de a obtine cantitati mari de seminte care sa asigure necesarul alimentar si semincer si un surplus de productie pentru export sau rezerva strategica a fiecarei tari.

Important este ca si in agricultura privata sa se foloseasca numai samanta certificata,conditionata si tratata corespunzator,o samanta de buna calitate fiind o premisa,o garantie,pentru obtinerea viitoarelor recolte.

CUPRINS

CAP. I

Rolul si importanta semintelor de calitate

Metodica de producere a semintelor la cerealele paioase

CAP. II

Producerea de samanta la graul de toamna

Producerea de samanta la orzul si orzoaica de toamna

Producerea de samanta la secara si triticale

Producerea de samanta la ovazul de toamna si primavara

Producerea de samintelor hibride de porumb

Producerea de samanta hibrida la floarea-soarelui.

LUCRARILE DE INGRIJIRE A CULTURILOR

SEMINCERE

CAP.I

Rolul si importanta semintelor de calitate

Pentru ca efectele ameliorarii plantelor sa fie vizibile in cresterea productiilor agricole este necesar ca noile soiuri obtinute sa fie puse la dispozitia cultivatorilor,deci sa se asigure cantitati suficiente de seminte de calitate.

Orice program de sporire a recoltelor trebuie sa aiba la baza si sa prevada asigurarea producerii continue a semintelor necesare.

Producerea semintelor este un program complex care face legatura intre ameliorare si marea productie trebuie sa indeplineasca cel putin 3 conditii esentiale: sa fie ritmica,sa asigure cantitatile necesare pentru intreaga suprafata cultivata si sa furnizeze semintele care reprezinta cel mai bun material genetic pentru conditiile date si care poseda o puritate biologica ridicata si valoare culturala.

Samanta ocupa o pozitie cu totul aparte in cadrul tuturor masurilor ce pot fi luate pentru stimularea agriculturii.

Dintre toate mijloacele utilizate pentru marirea productiei samanta este singura veriga realizata de agricultura pentru agricultura in timp ce toate celelalte mijloace ( mecanizarea,fertilizarea etc) reprezinta contributia industriei la sporirea productiei agricole.

In toate cazurile in care s-a produs si s-a utilizat samanta de calitate din soiuri ameliorate corespunzatoare conditiilor sedoalimatice respective si cu indici de valoare ridicata in privinta puritatii genetice si fizice precum si a germinatiei si lipsei bolilor,s-au realizat sporuri de productie spectaculoase.

Studiile efectuate la I.C.D.A. Fundulea,au scos in evidenta sporurile inregistrate de-a lungul anilor ca urmare a introducerii in productie a unor soiuri noi,mai adaptate si mai productive,precum si a folosirii unor seminte de calitate superioara.

Astfel, la majoritatea culturilor de camp sau horticole au crescut productiile obtinute in ultimii ani fata de nivelul productiilor anilor 70-80.

1

Producerea semintelor si a materialului saditor

Metodica de producere a semintei la cerealele paioase

In procesul de inmultire semintele de grau sunt supuse permanent influentei factorilor genetici,ecologici subiectivi si tehnologici.

Pentru evitarea folosirii unor seminte depreciate se impune reinnoirea continua a acestora,cu acele categorii biologice,ce asigura productiile cele mai mari.

Prin verificarea mentinerii valorii biologice si a capacitatii de productie a diferitelor categorii de samanta s-a constatat o usoara tendinta de scadere a acestora de la categoriile biologice superioare catre inmultirile mai indepartate.

Schema producerii de samanta la graul de toamna cuprinde urmatoarele etape ( campuri sau verigi) si se utilizeaza pentru toate cerealele paioase.

-campul de alegere a plantelor tipice soiului

-campul de mentinere a descendentelor tipice soiului

-campul pentru producerea semintei categoria Prebaza I (P.B.I.)

-campul de producerea semintei categoria Prebaza II (P.B.I.I.)

-campul de producerea semintei din categoria Baza ( B )

-campul de producerea semintei categoria certificata ( C )

Campul de alegere a plantelor tipice soiului

La inceput, campul de alegere se seamana cu samanta asigura de amelioratori,apoi cu Prebaza si Baza.

Semanatul se face in randuri distante la 30 cm.

Alegerea plantelor tipice se face in faza de maturitate in parga dupa o serie de criterii ca:

-tipicitate

-productivitate

-rezistenta la iernare

-seceta

-cadere boli si daunatori etc.

La alegerea plantelor tipice trebuie sa se cunoasca structura biotipurilor fiecarui soi,precum ca acestea sa fie alese corespunzator gradului de participare a fiecaruia in componenta soiului respectiv.

Respectare tipicitatii soiului este o conditie necesara si obligatoriu pentru producatorii de samanta.

2

Dupa recoltare si treieratul separat al fiecarui spic se elimina boabele si stave sau atacate de boli si daunatori.

Eliminarea se face pe spice;boabele rezultate de la fiecare spic se ambaleaza separat in pungi mici.

Campul de mentinere a descendentilor tipice soiului

In toamna semintele fiecarui spic retinut din campul de alegere se seamana in campul de mentinere a descentelor tipice soiului-denumit si campul de selectie.

Semanatul-se face individual de metoda ,, o planta (spic) pe rand'' pe randuri lungi de 10 m,distantate la 30 cm.

Descendentele se grupeaza in straturi intre care se lasa o distanta de 80-100 cm,pentru efectuarea observatiilor.

In timpul perioadei de vegetatie se efectueaza urmatoarele observatii:

-in cadrul soiurilor apar, uneori forme mai precoce sau mai tordive decat caracteristica acelui soi

Abaterile in plus sau in minus se elimina din procesul de producere de samanta; asemenea forme pot fi folosite cu succes in lucrarile de ameliorare.

-talia plantelor poate varia mult,atat in plus cat si in minus

-intensitatea culorii plantelor la unele soiuri prezinta mai multe nuante

Aceste nuante sunt corelate,uneori si cu alte insusiri cum sunt:

-inaltimea

-maturitatea

-evidentierea indicilor de productie

-dezvoltarea spicului poate varia la descendentele diferitelor spice fiind necesar sa se elimine cele cu numar redus de spiculete;

-rezistenta la cadere,la boli si daunatori

-eliminarea plantelor netipice se face prin smulgerea sau taierea;in acest camp se elimina circa 20-30 % din numarul descendentelor.

De acest fapt,trebuie sa se tina seama la calculul necesarului de samanta si a volumului de lucrari in diferite verigi ale procesului de producere de samanta.

Eliminarile din acest camp se face pe masura inaintarii in procesul de vegetatie,atunci cand se evidentiaza mai bine un caracter negativ.

3

Lucrarea se termina inainte de inceperea recoltatului descendentelor tipice recoltandu-se impreuna,obtinand astfel samanta din campul de mentinere.

Campul pentru producerea semintei categoria Prebaza i (193i)

Samanta provenita din campul de mentinere se seamana in benzi late de 1,5 m intre care se lasa spatii de 30 cm.

Semanatul in benzi este necesar executarii,lucrarilor de purificare biologica de fertlizare,ierbicidare,irigare,combaterea bolilor si daunatorilor in timpul vegetatiei graului.

Pentru extinderea rapida in productia unor soiuri se va folosi acelasi sistem de semanat dar cu norme mai reduse de samanta (200-300 boabe germinabile/m²)

In timpul perioadeu de vegetatie in campul categoriei Prebaza se aplica intregul complex de masuri tehnologice la nivel optim pentru obtinerea unor productii maxim,cu o puritate biologica a semintei de 100% iar indicii de calitate sa corespunda normelor STAS pentru clasa I.

Samanta rezultata din acest camp conditionata si tratata se pastreaza in saci plombati si etichetati pana la semanat.

Campul de producerea semintei Prebaza II (P.B.II)

In acest camp se seamana,samanta provenita din Campul de Prebaza I.

In perioada de generalizare in productie a noilor soiuri campul de Producerea semintei Prebaza II se poate semana cu o norma la hectar redusa cu 30-40% fata de cantitatea normala pentru a mari coeficientul de inmultire a semintei.

In perioada de vegetatie vor fi aplicate la optim toate masurile recomandate in Tehnologia producerii de samanta.

Scopul urmarit este obtinerea unor cantitati mari de buna calitate,avand puritatea biologica in lan 99,9% iar indicii de calitate sa se incadreze in normele STAS clasa I.

Recoltarea se face la maturitatea deplina,apoi semintele se conditioneaza,se trateaza, se pun in sac, se plombeaza si se eticheteaza,evitandu-se impurificarea.

Campul de producerea semintei categoria Baza (B)

In acest camp se inmulteste samanta categoriei Prebaza II produsa in anil precedent.

Samanta Baza la grau produce pe suprafete mari si se seamana cu masini obisnuite in ferme specializate pentru a obtine productii superioare cantitativ si calitativ.

De aceea este necesar sa se aplice intregul complex de masuri prevazute in tehnologie cu respectarea stricta a indicilor de puritate biologica (99,8%) STAS clasa I.

Samanta se seamana in benzi late de latimea semanatorii cu un interval de 30 cm intre banzi.

Recoltarea se face cu combina, luandu-se masuri pentru evitarea impurificarilor mecanice,atat in timpul recoltatului cat si in timpul conditionatului.

Samanta selectionata si tratata se ambaleaza in saci care se plombeaza,atat in sac cat si in interiorul sacului se pun etichete pe care se noteaza denumirea soiului,categoria semintei,puritatea si germinatia acesteia.

In anul IV si incheie primul ciclu de producerea semintei cu valoare biologica superioara.

In Romania aceste lucrari se executa in cadrul Statiunulor Experimentale Agricole.

Campul de producere a semintelor categoria Calificata I si II (C₁ si C₂)

In baza soiurilor,este samanta produsa direct din samanta de Baza pentru reinmultirea sau pentru consum si care satisface cerintei impuse de reglementarile in vogoare privind puritatea varietala si valoare culturala specificata pentru semintele din categoria Certificata. Poate fi produsa de persoane fizice si juridice autorizate cu acordul sau pe baza unui contract de redeventa incheiat cu acordul mentinatorului sau.

In cazul speciilor autograme este admisa producerea semintelor certificata din generatia I si a-II-a (C₁ si C₂).

In cazul acestor inmultiri,lotul semincer se seamana dupa metoda obisnuita.

Samanta certificata II este ultima categorie biologica din sistemul de producere a semintelor.Si in acest caz se impune respectarea cu strictete a tuturor masurilor indicate de tehnologie.

5

Samanta certificata II se foloseste pentru semanatul suprafetelor destinate productiei de consum.

CAP. II

Producerea de samanta la graul de toamna

Pentru a obtine samanta de calitate superioara,pe langa aplicarea unor metode de selectie conservativa se impune folosirea unor tehnologii specifice loturilor semincere.Acestea au in vedere realizarea urmatoarelor obiective:

-mentinerea structurii genetice,a capacitatii de productie si a insusirilor de adaptare ale soiului la nivelul initial;

-mentinerea starii sanitare a semintelor;

-inmultirea rapida a noilor soiuri in vederea extinderii in productie;

-asigurarea in fiecare an a cantitatii de samanta necesara realizarii suprafetelor si structurilor prevazute.

Cultura graului pentru samanta cuprinde un complex de masuri agrofitotehnice si lucrari speciale care au in vedere producerea unor cantitati insemnate de seminte cu valoare biologica ridicata si cu indici de calitate superiori.Desi in multe privinte,aceasta este asemanatoare graului pentru consum prezinta si unele particularitati evidente legate in special de asigurarea puritatii biologice.

Combaterea buruienilor,bolilor si daunatorilor

In loturile semincere de grau combaterea buruienilor,bolilor si daunatorilor are importanta deosebita intrucat productia si calitatea semintelor sunt puternic influentate de acesti factori.Un rol deosebit in diminuarea activitatii nefavorabile a acestora il are lupta integrata.Astfel,prin combinarea masurilor agrotehnice cu cele de combatere chimica,se reuseste sa se obtina samanta cu indici de calitate corespunzatori si in cantitasile planificate.

Combaterea buruienilor,bolilor si daunatorilor se face la fel ca pentru cultura graului pentru consum.

Pe langa lucrarile de combatere prevazute in tehnologia de cultura a loturilor semincere, se realizeaza si combaterea chimica a buruienilor.

Pentru reducerea atacului patogenilor si daunatorilor din loturile semincere de grau,se recomanda aplicarea unui sistem de combatere integrata,in cadrul caruia,alaturi de diferite masuri

6

agrotehnice,importanta prezinta tratamentele chimice efectuete la samanta,cat si in perioada de vegetatie.

Amplasarea loturilor semincere de grau influenteaza puternic nivelul atacului patogenilor transmisibil prin samanta (malura comuna,taciunele,fuzarioza) si al daunatorilor(gandacul ghebas si viermele sarma).

In acest sens, nu trebuie amplasat lotul semincer dupa premergatoare paioase care au prezentat un grad ridicat de infectii si infestari cu acesti patogeni si daunatori.Asolamentul in care,graul urmeaza dupa leguminoase,este o metoda foarte eficace de prevenire a atacului multor boli si daunatori.

Ferilizarea optima cu NPK,semanatul a 2-3 soiuri in fiecare unitate,folosirea soiurilor rezistente,respectarea desimii plantelor si a distantei intre randuri reprezinta elemente tehnologice care contribuie la reducerea atacului patogrnilor foliari (Erysiphe,Puccinia,Septonia etc).

Prevenirea atacului de patogeni transmisibili prin samanta (malura,taciune) se recomanda tratarea semintelor cu diferite produse fitofarmaceutice.

Pentru combaterea bolilor foliare si a daunatorilor,se efectueaza tratamente la avertizarile date de centrele pentru protectia plantelor,pentru acestea folosindu-se numeroase produse omologate.

La loturile semincere de grau la care se inregistraza atacul de gandac ghebas,plasvita cerealelor si carabuseii cerealelor de peste 5 exemplare/m²,se va aplica unul din produsele recomandate:Sansac 1litru,glean 75 F 0,2kg etc.

In cazul atacului cu gandacul balos al ovazului cand sunt 10 exemplare/m² la adultii hibernati si 250 exemplare/m² in vetre in cazul larvelor,loturile semincere vor fi deasemenea tratate.Purificarea biologica este o lucrare specifica loturilor semicere careia trebuie sa i se acorde atentie deosebita,in toate verigile procesului de producere a semintei.Prin efectuarea corecta a acestei lucrari,trebuie sa se obtina o puritate biologica corespunzatoare semintelor,minimum 99,9% pentru loturile Prebaza II, 99,8% pentru cele Baza si 99,5% pentru samanta Certificata I.

7

Prin purificarea biologica se urmareste eliminarea din lanul de grau a tuturor plantelor netipice,a celor apartinand altor soiuri de grau sau altor specii de cereale paioase.In acest scop se executa cel putin doua purificari biologice in fiecare lot semincer.Prima, imediat dupa inspicare,cand se elimina din cultura de baza plantele altor specii de cereale si a doua la inceputul coacerii in parga,cand se pot distinge cu usurinta caracteristicile soiului de baza,precum si cele ale altor soiuri din cadrul aceleiasi specii.

Pentru ca purificarea biologica sa fie eficienta,trebuie ca toate plantele straine sa se elimine prin smulgerea intregii plante si nu prin ,,spicuire''.In acest fel,sunt eliminati si fratii care fructifica mai tarziu.La prima purificare biologica,plantele smulse se lasa pe sol deoarece in faza de inspicare semintele nu sunt inca formate si nu exista pericolul de impurificare.

La a doua purificare plantele smulse se aduna in saci si se scot din lan,deoarece in aceasta faza semintele sunt ajunse la maturitatea fiziologica si au capacitatea de a germina si de a impurifica soiul de baza.

In general,prin purificare se elimina plantele aristate din lanurile de grau cu spice nearistate si invers,spicele de alta culoare si forme distincte,plantele mai inalte,precum si plante apartinand altor specii de cereale paioase.

Dupa efectuarea lucrarilor de purificare biologica,lanul trebuie sa aiba o puritate in conformitate cu normele stabilite.Recoltarea modul de recoltare al loturilor semincere de grau prezinta importanta deosebita pentru evitarea pierderilor si asigurarea calitatii semintelor.

Recoltarea loturilor semincere se face la timpul optim,adica in faza de maturitate deplina,cand semintele au 15% umiditate.Recoltarea se face cu combine reglate corespunzator pentru evitarea pierderilor,vatamarilor si amestecurilor mecanice.

In acest sens se vor lua urmatoarele masuri:

-se vor utiliza cele mai bune combine;

-ori de cate ori se intra in lan,se schimba soiul sau categoria biologica,combinele se vor curata perfect de alte seminte ce ar duce la impurificare;

8

-sacii, buncarele combinelor, mijloacele de transport vor fi perfect curate;

-in timpul recoltarii combinele se vor regla ori de cate ori este nevoie.

Uscarea,conditionarea si pastrarea semintelor.Calitatea semintelor de grau,sub aspectul puritatii fizice si a germinatiei si vigorii,este determinata in mare masura de modul in care se efectueaza uscarea,conditionarea si pastrarea acestora.

Intrucat in aceste faze tehnologice se pot produce impuritati,datorita amestecurilor mecanice,se va lucra cu deosebita grija,astfel incat,samanta rezultata sa corespunda indicilor fizici prevazuti in normele in vigoare.

Samanta de grau recoltata cu umiditate mai mare de 14% trebuie uscata imediat,intrucat orice intarziere contribuie la reducerea germinatiei si vigorii semintelor.Uscarea se poate face in instalatii speciale, prin folosirea aerului cald sau aeratiei naturale prin lopatare.

La uscarea in instalatii industriale se vor lua masuri de curatire perfecta a acestora de alte seminte,precum si de respectarea regimului termic de uscare deoarece folosirea unei temperaturi de peste 42⁰C afecteaza viabilitatea embrionului semintelor,iar sub acest nivel ritmul de uscare se reduce.

In cazul uscarii prin lopatare,semintele se depoziteaza in vrac,in soproane deschise sau in magazii uscate,curate si dezinfectate,in straturi de 50-60 cm. Imediat dupa recoltare,se incepe lopatatul,lucrarea care se continua permanent pana cand umiditatea semintelor ajunge la nivelul de 14%.

Conditionarea semintelor se face in instalatii speciale sau cu selec din dotarea unitatii respective,concomitent cu inceperea recoltatului.

Dupa ce se conditioneaza,samanta se ambaleaza in saci noi se eticheteaza cu etichete duble,o parte a acestora ramanand in afara si cealalta parte in interiorul sacului.In etichete se scriu: unitatea producatoare si cea prelucratoare,specia soiul si categoria biologica,anul productiei,cantitatea neta de samanta,numarul lotului si specificarea daca samanta este tratata sau nu.Sacii rezultati se stivuiesc in loturi de cate 20 tone.

In vederea mentinerii calitatii semintelor pana la semanat acestea se vor pastra corespunzator.

9

Magaziile de pastrare vor fi uscate,dezinfectate si deratizate. Sacii rezultati se stivuiesc in loturi de cate 20 tone.

In vederea mentinerii calitatii semintelor pana la semanat acestea se vor pastra corespunzator. Magaziile de pastrare vor fi uscate dezinfectate si deratizate.

In timpul pastrari se vor lua toate masurile necesare asigurarii unor seminte de calitate superioara.

Producerea de samanta la orzul si orzoaica de toamna

Alegerea terenului, pentru loturile semincere destinate producerii semintelor din toate categoriile biologice,se aleg sole plane,ferite de inundatii,neerodate,cu fertilitate ridicata,curate de buruieni si pe cat posibil in conditii de irigare.

Combaterea buruienilor- pentru distrugerea buruienilor trebuie actionat in primul rind prin masuri tehnologice integrate ca:

rotatia culturilor;lucrari corespunzatoare si de calitate ale soiului pentru intretinere solelor fara buruieni pana la semanat. Alaturi de aceste masuri.poate fi utilizata si combaterea chimica a buruienilor prin folosirea erbicidelor.

Erbicidele selective pentru cultura orzului si orzoaicei de toamna se vor folosi in mod diferentiat in functie de compozitia floristica a speciilor de buruieni dominante.Pentru combatere se folosesc aceleasi erbicide utilizate la cultura graului,dozele dominandu-se cu 10%.

Prevenirea si cambaterea bolilor si daunatorilor -loturile semincere de orz si orzoaica de toamna sunt afectate de un complex de boli foliare si ale spicului.Dintre acestea o atentie deosebita trebuie acordata taciunelui zburator (Vstilago nuda),sfasierea frunzelor (Helminthosparium gramineum),patarea reticulara (Helminthosparium teres),arsura frunzelor (Rincosporium secolis) si nu in ultimul rand, piticirea si ingalbenirea plantelor de orz, boala de natura virotica.

Principalii daunatori ai loturilor semincere de orz si orzoaica de toamna sunt: gandacul ghebas,viermii sarma, afidele, mustele cerealelor, gandacul ovazului. Loturile semincere de orz si orzoaica de toamna nu trebiue amplasate dupa culturi de cereale paioase deoarece atacul de gandac ghebas si viermii sarma produc pagube importante.

10

Irigarea. Loturile semincere de orz si orzoaica de toamna au nevoie in cursul perioadei de vegetatie intre 3500-4000 m³ apa/ha pentru crestere,dezvoltare si formarea recoltei.

In anii secetosi,cand patul germinativ nu se poate pregati,dar exista timp pana la semanat,se va iriga cu norma de 400-600 m³/ha, dar nu mai tarziu de faza de inflorire.

Se recomanda irigarea loturilor semincere de orz si orzoaica de toamna prin aspersiune cu instalatii autopropulsate:IAT-300, IATF-300, IAP-450.

Recoltarea loturilor semincere de orz si orzoaica de toamna se face in faza de maturitate deplina, la umiditatea plantelor de 14%. Se vor folosi cele mai bune combine care se vor regla foarte bine pentru a evita pierderile si vatamarile semintelor.

Combinele vor fi curatate perfect de orice seminte, ori de cate ori se trece de la recoltarea unui soi la alt soi,de la o specie la alta sau de la o categorie biologica la alta categorie biologica.

Uscarea,conditionarea si pastrarea semintelor

Acesti factori contribuie la calitatea semintelor,atat din punct de vedere biologic,caa si a valorii culturale.

Uscarea Daca umiditatea semintelor depaseste 14%, ele trebuie uscate,orice intarziere reducand germinatia si vigoarea acestora.

Uscarea se realizeaza in instalatii speciale cu aer cald sau folosind aeratia naturala, prin lopatare. Aerul cald din instalatii nu trebuie sa depaseasca 45⁰C, deoarece afecteaza viabilitatea semintei.

Conditionarea semintei se face cu instalatii speciale sau selectoare echipate cu site si cilindri corespunzatori pentru semintele de orz si orzoaica.

Dupa conditionarea semintelor se ambaleaza in saci noi si se eticheteaza cu etichete duble,una pe sac si alta in sac,pe care se scriu urmatoarele:

-unitatea producatoare si cea prelucratoare, specia, soiul,

-categoria biologica,numarul lotului,anul producerii,

-cantitatea de samanta si specificatia daca samanta este tratata sau nu.Sacii se stivuiesc in loturi de 20 tone.

11

Pastrarea semintelor -spatiile de depozitare trebuie sa fie curate,aerisite,uscate,dezinfectate si deratizate in scopul mentinerii puritatii biologice si a valorii culturale.

Producerea de samanta la secara si triticale

Secara si triticalele isi gasesc in prezent raspandire in tara noastra in zonele subcarpatice si deluroase cu climat, mai umed si racoros,in care primavara de regula, solurile podzolite si podzolice,au aciditate ridicata si fertilitate naturala mai redusa din Transilvania,Moldova, Oltenia si Muntenia si pe solurile nisipoase cu regim pluviometric neregulat.

Alegerea terenului lotului semincer de secara si triticale se amplaseaza pe terenuri cu grad redus de imburuienare lipsite de exces de umiditate si neerodate.

Plantele premergatoare-premergatoarele cele mai bune pentru loturile semincere de secara si triticale in rotatii de 3-5 ani sunt leguminoasele anuale inul pentru fibre si cartoful timpuriu.

Combaterea buruienilor- pentru combaterea buruienilor din loturile semincere de secara si triticale trebuie actionat folosind o serie de masuri combinate ca: rotatii rationale ale culturilor, lucrarea corespunzator a solului etc.Pe langa acestea, pentru combaterea buruienilor se folosesc si ierbicidele,care sunt aceleasi ca si pentru grau.

Combaterea bolilor si daunatorilor se face cu aceleasi produse ca si pentru loturile semincere de grau de toamna.

Purificarea biologica.In loturile semincere de secara si triticale indiferent de categoria biologica,se face in mod obligatoriu trei purificari biologice in cursul perioadei de vegetatie.

Prima purificare se face imediat dupa inspirarea plantelor,cand se indeparteaza din lan,prin smulgere,plante netipice soiului de baza sau apartinand altor specii de cereale.A doua purificare se repeta, in acelasi scop,la cateva zile de la prima purificare, amandoua obligatoriu inainte de inflorit. A treia purificare se realizeaza dupa formarea bobului, inainte de maturitatea in parga, cand se elimina plantele netipice si cele slab dezvoltate dau bolnave.

12

Lucrarile de purificare trebuie sa asigure o puritate biologica de 99,9% pentru Prebaza,99,8% in cele de Baza si 99,5% in cele din categoria Certificata I.

Recoltarea- se face in timp optim cu combine reglate corespunz6ator pentru evitarea pierderilor si amestecurilor mecanice ale semintelor. Se vor folosii cele mai bune combine,se vor curata perfect de alte seminte si se vor regla ori de cate ori este nevoie.

Recoltarea va incepe la maturitate deplina,cand umiditatea semintelor a ajuns la 14%.

Uscarea,conditionarea si pastrarea semintelor- uscarea se face la semintele care au peste 14% umiditate in situatii speciale sau manual prin lopatare.Temoeratura optima de uscare este de 45⁰C.

La uscare prin lopatare,samanta se depoziteaza in vrac,in magazii uscate,curate si dezinfectate,in straturi nu mai groase de 50-60 cm, pentru evitarea incingerii semintelor.

Pentru conditionare samanta se trece prin instalatii speciale, selectoare tip SU-4,dupa ce in pealabil au fost curatate de corpuri straine.

Samanta conditionata se ambaleaza in saci si se eticheteaza cu etichete duble,una pe sac si alta in sac pe care se scriu urmatoarele:

-unitatea producatoare

-unitatea prelucratoare; specia; soiul

-caregoria biologica; anul productiei; cantitatea neta;

-numarul lotului si specificarea daca samanta este tratata sau nu.Sacii rezultati se stivuiesc in loturi de cate 20 tone.

Pastrarea semintelor. In toate unitatile producatoare, prelucratoare si cele care o folosesc,vor trebui asigurate conditii optime de pastrare a acesteia in magazii uscate,curate,dezinfectate,dezinsectizate si deratizate.

Producerea de samanta la ovazul de toamna si primavara

Urmatoarele lucrari de ingrijire, al ovazului de toamna si primavara sunt:

-fertilizare; combaterea buruienilor;

-prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor;

13

-purificarea biologica

-recoltarea; uscarea,conditionarea si pastrarea semintelor.

Fertilizarea. Ingrasamintele cu azot se aplica in doze moderate pentru a nu favoriza caderea plantelor,aplicandu-se 40-60 kg/ha, in functie de plantele premergatoare,ele administrandu-se primavara.

Ingrasamintele cu fosfor se administreaza la aratura de baza in cantitati de 60-70 kg/ha P₂O₅ in functie de starea de aprovizionare cu fosfor.Ingasamintele cu potasiu se aplica pe toate solurile argilo-iluviale, in doza de 40 kg/ha K₂ O₂ la un anumit continut de potasiu mobil sub 15 mg K₂O la 100 g sol,aplicate toamna la aratura de baza. Samanta si semanatul.La semanat se foloseste samanta din soiurile zonate, cu valoare culturala conform normelor in vigoare.

Epoca de semanat-este 1-10 octombrie pentru ovazul de toamna,iar pentru ovazul de primavara se plaseaza cat mai devreme,in prima urgenta,imediat ce conditiile climatice si starea terenului permit executarea unor lucrari de buna calitate.

Desimea de semanat este de 400-500 boabe germinabile/m² iar in toamnele si primaverile secetoase va fi majorata cu 10%.

Adancimea de semanat este de 3-4cm,iar distanta intre randuri12,5cm.

Combaterea buruienilor. Se face folosind intregul complex de masuri si anume:

-respectarea rotatiei rationale a culturilor;

-intretinerea ogoarelor; lucrari de buna calitate ale solului;

-executarea lucrarilor mecanice de intretinerea culturilor in conditii optime;

Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor. Cea mai importanta dintre boli este taciunele zburator (Ustilago nuda),care se combate prin executarea de tratamente la samanta cu formalina 40%,in cantitate de 1,0 l/tona de samanta,prin scufundarea semintei 15 minute in solutie,urmata de uscarea la umbra,tratament ce se aplica cu cateva zile inainte de semanat,tratamentul semintelor se realizeaza in prezent cu Vitavax,Quinalate sau Bayton, 2 kg/t.

Combaterea bolilor foliare la ovaz se face la avertizarea centrelor de specialitate, de obicei in anii in care conditiile climatice favorizeaza ciupercile.

14

Purificarea biologica-este o lucrare obligatorie si se face la inceputul maturitatii in parga,eliminand plantele netipice si cele apartinand altor specii de cereale paioase. Eliminarea se face prin smulgerea plantelor si scoaterea lor la marginea lanului. Tot acum se elimina si odosul (Avena fatua) care se recunoaste prin faptul ca este mai timpuriu decat ovazul,plantele sunt mai inalte si boabele de culoare neagra.

Recoltarea-se face cand boabele de la varful panicului au ajuns la maturitate si au umiditatea de 14-15 %. Trebuie sa se regleze corespunzator combinele,in special aparatul de treier,stiind ca ovazul este sensibil la scuturare.

Uscarea,conditionare si pastrarea seminselor-daca umiditatea depaseste de 14 % semintele vor fi uscate in instalatii speciale sau prin lopatare.Dupa uscare se face conditionarea cu instalatii speciale sau cu selectoare SU-4. Pastrarea semintelor se face in saci asezati in loturi,etichetati,la adapost de umezeala,in magazii dezinfectate corespunzator.

Producerea semintei hibride de porumb

Fertilizarea. Loturile de hibridare la porumb li se vor asigura o fertilizare optima si echilibrata cu azot,fosfor si potasiu.

Ingrasamintele cu potasiu se vor aplica diferensiat. Pe solurile usoare cu un continut de peste 20 mg K₂O/100 g sol,doza va fi de 60-80 kg/ha K₂O₂ iar pe celelalte soluri doza poate fi de 40-60 kg/ha K₂O,potasiul avand un rol determinant in asigurarea calitatii semintelor.

Irigarea.In functie de fazele de vegetatie ale plantelor privind nevoia de apa,se aplica irigarea,norma de udare fiind de 500-600 m³/ha depinzand de conditiile climatice si se iriga cu circa 10 zile inainte de aparitia panicului si continua pana la umplerea bobului. In timpul infloritului este bine sa se evite irigarea prin aspersiune,pentru a nu stanjeni procesul de polenizare si fecundare.

Purificarea biologica-se axecuta obligatoriu in toate loturile de hibridare. Operatiunea consta in eliminarea plantelor heterozigote si netipice inainte ca acestea sa poata poleniza formele parentale.

15

Desi inmultirea liniilor consangvinizate se face in parcele izolate la distanta de cel putin 700 m de alte culturi de porumb sau in poienile

din padure,desi se asigura spatii de izolare la toate loturile de hibridare,totusi impurificarile biologice sunt posibile.

Recoltare.In loturile de hibridare de porumb,recoltarea se face,cand umiditatea boabelor formei materne este de 20-24 %.Este indicat ca recoltatul sa inceapa cu forma tata,in special daca procentul de cadere este mare si plantele nu se pot distinge.In acest caz,dupa recoltarea formei paterne stiuletii se transporta imediat din camp si incepe recoltarea formei materne.

Uscarea,conditionarea si pastrarea semintelor.Uscarea stiuletilor se3 face in uscatorii speciale sub actiunea unui curent de aer cald de 42⁰C pana ce boabele ating umiditatea de 12-13%. Dupa uscare si batozare,semintele hibride se conditioneaza si se calibreaza.

Samanta se trateaz,se ambaleaza in saci de 40 kg se eticheteaza cu etichete duble,una pe sac si alta in sac,pe care se scrie:

-unitatea producatoare,denumirea hibridului,anul de productie,numarul lotului,calibrul si specificarea ca samanta este tratata. Pastrarea in continuare a semintei se face in magazii uscate,curate,bine aerisite,dezinfectate si deratizate.

Producerea de samanta hibrida la floarea-soarelui

Fata de anul 1972 cand primii hibrizi introdusi in productie HS-52 si HS-53 au fost creati cu linii consagvinizate materne cu androsterilitate monogenica cu marker antocianic si linii consagvinizate paterne normale,in prezent toti hibrizii sunt obtinuti din forme maternr linii sau HS cu androsterilitate citoplasmatica si linii paterne homozigote pentru genele de fertilitate Rf.

Mentinerea puritatii biologice,a omogenitatii si stabilitatii insusirilor morfofiziologice ale formelor paterne este esentiala.

Unitatilor agricole specializate in producerea de samanta le revine sarcina de a realiza cantitati cat mai nari de samanta cu un grad de hibridare maxima.

Fertilizarea. Dozele mari de ingasaminte chimice sau organice,favorizeaza cresterea viguroasa a plantelor in detrimentul fructificarii marind in acelasi timp sensibilitatea plantelor la boli.

16

Doza de ingrasaminte cu azot variaza intre 50 si 60 kg/ha. Doza de ingrasaminte cu fosfor se stabileste in functie de fertilitatea fosfatica a solului urmarindu-se ca raportul N:P sa fie de 1:1.

Purificarea biologica. In perioada de la formarea butonului floral si pana la inceputul infloritului,este obligatorie eliminarea plantelor pitice si a celor hibride,atat de pe randurile mama cat si pe cele tata. Eliminarea se face prin taierea cu sapa de la colet la ambele forme parentale. O alta lucrare obligatorie este eliminarea plantelor fertile,de pe randurile mama,care trebuie efectuata in perioadele de la inceputul infloririi si pana la terminarea acestuia.

Capitulele cu polen trebuie rupte si puse pe sol cu fata in jos,controlul si eliminarea capitulelor fertile facandu-se zilnic,imediat dupa desfacerea florilor ligulate si se incheie odata cu inflorirea intregului lot. Deasemenea, se vor elimina plantele bolnave,in special cele atacate de putregaiul alb la colet.

Combaterea buruienilor. Loturile de hibridare se imburuieneaza mai mult decat culturile de floarea-soarelui pentru consum,datorita habitusului si vigorii mai reduse,a liniilor consangvinizate parental. Pentru loturile de hibridare se recomanda numai ierbicidul Treflan (Triflurom),in doza de 4 l/ha,aplicat prin incorporarea cu grapa cu discuri,inainte de semanat.

Erbicidele Cosatrin sau Gesagard 50 m sunt recomandate datorita sensibilitatii mai mari a liniilor consangvinizate, fata de acestea.

De aceea este necesara si executarea a 2-3 prasile manuale pe rand,

pentru distrugerea buruienilor rezistente la Treflan. Cu aceasta ocazie,

se vor elimina si plantele care depasesc desimea recomandata lasandu-se o singura planta la cuib.

Combaterea daunatorilor- Pentru combaterea viermilor sarma, (Elateridal), a ratisoarei (Tanymecus dilaticolis) si a gandacului pamantiu (Opatum Sabulosum),acolo unde densitatile acestora depasesc pragul economic de daunare,se vor aplica tratamente la sol odata cu pregatirea patului germinativ,cu unul din produsele:

PEB+Lindan sau Lindatox 3,50 kg/ha produs comercial.Daca atacul de Tanymecus este prelungit si exista pericol pentru loturile de hibridare,se va repeta tratamentul prin prafuiri pe toata suprafata cu Lindatox 3,in doza de 25 kg/ha,produs comercial.

17

Combaterea bolilor.Semintele liniilor consangvinizate parental se trateaza unul din produsele: Benlate 50,Fundazol 50, Ronilon 50 WP, Rovral 50 WP, Sumilex 50WP;pentru prevenirea in faza de plantula a atacului de Botrytis cinerea, Sclerotinia Sclerotiorum, si Phomopsis sp.,utilizand-se 2 kg/t produs comercial.

In scopul prevenirii atacului de mana,(Plasmopara heliantbi),semintele liniilor consangvinizate se trateaza suplimentar cu Apron 35 SD in doza de 4 kg/t samanta.

Pentru prevenirea atacului de putregai alb si cenusiu si a putregaiului brun al tulpinilor,este necesara efectuarea la avertizarea a 2-3 tratamente in perioada de vegetatie,aplicandu-se unul din produsele: Benlate 50, Fundazol, Ronilon 50 WP sau Rovral 1,5 kg/ha produs comercial.

Irigarea loturilor de hibridare se face pana la inflorit si numai in caz de seceta. Se interzice irigarea prin aspersiune a loturilor la floarea-soarelui in timpul infloritului si dupa inflorit, pentru a nu stanjeni zborul albinelor,cat si pentru evitarea dezvoltarii atacului de putregai alb si cenusiu pe plante.

Recoltarea- Inspectorii aprobatori vor verifica daca randurile tata au fost in prealabil recoltate,iar daca au fost recoltate randurile mama inaintea randurilor tata,lotul de hibridare se respinge.

Recoltarea se poate realiza mecanic,intr-o singura faza direct din lan, cu combina sau in doua faze. Recoltarea direct din lan se face cu combina prevazuta cu dispozitivul RIES.

In cazul in care se foloseste combina C-14, se vor face urmatoarele reglaje:

-turatia aparatului de treier trebuie sa fie de 350-500 turatii/min;

-deschiderea contrabatatorului este de 24 mm la intrare si 16 mm la iesire;

-vantul mare si cel mic se regleaza in functie de greutatea semintelor astfel incat sa se evite pierderile;

-sita cu jaluzele se regleaza astfel incat,la iesire sa nu se elimine semintele;

-sita a II-a de curatare va fi prevazuta cu orificii de 12-14 mm in diametru,iar cea in plan inclinat,cu orificii de 2,5-3 mm in diametru;

-vitaza de inaintare a combinei in timpul treieratului va fi de 3-6 km/h.

18

Treieratul florii-soarelui va fi executata cand umiditatea semintelor a ajuns la 10-12% si trebuie terminata cand semintele au umiditatea de 8-9 %, tot treieratul terminandu-se in 4-5 zile.

Recoltarea-in 2 faze se face la maturitatea fiziologica a semintelor (35-40 umiditatea fiziologica), cand capitulele de floarea-soarelui se taie si se infig pe tulpina. Dupa uscarea semintelor,care dureaza o perioada de 4-5 zile, capitulele se aduna in cosuri de nuiele si se treiera cu combina reglata corespunzator,pentru a preveni spargerea sau decojirea semintelor.

Uscarea,conditionarea si pastrarea semintelor.In cazul in care recoltarea semintelor s-a facut la o umiditate mai mare de 10%, se va proceda la uscarea acestora prin lopatare sau in instalatii speciale,concomitent cu acest proces eliminandu-se si boabele mici.

Pastrarea se face in saci de dimensiuni egale,in magazii uscate la o umiditate a semintelor de cel mult 9%.

Sacii se eticheteaza in interior si in exterior, pe etichete scriindu-se hibridul. Categoria biologica, numarul lotului si unitatea producatoare.

19