Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


ASIGURAREA BUNURILOR

Asigurari



+ Font mai mare | - Font mai mic



ASIGURAREA BUNURILOR

1. Aspecte generale privind asigurarile de bunuri

Proprietatea poate fi clasificata in functie de diferite caracteristici: gradul de mobilitate, folosinta, valoare, tipul proprietatii etc. Uneori, prin variatia acestor caracteristici se afecteaza nivelul daunelor viitoare, dar si calitatea deciziilor pe care le va lua managerul riscului. Pentru a evalua corespunzator aceste caracteristici, trebuie luata in considerare expunerea globala a proprietatii.



Proprietatile sunt clasificate in general in proprietati reale si proprietati personale11. Proprietatile reale reprezinta structurile permanente, care prin transformare sau mutare vor afecta calitatea optima de functionare (ex. cladirile). Proprietatile personale, sunt de obicei mobile, fara a fi conditionate de altceva (ex. autoturismele). Prin urmare managerul riscului in deciziile pe care le va lua, cu referire la proprietati trebuie sa faca o clara distinctie intre cele doua tipuri.

Aceasta clasificare este importanta deoarece in anumite situatii de criza trebuie luate urgent decizii corecte. Astfel, in cazul unor inundatii proprietatile reale vor fi cu siguranta afectate (mai mult sau mai putin) de ape, iar bunurile personale vor putea fi evacuate sau mutate.

Un al doilea element care reflecta importanta acestui criteriu este modul de stabilire a valorii proprietatilor. Astfel, asiguratorii tind sa evalueze proprietatile personale la o valoare ramasa (reziduala), iar proprietatile reale la valoarea piata sau la o valoare de reconstructie sau de readucere a bunului la stadiul initial de folosinta.

In varianta in care o proprietate este distrusa in intregime (din cauze care apartin proprietarului) pe langa costul de refacere al acesteia mai trebuie luat in considerare si pierderile financiare sau nefinanciare cauzate de lipsa de folosinta a acestuia. Adeseori acest termen este numit si dauna de consecinta.

Pierderile cauzate de intreruperea afacerii apar in situatia in care o companie este in imposibilitatea de a-si comercializa sau produce bunurile. Deobicei aceste pierderi apar prin survenirea unor daune la proprietatile acesteia.

In situatia cand proprietatile sunt afectate de cauze care nu tin de afacerea proprietarului, si se inregistreaza pierderi de venituri se foloseste notiunea de daune colaterale (ex. ca urmare a unei daune la proprietatea sa o companie este nevoita sa renunte pentru o perioada la anumiti furnizori, sau produse achizitionate de la acestia, pentru furnizori rezultand astfel daune colaterale).

Pentru furnizorii de sevicii, in situatia in care le sunt distruse proprietatile reale, apar diferite costuri aditionale de functionare12, care vor diminua nivelul profitului. Spre ex. pentru a putea sa-si desfasoare activitatea furnizorul de servicii va trebui sa inchirieze momentan un sediu nou. Majoritatea prestatorilor de servicii vor apela la aceasta solutie pentru a-si onora contractele existente, sa-si mentina renumele care reprezinta facori generatori de profit pe termen mediu si lung. Inchiderea temporara a companiei ar putea genera efecte negative.

Aceeasi situatie apare si in randul persoanelor fizice, familiilor. Daca proprietatile lor reale sau personale sunt distruse, acestia pentru a putea trai in conditii normale si sa-si desfasoare activitatile vor trebui sa inchirieze proprietati asemanatoare. Deci in cazul persoanelor nu se vorbeste de pierdere de venit ci de cheltuieli neprevazute.

O deosebita atentie trebuie acordata riscurilor politice care pot afecta proprietatile: expropriere, confiscatii, revolte, insurectii si tulburari civile, acte de terorism, greve. Aceste riscuri sunt excluse din cadrul politelor de asigurare si pot afecta deciziile managerului riscului daca nu sunt luate in considerare.

Riscurile politice pot fi definite ca evenimente politice neanticipate care conduc la pierdere de venituri sau de profit.

In legatura cu expunerea proprietatii la anumite riscuri, solutia aleasa pentru acoperirea acestora poate diferi in functie de felul daunelor: fizice sau pierdere de venit.

Controlul daunelor este un aspect esential in gestionarea oricarui risc. Pentru expunerea proprietatii la daune fizice, trebuie luate in considerare dotarea cladirilor cu sprinklere, alarme, inspectii tehnice de specialitate, sisteme de securitate si educatia angajatilor. Controlarea efectelor generate de intreruperea activitatii trebuie sa includa aranjamente cotractuale pentru inchirieri de spatii, utilaje, diversificarea furnizorilor si clientilor (pentru a se evita depinderea de unul singur) si intocmirea unui plan detaliat de actiune in situatia unei daune fizice majore.

Pentru companiile implicate in tranzactii internationale trebuie luate in considerare particularitatile culturale, caracteristicile locale ale pietei asigurarilor, existenta diferitelor materiale calitative de protectie etc. In plus, pentru evitarea riscurilor politice se pot reduce eventualele daune prin mentinerea unor relatii corespunzatoare cu autoritatile locale, angajarea unor muncitori din zona respectiva, respectarea climatului respectiv de afaceri.

In cadrul politelor destinate persoanelor juridice privind asigurarea bunurilor (cladiri,continut - in general proprietati reale) se pot asigura:

a)      Cladirile, constructii (inclusiv instalatiile de incalzire, sprinklere etc.);

b)      Masini, utilaje, instalatii, echipamente, mijloace fixe si obiecte de inventar etc;

c)      Mijloace circulante (marfuri, materii prime, materiale, semifabricate, produse finite si alte mijloace circulante);

Datorita gradului mare de expunere la diferite categorii de riscuri asiguratorii nu preiau in asigurare anumite bunuri (cladiri, continut etc.) dupa cum urmeaza:

a)      cladiri, constructii degradate sau ruinate care nu pot deservi activitatilor economice

b)      bordeiele de pamant, ghetariile, puturile, digurile, santurile, constructiile de ameliorare, baracile, colibele, alte constructii asemanatoare

c)      cladirile parasite fara proprietar

Se observa ca pentru a putea fi cuprinse in asigurare cladirile, constructiile trebuie respectate anumite criterii calitative cu privire la riscurile acoperite sau a altor riscuri care desi nu sunt acoperite prin polita pot conduce in anumite situatii la producerea evenimentului asigurat si la plata daunelor.

Avand la baza criteriile calitative, urmatoarele riscuri pot fi considerate neasigurabile:

a) cladiri realizate din materiale combustibile in cea mai mare parte (inclusiv acoperisul), cladiri care prezinta instalatii electrice sau de incalzire cu defectiuni ce pot conduce la incendii;

b) cladiri sau alte constructii afectate de cutremur si la care nu s-au executat lucrari de consolidare care sa readuca respectiva constructie la gradul de rezistenta corespunzator;

c) activitati sau tehnologii care presupun lucrul cu substante usor inflamabile - aceasta doar in varianta in care nu s-au prevazut conditii (masuri) speciale de prevenire si stingere a incendiilor in conformitate cu normele si normativele P.S.I. si tehnice in vigoare;

d)      cladiri sau alte constructii, precum si continut, amplasate in zone frecvent inundabile ale unor rauri sau in zone cunoscute ca prezentand frecvent alunecari de teren sau avalanse, construite in mod riscant de proprietari, cu incalcarea recomandarilor in vigoare ale organelor de stat centrale sau locale;

e)      alte situatii in care masurile de diminuare a riscurilor nu sunt suficiente;

f)        continut (mijloace fixe, circulante) in cladiri ce nu pot fi acceptate spre asigurare

Chiar in cadrul riscurile asigurabile trebuie avute in vedere diferite aspecte (aspecte care se observa prin efectuarea de catre reprezentantii asiguratorului a unor inspectii de risc) care pot conduce la crestere sau scaderea expunerii la aceste riscuri, astfel:

Riscul de incendiu

Cotatiile de prima se pot stabili in functie de destinatia cladirii, gradul de periculozitate al procesului tehnologic sau al activitatilor desfasurate, de felul materialelor utilizate, depozitate.

Astfel, pot exista situatii in care destinatia initiala a cladirii sa fie schimbata sau in care pericolul prezentat de marfa existenta sa determine incadrarea intr-o grupa de risc superioara. Spre exemplu o cladire avand destinatia initiala de locuinta si transformata in magazin de marfuri in care se desfac produse chimice ce conduce la un pericol de incendiu crescut

Poate exista deasemenea situatia in care se constata ca asiguratul nu indeplineste unele conditii care reprezinta obligatia stabilita prin normele de protectie impotriva incendiilor (lipsa exstinctoarelor, neinstruirea angajatilor pentru cazurile de incendiu etc.) si in functie de gravitatea situatiei, asiguratorul poate refuza incheierea asigurarii, sau sa ceara anumite masuri obligatorii de indeplinit intr-un termen limitat.

Riscul de trasnet

In situatia in care exista instalatii de protectie impotriva trasnetelor se verifica starea acestora, integritatea instalatiei (elementele de captare, coborare, priza de pamant) precum si daca se efectueaza verificarea periodica a rezistentei de dispersie a prizei de pamant, de catre un laborator autorizat.

Daca nu exista instalatii de paratrasnet, se va analiza daca situatie impune existenta acestora, si daca exista constructii metalice mai inalte care asigura protectia contra trasnetului.

Analiza riscului de trasnet se va face in schimb, cu o deosebita atentie la societatile comerciale si la persoanele fizice care detin sedii, puncte de lucru sau locinte de vacanta situate in zonele cunoscute ca prezentand fenomene de descarcari atmosferice.

Riscul de explozie

Acest risc presupune analizarea diferitelor elemente cum ar fi :

a)      existenta in constructia respectiva a unor conducte de gaze, a unor butelii de aragaz, hidrogen, recipiente sub presiune;

b)      existenta in depozite, magazii a unor materiale sub diferite forme, care in anumite conditii pot conduce la explozie, a unor reactivi chimici, produse petroliere, vopsele etc;

c)      existenta unei centrale termice;

d)      existenta riscului de explozie in constructii invecinate cu cladirea respectiva;

Riscul de cutremur

Datorita faptului ca acest eveniment in momentul producerii genereaza efecte devastatoare, in analizarea expunerii la acest risc trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:

a)      anul constructiei cladirii;

b)      rezistenta constructiei la cutremurele ce au avut loc pe durata existentei acesteia;

c)      eventuale lucrari de consolidari, extinderi, modificari constructive

Se cunoaste faptul ca in fiecare tara exista anumite zone in care frecventa si magnitudinea cutremurelor este mai ridicata decat in alte regiuni. Prin urmare este necesara acordarea unei atentii sporite acestor zone, si daca este cazul pot aparea suplmentari de prime fata de situatiile normale. Nu se vor asigura insa, cladirile aflate pe listele organelor locale in vederea efectuarii lucrarilor de consolidare (pentru cresterea rezistentei acestora la cutremur) si la care nu s-au facut aceste lucrari conform proiectelor.

Riscul de cutremur trebuie analizat si in situatia in care o persoana juridica nu isi asigura cladirea, dar doreste sa asigure continutul acesteia. Pe langa aspectele referitoare la gradul de rezistenta a cladirii mentionate anterior, trebuie analizat separat modul de comportare a continutului in caz de cutremur, deoarece acesta poate fi distrus total sau partial, fie prin avarierea cladirii, fie prin prabusirea acesteia ca urmare a seismului.

Riscul de inundatie de la rauri, precipitatii atmosferice, topirea zapezii

Prin cuprinderea in asigurare al acestui risc se acopera daunele provocate de inundatii si aluviuni provenind din revarsarea apelor de suprafata precum si din precipitatii atmosferice, inclusiv din topirea zapezii ori ghetii. Cladirile (inclusiv continutul acestora) realizate pe riscul proprietarilor in zone cu pericole de inundatie (viituri) mare, sau frecvent inundabile sunt considerate de asiguratori neasigurabile pentru aceste riscuri.

Riscul de inundatie se mai poate referi insa si la apa de conducta acoperind daunele provocate de inundatie ca urmare a spargerii accidentale a conductelor de apa sau deteriorarea robinetelor si altor accesorii ale instalatiilor de apa din cladire/constructie, inclusiv inundatie datorata deversarii apei de canalizare ca urmare a spargerii accidentale a tubulaturii sau refularii apei din canalizare.

Daca insa in subsolul unor cladiri canalizarea este defecta si in urma ploilor torentiale se ajunge frecvent la inundarea subsolului, asiguratorul va considera deasemenea acest risc neasigurabil.

Riscul de furtuna-grindina, ploaie torentiala, greutatea zapezii si/sau ghetii, avalansa de zapada - fenomene astmosferice

Pentru includerea in asigurare a acestor riscuri trebuie verificate starea de intretinere a acoperisului si expunerea acestuia in conditii de producere a acestor fenomene; materialele din care este realizat acoperisul, vechimea cladirii, modul de utilizare a cladirii (permanent sau sezonier) si nu in ultimul rand daca zona respectiva este expusa frecvent acestor fenomene atmosferice.

De la caz la caz, in functie de coeficientii de risc se poate majora cotatia de prima sau chiar evitarea cuprinderii in asigurare.

Riscul de vandalism

Acest risc trebuie privit in functie de modul sau de manifestare: vandalism prin efractie (cu sau fara acte de talharie) si vandalism fara efractie. In general se urmareste gradul de expunere al cladirii respective la acest risc. Cladirile aflate in apropierea stadioanelor, magazinele neiluminate pe timp de noapte, localurile de noapte, magazinele cu obiecte de valoare expuse in vitrine etc., trebuie tratate cu o atentie sporita pentru a se observa daca este necesara majorarea cotatiilor de prima

Riscul de furt

Analiza riscului de furt a bunurilor asigurate se va face in principal prin urmarirea la fata locului a situatiei existente, a masurilor luate de potentialul asigurat pentru prevenirea acestui risc.

Printre masurile de prevenire pot fi enumerate:

a) existenta unui program de lucru non-stop (in acest fel bunurile sunt pazite in permanenta de angajati)

b) existenta unor camere de luat vederi

c) existenta unor sisteme de alarma

d)      existenta unor contracte cu firme specializate de paza sau protectie

Bineinteles ca existenta unor masuri suplimentare luate de potentialul asigurat nu va duce la reducerea totala a probabilitatii de aparitie a unor furturi.

Pot aparea chiar furturi ale propriilor angajati, sau chiar ai angajatilor firmelor de paza. Aceste riscuri deobicei sunt neasigurate de catre societatile de asigurari datorita caracterului neclar si ambiguu al acestui eveniment, si chiar a faptului ca aceste situatii se solutioneaza greu, pe cale judecatoreasca.

Deasemenea furtul produs fara urme de efractie sau prin intrebuintarea de chei potrivite este exclus din asigurare, datorita dificultatilor de solutionare si a eventualelor complicitati. In cazul furtului autoturismelor societatile de asigurare, pentru a despagubi dauna produsa, solicita asiguratului prezentarea tuturor randurilor de chei originale, precum si a actelor masinii (tocmai pentru a se evita cazurile de complicitate).

Riscul de prabusire si/sau alunecare de teren

Exista anumite zone cunoscute ca prezentand fenomenul de alunecare periodica de teren, iar asiguratorii considera aceste situatii neasigurabile (doar datorita frecventei ridicate de producere a acestui eveniment).

Deasemenea datorita defrisarilor masive si necontrolate a numeroaselor paduri, zonele respective au devenit supuse alunecarilor frecvente de terenuri.

Riscul de cadere accidentala de corpuri

Analiza stabileste daca in vecinatatea cladirii asigurate, acest risc se poate manifesta si conditiile minime care trebuie indeplinite de asigurat pentru acoperirea acestuia. Copacii, stalpii care depasesc anumite inaltimi trebuie atent inspectati.

Si in cazul unor furtuni puternice, a tornadelor, vijeliilor pot fi desprinse diferite corpuri care pot cadea accidental pe cladiri, autoturisme si alte proprietati asigurate

2. Valori folosite de asigurator

In stransa legatura cu industria hoteliera se va pune accentul in continuare pe valorile folosite de asigurator in cazul asigurarilor de cladiri si continut apartinand persoanelor juridice (cu aplicabilitate in asigurarea hotelurilor, restaurantelor etc.)

2.1. Valori folosite de asigurator in cazul asigurarilor de cladiri si continut apartinand persoanelor juridice

Valoarea de inlocuire(din nou) pe metru patrat. Aceasta valoare se obtine din tabelele de evaluare pe metru patrat, tabele care sunt stabilite de asiguratori in functie de destinatia cladirii si care au la baza diferite criterii: structura constructiei, acoperisul cladirii, inaltimea, gradul de finisare.

Pentru a stabili valoarea din nou pe metru patrat:

a)      se alege sectiunea corespunzatoare cladirii de asigurat

b)      se stabileste structura constructiei, tipul acoperisului si numarul de nivele;

c)      se stabileste suprafata construita si gradul de finisare

Prin intersectarea coloanelor structurii constructiei, a acoperisului, numarului de nivele si suprafata construita se obtine pretul pe metru patrat pe arie construita.

Avem urmatoarea relatie:

unde V.N. - valoarea din nou

S - suprafata construita

p - pretul pe metru patrat de arie construita

Exemplu

In cazul unui depozit de obiecte sanitare cu o suprafata de 300 mp se va alege din tabelul asiguratorului un pret mediu de 130 euro/mp arie construita. Astfel valoarea din nou a cladirii de asigurat este 39.000 euro.

Stabilirea cotei de valoare ramasa (c.v.r.)

In cazul asigurarii bunurilor (cu exceptia celor noi) suma asigurata este data prin scaderea din valoarea din nou a uzurii.

Astfel: S.A.= V.N.- U

unde S.A.- suma asigurata

V.N. - valoarea din nou

U. - uzura

Asiguratorii folosesc in acest sens cota de valoare ramasa, deoarece este destul de greu de a determina o suma absoluta care sa reflecte uzura propriu zisa. Cota de valoare ramasa reprezinta un procent determinat de evaluatorii asiguratorului, care prin inmultirea cu valoarea din nou a bunului de asigurat arata care este valoarea reala.

Astfel :

Unde V.R.- suma asigurat

V.N.- valoarea din nou

c.v.r. - coeficientul de valoare ramasa

Tabelele de cota de valoare ramasa cuprind mai multe sectiuni care corespund sectiunilor de la tabele de evaluare pe metru patrat. Pentru stabilirea cotei de valoare ramasa:

a)            se alege sectiunea corespunzatoare cladirii de asigurat,

b)            se stabileste mediul de folosinta (normal, puternic etc.),

c)            se stabileste starea tehnica (foarte buna, buna, satisfacatoare etc.) si vechimea cladirii.

Prin intersectarea vechimii cu tipul structurii, mediul de folosinta si starea tehnica se obtine cota de valoare ramasa corespunzatoare intervalului de vechime.

Stabilirea sumei asigurate

Pentru stabilirea sumei asigurate la proprietatile pesoanelor juridice trebuie avute in vedere natura acestora: cladiri si alte constructii, continut, autoturisme.

Cladirile si alte constructii, se pot asigura la:

a) valoarea de inlocuire (din nou) declarata de Asigurat, reprezentand costul construirii din nou a cladirilor respective rezultat din devize si expertize;

In situatia in care clientul nu poate prezenta devize sau expertize pentru stabilirea valorii de inlocuire aceasta se va determina in baza metodologiei asiguratorului. Aceasta consta in inmultirea supafetei construite totale a cladirii respective cu preturile pe metru patrat din tabele de evaluare a asiguratorului.

b) valoarea ramasa declarata de asigurat, reprezentand valoarea din nou mai putin uzura, conform evidentelor contabile ale asiguratului (tinand cont de valoarea amortizarilor);

Daca aceasta valoare nu se poate determina din evidentele contabile ale asiguratului, sum asigurata poate fi determinata prin inmultirea valorii de nou (inlocuire), calculata conform mentiunilor anterioare, cu cota de valoare ramasa (c.v.r.).

Conform exemplului folosit anterior consideram ca depozitul de obiecte sanitare are o vechime de 29 ani, si se prezinta in stare de intretinere foarte buna. Din tabelele cu coeficientii valorii ramase ai asiguratorului rezulta un coeficiet de 72%.

Astfel, euro.

Suma asigurata pentru continut (mijloace circulante, obiecte de inventar) poate fi data dupa caz, ca pretul de cost, de productie, de achizitie sau pretul de vanzare cu amanuntul mai putin adaosul comercial. Aceasta suma reprezinta fie:

a)  valoarea maxima a stocului existent la un moment dat;

b)  valoarea stocurilor existente la data incheierii asigurarii, valoare care urmeaza sa

fie ajustata periodic (lunar, trimestrial) pe baza docunentelor puse la dispozitie de

catre Asigurat si cu plata corespunzatoare a diferentelor de prima.

Valoarea maxima a stocului, existenta la un moment dat se refera la intreg anul de asigurare. Asiguratul trebuie sa estimeze cu cat mai mare exactitate la data incheierii politei de asigurare aceasta valoare maxima la un moment dat, deoarece daca in momentul aparitiei unei daune se constata din evidentele contabile ale asiguratului ca aceasta valoare maxima a fost depasita, despagubirea se va acorda proportional. Aceasta proportie se face intre valoarea maxima asigurata si valoarea maxima inregistrata din evidentele contabile.

Astfel,

Unde Dp - despagubirea

D - dauna

S.A. - suma asigurata (privita ca stoc maxim declarat)

S.m.c. - stoc maxim contabil

Presupunem urmatoarea situatie: proprietarul unui depozit de vopsele solicita incheierea unei asigurari pentru marfa din depozit, la o valoare maxima estimata de 350.000 euro. In timpul anului de asigurare se inregistreaza un furt de mafa din depozit in valoare de 15.000 euro. La instiintarea daunei, reprezentantul asiguratorului verifica datele contabile, din care rezulta ca la un moment dat valoarea stocului a fost de 370.000 euro. Conform clauzelor contractuale asiguratul va primi urmatoarea despagubire:

euro

Pentru a se evita aceste situatii neplacute, in momentul in care asiguratul observa ca stocul maxim din polita de asigurare este depasit de stocul existent, poate solicita asiguratorului majorarea acestuia prin plata unei prime suplimentare.

Prima suplimentara se determina in functie de cota de prima stabilita la incheierea politei de asigurare, de numarul de luni ramase pana la expirarea politei si de nivelul noii sume asigurate, astfel:

unde: P' - prima suplimentara de asigurare

- valoarea noului stoc maxim

- valoarea initiala a stocului maxim

Cp - cota de prima

n - numar de luni ramase din asigurare

Revenind la exemplul anterior, presupunem ca dauna nu a avut loc si ca asiguratul doreste sa ridice valoarea stocul maxim asigurat la 370.000 euro. Aceasta se intampla dupa 4 luni de asigurare, iar cota de prima stabilita la incheierea contractului este de 0.4%. Prima suplimentara este de:

euro

In situatia in care asigurarea se incheie pentru un stoc ajustabil periodic, la datele stabilite in polita de asigurare urmeaza sa se verifice efectiv din contabilitate valoarea maxima a stocurilor, urmand a se face si regularizarea corespunzatoare de prima (plati suplimentare sau restituiri).

La asigurarile de bunuri (cladiri, constructii, continut) in momentul aparitiei unei daune apar anumie cheltuieli suplimentare, care revin in sarcina asiguratului: cheltuieli de proiectare a constructiei avariate, cheltuieli de curatare a locului, cheltuieli referitoare la interventia pompierilor etc.

Pentru a evita plata acestor cheltuieli suplimentare, societatile de asigurare ofera clientilor posibilitatea de a le asigura, in schimbul unei prime suplimentare. Aceste cheltuieli sunt defalcate pe fiecare categorie in parte, iar cuantumul fiecarei categorii este exprimat ca procent din suma asigurata pentru cladirea asigurata.

Astfel daca suma asigurata pentru cladire este de 50.000 euro, spre exemplu cheltuielile legate de interventia pompierilor pot fi stabilite de comun acord la 10% din suma asigurata a cladirii, adica de 5.000 euro. Prima platibila suplimentar se calculeaza inmultind suma asigurata cu cotatia de prima aferenta cladirii.

In exemplul nostru daca presupunem cota de prima de 0.6%, prima de asigurare pentru cladire este:

euro

unde: P' - prima de asigurare aferenta cladirii

S.A. - suma asigurata a cladirii

Cp - cota de prima

iar pentru cheltuieli legate de inteventia pompierilor este:

euro

unde: P'' - prima de asigurare aferenta cheltuielilor legate de interventia pompierilor

S.A'. - cuantumul cheltuielilor legate de interventia pompierilor

Cp - cota de prima

Nivelul total al primei este dat de suma celor doua prime individuale:

euro

unde P - prima totala de asigurare

Raspunderea societatii de asigurare pentru aceste cheltuieli este limitata la suma stabilita in polita de asigurare, iar despagubirile se acorda pe baza actelor doveditoare pentru fiecare grupa de cheltuieli in parte.

Valori folosite de asigurator in cazul asigurarilor de imobile apartinand persoanelor fizice

In cazul persoanelor fizice asigurarea imobilelor cu destinatie de locuinte se incheie la valoarea declarata de asigurat si agreata de societatea de asigurare. Valoarea declarata trebuie sa fie in stransa legatura cu starea in care aceasta se afla. Cladirile apartinand persoanelor fizice si avand destinatia de locuinta poate fi asigurata la:

a)      valoarea de inlocuire (din nou) sau

b) valoarea de piata, valoare care este data de pretul de pe piata locala care se poate obtine de catre proprietar prin vanzarea acelei cladiri

Exista situatii cand cladirile au o stare de intretinere rea, sau da semne de daramare, necesitand reparatii capitale la elementele de rezistenta ale cladirii, fundatii, zidarie, tavane, acoperis etc. Aceste cladiri nu vor fi putea cuprinse in asigurare datorita riscurilor foarte mari la care sunt expuse.

In oricare din cele doua variante pentru stabilirea sumei asigurate se ia in considerare suprafata utila care se inmulteste cu valoarea de nou pe metru patrat sau cu pretul de piata pe metru patrat. Valoarea din nou pe metru patrat ia in considerare calitatea finisajelor din interior, starea de intretinere.

Alte valori folosite de asiguratori

Societatile de asigurari folosesc mai multe tipuri de valori de asigurare ca sume asigurate. Aceste valori difera de la un tip de polita la altul.

Suma asigurata in cazul asigurarii facultative a autovehicolelor, navelor maritime, aeronavelor se determina in functie de gradul de uzura al acestora. Astfel se porneste de la valoarea de nou a autoturismului din care se scade uzura, in functie de anul de fabricatie al acestuia.

In cazul in care se asigura marfa transportata (fie pentru un singur transport, fie sub forma unui abonament anual) suma asigurata este data de valoarea reflectata de documentele de transport si din contabilitate.

4. Studii de caz

Problema rezolvata

O persoana incheie o asigurare facultativa a constructiilor pentru cabana sa din lemn acoperita cu placi din azbociment. Valoarea sa din nou pe metru patrat, in functie de evaluarile asiguratorului este de 350 eur. Cabana are o suprafata de 220 m.p., iar datorita vechimii constructiei coeficientul de valoare ramasa este de 85%.

Datorita unei furtuni puternice, s-a distrus in intregime acoperisul. Acesta era construit din 8 barne din lemn de brad si placi de azbociment. Placile acopereau intreg acoperisul care avea forma de triunghi isoscel cu baza de 6 m (2 suprafete) si de dreptunghi (celelalte 2 suprafete) cu baza de 15 m si inaltimea de 4 m.

Pretul unei barne din lemn de brad este de 14 eur, iar metrul patrat al unei placi este de 2 eur. Manopera firmei care efectueaza reparatia este de 20% din valoarea reparatiilor.

Cotatia de prima este de 0.65%, fransiza de 10% per eveniment.

Determinati:

a) prima de asigurare platita stiind ca s-a beneficiat de 15% reducere ca urmare a faptului ca anul anterior nu s-a inregistrat nici o dauna

b) valoarea daunei

c) despagubirea incasata de asigurat

Rezolvare

a)      Stabilirea valorii din nou a cabanei:

V.N. = V.N.per m.p. x S = 350 eur x 220 = 77.000 eur

V.R. = S.A. = V.N. x c.v.r. = 77.000 eur x 85% = 65.450 eur

P = S.A. x c.p. = 65.450 0.65% = 425 eur

Acordarea reducerii de 15%, deci prima de asigurare finala este

P = 425 eur - 425eur x 15% = 361 eur

b)      Suprafata de placi de azbociment distrusa este data de aria celor 2 triunghiuri isoscel si de cele doua dreptunghiuri, astfel:

S' = 2 triunghiuri x x 4) / 2 = 24 m.p

S'' = 2 dreptunghiuri x x 4 = 120 m.p.

Stotala = S' + S'' = 24 + 120 = 144 m.p.

Pentru barne dauna este D' = 8 buc x 14 eur = 112 eur

Pentru placi dauna este D'' = 144 mp x 2 eur = 288 eur

Total Dauna D = D' + D'' = 112 eur + 288 eur = 400 eur

c)      determinarea despagubirii

Valoarea manoperei (M) = 20% x D = 20% x 400 eur = 80 eur

Despagubirea Dp = D + M - fransiza = 400 + 80 - 20% (400 + 80) = 384 eur

Probleme propuse

Problema 1

O persoana a incheiat o asigurare facultativa a gospodariilor persoanelor fizice pentru:

valoarea globala a bunurilor din gospodarie pentru 100.000.000 lei

raspundere civila pentru daune provocate tertelor persoane 75.000.000 lei

Intr-o zi, ca urmare a uitarii de catre asigurat o apei deschise la robinetul de la baie se produc daune la parchet - 20.000.000 lei, daune la bunuri din locuinta (mochete, covoare, mobila) - 60.000.000 lei, si la o suprafata de 10 m.p. deteriorarea zugravelii.

Deasemenea se inunda si o suprafata de 28 m.p. la apartamentul vecinului, situat la etajul inferior. Stiind ca tariful de zugraveala per metru patrat este de 120.000 lei, determinati valoarea daunelor, a despagubirilor acordate si sumele asigurate reduse.

Problema 2

O persoana juridica detine un hotel de lux dat in folosinta in anul 2002, cu suprafata de 320 mp. Conform tabelelor de evaluare 1 mp de suprafata construita are o valoare de 530 usd.

a)      sa se determine prima de asigurare stiind cotatia de prima de 0.22% si faptul ca primeste o majorare de 5% pentru achitarea primei de asigurare in 4 rate anuale

b)      la 4 luni de la incheierea asigurarii ca urmare a unei furtuni se distruge o suprafata de 28 mp din acoperis (tigle, invelitori si barne de brad). Dauna partiala este fara recuperari. Pentru refacerea constructiei este nevoie de 120 tigle, 6 barne de lemn. Se cunoaste faptul ca invelitorile erau situate pe o portiune de cladire in forma de triunghi cu baza de 6 m si inaltimea de 4 m. Pretul pentru 1 m de barna 5 usd, iar pentru 1 tigla este de 1.2 usd, iar mp de invelitoare este de 23 usd. Deasemenea pretul manoperei echipei de muncitori este de 20% din valoarea devizului de reparatii. Sa se determine valoarea despagubirii stiind ca polita este incheiata cu o fransiza de 500 usd pentru fiecare eveniment.

c)      Stabiliti nivelul sumei de platit pentru reintregirea sumei asigurate.

d)      Determinati nivelul despagubirii unei noi daune de 4.500 usd in varianta in care s-a achitat prima pentru reintregirea sumei asigurate.

Problema 3:

Proprietarul unui complex hotelier a incheiat o asigurare facultativa a cladirilor apartinand persoanelor juridice pentru toate cladirile complexului, polita de tip toate riscurile.

Pentru a elimina riscul incapacitatii de plata a asiguratorului, si de a fi sigur ca orice dauna ii va fi despagubita, proprietarul complexului hotelier decide sa incheie aceeasi asigurare la trei societati de asigurare, astfel:

la S.C."X" Asigurari, pentru suma asigurata de 350.000 USD

la S.C."Y" Asigurari, pentru suma asigurata de 320.000 USD

la S.C."Z" Asigurari, pentru suma asigurata de 300.000 USD

La patru luni de la incheierea asigurarilor se produce o dauna, ca urmare a unei alunecari de teren astfel:

s-a distrus partial un perete al unui hotel din cadrul complexului hotelier, in suprafata de 228 m.p., necesitand achizitionarea a 650 caramizi

s-au distrus geamurile de tip termopan ale acelui perete, in suprafata de 50 m.p

Ca urmare a devizului intocmit de societatea care se ocupa de refacerea cladirii, pretul unei caramizi este 2 eur, tariful pentru tencuiala si zugraveala suprafetei de reconstruit este de 5 eur per metru patrat. Pretul pe metru patrat al geamului termopan este de 110 eur. Societatea in cauza practica fata de aceste preturi un tarif pentru manopera de 15% din contravaloarea lucrarii.

Se cere:

Sa se determine valoarea daunei inregistrate si daunele pe care la va plati fiecare societate in parte, stiind ca S.C."Y" Asigurari a incheiat polita de asigurare cu o fransiza de 10% per eveniment.

Problema 4:

Persoana M.D domiciliata in comuna Floresti, judetul Cluj a incheiat la sediul societatii 'X' din Cluj o asigurare facultativa a cladirilor si constructiilor pentru casa sa cu 3 camere, la suma asigurata de 700.000.000 lei. Valoarea reala a imobilului era de 1.000.000.000 lei. Societatea de asigurare practica la despagubiri principiul primului risc.

In data de 21.06.2002 datorita grindinei s-a distrus o parte din acoperisul casei. Societatea de asigurari a fost instiiintata in legatura cu producerea evenimentului, iar inspectorul de daune s-a deplasat la fata locului pentru stabilirea pagubelor. Dupa masurarea lor s-a specificat:

- deteriorarea invelitorii din scanduri necesita reparatii pe o suprafata de 5 m.p.

- invelitoarea de tigle necesita reparatii pe suprafata de 58,7 m.p.

- sunt necesare zugraveli interioare pe o suprafata de 42,75 m.p.

Se cere:

Sa se determine despagubirea primita de asigurat stiind ca pretul unitar al materialului pentru reparatia invelitorii este de 305.000 lei, TVA=22%, pretul unitar al materialului pentru reparatia tiglelor este de 454.000, TVA=22%, pretul unitar de zugravire este de 278.000 lei, TVA=22% si tinand cont ca manopera pe m.p. al reparatiei invelitorii este de 38.000 lei, cel al reparatiei tigleiu este de 120.000 lei si cel al zugravelii de 50.000 lei.

Problema 5:

Un cetatean poseda o cabana turistica formata din :

- cabana propriu zisa, la valoare din nou de 900.000.000 lei

- magazin de obiecte artizanale si terasa, pereti executati din barne, valoare din nou de 300.000.000 lei

Cetateanul incheie la societatea de asigurari 'X' o asigurare pentru ambele constructii pe durata unui an.

La 4 luni de la data incheierii asigurarii s-a produs o alunecare de teren care a distrus in intregime magazinul de obiecte artizanale si terasa. S-au facut lucrari de demontare in valoare de 8,2 mil lei si s-au recuperat:

- 100 buc tigle la pretul unitar de 70.500 lei / tigla

- 150 metri liniari de schelet metalic la pretul de 121.000 lei / metru metal

- 89 m.p. acoperitori invelis la 284.500 lei / m.p.

- lemne de foc in valoare de 8.782.000 lei.

Se cere:

Sa se stabileasca primele platite de asigurat, dauna suportata de societatea de asigurari, despagurbirile ce i se cuvin ca urmare a producerii evenimentului asigurat, prima de asigurare pentru reintregirea sumei asigurate.

Nota : - cota de prima pentru magazinul de obiecte artizanale si terasa este de 0,78%, iar pentru cabana de 0,55%

- c.v.r = 90% pentru cabana si de 80% pentru magazin de obiecte artizanale si terasa

- cladirile s-au asigurat la 75 % din valoarea reala

Problema 6:

C. I. domiciliat in Cluj Napoca, a incheiat in cursul anului 2002 o asigurare facultativa pentru casa de locuit, care are o valoare de nou de 2.200.000.000 lei.

In luna mai, in urma unui incendiu a fost afectat planseul si peretii interiori. Pentru efectuarea reparatiilor sunt necesare urmatoarele categorii de lucrari:

- reparatia tencuielii interioare pe o suprafata de 65 m.p., evaluate la tartiful unitar de 215.500 lei / m.p.

- zugraveli interioare obisnuite pe o suprafata de 87 m.p., evaluate la tariful unitar de 329.000 lei / m.p.

Coeficientul valorii ramase a cladirilor este de 0,9. Asiguratul a reinnoit contractul pentru al treilea an consecutiv, iar in primii doi ani nu s-au produs daune (oferindu-se o reducere de 25%). Cota tarifara de prima este de 0,8%.

Se cere:

Sa se determine prima de asigurare, despagubirea acordata de societatea de asigurare si suma asigurata redusa.

Problema 7:

S.C ' ELITA' SRL cu sediul in Targu Mures a incheiat pe parcursul anului 2002 o asigurare facultativa a cladirilor la societatea de asigurare "Z" pentru:

- cladire administrativa la suma asigurata de 1.300.000.000 lei

- depozit marfa, la suma asigurata (stoc maxim) de 800.000.000 lei

Cota de prima a fost de 0,5% pentru cladire si de 0,9% pentru depozitul de marfuri. S-a stabilit prin contract o valoare a fransizei de 1% pentru fiecare eveniment din suma asigurata.

In data de 08.08.2002 ca urmare a unui scurtcircuit electric la etajul doi al cladirii s-au ars cablurile si apoi a luat foc tavanul cladirii administrative, si tot stocul de 250.000.000 lei aflat la acea data in depozit.

Conform procedurii, s-a instiintat societatea de asigurare si pompierii.

In procesul verbal de constatare a daunei se mentioneaza partile avariate.

- 4.680 bucati tigle la pretul unitar de 5.000 lei / buc

- 390 metri lemn de brad la pretul unitar de 238.000 lei / m

- 222 metri grinzi la pretul unitar de 45.000 lei / m

S-au recuperat 600 kg lemne de foc, pretul pe kilogram fiind de 1.500 lei.

Manopera muncitorilor care au efectuat reparatiile se ridica la 5.000.000 lei.

Ca urmare a verificarii datelor contabile privind evolutia stocului, se constata ca la o anumita data in perioada de asigurare s-a inregistrat o valoare de 975.000.000 lei.

Se cere:

Sa se calculeze volumul primelor ce trebuie achitate de asigurat si valoarea despagubirii platite de asigurator stiind ca suma asigurata la cladire este egala cu valoarea reala a acesteia.

Problema 8:

Cetateanul M.I domiciliat in satul Baisoara a incheiat la 105.2002 o polita de asigurare pentru cladiri si constructii, pentru hotelul sau in valoare de 12.500.000.000 lei pe o perioada de 1 an.

La data de 20.06.2002 asiguratul sufera o dauna la bunul asigurat ca urmare a alunecarii de teren. Se instiinteaza societatea de asigurare de producerea cazului asigurat si se intocmeste un dosar de dauna.

Acest dosar contine:

- procesul verbal de constatare a daunelor

- date de identificare a asiguratului si materialelor

- se consemneaza data producerii pagubei, cauza, tipul pagubei

- se inregistraza datele cu stabilirea pagubei, partile din cladire avariate, masuratori efectuate, recuperari.

In actul de evaluare a pagubei, conform devizului avem:

- refacere zidarie 8,047 m.p., la pretul unitar de 50.600 lei / m.p

- refacere tencuiala

- interior 8,38 m.p., la pretul unitar de 89.000 lei / m.p.

- exterior 9,67 m.p. la pretul unitar de 74.000 lei / m.p.

- zugraveli usi 2,38 la pretul unitar de 40.000 lei / litru

- zugraveli interior 42 m.p., la pretul unitar de 30.0000 lei / m.p.

- barne metalice 2 bucati la pretul unitar de 326.646 lei / buc

- barne speciale 2 bucati la pretul unitar de 43900 lei / buc

De asemenea s-au recuperat 450 de bucati de caramida la pretul de vanzare unitar de 2.650 lei/buc.(coeficientul de majorare a pagubelor este de 10% (pentu corectarea preturilor unitare). Se cere:

a) prima platita de asigurat daca c.p. = 0.5%

b) calculati despagubirea cuvenita asiguratului

Problema 9

O societate comerciala incheie o asigurare facultativa a cladirilor persoanelor juridice, in urmatoarele conditii: valoarea din nou pe metru patrat a cladirii este de 250 E, iar suprafata construita este 730 m.p. Cladirea a fost construita in anul 1970, fapt pentru care asiguratorul ii acorda un coeficient de valoare ramasa de 72%.

La 3 luni de la incheierea asigurarii datorita unui vant puternic se distruge o suprafata de 34 m.p. din acoperisul cladirii, care necesita inlocuirea a 250 tigle si a 3 barne de brad. Pretul unei tigle este de 1,5 E, iar al unei barne de 23 E. Pe langa aceste preturi societatea care efectueaza reparatia practica o manopera de 15% din valoarea totala a reparatiilor.

Stiind ca polita a fost incheiata cu o fransiza de 10% din dauna per eveniment plus 100 E determinati valoarea daunei si valoarea despagubirii. Ce suma va trebui sa plateasca asiguratul pentru reintregirea sumei asigurate, cunoscand cota de prima de 0.65%. Deoarece asiguratul refuza plata primei suplimentare, determinati despagubirea incasata ca urmare a unei noi daune de 3300 E.



Rejda G. - Principles of Risk Management and Insurance, Pearson Education NY 2002

Pritchett T., Schmit J. - Risk Management and Insurance, West Publishing US, 1996



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1556
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved