Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Textile pielarie - lucrator În tricotaje – confectii - procese de obntinere a tricoturilor simple

confectii



+ Font mai mare | - Font mai mic






TEXTILE PIELARIE - LUCRATOR ÎN TRICOTAJE – CONFECTII - PROCESE DE OBNTINERE A TRICOTURILOR SIMPLE







INTRODUCERE


Acest material auxiliar de lucru este destinat elevilor din cadrul Scolii de Arte si Meserii, care se pregatesc pentru domeniul Textile – Pielarie, nivel I, calificarea Lucrator în tricotaje confectii, clasa a X-a.

În elaborarea strategiilor didactice trebuie sa tineti seama de principiile moderne ale educatiei:

elevii învata cel mai bine atunci când învatamântul raspunde nevoilor lor

elevii învata când fac ceva si când sunt implicati activ în procesul de învatare

elevii au stiluri diferite de învatare

elevii participa cu cunostintele lor, dobândite anterior, în procesul de învatare

elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

Materialul cuprinde informatii ce vin în sprijinul profesorului, cu privire la curriculum-ul scolar, exemple rezolvate de exercitii si probleme, materiale auxiliare, teste de evaluare, exemple de folii pentru retroproiector, indicii pentru întocmirea portofoliului elevului, fise de descriere a activitatii, fise de progres.

Exercitiile, activitatile propuse spre rezolvare urmaresc atingerea criteriilor de performanta în conditiile de aplicabilitate descrise în Standardele de Pregatire Profesionala si în Curriculum. Aceste activitati pregatesc elevii în vederea evaluarii competentelor din unitatile de competenta prin probele de evaluare ce sunt prevîzute în Standarde.


AUXILIARUL CURRICULAR este un document care cuprinde informatii ce vin in sprijinul profesorului. El ofera sugestii metodologice pentru activitatile propuse elevilor, incluzând totodata si exemple rezolvate de exercitii si aplicatii.

Ghidul profesorului contine o serie de formulare utile profesorului care pot fi utilizate asa cum au fost ele gândite sau pot constitui model pentru elaborarea altora:

Fisa de descriere a activitatii

Fisa pentru urmarirea progresului elevilor

Cuvinte cheie

Glosar de termeni

Materiale de referinta

Indrumari privind modalitati de evaluare

Fise de organizare a lucrului in echipa


Text Box: Auxiliarul nu acopera toate cerintele din
Standardul de Pregatire Profesionala.
Pentru obtinerea Certificatului nivel I este necesara
validarea integrala a competentelor.



COMPETENTE VIZATE

  1. UNITATEA DE COMPETENTA PENTRU ABILITATI CHEIE

1. COMUNICARE SI NUMERATIE

1.4. Utilizeaza limbajul specific de specialitate

6. LUCRUL ÎN ECHIPA

6.1. Îsi precizeaza pozitia într-o echipa de lucru pe baza activitatii desfasurate

  1. UNITATEA DE COMPETENTA TEHNICA SPECIALIZATA

15. BOBINAREA FIRELOR

15.1. Enumera scopurile operatiei de bobinare

15.2. Caracterizeaza tipurile de formate obtinute la bobinare

15.3. Deserveste masina de bobinat

15.4. Asigura calitatea bobinelor

16. PRODUCEREA TRICOTURILOR PE MASINI RECTILINII DE TRICOTAT

16.1 Caracterizeaza masinile rectilinii de tricotat

16.2 Descrie mecanismele si dispozitivele comune masinilor rectilinii de tricotat

16.3 Tricoteaza pe masina rectilinie manual – mecanizata

16.4. Asigura calitatea tricotului produs pe masina rectilinie manual – mecanizata


OBIECTIVE URMARITE

La   finalul acestui modul elevii vor fi capabili sa:


Utilizeze limbajul specific de specialitate

Îsi precizeze pozitia într-o echipa de lucru

Clasifice masinile rectilinii de tricotat

Precizeze forme de tricoturi

Precizeze structuri de tricoturi

Descrie procedeul de tricotare cu buclare finala

Enumere mecanismele si dispozitivele comune masinilor rectilinii de tricotat

Explice rolul mecanismelor si dispozitivelor

Precizeze organele de formare a ochiurilor si constructia lacatelor de actionare

Identifice mecanismele si dispozitivele masinii rectilinii manual – mecanice

Pregateasca un spatiu de lucru adecvat

Controleze functionarea mecanismelor si dispozitivelor masinilor rectilinii de tricotat

Efectueze operatii de baza îin utilizarea masinilor de tricotat

Utilizeze masina de tricotat pentru obtinerea unor tricoturi simple

Identifice tipurile de defecte care apar în timpul tricotarii

Depisteze cauzele care determina aparitia defectelor

Efectueze operatii de remediere a defectelor

Verifice calitatea tricotului produs pe masina rectilinie



MATERIALE DE REFERINTA


FISE DE DOCUMENTARE


CARACTERIZEAZA MASINA RECTILINIE DE TRICOTAT


FOLIA NR. 1

CLASIFICAREA MASINILOR RECTILINII


Nr. crt.

CriteriI de clasificare

Tipul de masina rectilinie de tricotat

1.

Dupa numarul fonturilor

masini de tricotat cu o fontura

masini de tricotat cu doua fonturi

masini de tricotat cu trei fonturi

2.

Dupa destinatia produselor

îmbracaminte exterioara

manusi

basti

lenjerie de corp

articole ortopedice

articole tehnice

3.

Dupa tipul de actionare

cu actionare manuala

cu actionare electromecanica

4.

Dupa gradul de automatizare

masini semiautomate

masini automate

masini manuale

5.

Dupa sensul de deplasare

deplasare în doua sensuri

deplasare într-un singur sens





FOLIA NR. 2

DESCRIEREA TRICOTURILOR PRODUSE PE MASINILE RECTILINII


Nr. crt.

Forme de tricot

Denumirea formei din imagine

1.

metraj plan

2.

metraj tubular

3.

panou plan

4.

panou semiconturat

5.

tricot conturat spatial




FOLIA NR. 3

STRUCTURI DE TRICOT GLAT SI PATENT



Structuri de tricoturi

Metode de reprezentare

(semne conventionale structural,sectiune)

Caracteristici

Patent

Este format din ochiuri normale de tricot simplu cu aspect de fata – spate pe ambele parti ale tricotului.

Se caracterizeaza prin alternanta sirurilor de ochiuri pe fata cu sirurile de ochiuri pe spate. Sirurile de ochiuri pe fata acopera sirurile de ochiuri pe spate.

Glat  – aspect spate

Este format din ochiuri normale de tricot simplu, cu aspect de fata pe una din parti si cu aspect de spate pe cealalta parte. Evolutia firului pe fiecare rând este identica.

Se ruleaza la margini.

Glat cu ochiuri duble – aspect fata

Este format din ochiuri retinute care au pe lânga bucla de ac una sau mai multe bucle netransformate în ochiuri.


Glat cu ochiuri retinute – aspect spate

Structura la care buclele sunt dispuse în rânduri ulterioare celor în care au fost formate.

În spatele lor este dispus segmentul de flotare.

Glat cu ochiuri transferate – aspect spate

Structura formata din ochiuri normale sau retinute, care dupa realizarea lor sunt trecute pe ochiurile vecine la stânga sau la dreapta.

Sirul se continua cu o bucla de început.

Patent cu desene de culoare

Structura obtinuta prin alimentarea succesiva a firelor de culori fara modificarea evolutiei firelor.



FOLIA NR. 4

FAZELE DE FORMARE A OCHIURILOR PRIN PROCEDEUL DE TRICOTARE CU BUCLARE FINALA


Nr. fazei

Reprezentarea fazei

Denumirea fazei

1.

Stationarea (S)

2.


Închiderea  (I)

3.


Depunerea firului (Df)

4.


Introducerea firului sub cârlig (Isc)

5.


Presarea limbii acului si trecerea ochiului vechi peste limba acului (P – Tov)

6.


Unirea ochiului vechi cu firul de sub cârlig si aruncarea ochiului vechi peste fir (U – A)

7.


Formarea ochiului nou simultan cu buclarea firului (B – Fon)

8.


Tragerea tricotului (T)


2 DESCRIE MECANISMELE SI DISPOZITIVELE COMUNE MASINILOR RECTILINII DE TRICOTAT


FOLIA NR. 5

CARACTERIZAREA ORGANELOR PRODUCATOARE DE OCHIURI


Organul de formare a ochiului

Denumire

Rol

Miscare

Montare

ace cu limba

sustine firul si ochiurile

ridicare – stationare pentru depunere fir

coborîre penrtru realizarea fazelor de formare

în canalele celor doua fonturi, în raportul cerut

conducator de fir

depune firul pe limba deschisa a acului

deplasare pe latimea fonturii, la 5 mm de punctul de intersectie a acelor

cu surub pe sina de ghidare

împingatoare

actioneaza acul

ridicare si coborâre, împreuna cu acul

în canalele celor doua fonturi la masinile automate

Selectoare

actioneaza acul, dupa o selectare prealabila

ridicare si coborâre, împreuna cu acul

în canalele celor doua fonturi la masinile automate


4 ASIGURA CALITATEA TRICOTULUI PRODUS PE MASINA RECTILINIE MANUAL - MECANIZATA


FOLIA NR. 6

DEFECTE DE CALITATE


Nr. crt.

Tipul defectului

Numele defectului

Cauzele producerii

Modul de remediere

1.

Desime necores-punzatoare

reglarea incorecta a camelor de buclare

reglarea incorecta a mecanismului de tragere

reglarea camelor conform documentatiei

reglarea tragerii tricotului

2.

Panouri murdare

manipulare incorecta

manipulare corecta

3.

Gauri si ochiuri scapate

ace rupte, strâmbe

fire de proasta calitate

viteza prea mare a saniei

limitatoare montate incorect

înlocuirea acelor

reglarea vitezei de tricotare

montarea în pozitie corecta a limitatoarelor

4.

Tricot cu ochiuri neregulate

fir cu îngrosari

fir cu cârcei

utilizarea unor fire corespunzatoare din punct de vedere calitativ

5.

Ac rupt în timpul tricotarii

fir cu îngrosari

torsiune prea mare

reglare incorecta sau defectarea periilor

uzarea marginilor camelor

reglarea necorespunzatoare a conducatoarelor de fir

folosirea unor fire cde calitate superioara

reglarea sau înlocuirea periilor

îndreptarea marginii camelor

reglarea corecta a con-ducatoarelor de fir



CUVINTE CHEIE

OCHI NORMAL

Este alcatuit din cele mai simple elemente de structura; flancul stâng, bucla de ac, flancul drept si bulca de platina, realizate dintr-un fir sau mai multe fire care evolueaza paralel.

OCHI DUBLU

Este format din ochi retinut (1) care are pe lânga bucla de ac

una sau mai multe bucle (2) netransformate în ochiuri.

OCHI RETINUT

Ochiul retinut (1) are buclele de ac dispuse în rânduri ulterioare celor în care a fost format. În fata lui este dispus segmentul de flotare.


OCHI TRANSFERAT

Este ochi normal sau retinut (1) care dupa realizare este trecut pe ochiuri vecine (3) la stânga sau la dreapta; sirul se continua cu o bucla de început (2).

MASINA DE TRICOTAT RECTILINIE 8manual – mecanizata)

Este destinata producerii tricoturilor pentru produse de îmbracaminte exterioara, tricotate din fire tip lâna, tip bumbac, fire poliesterice, poliacrilice. Tricotarea se produce bucata cu bucata sau în lant.

MECANISM DE FORMARE A OCHIURILOR

Ansamblul de mecanisme care transmit miscari sincronizate organelor producatoare de ochiuri în vederea formarii ochiurilor dupa un anumit procedeu de tricotare. Constructia mecanismului de formare a ochiurilor are o influenta hotarâtoare asupra constructiei celorlalte mecanisme.

MECANISM DE ALIMENTARE CU FIR

Alimentarea cu fir a masinilor de tricotat se realizeaza diferit în functie de tipul masinii. Asfel masinile care produc tricoturile simple sunt alimentate cu fir de pe formate individuale, iar masinile care produc tricoturi din urzeala sunt alimentate de pe suluri de urzeala.

MECANISM DE ACTIONARE

Actionarea masinilor de tricotat se realizeaza prin motoare individuale de

curent continuu sau alternativ.

MECANISM DE COMANDA

Are rolul de a transmite comenzile automate pentru executarea tuturor operatiunilor legate de obtinerea unuia sau mai multor produse, de structura si dimensiunile prestabilite astfel încât interventia muncitorului în timpul procesului de tricotare sa se rezume numai la schimbarea formatelor de alimentare cu fire, supravegherea masinilor din zona de deservire, eliminarea eventualelor defectiuni si scoaterea tricotului de pe masina.

MECANISM DE ÎNGUSTARE SI LARGIRE A TRICOTULUI

Face parte din categoria mecanismelor speciale si are constructii diverse în functie de scop.

MECANISM DE TRAGERE SI COLECTARE A TRICOTULUI

Pentru asigurarea uniformitatii ochiurilor nou formate este necesar ca fortele de tragere sa fie constante pe latimea sau circumferinta tricotului. Tragerea generala a tricotului  prin mecanisme de tragere, poate fi realizata simultan sau succesiv. Dupa tragere, tricotul poate fi înfasurat cu tensiune redusa pe un sul selector sau depus liber într-un recipient colector al masinii de tricotat.

MECANISM DESENATOR

Efectul actiunii acestor mecanisme se oglindeste în posibilitatea obtinerii tricoturilor cu desene precum si a realizarii unor operatiuni tehnologice.


MECANISM DE OPRIRE AUTOMATA

Produce oprirea masinii în urmatoarele cazuri:

la aparitia avariilor la masina sau defecte în tricot

cresterea sau scaderea exagerata a tensiunii în fire

la începerea manuala a unui nou detaliu, la scoaterea tricotului de pe masina

ca mijloc de protectie a muncii pentru prevenirea accidentelor (la îndepartarea unor aparatori ale masinii)

Oprirea automata este însotit de obicei de semnalizarea optica.

DISPOZITIV DE ÎNREGISTRARE A PRODUCTIEI

Contoare care realizeaza înregistrarea directa a productiei (numar de bucati sau de serii) sau indirecta (numar de rotatii ale fonturilor sau numar de rânduri).

MECANISM DE UNGERE AUTOMATA

Asigura ungerea continua a organelor de lucru cu ajutorul furtunaselor prin care circula uleiul de ungere.

STRUCTURA GLAT

Este formata din ochiuri normale de tricot simplu, cu aspect de fata pe una din parti si cu aspect spate pe cealalta parte.

Pe fata tricotului flancurile ochiurilor sunt continui si acopera buclele de ac ale ochiurilor din rândul precedent, iar pe spate buclele de ac si de platina apar în prim- plan; buclele de ac acopera flancurile ochiurilor din rândul urmator iar buclele de platina pe cele din rîndul precedent. Se ruleaza la margini.

STRUCTURA PATENT

Este formata din ochiuri normale de tricot simplu, cu aspect de fata si spate pe ambele parti ale tricotului. Se caracterizeaza prin alternanta sirurilor de ochiurilor pe fata cu sirurile de ochiuri pe spate. Succesiunea sirurilor de ochiuri cu aspect de fata sau de spate determina raportul legaturii patent.

CALITATEA TRICOTULUI

Depinde de calitatea firelor, starea de întretinere si reglare a utilajului, modul de deservire a utilajului.

DESIME NECORESPUNZATOARE

Finetea firelor nu corespunde cu finetea masinii, camele de coborâre nu sunt bine reglate sau greutatile de tensionare a tricotului sunt prea mici sau prea mari.

GAURI SI OCHIURI SCAPATE

Apar când unul sau mai multe ace sunt rupte, când se folosesc fire cu impuritati si cu noduri prea mari.

PETE DE MURDARIE

Curatirea si ungerea necorespunzatoare a masinilor pot influenta calitatea produselor. Ungerea masinilor cu cantitati mici de ulei si la intervale mai scurte este de preferat unei ungeri abundente si la intervale mai mari.

TRICOTURI CU DESEN GRESIT

Se produc când la înlocuirea unui ac defect sau rupt s-a introdus un ac necorespunzator în ceea ce priveste marimea calcâiului în raport cu cerintele modelului. Acest defect mai poate aparea si în cazul nerespectarii raportului în cazul tricoturilor colorate.

DUNGI LONGITUDINALE ÎN TRICOT

Apare în cazul tricoturilor dintr-un fir, când se gasesc ace strâmbe, lungi sau scurte în aceeasi fontura în care se gasesc ace normale.

DIMENSIUNI NECORESPUN-ZATOARE

Aceasta se întâmpla când:

latimea tricotului este prea mare sau prea mica

lungimea produselor este prea mare sau prea mica

dimensiunile portiunilor cu model nu sunt corespunzatoare





GLOSAR DE TERMENI


B

bucla – îndoitura a firului din care este alcatuit ochiul

C

contextura – caracteristica a tricoturilor sau a tesaturilor, ce se refera la

modul de legare a firelor

D

defect – lipsa, imperfectiune, ceea ce nu corespunde cu un model dat

deservirea masinii – modul de utilizare a masinii

desimea tricotului – numar de ochiuri cuprinse într-o unitate de lungime de

50 mm, masurata pe directia rândurilor si a sirurilor

desirabilitate – proprietate negativa a tricoturilor, ce consta în distrugerea

sirului sau rândului de ochiuri, la ruperea firului

E

esantion – proba, mostra dintr-un material sau dintr-un produs pe baza caruia

se pot stabili caracteristicile întregului

extensibilitate – proprietatea tricotului de a-si mari dimensiunile când este

supus fortelor de întindere în lungime sau în latime

evolutie – modul de îmbinare a unui fir cu fiorele sistemului opus, în limita

raportului

F

faze de formare a ochiurilor – etape succesive de transformare în ochiuri a

firelor, prin actiunea organelor producatoare de ochiuri ale masinilor de tricotat

fir – produs textil obtinut din fibre, printr-o succesiune de operatii

tehnologice specifice, ce constituie procesul de filare

fonturi – suporturi construite din placi de otel special, pe suprafata carora

sunt frezate, la distante egale, canale în care sunt dispuse acele masinii de tricotat. Numarul de canal este egal cu numarul de ace ale masinii.

G

glat – legatura de baza a tricoturilor, formata din ochiuri normale, având

aspect de fata pe o parte si de spate pe cealalta.

L

lacatele masinii de tricotat – ansamblu de came care actioneaza acele de-a

lungul canalelor fonturii, în vederea formarii ochiurilor

loc de munca – zona delimitata în spatiu în functie de sarcina de munca,

înzestrata cu mijloace de munca (utilaje, unelte, mobilier etc.) si obiect           e ale muncii necesare (materii prime, materiale etc.), organizate în vederea realizarii unei operatii sau pentu îndeplinirea unei functii de catre unul sau mai multi executanti cu pr4egatirea necesara, în conditii tehnice,organizatorice si de protectie a muncii precizate.

M

masina – sistem tehnic format din organe si mecanisme, care executa miscari

determinate, pentru efectuarea de lucru mecanic util sau pentru transformarea unei forme de energie mecanica sau invers.

mecanism – sistem compus din piese fixe si mobile, care sunt în contact si ale

carui elemente mobile antreneaza miscarea celorlalte.

metraj – lungime a unui obiect masurata în metri liniari (m.l.); cantitate de

material care se masoara cu metrul

mostra – exemplar dintr-o serie de obiecte identice sau o parte dintr-o

cantitate de material, dintr-o marfa etc, folosita pentru a aprecia anumite caracteristici ale obiectelor sau ale materialelor respective.

P

patent – legatura nde baza a tricoturilor ce este formata dintr-o laternanta

de siruri de ochiuri normale cu aspect de fata si spate, într-un anumit raport (1:1, 2.1, 2:2, 3:3, …)

R

repasare – operatia de înlaturare a anumitor defecte (gauri mici, ochiuri

scapate) aparute în timpul tricotarii, în timpul transportului sau cu ocazia altor operatii (încheiat, întors pe fata, etc)

S

selectoare – organe auxiliare de formare a ochiurilor la tricoturi, care prin

prezenta si utilizarea lor cresc posibilitatile tehnologice ale masinilor de tricotat; se folosesc la obtinerea tricoturilor cu desene

sistem de tricotare – ansamblul camelor lacatului care determina, la o

deplasare într-un sens a saniei cu lacate, producerea unui rând de ochiuri.

T

tricot – material textil care se produce prin buclarea succesiva sau simultana

a unuia sau mai multor fire, transformarea lor în ochiuri si apoi înlantuirea într-o anumita ordine

tricot fasonat – tricot conturat spatial (ciorapi, manusi, basc)

tricot semifasonat (semiconturat) – bucata de tricot care a primit o anumita

forma în urma tricotarii pe masina în scopul croirii si confectionarii






ÎNDRUMARI PRIVIND MODALITATI DE EVALUARE


Modulul prezentat este construit din competente cuprinse în unitatile de competenta: COMUNICARE SI NUMERATIE, LUCRUL ÎN ECHIPA, BOBINAREA FIRELOR, PRODUCEREA TRICOTURILOR PE MASINI RECTILINII DE TRICOTAT.

Competentele vizate vor fi formate prin folosirea metodelor de predare – învatare activ – participative. Metodele vor fi alese în functie de obiectivele propuse, dar si de situatiile concrete, întâlnite la clasa. Sunt recomandate: discutia în grup, problematizarea, învatarea prin descoperire dirijata, studiul de caz, jocul de rol, proiectul.


TIPURI DE EVALUARE :

PREDICTIVA (INITIALA)

FORMATIVA (CONTINUA)

SUMATIVA (FINALA)


INSTRUMENTE DE EVALUARE:

TRADITIONALE:

PROBE SCRISE

PROBE ORALE

PROBE PRACTICE

ALTERNATIVE (MODERNE):

OBSERVAREA SISTEMATICA A ELEVILOR

INVESTIGATIA

PROIECTUL

PORTOFOLIUL

TEMA PENTRU ACASA

TEMA DE LUCRU ÎN CLASA

AUTOEVALUAREA


PROBA – ORICE INSTRUMENT DE EVALUARE PROIECTAT, ADMINISTRAT SI CORECTAT DE CATRE PROFESOR

ITEM – ELEMENT COMPONENT AL UNEI PROBE


TIPURI DE ITEMI

ITEMI OBIECTIVI (cu alegere duala, de tip pereche, cu alegere multipla)

ITEMI SEMIOBIECTIVI (cu raspuns scurt, de completare, întrebari structurate)

ITEMI SUBIECTIVI (rezolvarea de probleme, itemi de tip eseu – structurat, semistructurat sau liber)


METODE ALTERNATIVE (MODERNE) DE EVALUARE

observarea sistematica a elevilor

proiectul

portofoliul

autoevaluarea


OBSERVAREA SISTEMATICA A ELEVILOR Poate fi facuta pentru a evalua performantle elevilor dar mai ales pentru a evalua comportamente afectiv – atitudinale.

Caracteristicile ce pot fi evaluate sunt:

*    concepte si capacitati

organizarea si interpretarea datelor

selectarea si organizarea corespunzatoare a instrumentelor de lucru

descrierea si generalizarea unor procedee, tehnici, relatii

utilizarea materialelor auxiliare pentru a demonstra ceva

identificarea relatiilor

utilizarea calculatorului în situatii corespunzatoare

*    atitudinea elevilor fata de sarcina data

concentrarea asupra sarcinii de rezolvat

implicarea activa în rezolvarea sarcinii

punerea unor întrebari pertinente profesorului

completarea / îndeplinirea sarcinii

revizuirea metodelor utilizate si a rezultatelor

*    comunicarea

discutarea sarcinii cu profesorul în vederea întelegerii acesteia


PROIECTUL Activitatea mai ampla decât investigatia care începe în clasa prin definirea si întelegerea sarcinii (eventual si prin începerea rezolvarii acesteia), se continua acasa pe parcursul câtorva zile sau saptamâni (timp în care elevul are permanente consultari cu profesorul) si se încheie tot în clasa, prin prezentarea în fata colegilor unui raport asupra rezultatelor obtinute si daca este cazul, a produsului realizat. Proiectul poate fi individual sau de grup. Titlul / subiectul va fi ales de catre profesor sau elevi.â

Criteriile de alegere a proiectului. Elevii trebuie:

I.         Sa aiba un anumit interes pentru subiectul respectiv

II.       Sa cunoasca dinainte unde îsi pot gasi resursele materiale

III.      Sa fie nerabdatori în a crea un produs de care sa fie mândri

IV.     Sa nu aleaga subiectul din carti vechi sau sa urmeze rutina din clasa

Capacitatile / competentele care se evalueaza în timpul realizîrii proiectului:

metodele de lucru

utilizarea corespunzatoare a bibliografiei

utilizarea corespunzatoare a materialelor si a echipamentului

corectitudinea / acuratetea tehnica

generalizarea problemei

organizarea ideilor si materialelor într-un raport

calitatea prezentarii

acuratetea cifrelor / desenelor, etc


PORTOFOLIUL Reprezinta o colectie exhaustiva de informatii despre progresul scolar al unui elev, obtinut printr-o varietate de metode si tehnici de evaluare.

Utilitatea portofoliilor::

elevii devin parte a sistemului de evaluare si pot sa-si urmareasca, pas cu pas, propriul progres

elevii si profesorul pot comunica (oral sau în scris) calitatile, defectele si ariile de îmbunatatire a activitatilor

elevii, profesorii si parintii pot avea un dialog concret despre ceea ce elevii pot realiza, atitudinea fata de o disciplina si despre progresul care poate fi facut la acea disciplina în viitor

factorii de decizie, având la dispozitie portofoliile elevilor, vor avea o imagine mai buna asupra a ceea ce se petrece în clasa



AUTOEVALUAREA Reprezinta o metoda care permite elevilor sa se autocunoasca, sa capete încredere în sine si îi motiveaza pentru îmbunatatirea performantelor scolare.

Utilitatea autoevaluarii:

*    întrebari pe care elevii ar trebui sa si le puna:

Exista si un alt mod (metoda) de a rezolva aceasta sarcina?

Am rezolvat sarcina suficient de bine?

Ce ar trebuisa fac în pasul urmator?

Ce produs, care ma reprezinta, ar trebui sa-l pun în portofoliu?

*    conditii necesare pentru formarea deprinderilor autoevaluative la elevi:

prezentarea obiectivelor pe care elevii trebuie sa le atinga

încurajarea elevilor în a-si pune întrebarile de mai sus si a da raspunsulîn scris

încurajarea evaluarii în cadrul grupului

completarea la sfârsitul unei sarcini importante a unor propozitii de genul:

Am învatat …………

Am fost surprins de faptul ca …………………..

Am descoperit ca ……………………………..

Am folosit metoda ……………………….. deoarece ………….….

În realizarea acestei sarcini am întâmpinat urmatoarele dificultati ……………




FISA DE PROGRES SCOLAR


Acest format de fisa este un instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor. Pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fise pe durata derularii modulului, acestea permitând evaluarea precisa a evolutiei elevului, furnizând în acelasi timp informatii relevante pentru analiza.



FISA pentru înregistrarea progresului elevului

Modulul (unitatea de competenta): _____ _______ ______ __________

Numele elevului: _____ _______ ______ __________

Numele profesorului:  _____ _______ ______ ___________


Competente care trebuie dobândite

Data

Activitati efectuate si comentarii

Data


Aplicare în cadrul unitatii de competenta

Evaluare

Bine

Satis-facator

Refacere

















Comentarii

Prioritati de dezvoltare

Competente care urmeaza sa fie dobândite (pentru fisa urmatoare)

Resurse necesare


Competente care trebuie dobândite

Pe baza evaluarii initiale, ar trebui sa se poata identifica acele competente pe care elevul trebuie sa le dobândeasca la finele parcurgerii modulului. Aceasta fisa de înregistrare este facuta pentru a evalua, în mod separat, evolutia legata de diferite competente. Aceasta înseamna specificarea competentelor tehnice generale si competente pentru abilitati cheie care trebuie dezvoltate si evaluate.


Activitati efectuate si comentarii

Aici ar trebui sa se poata înregistra tipurile de activitati efectuate de elev, materialele utilizate si orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feedback.

Aplicare în cadrul unitatii de competenta

Aceasta ar trebui sa permita profesorului sa evalueze masura în care elevul si-a însusit competentele tehnice generale,tehnice specializate si competentele pentru abilitati cheie, raportate la cerintele pentru întreaga clasa. Profesorul poate indica gradul de îndeplinire a cerintelor prin bifarea uneia din urmatoarele trei coloane.

Prioritati pentru dezvoltare

Partea inferioara a fisei este conceputa pentru a privi înainte si a identifica activitatile pe care elevul trebuie sa le efectueze în perioada urmatoare ca parte a modulelor viitoare. Aceste informatii ar trebui sa permita profesorilor implicati sa pregateasca elevul pentru ceea ce va urma, mai degraba decât pur si simplu sa reactioneze la problemele care se ivesc.

Competente care urmeaza sa fie dobândite

În aceasta casuta, profesorii trebuie sa înscrie competentele care urmeaza a fi dobândite. Acest lucru poate sa implice continuarea lucrului pentru aceleasi competente sau identificarea altora care trebuie avute în vedere.

Resurse necesare

Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate: manuale tehnice, retete, seturi de instructiuni si orice fel de fise de lucru care ar putea reprezenta o sursa de informare suplimentara pentru un elev ce nu a dobândit competentele cerute.



ACTIVITATI PENTRU ELEVI



Acest material va este adresat voua, dragi elevi ai Scolilor de Arte si Meserii – clasa a X-a, voi cei care ati optat sa va pregatiti în domeniul TEXTILE PIELARIE, calificarea LUCRATOR ÎN TRICOTAJE – CONFECTII.

Se propun spre rezolvare activitati si exercitii care urmaresc atingerea criteriilor de performanta în conditiile de aplicabilitate descrise in Standardele de Pregatire Profesionala. Activitatile prezentate in acest ghid pregatesc elevii in vederea evaluarii competentelor din unitatile de competenta prin probele de evaluare prevazute in standarde.

Aceste sarcini constau în

activitati individuale, în perechi, în grup

activitati interactive

rezolvarea de exercitii si activitati practice

cautarea de informatii, folosind diferite surse – manuale, reviste de specialitate (Industria textila, Dialog textil), site-uri de specialitate (www.protti.it, www. stoll.com, www. steigerzamark.it).


Text Box: FOARTE IMPORTANT!
 Cititi cu atentie sarcina de lucru înainte de a trece la rezovarea ei!
 Înainte de a începe lucrul, asigurati-va ca dispuneti de toate materialele necesare!
 Daca întâmpinati greutati în întelegerea sau rezolvarea sarcinii de lucru, consultati-va cu profesorul vostru!
 Profesorul va analiza exercitiile pe care le-ati rezolvat si activitatile pe care le-ati desfasurat si va evalua progresul realizat de fiecare în parte!




FISA DE DESCRIERE A ACTIVITATII


Tabelul urmator detaliaza exercitiile încluse în modulul Procese de obtinere a tricoturilor din domeniul textile- pielarie.

Numele candidatului ……………………………………………………………………………

Data inceperii modulului: ……………………. Data promovarii modulului: ………….…….


Competenta

Sarcina de lucru

Obiectiv

Rezolvat

Unitatea  de competenta 16 Producerea tricoturilor pe masini rectilinii de tricotat

C.16.1.

Activitatea nr. 1

Fisa de lucru

Clasificarea masinilor rectilinii de tricotat


Activitatea nr. 2 – vizita

Fisa d lucru

Precizarea formelor si structurilor de tricoturi produse pe masini rectilinii de tricotat


Activitatea nr. 3 – miniproiect

Fisa de lucru


Aplicatia nr. 4

Fisa de lucru

Descrierea procedeului de tricotare utilizat la masina de tricotat


C.16.2.

Aplicatia nr. 5

Fisa de lucru

Enumerarea mecanismelor si dispozitivelor comune masinilor de tricotat


Aplicatia nr. 6

Fisa de lucru


Aplicatia nr. 7

Fisa de lucru

Precizarea organelor de formare a ochiurilor si a constructiei lacatelor de actionare


Aplicatia nr. 8

Referat

Explicarea rolurilor mecanismelor si dispozitivelor


C.16.3.

Aplicatia nr. 9

Activitate practica

Fisa de lucru

Pregatirea locului de munca

Controlarea functionarii mecanismelor si dispozitivelor masinii de tricotat

Efectuarea operatiilor de baza în utilizarea masinilor de tricotat

Identificarea structurilor de tricot realizate

Utilizarea masinilor de tricotat pentru obtinerea tricotului cu diferite forme si structuri


C.16.4.

Aplicatia nr. 10

Activitate practica

Fisa de lucru

Identifica tipuri de defecte ce apar în timpul tricotarii

Depisteaza cauzele care determina aparitia defectelor

Efectueaza operatii de remediere a defectelor care apar în timpul tricotarii

Verificarea calitatii tricotului produs pe masina rectilinie manual mecanizata.


Unitatea de competenta 1 Comunicare si numeratie

C.1.4.

Exercitiul nr. 2 – vizita

Fisa de lucru

Insusirea terminologiei specifice de specialitate

Adaptarea limbajului de specialitate în diferite contexte si situatii

Completarea documentatiei simple de specialitate


Unitatea de competenta 6  Lucrul in echipa

C.6.1.

Aplicatia nr. 5

Fisa de lucru

Identificarea propriilor sarcini în cadrul activitatii echipei

Formularea de întrbari pentru clasificarea sarcinilor de lucru

Explicarea relatiei dintre sarcinile proprii si sarcinile celorlalti  membri.


Aplicatia nr. 9

Activitate practica

Fisa de lucru


Aplicatia nr. 10

Activitate practica

Fisa de lucru



Unitate promovata cu succes !

Semnatura candidatului: …………………………Data: ………….

Semnatura evaluatorului: ……………………………Data: …………..




CARACTERIZEAZA MASINA RECTILINIE DE TRICOTAT

FISA DE LUCRU

Colectivul de elevi se împarte în 5 grupe dupa criterii stabilite de profesor. În fiecare grupa se va desemna: un lider (raportor) si un secretar (va nota rezultatele obtinute).

Profesorul va distribui fise de lucru pe care sunt trecute criteriile de clasificare a masinilor rectilinii de tricotat si plicuri în interiorul carora se gasesc etichete autocolante pe care sunt înscrise diferite tipuri de masini rectilinii. Fiecare grupa va completa un criteriu.

Analizati cu atentie textul de pe etichetele autocolante si fixati-le în dreptul fiecarui criteriu pe cele pe care considerati ca fiind potrivite.

Nr. crt.

Criteriul de clasificare

Tipul de masina rectilinie de tricotat

1.

Dupa numarul fonturilor




2.

Dupa destinatia produselor




3.

Dupa tipul de actionare




4.

Dupa gradul de automatizare




5.

Dupa sensul de deplasare




Timp de lucru: 20 minute

Liderii vor comunica solutiile alese de grupa si vor compara rezultatele obtinute cu cele prezentate pe folie de profesor.


Sarcina facultativa. Vizualizati tipuri de masini de tricotat rectilinii, accesând urmatoarele site-uri:

www.protti.it , www.stoll.com , www.steigerzamark.it


Text Box: PASTRATI FISA DE LUCRU PENTRU A O ATASA LA PORTOFOLIUL VOSTRU!

FISA DE LUCRU


Elevii clasei a X-a SAM, domeniul textile pielarie, au vizitat un stand cu produse de îmbracaminte obtinute din tricot.

Ei au fost solicitati sa observe cu atentie produsele expuse si sa discute între ei cu privire la formele de tricot din care provin produsele.

Elevii, grupati câte doi, completeaza fisa de lucru cu denumirea formei din imagine si cu schite ale produselor pe care le-au identificat în stand.

Nr. crt.

Forme de tricot

Denumirea formei din imagine

Schite cu produse propuse de elevi

1.



2.



3.



4.



5.



Timp de lucru: 40 minute

 FISA DE LUCRU


Realizati un microproiect cu tema: ‚‚Catalog de prezentare a tricoturilor GLAT si PATENT’’.

Clasa de elevi se împarte în grupe de lucru. Pe baza cunostintelor si a competentelor practice dobândite, elevii vor completa fisa alaturata. Ultima coloana din fisa va contine mostre adecvate de tricot realizate de ei în cadrul orelor de instruire practica.

Lucrarile vor fi analizate în clasa iar profesorul le va recompensa pe cele mai bune.

Structuri de tricoturi

Metode de reprezentare

(semne conventionale structural,sectiune)

Caracteristici

Mostre de structuri

Patent normal




Glat normal




Glat cu ochiuri duble




Glat cu ochiuri retinute




Glat cu ochiuri transferate




Patent cu desene de culoare





Timp de lucru: 2 saptamâni


Sarcina facultativa. Identificati structuri de tricoturi asemanatoare cu cele prezentate în fisa, accesând urmatoarele sit-uri:

www.protti.it , www.stoll.com , www.steigerzamark.it



Text Box: CATALOGUL FACE PARTE DIN PORTOFOLIUL VOSTRU!


 FISA DE LUCRU

1.     Stabiliti succesiunea logica a fazelor la procedeul de tricotare cu buclare finala (folosind ace cu limba), prin numerotarea acestora.

2.     Indicati denumirea fazei.                                                    

Nr. fazei

Reprezentarea fazei

Denumirea fazei
























Timp de lucru: 30 minute

Aceasta sarcina de lucru o veti rezolva individual, completând raspunsurile în fisa de lucru pusa la dispozitia voastra de catre profesor.

Dupa expirarea timpului de lucru discutati în perechi solutiile gasite si apoi confruntati raspunsurile cu cele prezentate de profesor pe folie.

Corectati cu rosu eventualele greseli si atasati fisa portofoliului vostru.

2 DESCRIE MECANISMELE SI DISPOZITIVELE COMUNE MASINILOR RECTILINII DE TRICOTAT


FISA DE LUCRU


MECANISME SI DISPOZITIVE COMUNE MASINILOR DE TRICOTAT


Încercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect:

1.     La masina manual – mecanizata formarea ochiurilor se poate

realiza prin 1 p

a.     procedeul de buclare finala

b.     procedeul de buclare prealabila

c.      procedeul cu buclare combinata

2.     Alimentarea cu fir la masina manual – mecanizata poate fi 1 p

a.     negativa

b.     pozitiva cu actionare prin frictiune

c.      negativa cu rezerva de fir

3.     Mecanismul de tragere a tricotului are rolul 1 p

a.     de a mentine ochiurile pe ace

b.     de a evita încâlcirea firelor

c.      de a asigura tensiunea în tricot si a evita ridicarea ochiurilor pe ace

4.     Constructia si modul de functionare a mecanismului de actionare difera în functie de 1 p

a.     felul miscarilor ce trebuie transmise

b.     de cerintele clientilor

c.      de tipul fonturilor

5.     Mecanismul de comanda asigura 1 p

a.     comenzi de reglare a mecanismelor de formare a ochiurilor

b.     introducerea sau scoaterea periodica a unor mecanisme din functiune

c.      actiunea sincronizata a mecanismelor masinii

6.     Sistemul de came al masinii de tricotat VKTM este alcatuit din 1 p

a.     doua came de ridicare, o cama de închidere, doua came de buclare

b.     doua came de ridicare, doua came de închidere, doua came de buclare

c.      doua came de ridicare, doua came de închidere o cama de anulare

7.     Efectul actiunii dispozitivului desenator pentru ajur se remarca în 1 p

a.     structura tricotului

b.     efecte de culoare

c.      combinat

8.     Dispozitivele de oprire automata actioneaza la 1 p

a.     aparitia unor persoane necunoscute în zona de lucru

b.     aparitia unor defectiuni la masina de tricotat

c.      aparitia unor zgomote suspecte


9.     Dispozitivele de înregistrare a productiei la masina rectilinie pot fi pentru 1 p

a.     înregistrare directa (bucati individuale de tricot)

b.     indirecta (tricot metraj)

c.      înregistrarea convorbirilor dintre muncitori


Timp de lucru: 20 minute

Se acorda din oficiu 1 punct.

Pentru verificare confruntati raspunsurile cu cele prezentate de profesor pe folie!


ATENTIE!

Exercitiul va fi rezolvat individual.

Fiecare elev se va autoevalua comparând propriile raspunsuri notate în tabelul de mai jos în coloana ‚‚Raspuns dat’’ cu raspunsurile corecte prezentate de catre profesor pe folia de retroproiector si notate de elev în coloana ‚‚Raspuns corect’’. Va bifa în functie de situatie în coloana ‚‚Realizat’’ sau ‚‚Nerealizat’’, primind 1 punct pentru raspunsul corect si 0 puncte pentru raspuns incorect. În final va însuma punctele primite, rezultatul notându-l în rubrica ‚‚Total punctaj obtinut’’


AUTOEVALUAREA TESTULUI

Nr. item

Raspuns dat

Raspuns corect

Realizat

Nerealizat

Punctaj

1






2






3






4






5






6






7






8






Se acorda din oficiu

1 p

TOTAL PUNCTAJ OBTINUT



FISA DE LUCRU

CARACTERISTICILE TEHNICE ALE MASINILOR RECTILINII DE TRICOTAT

Încercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect:

1.     Finetea unei masini de tricotat indica 2 p

a.     numarul total de ace al masinii

b.     numarul de ace pe o unitate de lungime din latimea fonturii

c.      numarul de ace în lucru al masinii


2.     Numarul de sisteme de lucru al masinii indica 2 p

a.     numarul total de rânduri de ochiuri din tricot

b.     numarul de rânduri de ochiuri dupa care evolutia se repeta

c.      numarul de rânduri de ochiuri normale executate la o deplasare a saniei cu lacate


3.     Masina de tricotat VKTM face parte din grupa masinilor 1 p

a.     cu actionare manuala

b.     cu actionare manual – mecanizata

c.      cu actionare mecanizata


4.     Viteza de regim a masinilor de tricotat este indicat sa fie 2 p

a.     mare

b.     mica

c.      optima


5.     Dimensiunile fonturilor se refera la 2 p

a.     latime – în cazul fonturilor rectilinii

b.     lungimea acelor de tricot

c.      înaltimea masinilor de tricotat


Timp de lucru: 15 minute

Se acorda din oficiu 1 punct.

Pentru verificare confruntati raspunsurile cu cele prezentate de profesor pe folie!

Sarcina facultativa. Accesati site-urile: www.protti.it , www.stoll.com , www.steigerzamark.it si daca descoperiti si alte caracteristici ale masinilor de tricotat, NOTATI-LE pe caietele voastre!

FISA DE LUCRU

Clasa va fi împartita în grupe de elevi (dupa criterii stabilite de profesor).

În fiecare grupa se va stabili un lider. Fiecare elev din grupa va completa fisa de lucru alaturata, urmând pasii:

selectarea organelor de lucru vizate din grupul pus la dispozitia elevilor

identificarea acestora pe desenul din fisa de lucru

completarea rubricilor din fisa de lucru cu denumirea, rolul, miscarea acestora, modul de montare.


Organul de formare a ochiului

Denumire

Rol

Miscare

Montare

















Dupa completare, solutiile gasite vor fi analizate în cadrul grupului si apoi comunicate clasei de catre lider.

Rezultatele gasite de grupa vor fi comparate cu cele prezentate de profesor, pe folie, la retroproiector.

La final completati urmatorul chestionar:


Text Box: 1. Încercuieste litera corespunzatoare optiunii tale de raspuns la întrebarea de mai jos:
De ce este nevoie ca grupul sa aiba un lider?
a) Pentru a face toata munca
b) Pentru ai ajuta pe toti membrii grupului sa-si îndeplineasca sarcinile
c) Pentru a prelua o parte din sarcini
2. Încercuieste litera A daca afirmatia este adevarata sau F daca afirmatia este falsa.
A F Liderul nu are nevoie de cooperarea voastra
A F Lucrul în echipa presupune sa-i ascultati pe ceilalti în aceeasi masura în care vorbiti.


Timp de lucru: 40 minute



REFERAT

Se propune elevilor realizarea unui referat pe o tema data si prezentarea lui în fata clasei.

El are urmatoarea desfasurare:

Profesorul pregateste bilete pe care scrie diverse titluri de referate (ca de exemplu: ‚‚Rolul mecanismului de formare a ochiurilor, de alimentare cu fir, de tragere si colectare a tricotului, de actionare, precizarea constructiei lacatului de actionare’’ etc.) si cerinte de întocmire.

Elevii extrag câte un bilet care va constitui sarcina lor de lucru pentru doua saptamâni

Folosind manualul, notitele din clasa, masinile de tricotat din atelierul scoala, internetul si orice alte mijloace de informare doriti, alcatuiti referatul dupa cerintele înscrie pe bilet.

Text Box: FOARTE IMPORTANT!
În timpul prezentarii referatului:
 Asigurati-va ca toata lumea va poate vedea si auzi!
 Încercati sa cuprindeti cu privirea întregul grup!
 Vorbiti clar, pe cît normal posibil si nu foarte repede!
 Respirati adânc pentru ca vocea sa aibî o rezonanta mai puternica!
 Daca respirati adânc va puteti controla mai bine emotiile!
 Fiti atenti la reactiile auditoriului pentru a evalua impactul discursului!
 Evitati sa va jucati cu materialele sau notitele în timp ce vorbiti!
 Ascultati-va în timp ce vorbiti pentru a evita sa vpa bâlbâiti!
 Va este de folos sa aveti materiale vizual pe care auditoriul sa le analizeze astfel încât sa nu va priveasca tot timpul!
 Nu este nici o problema daca va reptati sau faceti pauze atunci când va ajuta sa transmiteti mesajul pe care îl aveti în minte!
 Este util sa accentuati cuvintele cheie!
La termenul stabilit prezentati în fata colegilor referatul pregatit prin care veti transmite informatii auditoriului


Timp de lucru: 2 saptamâni



3 TRICOTEAZA PE MASINA RECTILINIE MANUAL - MECANIZATA

ACTIVITATE PRACTICA

Se împarte clasa pe grupe de câte trei elevi (cu stiluri de învatare diferite), care primesc ca tema de lucru: ‚‚REALIZAREA DE TRICOTURI GLAT SI PATENT DE DIFERITE RAPOARTE CU OCHIURI NORMALE’’.


Tricot cu structura GLAT – aspect fata

Tricot cu structura GLAT – aspect spate

Tricot cu structura PATENT 2:1

Tricot cu structura PATENT 2:2


Sarcinile de lucru vor fi distribuite astfel:

ELEV 1 – pregateste locul de munca pentru tricotare:

verifica ca cele doua fonturi sa ocupe pozitia de tricotare corecta;

sorteaza si introduce în lucru numarul de ace în functie de latimea tricotului;

pozitioneaza opritorii în zona exterioara a grupului de ace în lucru;

trece firul prin ochiurile de conducere, prin dispozitivele de tensionare si dispozitivele de control;

regleaza manual desimea pentru toate treptele;

verifica daca periutele si nuca conducatorului de fir ocupa pozitia corecta;

pun în lucru camele si aripile, se deplaseaza sania cu lacate de câteva ori fara conducator de fir pentru a deschide limbile acelor;

verifica vizual ca toate limbile sa fie deschise.

ELEV 2 – efectueaza operatii de baza în utilizarea masinii de tricotat pentru obtinerea tricotului cu forma si structura ceruta.

ELEV 3 – identifica structura de tricot realizata si o reprezinta.


Elevii primesc câte o fisa de lucru dupa modelul:

FISA DE LUCRU

Nr. crt.

Denumirea operatiei efectuate

Ordinea de efectuare

Observatii

Elev 1







Elev 2







Elev 3








Rolul elevilor se schimba între ei, asfel încât fiecare sa treaca prin cele trei ipostaze.

Elevii cu nevoi educationale speciale vor fi solicitati sa realizeze cataloage cu mostre de tricot cu structuri glat si patent de diferite rapoarte cu ochiuri normale, duble, retinute, ajur, dungi tranversale.

Elevii mai dotati, cu aptitudini, pot fi încurajati sa creeze structuri de tricot glat si patent de diferite rapoarte.

La finalul activitatii practice fiecare elev va întocmi un RAPORT DE LUCRU si o fisa de autoevaluare pentru lucrul în echipa. Fiecare din aceste fise se realizeaza pe câte o foaie.


Text Box: RAPORT DE LUCRU (LUCRU ÎN ECHIPA) ?

1. Sarcina de lucru ……………………………………………………………………………………………
2. Rolul asumat în echipa …………………………………………………………………………………
3. Aspecte privind comunicarea în echipa ……………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………
4. Dificultati întâmpinate …………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………
5. Probleme ramase nerezolvate ………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………
6. Rezultatul activitatii practice …………………………………………………………………….



FISA DE AUTOEVALUARE


Data: ………………

Nume: …………………………………

Tema: …………………………………

Grupul: ………………………………


În timpul realizarii activitatii practice mi-am asumat urmatoarele:


DA NU

1. Am reflectat înainte de a interveni.                               

2. Am întrerupt interventiile celorlalti.                             

3. Am adus o contributie importanta la realizarea

activitatii practice.                                                              

4. Am ascultat punctele de vedere ale celorlalti.

5. Am preluat rolul de lider de opinie.

6. Am acceptat rezultatul la care s-a ajuns.


Timp de lucru: 100 minute


4 ASIGURA CALITATEA TRICOTULUI PRODUS PE MASINA RECTILINIE MANUAL – MECANIZATA


ACTIVITATE PRACTICA

Pentru aceasta activitate colectivul clasei se împarte în grupuri de cîte 5 elevi (cu stiluri diferite de învatare).

Maistrul instructor pune la dispozitia grupelor de lucru mostre de tricot cu diferite tipuri de defecte: desime necorespunzatoare a tricotului, pete de murdarie, gauri si ochiuri scapate, tricoturi cu desen gresit, dungi longitudinale în tricot, dimensiuni necorespunzatoare ale tricotului.

În cadrul grupei, sarcinile de lucru se distribuie astfel:

ELEV 1 – identifica tipul de defect din tricot;

ELEV 2 – stabileste cauzele producerii defectului respectiv întocmind o fisa;

ELEV 3 – precizeaza în scris modul de remediere a defectului respectiv;

ELEV 4 – efectueaza operatia de remediere a defectului;

ELEV 5 – verifica calitatea tricotului produs pe masina rectilinie

manual – mecanizata .

Rolurile se schimba între elevi pâna la epuizarea tuturor mostrelor cu tipuri de defecte.

În final, observatiile facute de elevii din grupa se reunesc într-o fisa dupa modelul de mai jos, si se analizeaza în fata clasei.


Pentru buna desfasurare a activitatii efectuate în cadrul grupului aveti în vedere urmatoarele:

clarificarea sarcinilor ce revin fiecaruia

propunerea modului de împartire a sarcinilor

asumarea rolului în echipa

colaborarea cu ceilalti membri din echipa

realizarea sarcinilor ce va revin



FISA DE LUCRU

Nr. crt.

Tipul defectului

Cauzele producerii

Modul de remediere

Fisa tehnologica a unui tricot corespunzator

1.




2.




3.




4.




5.





Timp de lucru: 100 minute


SOLUTII SI SUGESTII METODOLOGICE

REZOLVAREA ACTIVITATII NR. 1


Nr. crt.

CriteriI de clasificare

Tipul de masina rectilinie de tricotat

1.

Dupa numarul fonturilor

masini de tricotat cu o fontura

masini de tricotat cu doua fonturi

masini de tricotat cu trei fonturi

2.

Dupa destinatia produselor

îmbracaminte exterioara

manusi

basti

lenjerie de corp

articole ortopedice

articole tehnice

3.

Dupa tipul de actionare

cu actionare manuala

cu actionare electromecanica

4.

Dupa gradul de automatizare

masini semiautomate

masini automate

masini manuale

5.

Dupa sensul de deplasare

deplasare în doua sensuri

deplasare într-un singur sens


Sugestii metodologice

Aceasta activitate se desfasoara prin împartirea elevilor clasei într-un numar de grupe egal cu numarul criteriilor. Fiecare grupa va identifica tipurile de masini care apartin unui criteriu de clasificare indicat de profesor.

Se va crea un nivel de interactiune si cooperare într-o atmosfera familiala. În aceasta activitate accentul va cadea pe discutie ca un instrument folosit în îndeplinirea sarcinii.

Astfel, se cultiva autodisciplina, încrederea în sine, cooperarea si abilitatle de LIDER.


REZOLVAREA ACTIVITATII NR. 2


Nr. crt.

Forme de tricot

Denumirea formei din imagine

1.


metraj plan

2.


metraj tubular

3.


panou plan

4.


panou semiconturat

5.


tricot conturat spatial

Sugestii metodologice

Vizita, ca si strategie de predare va genera entuziasmul si interesul în privinta subiectului ales.

Vor fi solicitate toate tipurile de învatare ale elevilor: vizual, auditiv si practic.

REZOLVAREA ACTIVITATII NR. 3                                                                             


Structuri de tricoturi

Metode de reprezentare

(semne conventionale,structural,sectiune)

Caracteristici

Patent normal


Este format din ochiuri normale de tricot simplu cu aspect de fata – spate pe ambele parti ale tricotului. Se caracterizeaza prin alternanta sirurilor de ochiuri pe fata cu sirurile de ochiuri pe spate. Sirurile de ochiuri pe fata acopera sirurile de ochiuri pe spate.

Glat normal


Este format din ochiuri normale de tricot simplu, cu aspect de fata pe una din parti si cu aspect de spate pe cealalta parte. Evolutia firului pe fiecare rând este identica.

Se ruleaza la margini.

Glat cu ochiuri duble


Este format din ochiuri retinute care au pe lânga bucla de ac una sau mai multe bucle netransformate în ochiuri.

Glat cu ochiuri retinute


Structura la care buclele sunt dispuse în rânduri ulterioare celor în care au fost formate.

În spatele lor este dispus segmentul de flotare.

Glat cu ochiuri transferate


Structura formata din ochiuri normale sau retinute, care dupa realizarea lor sunt trecute pe ochiurile vecine la stânga sau la dreapta.

Sirul se continua cu o bucla de început.

Patent cu desene de culoare


Structura obtinuta prin alimentarea succesiva a firelor de culori fara modificarea evolutiei firelor.

Sugestii metodologice

Proiectul este o activitate mai ampla care începe în clasa prin definirea si întelegerea sarcinilor si se continua acasa pe parcursul câtorva zile sau saptamâni (timp în care elevii au permanente consultari cu profesorul) si se încheie tot în clasa prin prezentarea în fata colegilor a rezultatelor obtinute si a mostrelor realizate în cadrul orelor de instruire practica.

Proiectul poate fi individual sau de grup.

REZOLVAREA ACTIVITATII NR. 4                                                                             


Nr. fazei

Reprezentarea fazei

Denumirea fazei

4.


Întroducerea firului sub cârlig (Isc)

1.


Stationarea (S)

3.


Depunerea firului (Df)

6.


Unirea ochiului vechi cu firul de sub cârlig si aruncarea ochiului vechi peste fir (U – A)

2.


Închiderea (Î)

5.


Presarea limbii acului si trecerea ochiului vechi peste limba acului (P – Tov)

7.


Formarea ochiului nou simultan cu buclarea firului (B – Fon)

8.


Tragerea tricotului (T)


REZOLVAREA ACTIVITATII NR. 5


1 – b, 2 – a, 3 – c, 4 – a, 5 – c, 6 – b, 7 – a, 8 – b, 9 - a


REZOLVAREA ACTIVITATII NR. 6                                                                             


1 – b, 2 – c, 3 – b, 4 – c, 5 - a


Sugestii metodologice

Aceasta fisa poate constitui o modalitate de evaluare dupa parcurgerea unei secvente din continut.

Întrebarile sunt astfel concepute încât sa poata fi rezolvate si de elevii cu nevoi educationale speciale. Daca este cazul, acordati-le timp suplimentar acestora pentru rezolvarea exercitiilor.

Elevii vor atasa fisa portofoliului lor.


REZOLVAREA ACTIVITATII NR. 7                                                                             


Organul de formare a ochiului

Denumire

Rol

Miscare

Montare


ace cu limba

sustine firul si ochiurile

ridicare – depunere

coborîre penrtru realizarea fazelor de formare

în canalele celor doua fonturi, în raportul cerut


conducator de fir

depune firul pe limba deschisa a acului

deplasare pe latimea fonturii, la 5 mm de punctul de intersectie a acelor

cu surub pe sina de ghidare


împingator

actioneaza acul

ridicare si coborâre, împreuna cu acul

în canalele celor doua fonturi la masinile automate


selector

actioneaza acul, dupa o selectare prealabila

ridicare si coborâre, împreuna cu acul

în canalele celor doua fonturi la masinile automate


Sugestii metodologice

Rezolvarea sarcinilor de catre elevi le va permite sa recunoasca organele de formare a ochiurilor, sa precizeze rolul, miscarea si modul de montare a acestora.

Elevii vor lucra pe grupe eterogene (ca nivel de inteligenta, stil de învatare, rezultate scolare), ceea ce face ca toti elevii sa participe la rezolvare, uitând de inhibitii.


REZOLVAREA ACTIVITATII NR. 8                  

REFERAT


Sugestii metodologice

Elaborarea referatului presupune organizarea ideilor si a materialelor într-un raport, respectarea unei metode de lucru, utilizarea limbajului specific de specialitate.

Prin modul de prezentare în fata clasei a referatului, elevii capata siguranta de sine si încredere în capacitatea lor de a vorbi în fata unui grup.

Elevii vor învata ca organizarea eficienta a ideilor si a materialului reprezinta o abilitate pe care o pot transfera si folosi în multe situatii.


REZOLVAREA ACTIVITATII NR. 9                                                                             

ACTIVITATE PRACTICA


Sugestii metodologice

Aceasta activitate are în vedere diferite stiluri de învatare, si respecta principiile educatiei centrate pe elevi. Activitatea este interactiva, bazata pe cunoasterea directa a realitatii.

Elevii vor avea numeroase ocazii pentru întrebari si raspunsuri fiind stimulate discutiile în cadrul grupei.

Elevii cu stil de învatare practic se vor simti în largul lor si vor avea încredere în aceasta strategie.

Instructiunile pas cu pas oferite de maistrul instructor pentru obtinerea tricoturilor glat si patent sunt utile.


REZOLVAREA ACTIVITATII NR. 10                                        

Nr. crt.

Tipul defectului

Numele defectului

Cauzele producerii

Modul de remediere

1.


Desime necores-punzatoare

reglarea incorecta a camelor de buclare

reglarea incorecta a mecanismului de tragere

reglarea camelor conform documentatiei

reglarea tragerii tricotului

2.


Panouri murdare

manipulare incorecta

manipulare corecta

3.


Gauri si ochiuri scapate

ace rupte, strâmbe

fire de proasta calitate

viteza prea mare a saniei

limitatoare montate incorect

înlocuirea acelor

reglarea vitezei de tricotare

montarea în pozitie corecta a limitatoarelor

4.


Tricot cu ochiuri neregulate

fir cu îngrosari

fir cu cârcei

utilizarea unor fire corespunzatoare din punct de vedere calitativ


5.


Ac rupt în timpul tricotarii

fir cu îngrosari

torsiune prea mare

reglare incorecta sau defectarea periilor

uzarea marginilor camelor

reglarea necorespunzatoare a conducatoarelor de fir

folosirea unor fire cde calitate superioara

reglarea sau înlocuirea periilor

îndreptarea marginii camelor

reglarea corecta a con-ducatoarelor de fir


Sugestii metodologice

Lucrarile practice pe grupe de elevi, sub îndrumarea maistrului instructor au ca scop verificarea practica a unor notiuni teoretice cât si formarea la elevi a unor priceperi si deprinderi practice.

La aceasta activitate practica, prin analiza rezultatelor obtinute, a observatiilor, a interpretarii si concluziilor supuse discutiei întregului colectiv al clasei, se pot cuprinde cât mai multe aspecte ale cunostintelor teoretice si practice însusite în cadrul modulului ‚‚Procese de obtinere a tricoturilor simple’’.

Pregatirea activitatii practice necesita o atentie sporita din partea maistrului instructor si anume:

asigurarea unor conditii tehnico – materiale bune

stabilirea unui plan pentru activitatea practica care sa se întrepatrunda logic cu cunostintele teoretice

stabilirea unor masuri organizatorice privind desfasurarea activitatilor practice


BIBLIOGRAFIE



1.

SUCIU, N., CAPRA, V., BARBU, I.

Utilajul si tehnologia meseriei tricoter, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1993

2.

HAGIU, E., COMANDAR, C., ANDRUTA, M. O.

Proiectarea produselor, Structura si proiectarea tricoturilor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992

3.

LEON, R., DAN, D., DASCALCIUC, G., TOMULESCU, M.,

Manualul tricoterului si confectionerului de îmbracaminte în industria mica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995

4.

BUDULAN, R.

Bazele tehnologiei tricoturilor, Editura BIT, 1996

5.

PENCIUC, M.,

BLAGA, M., DAN, D.

Tehnologii de tricotare pe masini rectilinii, Editura Performantica, Iasi, 2004

6.

DAN, D.

Procese si masini de tricotat, Editura Performantica, Iasi, 2005

7

TIGLEA LUPASCU,R.SI ALTII

Pregatire de baza in industria usoara –instruire teoretica,Editura Oscar Print Bucuresri,2000;

8

TIGLEA LUPASCU,R.SI

ALTII

Pregatire de baza in industria usoara-instruire practica,Edutura Oscar Print tBucuresti,2000l;

9


Standardul de pregatire profesionala pentru domeniul textile pielarie ,calificarea lucrator in tricotaje –confectii

10


Curriculum pentru clasa a X- a, calificarea lucrator in tricotaje-confectii

11


Auxiliar curricular clasa a IX –a





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 363
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved