Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


ABORDAREA FUNCTIONALÃ A BILANTULUI CONTABIL. TABLOUL DE FINANTARE

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic



ABORDAREA FUNCTIONALÃ A BILANTULUI CONTABIL. TABLOUL DE FINANTARE

Cuprins:

1. Abordarea functionala si financiara a bilantului contabil

1.1. Bilantul functional



1.2. Exemplu de calcul si interpretare a indicatorilor de echilibru financiar pe baza bilantului functional

2. Tabloul de finantare

2.1. Metoda de construire a tabloului de finantare

2.2. Exemplu de realizare a tabloului de finantare

Abordarea functionala si financiara a bilantului contabil

Bilantul, ca document contabil de sinteza contabila, este principala sursa informationala pentru toti tertii interesati de viata unei societati. Informatiile furnizate de acesta servesc nu numai raportarii unor date contabile obligatorii cerute de organismele publice, ci si unei analize financiare a activitatii desfasurate de societate.

Ca principala sursa a evaluarii patrimoniale, bilantul, indiferent de momentul la care se incheie, trebuie sa reflecte egalitatea intre activul si pasivul sau. Aceasta regula ce trebuie strict respectata la intocmirea bilantului reprezinta de fapt principiul financiar fundamental care sustine constituirea patrimoniului unei intreprinderi. Egalitatatea bilantiera este necesara pentru faptul ca activul si pasivul bilantului sunt doua reprezentari diferite ale aceleiasi marimi economice. Astfel, pasivul reflecta sursele fondurilor constituite de intreprindere, iar activul reflecta utilizarile carora le sunt destinate aceste fonduri. Rezulta deci, ca nici o resursa nu poate ramane fara alocare, cum de altfel nu poate exista nici o nevoie de finantare fara surse de fonduri.

Sintetizand, putem spune ca egalitatea bilantiera reprezinta de fapt egalitatea necesara intre valoarea nevoilor de finantare si cea a resurselor de care dispune intreprinderea.

Pe plan mondial exista doua tipuri principale de prelucrari ale bilantului contabil, care conduc la constructia unor bilanturi de natura financiara; bilantul functional si bilantul financiar.

Analiza pe baza bilantului functional evidentiaza aspectele financiare, structurale si legaturile cu gestiunea previzionala

Analiza pe baza bilatului financiar este cunoscuta sub numele de analiza lichiditate-exigibilitate, sau in practica tarilor occidentale analiza patrimoniala, si are rolul de a evidentia riscul de insolvabilitate al intreprinderii. Insolvabilitatea unei intreprinderi consta in incapacitatea acesteia de a-si onora angajamentele asumate fata de terti.

Bilantul functional

Conceptia financiara cu privire la bilant grupeaza patrimoniul unei societati in stocuri de nevoi sau utilizari si stocuri de resurse. Analiza financiara statica a bilantului consta in aprecierea modului de afectare a resurselor la nevoi, la un moment dat.

In cadrul conceptiei financiare, componenta functionala vede societatea ca o entitate economica al carei obiectiv esential este producerea de bunuri, servicii sau lucrari. Pentru realizarea acestui obiectiv ea exercita un ansamblu de functii:

de productie sau de exploatare (fabricarea bunurilor si serviciilor si livrarea acestora)
de investire si dezinvestire (achizitionarea, crearea si cesiunea elementelor de activ imobilizat)
de finantare (stabilirea resurselor financiare necesare dezvoltarii intreprinderii)

Combinarea acestor functii reflecta un comportament specific unei societati.

Corespunzator acestei conceptii, bilantul functional grupeaza utilizarile (respectiv activele) si resursele (respectiv pasivele) in primul rand dupa functia careia ii apartin si in cadrul acesteia dupa natura lor, iar in al doilea rand dupa lichiditatea activelor, respectiv exigibilitatea pasivelor.

In vederea caracterizarii situatiei financiare a societatii, bilantul functional este supus unei analize orizontale care conduce la constructia si interpretarea indicatorilor fond de rulment net global (FRNG) si nevoia totala de fond de rulment (NFRT).

Fond de rulment functional sau fondul de rulment net global (FRNG) reprezinta surplusul resurselor durabile in raport cu valorile imobilizate, disponibil pentru finantarea operatiilor ciclului de exploatare.

FRNG = Resurse durabile - Nevoi stabile

FRNG = Capitaluri permenente - Activ imobilizat net

Schematic, fondul de rulment net global se reprezinta astfel:

ACTIV

PASIV

 

Active imobilizate in afara exploatarii (AIAE)

Resurse proprii (din care amortismente si provizioane)

(RPR)

Imobilizari de exploatare (IE)

Imprumuturi (Scadente mai mari sau mai mici de un an)

(IMPR)

Fond de rulment functional (FRF sau FRNG)


Stocuri

Datorii de exploatare (DE)

Creante de exploatare

Nevoia de fond de rulment pentru exploatare (NFRE)


Creante diverse

(in afara exploatarii)

Datorii diverse

(in afara exploatarii) (DAE)

NFRAE


Disponibilitati (D)

Credite bancare de trezorerie

(CT)

Trezorerie neta

Fondul de rulment exprima echilibrarea functiei de investitii din finantari stabile sau prin recurgerea la imprumuturile pe termen scurt, incluse la resursele de exploatare. Atunci cand resursele durabile depasesc utilizarile rezulta un fond de rulment pozitiv. El indica acoperirea integrala a imobilizarilor din resurse stabile si posibilitatea acoperirii unei parti din nevoile de exploatare. Insa afectarea unei parti din fondul de rulment functiei de exploatare reflecta niste resurse nerentabilizate si supune societatea unui ''cost de oportunitate'' care ii diminueaza performantele financiare.

In cazul in care resursele stabile (sau durabile) sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor stabile va rezulta un fond de rulment negativ. La prima vedere, insuficienta fondului de rulment este un indiciu al riscului de insolvabilitate al societatii, pentru ca o pune in situatie de dependenta fata de bancile care pot sau nu sa-i reinnoiasca creditele pe termen scurt, la care aceasta apeleaza pentru a-si finanta complet utilizarile stabile.

In optica functionala, realizarea echilibrului financiar al intreprinderii nu presupune doar existenta unui fond de rulment pozitiv ca marja de siguranta, ci a unui fond de rulment acoperitor nevoilor de finantare ale ciclului de exploatare (stocuri+creante de exploatare - datorii de exploatare).

O alta exprimare a FRNG este data de diferenta dintre marimea nevoilor ciclice si de trezoreria ramasa nefinantata, pe de o parte si resursele ciclice si de trezorerie, pe de alta parte:

FRNG = (Nevoi ciclice + Nevoi de trezorerie)

- (Resurse ciclice + Resurse de trezorerie)

Nevoia de fond de rulment totala (NFRT)

NFRT = Nevoi ciclice - Resurse ciclice

Nevoia de fond de rulment reprezinta rezultatul compensarii operatiilor de exploatare nefinalizate inca din punct de vedere financiar sub forma incasarilor, respectiv a platilor. Astfel, utilizarile de exploatare (stocurile si creantele) reprezinta imobilizari temporare care se vor materializa in incasari, dar pana atunci trebuie acoperite din alte resurse. Resursele de exploatare (datoriile fata de furnizari si alte datorii nefinanciare) se vor materializa in plati, dar pana atunci ele sunt niste resurse atrase temporar, care acopera niste utilizari cu acelasi caracter temporar.

Rezultatul compensarii utilizarilor (nevoilor) cu resursele de exploatare (resurse ciclice) poate sa reprezinte o nevoie de fond de rulment, atunci cand utilizarile sunt mai mari decat resursele, iar diferenta este acoperita din fondul de rulment - sau un excedent de fond de rulment atunci cand utilizarile sunt mai mici decat resursele.

Analiza nevoii de fond de rulment consta in aprecierea marimii sale prin compararea cu previziunile societatii sau cu normele sectoriale. Astfel, se poate pune un diagnostic asupra echilibrului financiar partial rezultat din acoperirea nevoilor temporare ale societatii si a influentei acestuia asupra trezoreriei, lichiditatii si a riscului.

In cazul in care nevoile ciclice (stocuri, creante de exploatare si diverse) sunt aproximativ egale cu resursele ciclice (datorii de exploatare si diverse) NFRT tinde catre 0 sau chiar devine negativa. Este vorba in acest caz de o resursa in fond de rulment (RFR).

Nevoia de fond de rulment totala are doua componente :

Nevoia de fond de rulment pentru exploatare (NFRE)
Nevoia de fond de rulment in afara exploatarii (NFRAE)

NFRE = Active circulante de exploatare - Datorii de exploatare

NFRAE = Active circulante in afara exploatarii -

- Datorii in afara exploatarii

Trezoreria neta (TN)

Este determinata din relatiile:

T FRNG - NFRT

T = Nevoi de trezorerie - Resurse de trezorerie

Trezoreria este un sold rezultat in urma compararii fondului de rulment cu nevoia de fond de rulment sau a trezoreriei active (nevoi de trezorerie) cu cea pasiva (resurse de trezorerie). Daca functiile de investitii, finantare si exploatare sunt reflectarea aspectului abstract al dublei reprezentari a operatiilor patrimoniale, trezoreria este aspectul concret al fluxurilor monetare degajate de respectivele operatii.

Trezoreria este analizata in raport cu fondul de rulment si nevoia de fond de rulment. Daca fondul de rulment este mai mic decat nevoia de fond de rulment, atunci situatia financiara a societatii se caracterizeaza printr-un dezechilibru al trezoreriei, fiind necesara recurgerea la credite pe termen scurt sau descoperiri de cont. Insa nu intotdeauna acest dezechilibru conduce la insolvabilitate sau risc de neplata. Creditele pe termen scurt nu au in toate cazurile un caracter precar, existand posibilitatea innoirii lor continue. Daca fondul de rulment este mai mare decat nevoia de fond de rulment, se degaja o trezorerie activa care confera soliditate situatiei financiare a firmei.

Pe de alta parte, cu cat pasivele de trezorerie cresc, cu atat mai mult situatia financiara a intreprinderii devine precara.

Echilibrul functional are la baza relatia fundamentala a trezoreriei :

TN = FRNG - NFRT

1.2. Exemplu de calcul si interpretare a indicatorilor de echilibru financiar pe baza bilantului functional

Pentru a realiza analiza functionala, vom calcula indicatorii financiari pe baza bilantului functional in perioada N - N+2.

La 31.12.N bilantul firmei X se prezinta astfel:

- mii lei -

Activ

Brut

Amortiz.

Proviz.

Net

Pasiv

Suma

Mijloace de transport

Capital social

Alte mijloace fixe

Rezerve

Total imob. Corporale

Stocuri

Rezultatul exercitiului

Disponibilitati

Repartizarea profitului

Clienti

Furnizori

Alte creante

Alte datorii

Alte active circulante

Total    Activ

Total Pasiv

1) FRNG = Resurse durabile - Imobilizari brute

2) FRNG = Capitaluri permanente - Imobilizari nete

FRNG = (Resurse durabile - Amortizari) - Imobilizari nete

3) FRNG = (ACE + ACAE +D) - (DE + DAE + PT), in care

ACE = active circulante de exploatare

ACAE = active circulante in afara exploatarii

D = disponibilitati

DE = datorii de exploatare

DAE = datorii in afara exploatarii

PT = pasive de trezorerie

Pentru usurinta calculelor vom utiliza o serie de tabele. In tabelul urmator am calculat resursele durabile si activul imobilizat brut si net al firmei, aferente anului N :

Resurse durabile

Activ imobilizat

Brut

Net

Capital social

Mijloace de transport

Rezerve

Alte mijloace fixe

Rezultatul exercitiului

Repartizarea profitului

Amortismente

Total

Total

Urmatoarele doua tabele reflecta activele circulante de exploatare si cele in afara exploatarii, precum si datoriile de exploatare si cele in afara exploatarii, aferente anului N, date necesare calculului FRNG conform celei de-a treia formule :

- mii lei -

Active circulante de exploatare (ACE)

Active circulante in afara exploatarii

(ACAE)

Stocuri

Alte creante

Clienti

Alte active circ.

Total

Total

- mii lei -

Datorii de exploatare (DE)

Datorii in afara exploatarii

(DAE)

Furnizori

Alte datorii

Total

Total

1) FRNG = 13725 - 139653 = - 125928

2) FRNG = 2400 - 128328 = - 125928

FRNG = (125993 + 18113 + 132318 + 145946 + 963462) -

(66764 + 1444996) = 1385832 - 1511760 = - 125928

Asadar, indiferent de formula de calcul utilizata FRNG are acelasi rezultat. In cazul nostru FRNG este negativ, deci resursele durabile nu acopera activele imobilizate. Conform celei de-a treia formule, datoriile de exploatare si diverse depasesc valoarea stocurilor si a creantelor, ceea ce duce de asemenea la un FRNG negativ.

NFRT = Nevoi ciclice - Resurse ciclice

Pentru calculul acestei formule vom utiliza urmatorul tabel in care sunt insumate nevoile ciclice si resursele ciclice aferente anului N :

- mii lei -

Nevoi ciclice

Suma

Resurse ciclice

Suma

Stocuri

Furnizori

Clienti

Alte datorii

Alte creante

Alte active circulante



Total

Total

NFRT = 422370 - 1511760 = - 1089390

Dupa cum se cunoaste NFRT are doua componente, NFRE si NFRAE :

NFRT = NFRE +NFRAE

Aceste doua formule utilizeaza date din tabelele de mai sus :

NFRE = ACE - DE = 125993 + 18113 - 66764

NFRE = 144106 - 66764 = 77342

NFRAE = ACAE - DAE

NFRAE = 278264 - 1444996 = - 1166732

NFRT = NFRE + NFRAE = 77342 + ( - 1166732 ) = - 1089390

NFRT obtinuta este negativa, ceea ce semnifica o resursa in fondul de rulment.

Ultimul indicator al echilibrului functional este trezoreria neta, formula acesteia constituind baza echilibrului functional:

TN = FRNG - NFRT

TN = - 125928 - (- 1089390) = 963462

TN este pozitiva, lucru evidentiat de altfel si din insumarea posturilor bilantiere care semnifica lichiditatile aferente anului N :

- mii lei -

Disponibilitati

Suma

Conturi la banci in lei

Conturi la banci in valuta

Casa in lei

Alte valori

Total (TN)

Sintetizand rezultatele obtinute la nivelul anului N, se pot desprinde urmatoarele concluzii :

Se observa ca stocurile, creantele de exploatare si diverse sunt cu mult mai mici fata de datoriile de exploatare si diverse, ceea ce duce la obtinerea unui NFRT negativ (respectiv RFR). Acest lucru se explica prin faptul ca stocurile si creantele de exploatare au avut o rotatie buna, iar cea mai mare parte a datoriilor diverse este formata din dividendele neplatite actionarilor. Suma acestora se ridica la peste un miliard doua sute de milioane. Facand abstractie de aceste dividende s-ar constata ca stocurile, creantele de exploatare si diverse sunt aproximativ egale cu datoriile de exploatare si diverse, ceea ce face ca NFRT sa tinda catre 0, devenind chiar negativa si formand astfel o resursa in fond de rulment.

Aceasta acopera in intregime NFR de exploatare (FR util), partial activele imobilizate (FRNG negativ), generand si o trezorerie pozitiva. Asadar, ciclul de productie a fost finantat in totalitate din resursele temporare, dar acestea din urma au finantat si o parte din imobilizari, contrar principiului de finantare.

Pe ansamblu se poate spune ca s-a realizat echilibrul functional al firmei in anul N, evidentiat de obtinerea unei trezorerii nete pozitive considerabile.

Vom proceda in mod analog la calcularea indicatorilor financiari aferenti anului N+1 si N+2.

Bilantul functional la sfarsitul anului N+1 se prezinta astfel:

- mii lei -

Activ

Brut

Amortiz.

Proviz.

Net

Pasiv

Suma

Mijloace de transport

Capital social

Alte mijloace fixe

Rezerve

Total imob. Corporale

Stocuri

Rezultatul exercitiului

Disponibilitati

Furnizori

Clienti

Clienti creditori

Alte creante

Alte datorii

Alte active circulante

Total    Activ

Total Pasiv

In vederea determinarii indicatorilor de echilibru functional, se utilizeaza si pentru anul N+1 tabelul resurselor durabile si activelor imobilizate :

- mii lei -

Resurse durabile

Activ imobilizat

Brut

Net

Capital social

Mijloace de transport

Rezerve

Alte mijloace fixe

Rezultatul exercitiului

Amortismente

Total

60851

- 112304

Total

Activele circulante de exploatare si cele in afara exploatarii aferente anului N se prezinta astfel:

- mii lei -

Active circulante de exploatare (ACE)

Active circulante in afara exploatarii

(ACAE)

Stocuri

Alte creante

Clienti

Alte active circ.

Total

Datoriile de exploatare si cele in afara exploatarii aferente anului N sunt urmatoarele :

- mii lei -

Datorii de exploatare (DE)

Datorii in afara exploatarii

(DAE)

Furnizori

Alte datorii

Clienti creditori

Total

FRNG = - 60851 - 237145 = - 297996

FRNG = - 112304 - 185692 = - 297996

FRNG = (499542 + 103079 + 868400) - ( 506921 + 1262096) =

= 1471021 - 1769017 = - 297996

Asadar, si in anul N s-a obtinut un FRNG negativ, fapt ce dovedeste ca resursele durabile au fost insuficiente pentru acoperirea nevoilor stabile. Ca si in N, capitalurile permanente nu pot asigura o marja de securitate financiara. In primul rand, capitalul social este la un nivel foarte scazut (2000000 lei), iar rezervele constituite sunt de asemenea mici. Astfel suma capitalurilor permanente este foarte redusa.

Cel de-al doilea indicator financiar, NFRT, se calculeaza dupa formula :

NFRT = Nevoi ciclice - Resurse ciclice

- mii lei -

Nevoi ciclice

Suma

Resurse ciclice

Suma

Stocuri

Furnizori

Clienti

Clienti creditori

Alte creante

Alte datorii

Alte active circulante

Total

Total

NFRT = 602621 - 1769017 = - 1166396

NFRT = NFRE +NFRAE

NFRE = ACE - DE

NFRE = 499542 - 506921 = - 7379

NFRAE = ACAE - DAE

NFRAE = 103079 - 1262096 = - 1159017

NFRT = NFRE + NFRAE = - 7379 + (- 1159017) = - 1166396

Se observa ca cele doua componente ale NFRT sunt negative, contituind astfel o resursa in fond de rulment.

NFRT = NFRE + NFRAE = 77342 + ( - 1166732 ) = - 1089390

TN = FRNG - NFRT = - 297996 - (- 1166396) = 868400

Trezoreria neta este pozitiva, insa mai mica decat cea din N.

- mii lei -

Disponibilitati

Suma

Conturi la banci in lei

Conturi la banci in valuta

Casa in lei

Alte valori

Total (TN)

La fel ca N, in anul N+1 stocurile si creantele firmei impun o folosire redusa a resurselor temporare. Resursele temporare sunt de asemenea formate mare parte din dividendele ramase inca neplatite actionarilor (fiind politica adoptata de conducere). Desi este pozitiva, TN a scazut fata de N.

Vom analiza in continuare indicatorii financiari afernti anului N+2.

Situatia patrimoniului in N+2 se prezinta astfel:

- mii lei -

Activ

Brut

Amortiz.

Proviz.

Net

Pasiv

Suma

Mijloace de transport

Capital social

Alte mijloace fixe

Rezerve

Total imob. Corporale

Stocuri

Rezultatul exercitiului

Disponibilitati

Repartizarea profitului

Clienti

Furnizori

Alte creante



Clienti creditori

Alte active circulante

Alte datorii

Total Activ

Total Pasiv

FRNG = Resurse durabile - Imobilizari brute

FRNG = Capitaluri permanente - Imobilizari nete

FRNG = (Resurse durabile - Amortizari) - Imobilizari nete

FRNG = (ACE + ACAE +D) - (DE + DAE + PT)

Resursele durabile, respectiv activul imobilizat aferente anului N+2 se prezinta astfel :

- mii lei -

Resurse durabile

Activ imobilizat

Brut

Net

Capital social

Mijloace de transport

Rezerve

Alte mijloace fixe

Rezultatul exercitiului

Repartizarea profitului

Amortismente

Total

787999

Total

In continuare sunt prezentate activele circulante de explotare si in afara exploatarii, precum si datoriile aferente.

- mii lei -

Active de exploatare (ACE)

Active in afara exploatarii

(ACAE)

Stocuri

Alte creante

Clienti

Alte active circ.

Total

- mii lei -

Datorii de exploatare (DE)

Datorii in afara exploatarii

(DAE)

Furnizori

Alte datorii

Clienti creditori

Total

Pe baza datelor din tabelele mai sus prezentate vom proceda la calculul indicatorilor financiari.

FRNG = 880766 - 387589 = 493177

FRNG = 787999 - 294822 = 493177

FRNG = (1304463 + 440668 + 1749867) - (2717901 + 283920)

= 3494998 - 3001821 = 493177

In anul N+2 s-a obtinut un FRNG pozitiv, fiind rezultatul surplusului capitalurilor permanente in raport cu nevoile imobilizate. Se poate spune ca in N+2 resursele durabile s-au consolidat, fiind formate din capitalul social si rezervele constituite. Nivelul rezervelor s-a majorat prin incorporarea profitului net, dupa acoperierea pierderii inregistrate in anul N.

NFRT = Nevoi ciclice - Resurse ciclice

Tabelul urmator este utilizat pentru calculul NFRT :

- mii lei -

Nevoi ciclice

Suma

Resurse ciclice

Suma

Stocuri

Furnizori

Clienti

Clienti creditori

Alte creante

Alte datorii

Alte active circulante

Total

Total

NFRT = 1745131 - 3001821 = - 1256690

NFRT = NFRE +NFRAE

NFRE = ACE - DE

NFRE = 1304463 - 2717901 = - 1413438

NFRAE = ACAE - DAE

NFRAE = 440668 - 283920 = 156748

NFRT = NFRE + NFRAE = - 1413438 + 156748 = - 1256690

In N+2, NFRT este negativ, reflectand din nou o resursa in fond de rulment. In acest an, ciclul de productie a fost finantat in principal de furnizori si avansurile primite de la clienti, iar stocurile au avut o rotatie buna.

TN = FRNG - NFRT = 493177 - (- 1256690) = 1749867

- mii lei -

Disponibilitati

Suma

Conturi la banci in lei

Conturi la banci in valuta

Casa in lei

Alte valori

Total (TN)

TN este pozitiva, fiind rezultatul unei bune gestiuni financiare.

2. Tabloul de finantare

2.1. Metoda de construire a tabloului de finantare

Tabloul de finantare descrie egalitatea dintre fluxurile de utilizari si fluxurile de resurse pe o perioada trecuta. Potrivit conceptiei functionale constituirea resurselor si utilizarilor din tabloul de finantare are loc astfel:

Resursele corespund cresterii anumitor posturi ale pasivului sau diminuarii unor posturi de activ.
Utilizarile corespund cresterii anumitor posturi ale activului sau diminuarii unor posturi de pasiv

Cele de mai sus se reflecta in urmatoarea schema:

Utilizari

Resurse

Activ

Pasiv

Pasiv


Activ

Tabloul de finantare explica modul de formare a fondului de rulment net global si modul de utilizare a acestuia, pana la determinarea unei trezorerii nete ca rezultat al bilantului de la sfarsitul exercitiului contabil. Se stabileste, in principal, pe baza a doua bilanturi succesive si a contului de profit si pierdere aferent exercitiului analizat.

Asadar, tabloul de finantare, denumit si tabloul "nevoi-resurse", arata cum s-a realizat, in cursul exercitiului, echilibrul functional. Pentru aceasta este necesar ca bilantul de deschidere si de inchidere a exercitiului sa prezinte aceeasi structura functionala.

Tabloul de finantare cuprinde doua parti.

Prima parte analizeaza modul de realizare, in dinamica, a echilibrului structural intre elementele stabile ale bilantului functional, (utilizari si resurse), adica variatia FRNG. Aceasta parte a tabloului este rezultatul politicii de investitii si de finantare promovata de intreprindere in decursul perioadei analizate.

DFRNG = DResurse durabile - DIntrebuintari stabile

Partea I a tabloului de finantare se prezinta astfel:

INTREBUINTARI (NEVOI)

RESURSE (DEGAJARI)

Dividende platite in cursul anului (datorate in exercitiul anterior)

Achizitionarea elementelor de activ imobilizat:

imobilizari necorporale

imobilizari corporale

imobilizari financiare

Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii

Reducerea capitalurilor proprii

Reducerea datoriilor financiare

Capacitatea de autofinantare a exercitiului

Cesiunea sau reducerea elementelor de activ imobilizat

Cesiunea de imobilizari necorporale si corporale

Cesiunea sau reducerea imobilizarilor financiare

Cresterea capitalurilor proprii

Cresterea capitalului social (aport nou)

Cresterea altor capitaluri proprii

Cresterea datoriilor financiare

Total intrebuintari

Variatia FRNG (resurse nete)

Total resurse

Variatia FRNG (intrebuintari nete)

Cresterea FRNG evidentiaza ameliorarea structurii financiare a intreprinderii si are la origine cresterea resurselor durabile in raport cu nevoile stabile. Aceasta crestere dovedeste capacitatea intreprinderii de a degaja un excedent monetar net din operatiunile de investitii si finantare pe termen lung (partea superioara a bilantului) cat si din activitatea de exploatare (partea inferioara a bilantului) si de a-si imbunatati sensibil situatia trezoreriei.

Reducerea FRNG poate fi determinata de cresterea activelor imobilizate si/sau de diminuarea resurselor stabile. Aceasta inseamna ca intreprinderea a investit foarte mult, iar efectele viitoare ale acestor investitii ar trebuie sa-i permita reconstituirea fondului de rulment. Pe de alta parte diminuarea resurselor stabile reflecta degradarea situatiei financiare datorita pierderilor inregistrate in cursul perioadei de gestiune, sau poate fi consecinta rambursarii imprumuturilor care, in timp, ar trebui sa permita ameliorarea rezultatelor (cheltuieli financiare mai mici), deci a FRNG.

Scaderea fondului de rulment net global dovedeste un dezechilibru financiar, care corelat cu o crestere a nevoii de fond de rulment, conduce la un dezechilibru cronic al trezoreriei si implicit la cresterea riscului de faliment al intreprinderii.

Partea a II-a tabloului de finatare explica variatia fondului de rulment net global pe baza elementelor din partea de jos a bilantului functional, evidentiind aspectele conjuncturale ale activitatii si incidentele lor asupra trezoreriei. Aceasta parte analizeaza modul cum s-a utilizat fondul de rulment net global (pentru acoperirea nevoii de fond de rulment) in asigurarea echilibrului functional intre elementele ciclice ale bilantului (utilizari si resurse ciclice) si al echilibrului monetar dintre incasari si plati.

Partea a II-a tabloului de finantare se prezinta astfel:

INTREBUINTARI (NEVOI)

RESURSE (DEGAJARI)

Cresterea stocurilor

Cresterea creantelor

Cresterea disponibilitatilor

Reducerea datoriilor de exploatare

Rambursarea creditelor de trezorerie

Reduceri de stocuri

Reduceri de creante

Reduceri disponibilitati

Cresterea datoriilor de exploatare

Credite noi de trezorerie

Total nevoi

Total resurse

DFRNG (crestere)

Atat prima parte, cat si a doua parte a tabloului de finantare vor evidentia acelasi sold, dar cu semn opus, datorita celor doua modalitati de determinare a FRNG (tabloul I: pasiv - activ, tabloul II: activ - pasiv). Ecuatia fundamentala pe care o explica tabloul de finatare este:

DFRNG = DNFR + DTN

Asadar, variatia FRNG (rezultata din prima sau a doua parte a tabloului) este reconstituibila, prin insumarea variatiei nevoii de fond de rulment (partea a II-a a tabloului) cu variatia trezoreriei nete.

Interpretarea tabloului de finantare se face in functie de regula echilibrului functional, pe baza variatiei fondului de rulment, a variatiei nevoii de fond de rulment si a variatiei trezoreriei.

Fiecare utilizare inseamna o reducere a fondului de rulment, in timp ce aparitia de noi resurse provoaca un efect invers. Fondul de rulment depinde, in general, de operatiile financiare importante realizate si de cash-flow-ul generat, cunoscand fluctuatii mai neregulate si pe termen lung.

Forma completa a tabloului de finantare se prezinta astfel:

INTREBUINTARI (NEVOI)

RESURSE (DEGAJARI)

Dividende datorate in exercitiul anterior (platite)

Achizitionarea elementelor de activ

Reducerea capitalurilor proprii

Rambursarea datoriilor financiare

Capacitatea de autofinantare

Cesiunea sau reducerea elementelor de activ

Cresterea capitalurilor proprii

Cresterea datoriilor financiare

Cresterea fondului de rulment DFR

VARIATIA FONDULUI DE RULMENT NET GLOBAL

Cresterea stocurilor si creantelor de exploatare

Cresterea alti debitori

Reducerea datoriilor de exploatare

Reducerea datoriilor catre alti creditori

Reduceri de stocuri si creante de exploatare

Reduceri alti debitori

Cresterea datoriilor de exploatare

Credite datoriilor in afara exploatarii

Cresterea NFR (DNFR)

VARIATIA NEVOII DE FOND DE RULMENT

VARIATIA TREZORERIEI NETE (DFRNG - DNFR)

Variatiile nevoii de fond de rulment pot fi foarte ample si legate de caracteristicile ciclului de exploatare al intreprinderii. Nevoia de fond de rulment este rezultatul disfunctiilor care apar in lantul aprovizionare-productie-desfacere-plati efectuate de clienti. Decalajul poate aparea datorita caracterului sezonier al aprovizionarii, productiei sau vanzarilor fiind dependent si de perioada in care se efectueaza analiza. Daca ciclul de exploatare este constant, nevoia de fond de rulment este permanenta. Componentele nevoii de fond de rulment se transforma in bani, astfel:

creantele detinute vor fi incasate intr-o anumita perioada de timp;
stocurile pot fi vandute;
creditul furnizor se va transforma intr-un anumit interval de timp in cheltuieli efective, fiind exigibil pe termen scurt

Astfel, la un moment dat, nevoia de fond de rulment se prezinta ca un sold intre lichiditati si exigibilitati.

Datorita caracterului permanent, stabil, al nevoii de fond de rulment se ajunge la reinnoirea, ca volum, a decalajului deoarece continuarea activitatii de catre intreprindere conduce la reinnoirea activelor lichide si a datoriilor exigibile.

Nevoia de fond de rulment, inclusiv variatia acesteia, nu depinde numai de sectorul de activitate, ci si de alte doua elemente foarte importante:

Politica intreprinderii in domeniul productiei si relatiile cu societatile comerciale;
Eficacitatea gestiunii - in special, prin prisma controlului acoperirii creantelor si in domeniul stocurilor.

Variatia trezoreriei apare ca diferenta intre variatia fondului de rulment si variatia nevoii de fond de rulment. O criza a trezoreriei se exprima prin faptul ca, la un moment dat, intreprinderea se afla in situatia de a nu gasi resurse suplimentare pentru a-si satisface toti creditorii. Criza trezoreriei poate reflecta:

o criza la nivelul rentabilitatii;
o absenta a resurselor;
o lipsa de flexibilitate la nivelul cheltuielilor

2.2. Exemplu de realizare a tabloului de finantare

Pentru a realiza tabloul de finatare al firmei X in anul N+1, vom porni, conform uzantelor, de la bilanturile (in valori brute) de la inceputul perioadei (31.12.N) si la sfarsitul perioadei (31.12.N+1):

- mii lei -

ACTIV

N

N+1

PASIV

N

N+1

Imob. corporale

Capital social

Stocuri



Rezerve

Clienti

Rezultatul exer. (nerepartizat)

- 114704

Alte creante

Amortizare

Disponibilitati

Furnizori

Alte active circulante

Clienti creditori

Alte datorii

Total activ

Total pasiv

De asemenea, vom prezenta contul de profit si pierdere aferent anului N+1, care contine informatii necesare intocmirii tabloului de finantare:

- mii lei -

CHELTUIELI

VENITURI

Cheltuieli privind marfurile

Venituri din vanzarea marfurilor

Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile

Productia vanduta

Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate

Cifra de afaceri

Consumuri de la terti

Venituri din productia stocata

Cheltuieli cu personalul

Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

Alte cheltuieli de exploatare

Total cheltuieli de exploatare

Total venituri din exploatare

Cheltuieli financiare

Venituri financiare

Cheltuieli exceptionale

Venituri exceptionale

Impozit pe profit

Rezultatul net al exercitiului

Total

Total

Informatii suplimentare:

in cursul anului N+1 firma a achizitionat imobilizari corporale la pretul de 214444 mii lei;
au fost vandute imobilizari corporale la un pret de 699160 mii lei, pretul de achizitie al acestora fiind de 64000 mii lei, amortizare 13818
rezultatul exercitiului N, respectiv pierderea de 114704 mii lei a fost acoperita din profitul net aferent anului N+1

Pentru calculul capacitatii de autofinantare (CAF) a intreprinderii avem nevoie de tabloul imobilizarilor si al amortizarilor (anexe la bilant):

Tabloul imobilizarilor

- mii lei -

Valoarea bruta la inceputul exercitiului

Cresteri

Diminuari

Valoarea bruta la sf'arsitul anului

Imobilizari corporale

Tabloul amortizarilor

- mii lei -

Amortizari la inceputul exercitiului

Amortizari calculate

Diminuari

Amortizari la sf'arsitul anului

Imobilizari corporale

Pe baza acestor informatii se poate face calculul CAF, conform formulei:

CAF = Rezultat net (fara pretul de vanzare a imobilizarilor corporale)

+ Amortizari calculate

+ VNC

= (900303 -699160) + 55132 + 50182 = 306457

In care: VNC = VBICC - AEAC,

VNC = valoarea net contabila a elementelor de activ cedate

VBICC = valoarea bruta a imobilizarilor corporale cedate

AEAC = amortizarea elementelor de activ cedate

VNC = 64000 - 13818 = 50182

Pe baza rezultatelor obtinute vom intocmi tabloul de finatare - partea I aferent anului N+1:

NEVOI

RESURSE

Dividende platite

Achizitionare imobilizari corporale

Cheltuieli de repartizat

Reducere capitaluri proprii

Rambursare datorii financiare

CAF

Cesiunea elementelor de activ

Cresterea capitalurilor proprii

Cresterea datoriilor financiare

Total nevoi

Total resurse

DFRNG (resurse nete)

TOTAL

TOTAL

Pentru verificarea corectitudinii partii I a tabloului de finantare putem calcula variatia FRNG, utilizand rezultatele obtinute la calculul FRNG in N si N+1:

DFRNG = FRNG(N+1) - FRNG (N)

FRNG(N) = Capitaluri permanente (incl. Amortiz.) - Imobilizari brute

= (2400 + 51453 - 114704) - 237145 = - 297996

FRNG(N+1) = Capitaluri permanente(incl.Amortiz.) - Imobilizari brute

= (2400 + 785599 + 92767) - 387589 = 493177

DFRNG = 493177 - ( - 297996) = 791173

Þ exista deci concordanta cu DFRNG din tabloul de finantare

Pentru intocmirea partii a II-a a tabloului de finantare dispunem de urmatoarele informatii:

DStocuri = 1010436 - 217695 = 792741

Þ fiind o crestere de activ va fi inscrisa in coloana nevoi

DClienti = 294027 - 281847 = 12180

Þ fiind o crestere de activ va fi, de asemenea, inscrisa in coloana nevoi

DDatorii de exploatare = (455404 + 2262497) - (236232 + 270689)= 2210980

Þ fiind o crestere de pasiv(degajare de resurse) va fi inscrisa in coloana resurse

DAlte creante = 399722 - 6407 = 393315

Þ fiind o crestere de activ va fi inscrisa in coloana nevoi

DAlte datorii = 283920 - 1262096 = - 978176

Þ fiind o scadere de pasiv (consum de resurse) va fi inscrisa in coloana nevoi

DDisponibilitati = 1749867 - 868400 = 881467

Þ fiind o crestere de activ va fi inscrisa in coloana nevoi

DAlte active circulante = 40946 - 96672 = - 55726

Þ fiind o scadere de activ va fi inscrisa in coloana resusrse

Tabloul de finantare - partea a II-a

NEVOI

RESURSE

Cresterea stocurilor

Reducere stocuri

Cresterea creantelor

Reducere creante

Cresterea disponibilitatilor

Reduceri disponibilitati

Reducerea datoriilor de exploatare

Crestere datorii de exploatare

Crestere alte creante

Credite noi de trezorerie

Crestere alte active circulante

Reduceri alte active circulante

Total nevoi

Total resurse

DFRNG (crestere)

DFRNG = Resurse - Nevoi = 2266706 - 3057879 = - 791173

Partea a II-a a tabloului de finantare explica variatia FRNG pe baza datelor din partea de jos a bilantului, oferind si informatii cu privire la NFR. Prin compararea valorilor brute ale posturilor de activ si pasiv (partea de jos) se obtine aceeasi variatie a FRNG, dar cu semn schimbat.

Reunind cele doua parti ale tabloului de finatare obtinem tabloul sintetic de finantare:

INTREBUINTARI (NEVOI)

RESURSE (DEGAJARI)

Dividende datorate in exercitiul anterior (platite)    Achizitionarea elementelor de activ

Reducerea capitalurilor proprii

Rambursarea datoriilor financiare

Capacitatea de autofinantare

Cesiunea sau reducerea elementelor de activ

Cresterea capitalurilor proprii

Cresterea datoriilor financiare

Total intrebuintari stabile = 214444

Total resurse permanente = 1005617

Cresterea FRNG (DFRNG) = 791173

Cresterea stocurilor

Cresterea creantelor

Reducerea datoriilor in afara exploatarii

Crestere alte creante

Crestere alte active circulante

Reduceri de stocuri

Reduceri creante

Reducere disponibilitati

Cresterea datoriilor de exploatare

Reduceri alte active circulante

Total intrebuintari temporare = 2176412

Total resurse temporare = 2266706

DNFR =    - 90294

Total intrebuintari = 2390856

Total resurse = 3272323

VARIATIA TN (DFRNG - DNFR) = 3272323 - 2390856 = 881467

Verificarea rezultatelor:

DNFR = NFR(N+1) - NFR(N)

NFR = (Nevoi temporare - Disponibilitati) -

- (Resurse temporare - Credite de trezorerie)

NFR(N) = 602621 - 1769017 = - 1166396

NFR(N+1) = 1745131 - 3001821 = - 1256690

DNFR = - 1256690 - ( - 1166396) = - 90294

Þ exista concordanta cu DNFR din tabloul de finantare

DTN = TN(N+1) - TN(N)

TN(N) = FRNG(N) - NFR(N) = - 297996 - ( - 1166396)= 868400

TN(N+1) = FRNG(N+1) - NFR(N+1) = 493177 - (- 1256690) = 1749867

Asadar, si in cazul variatiei trezoreriei exista concordanta cu tabloul de finantare.

Analizand tabloul de finantare, constatam ca utilizarile stabile (214444 mii lei) au fost finantate in intregime din resurse stabile (1005617 mii lei). Diferenta de 791173 mii lei reprezinta marja de securitate financiara de care dispune intreprinderea si pe care o poate utiliza pentru finantarea nevoilor ciclice. Aceasta marja de securitate asigura intreprinderii starea de echilibru financiar pe termen lung.

Echilibrul financiar este asigurat si pe termen scurt, raportand resursele ciclice la nevoile ciclice.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2163
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved