Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


BAZELE CONTABILITATII

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic



BAZELE CONTABILITATII

CAP 1.
INTRODUCERE IN CONTABILITATE



Regulamentul privind aplicarea Legii nr. 82/1991 a Contabilitatii republicata, enumera unitatiile patrimoniale obligate sa tina contabilitatea:

q     regii autonome, companii nationale, institute nationale de cercetare-dezvoltare;

q     societati comerciale care s-au infiintat in baza Legii 31/1990 republicata;

q     societati cooperatiste;

q     Banca Nationala a Romaniei

q     institutii publice, asociatiile si celelalte persoane juridice cu si fara scop patrimonial de subordonare centrala si locala;

q     persoane fizice care presteaza activitati independente in baza Decretului Lege 54/1990;

q     subunitatile fara personalitate juridica cu sediul in strainatate;

Contabilitatea este o activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii precum si a rezultatelor din activitatea economica.

OBIECTIVE:- inregistrarea cronologica si sistematica a informatiilor contabile;

- prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie

CARACTERISTICI: Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala

ISTORICUL CONTABILITATII

q     Evul mediu:contabilitatea in "partida simpla"

q     Sec XV: Luca Pacioli pune bazele "contabilitatii in partida dubla"

q     Sec. XIX: dezvoltare puternica a societatilor pe actiuni, a institutiilor de credit si a burselor

q     1861, in Romania, se introduce contabilitatea publica prin lege.

q     1913 ia fiinta Academia de Inalte Studii Comerciale si Industriale la Bucuresti si in 1920, Academia Comerciala la Cluj.

q     1973 ia fiinta Comitetul pentru Standardele Internationale de Contabilitate (IASC), sediul la Londra

q     1997 incepe programul de armonizare a contabilitatii romanesti cu Standardele internationale de contabilitate (IAS)

q     1999 apare OMF 403   Reglementarile contabile armonizate cu Directiva IV- a Comunitatii Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate  ce include in 1999 un esantion reprezentativ de societati comerciale cotate si in 2000, toate societatile cotate

q     2001 apare OMF 94 ce include in program 197 de societati comerciale

q     2002 apare OMF 306 pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene care se aplica societatilor mici

q     2005 apare OMF1752 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene

CAP 2.
SISTEMUL JURIDIC ALA SOCIETATILOR COMERCIALE

Societatile comerciale sunt entitati cu scop economic care se infiinteaza prin subscriere de capital, in natura sau modeda, de catre persoane fizice sau juridice, in baza Legii 31/1990 republicata.

TIPURI DE SOCIETATI COMERCIALE

Ø      societati in nume colectiv - raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor care in caz de pierdere isi acopera aceasta pierdere prin averea actuala si viitoare

Ø      societati in comandita simpla - cu 2 categorii de asociati :

Comanditati, care raspund nelimitat si solidar si participa la conducerea societatii comerciale;

comanditari cu raspundere limitata (pana la concurenta capitalului subscris) care nu participa in conducerea societatilor

Ø      societati in comandita pe actiuni - aportul este in actiuni.

Ø      Societati cu raspundere limitata (SRL) - raspunderea asociatilor in limita capitalului subscris; capitalul este divizat in parti sociale; marimea minima a unei parti sociale este de 10 lei; capitalul social minim este 200 lei

Ø      Societati pe actiuni SA - raspunderea actionarilor in limita aportului subscris; capitalul este divizat in actiuni; valoarea minima a capitalului social 25.000 euro

SISTEMUL JURIDIC ALA SOCIETATILOR COMERCIALE

ETAPE IN PROCESUL DE INFIINTARE A SOCIETATILOR COMERCIALE

  1. Alegerea numelui societatii si rezervarea lui la Registrul Comertului (RC)
  2. Intocmirea dosarului de inscriere la RC, care va contine:

a)      Actul constitutiv al societatii

b)      Dovada spatiului locativ al sediului social

c)      Dovada subscrierii sau depunerii Capitalului Social

d)      Cazierele judiciare ale asociatilor

e)      Formular de inregistrare

  1. Plata taxelor de inscriere si depunerea dosarului la RC
  2. Verificarea dosarului si acordarea sentintei judecatoresti de infiintare de catre un judecator delegat la RC
  3. Obtinerea certificatului de inregistrare fiscala (CIF) de la RC
  4. Inregistrarea fiscala a societatii la ANAF

CAP 3.
OBIECTUL SI METODA CONTABILITATII

DEFINITIA CONTABILITATII

instrument principal de cunoastere, gestiune si control al patrimoniului societatilor comerciale si al rezultatelor obtinute de acestea (teoretic)

ansamblu de procedee si tehnici utilizate pentru gestionarea informatiilor cantitative referitoare la patrimoniul societatilor comerciale (tehnic)

limbaj de comunicare utilizat in economie (utilitar)

sursa principala de informatii privind starea si evolutia activitatii economice a intreprinderilor (informational)

stiinta administrativa a gestiunii patrimoniului (didactic)

OBIECTUL SI METODA CONTABILITATII

STRUCTURA (Legea 82)

v     Contabilitatea generala (financiara)

norme unitare privind organizarea si conducerea activitatii economice;

obligatorie pentru toate unitatile economice;

furnizeaza informatii pentru organele financiare, bancare, asociati, actionari, clienti, furnizori, etc.

v     Contabilitatea de gestiune

organizata de fiecare unitate patrimoniala in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii.

SCOPUL CONTABILITATII

crearea unei imagini fidele, clare si complete cu privire la patrimoniu, rezultate si situatia societatilor comerciale din punct de vedere juridic, economic si financiar

PATRIMONIU

REPREZENTARE

dubla reprezentare a patrimoniului sub forma de activ si pasiv se numeste bilant contabil.

ELEMENTE DE REPREZENTARE

-pozitia actionarilor si tertilor fata de patrimoniu

-rezultatul activitatii economice

-modificarile in structura patrimoniului

ACTIV = PASIV (3)

 

PRINCIPIILE CONTABILITATII

q     Principiul continuitatii activitatii

Intreprinderea isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil fara a intra in stare de lichidare sau reducere semificativa a activitatii.O ilustrare a acestui principiu este 'Valoarea neta' a firmei care se modifica in eventualitatea lichidarii societatii

q     Principiul permanentei metodelor

Intreprinderea aplica aceleasi reguli si norme privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor de activ, de pasiv si a rezultatelor , asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor. O ilustrare a acestui principiu sunt diversele metode de calcul ale amortizarii, evaluarii stocurilor si a rezultatului

q     Principiul prudentei

Evaluarea modificarilor patrimoniale se face cu luarea in considerare numai a profiturilor recunoscute pana la data incheierii exercitiului financiar si a tuturor obligatiilor certe, previzibile precum si a pierderilor potentiale care au luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat. O ilustrare a acestui principiu sunt provizioanele

q     Principiul independentei exercitiului (acumularii

Se iau in considerare toate veniturile si cheltuielile corespunzatoare exercitiului financiar pentru care se face raportarea, fara a se tine seama de data incasarii sumelor sau a efectuarii . O ilustrare a acestui principiu este contul de profit si pierdere (CPP)

q     Principiul intangibilitatii

Bilantul de deschidere al unui exercitiu trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent

q     Principiul necompensarii

Valorile elementelor ce reprezinta active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezinta pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile, cu exceptia compensarilor intre active si pasive permise de reglementarile legale

CAP 4.
PRINCIPALELE SITUATII FINANCIAR-CONTABILE

BILANTUL CONTABIL

oglinda situatiei patrimoniale a firmei, cu drepturile si obligatiile asumate ca urmare a tranzactiilor intreprinse si a activitatilor desfasurate

BILANTUL IN FORMAT ORIZONTAL

Bilantul in format vertical

A   

B

C

ELEMENT PATRIMONIAL

FORMULA

ACTIVE FIXE NETE (fara amortizare)

ACTIVE CIRCULANTE TOTALE

= SUM(C4-C6)

STOCURI

CREANTE

DISPONIBILITATI BANESTI

PASIVE CURENTE TOTALE (DTS)

= SUM(C8-C9)

DATORII COMERCIALE

ALTE DATORII

CAPITALUL PRODUCTIV (Cpd)

= C3-C7

TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE

= C2+C10

DATORII PE TERMEN LUNG(DTL)

CAPITALUL PROPRIU (CP)

= SUM(C14-C16)

CAPITAL SOCIAL

REZERVE

REZULTAT

CAPITAL PERMANENT

= C12 + C13

Organization ChartBILANTUL CONTABIL

ACTIVUL BILANTIER

Diferenta dintre "valoarea neta" si "valoarea reala" a unui patrimoniu.

Valoarea neta, sau contabila se reflecta in bilantul contabil al societatii.

Avantajele acestui indicator

  • ofera o valoare numerica bazata pe elemente cuantificabile de cost.
  • ofera posibilitatea urmaririi evolutiei in timp in valori comparabile;

Dezavantaje:

  • nu reflecta realitatea prin urmatoarele aproximatii realizate in calcul:
  • activele fixe sunt inregistrate la valoarea ramasa, adica la valoarea de achizitie minus amortizarea, eventual reevaluata cu anumiti coeficienti stabiliti in mod statistic.
  • Activele circulante nu tin cont de stocurile greu vandabile, uzate moral sau in curs de expirare ca urmare a perisabilitatii iar creantele nu tin cont de debitorii incerti, insolvabili sau litigiosi.
  • Valoarea neta nu tine cont de activele intangibile de genul:
  • Gradul de pregatire al personalului
  • Imaginea firmei
  • Cota de piata detinuta
  • Perspectivele de dezvoltare
  • Contextul economic in care actioneaza

Valoarea reala, de piata, a unui patrimoniu

Ø      reprezinta pretul de tranzactie al patrimoniului.

Ø      La societatile cotate, pretul poate fi determinat tinand cont de valoarea la bursa a actiunilor.

Ø      Valoarea reala poate fi complet diferita de cea neta si ofera informatii complementare in evaluarea completa a unui patrimoniu.

Evaluarea activului patrimonial trebuie sa includa obligatoriu analiza corelatiilor intre cele doua valori.

Organization Chart


PASIVUL BILANTIER (sursa de finantare a activului)

PRINCIPALELE SITUATII FINANCIAR-CONTABILE

FLUXUL DE TREZORERIE

tablou valoric, esalonat in timp (zile, luni, ani), al disponibilitatilor banesti ale societatii la un moment dat

UTILITATE

Ø      Ofera informatii temporale despre incasari, plati

Ø      Evidentiaza eventuale fluxuri negative

Ø      Instrument de control al solvabilitatii si lichiditatii

DE RETINUT

Ø      Nu evidentiaza tranzactiile pe credit

Ø      Nu evidentiaza cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor

FLUXUL DE TREZORERIE

EXEMPLU DE TABLOU DE FLUX (CASH-FLOW)

A

B

C

D

E

F

Luna/Pozitia

IANUARIE

FEBRUARIE

MARTIE

TRIM I

TOTAL INTRARI

=SUM(C3:C4)

=SUM(D3:D4)

=SUM(E3:E4)

=C2+D2+E2

Incasari din vanzari

Imprumuturi, credite

TOTAL IESIRI

=SUM(C6:C8)

=SUM(D6:D8)

=SUM(E6:E8)

=C5+D5+E5

Plati furnizori



Plati salarii

Dobanzi la credite

FLUX NET

=C2-C5

=D2-D5

=E2-E5

=C9+D9+E9

SOLD INITIAL

SI

=C11

=D11

=E11

SOLD FINAL

=C10+C9

=D10+D9

=E10+E9

=F10+F9

PRINCIPALELE SITUATII FINANCIAR-CONTABILE

CONTUL DE REZULTAT

situatie centralizatoare a tuturor veniturilor si cheltuielilor efectuate in perioada pentru care se intocmeste, conform principiului acumularii

UTILITATE:

Ø      Reflecta profitabilitatea activitatii desfasurate

Ø      Sursa de informatii pentru calculul taxelor si impozitelor datorate

Ø      Oglinda a randamentului investitiei antreprenoriale

CONTUL DE REZULTAT

Rd

B

C

Cifra de afaceri

3+4

2

Productia vanduta

Venituri din vanzare marfuri

Venituri din subventii de expl.

Variatia stocurilor (+/-)

VENITURI DIN EXPLOATARE

1+5

Cheltuieli cu mat. prime

Chelt. cu personalul din care:

9+10

Salarii si indemnizatii

Asigurari sociale

Amortizari

Alte cheltuieli de exploatare

13+14

Chelt. cu prestatiile externe

Chelt. cu alte taxe si impoz.

Ajustari privind provizioanele

CHELTUIELI DIN EXPL.

7+8+11+12+15

REZULTAT DIN EXPL.

6-16

VENITURI FINANCIARE

CHELTUIELI FINANCIARE

REZULTAT FINANCIAR

18-19

REZULTAT CURENT

6+18-16-19

Venituri extraordinare

Cheltuieli extraordinare

REZULTAT EXTRAORDINAR

22-23

REZULTAT BRUT

21+24

Impozit pe profit

REZULTAT NET

25-26

PRINCIPALELE SITUATII FINANCIAR-CONTABILE

DIFERENTA DINTRE CONTUL DE REZULTAT SI FLUXULDE TREZORERIE

Ø      Fluxul de trezorerie indica situatia imediata a patrimoniului iar contul de rezultat situatia acumularilor perioadei

Ø      Fluxul de trezorerie precede de regula contul de rezultat dar exista si situatii cand contul de rezultat genereaza fluxuri viitoare de trezorerie

Ø      Exista cheltuieli care nu genereaza fluxuri de trezorerie (amortizarile)

Ø      Exista venituri care nu se regasesc imediat in fluxul de trezorerie (vanzarile pe credit)

REFLECTAREA IN BILANT A MODIFICARILOR PATRIMONIALE

Operatiunile economice si financiare desfasurate in activitatea unitatilor patrimoniale produc modificari ale activului si pasivului fara a influenta egalitatea:

Operatii economice care modifica doar structura activului (A)

A + x - x = P (6)

Operatii economice care modifica doar structura pasivului (P)

A = P + x - x (7)

Operatii economice ce determina cresterea activului si pasivului

A + x = P + x (8)

Operatii economice ce determina scaderea activului si pasivului

A - x = P - x (9)

ACTIV (A) = CAPITAL PROPRIU(CP) + DATORII(D) (4)

 
Orice tranzactie sau operatiune afecteaza un element de bilant (active - A, datorii - D, capitalul propriu - CP) sau al contului de rezultat (venituri - V, cheltuieli - Ch) astfel incat sa se respecte intotdeauna egalitatea:

Unele tranzactii si evenimente influenteaza concomitent atat elemente ale contului de rezultat cat si elemente ale bilantului.

Veniturile si cheltuielile determina o imbogatire sau o saracire a intreprinderii si ca urmare ele sunt incorporate in rezultat, respectiv in capitalul propriu

RECUNOASTEREA ACTIVELOR SI PASIVELOR, A VENITURILOR SI CHELTUIELILOR

RECUNOASTEREA ACTIVELOR

Un activ este recunoscut in momentul in care :

Ø      este probabila obtinerea de beneficii economice viitoare ca urmare a detinerii, utilizarii, vanzarii activului respectiv

Ø      activul are un cost si o valoare care pot fi evaluate in mod credibil

RECUNOASTEREA DATORIILOR

Datoriile se recunosc in momentul in care este probabila o iesire

de resurse

RECUNOASTEREA VENITURILOR

IAS18 precizeaza conditiile care trebuiesc indeplinite pentru recunoasterea veniturilor in contul de rezultat :

Ø      se transfera catre cumparator principalele riscuri si avantaje ce decurg din proprietatea bunului

Ø      intreprinderea nu mai gestioneaza bunul respectiv sau nu mai detine controlul asupra lui

Ø      marimea venitului poate fi evaluata in mod rezonabil

Ø      exista posibilitatea ca tranzactia sa genereze beneficii economice catre intreprindere (exista de ex. posibilitatea incasarii unei creante sau a vanzarii unui produs finit)

Ø      incasarile care nu privesc intreprinderea (TVA, vanzarile in consignatie) nu reprezinta venituri cu exceptia comisioanelor retinute pentru aceste operatiuni.

RECUNOASTEREA CHELTUIELILOR

Ø      Recunoasterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoasterea diminuarii activelor (amortizarea, descarcarea gestiunii de materii prime, etc) sau a cresterii datoriilor

Ø      atunci cand apare o datorie fara ca aceasta sa dea nastere la un activ (constituirea de provizioane pentru produsele vandute cu garantie, consumul de utilitati, serviciile de consultanta, etc)

Ø      cand o plata nu genereaza beneficii economice viitoare (impozite, taxe)

REGIMUL CONTABIL AL SOCIETATILOR COMERCIALE

Planul Contabil General cuprinde dispoziiile generale relative la contabilitate si la registrele contabile.

Elementele componente sunt :

Ø      planul de conturi;

Ø      metodele de evaluare;

Ø      metodele de determinare a rezultatelor;

Planul Contabil se supune principiului prudentei, asigura inregistrarea completa si cronologica a operatiilor, gruparea si sistematizarea datelor referitoare la structurile patrimoniale de cheltuieli, venituri si rezultate

REGISTRE SI DOCUMENTE CONTABILE OBLIGATORII

  • documentele justificative, ca proba a desfasurarii activitatii si corectei afectari a operatiilor; patrimoniale;angajeaza raspunderea persoanelor care le-au vizat, aprobat si inregistrat in contabilitate;
  • registrul - jurnal pentru inregistrarea cronologica a operatiilor;
  • registrul cartea mare pentru deschiderea conturilor si inregistrarea rulajelor care afecteaza fiecare cont
  • Registrul - inventar al activelor si pasivelor, efectuat cel putin o data pe an;
  • Situatii financiare sau conturi anuale- documentele contabile de siteza;

PLANUL DE CONTURI

CONTUL

Def:evidenta scrisa ce reflecta existenta si miscarea unui element patrimonial sau a unui proces

  • cont cu sold debitor (cand D>decat C acestuia)
  • cont cu sold creditor (cand C>decat D acestuia)
  • cont soldat cand D este egal cu C

TIPURI DE CONTURI

  • conturi de activ, care incep prin a se debita cu toate intrarile, se crediteaza cu toate iesirile si au sold debitor;
  • conturi de pasiv care incep prin a se credita cu toate intrarile, se debiteaza cu toate iesirile si au sold creditor;
  • conturi bifunctionale care functioneaza alternativ, dupa regula conturilor de activ sau pasiv si pot avea sold debitor sau creditor;

REGULI DE FUNCTIONARE A CONTURILOR

ELEMENT OBIECT DE REGULA DE FUNCTIONARE

ELEMENT DE BILANT SAU DE CONT DE REZULTAT

ACTIV

CAPITAL PROPRIU

DATORII

VENITURI

CHELTUIELI

SOLD INITIAL DEBITOR

Existente initiale de active

*

*

*

*

SOLD INITIAL CREDITOR

*

Existente initiale de capital propriu

Existente initiale de datorii

*

*

SE DEBITEAZA

Cu sporurile de elemente de activ

Cu diminuarile de capital propriu

Cu diminuarile de datorii

Cu incorporarea in rezultat

Cu sporurile de de cheltuieli

SE CREDITEAZA

Cu diminuarile de elemente de active

Cu cresterile de capital propriu

Cu cresterea datoriilor

Cu sporurile de venituri

Cu incorporaea in rezultat

SOLD FINAL DEBITOR

Existente finale de active

*

*

*

*

SOLD FINAL CREDITOR

*

Existente finale de capital propriu

Existente finale de datorii

*

*

Planul de conturi contine 9 clase numerotate de la 1..9

Fiecare cont este simbolizat printr-un numar:

Clasa Grupa Contul Subcontul

Ex: Contul 4313

Clasa: 4

Grupa: 3

Contul: 1

Subcontul: 3

Conturi sintetice de grad I - conturi fara subcont (ex: 711)

Conturi sintetice de grad II - conturi cu subcont (ex: 5311)

Conturi analitice: dezvoltari ale aceluiasi cont sintetic (ex:4111.1)

Operatiile relative la bilant:

  • clasa 1 conturi de capitaluri
  • clasa 2 conturi de active imobilizate
  • clasa 3 conturi de stocuri si productie in curs de executie
  • clasa 4 conturi de decontare cu terti
  • clasa 5 conturi de trezorerie

Operatiunile relative la contul de rezultat:

  • clasa 6 conturi de cheltuieli
  • clasa 7 conturi de venituri

Operatiuni in afara bilantului

  • clasa 8 conturi speciale
  • clasa 9 conturi de gestiune

OBSERVATII:

Ø      cifra 9 la nivelul grupei , indica provozioanele pentru deprecierea activelor corespunzatoare fiecarei clase (29,39,49,59);

Ø      In cazul conturilor sintetice cu 3 cifre, terminatia 9 permite inregistrarea operatiilor de sens contrar celor normale pentru grupa.

Ex : Ct.169 Prime privind rambursarea obligatiunlor este un cont de activ, in timp ce toata grupa 16 Imprumuturi si datori asimilate cuprinde conturi de pasiv.

ELEMENTE DE CLASIFICARE

CLASA

DENUMIREA CONTURILOR

NATURA CONTURILOR

GRUPE DE CONTURI

1



Capitaluri

Resurse permanente de patrimoniu

Capital si rezerve, Rezultat reportat, Rezultat curent, Provizioane pentru riscuri si cheltuieli, Imprumuturi si datorii asimilate

2

Imobilizari

Bunuri de folosinta indelungata

Imobilizari necorporale, corporale, in curs, financiare, amortizari privind imobilizarile, Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor

3

Stocuri

Bunuri destinate revanzarii sau prelucrarii

Stocuri de materii si materiale, Productie in curs, Produse, Stocuri la terti, Animale, Marfuri, Ambalaje, Provizioane pentru depreciere

4

Terti

Creante si datorii din relatiile cu tertii

Furnizori, Clienti, Personal, Asigurari sociale, Bugetul statului, Grup si asociati, Debitori si creditori diversi, Regularizari, Decontari interne, Provizioane pentru deprecierea creantelor

5

Trezorerie

Lichiditati ale intreprinderii

Investitii financiare pe TS, Conturi la banci, Casa, Acreditive, Viramente interne, Provizioane

6

Cheltuieli

Resurse consumate fara incidenta in bunuri

Chelt. cu stocurile, cu tertii, cu personalul, Alte chelt de exploatare, Chelt. Financiare, extraordinare, cu amortiz si proviz., cu impozitul pe profit

7

Venituri

Aporturi de valoare la patrimoniu

Cifra de afaceri, Variatia stocurilor, Venituri din prod. de imobilizari, din subventii de exploat., financiare, extraordinare, din provizioane

8

Speciale

Tranzactii inafara bilantului

Angajamente acordate, primite, amortizare neut.

9

De gestiune

Tranzactii interne de gestiune

Decontari interne, conturi de calculatie, cost prod.

CONTURI DE CAPITALURI

surse stabile si permanente de finantare a activului patrimonial

  • capitaluri proprii (pasiv intern); capitaluri aflate in proprietatea titularilor de patrimoniu.
    • capital social
    • prime legate de capital
    • diferente din reevaluare
    • rezerve
    • fonduri
    • rezultatul exercitiului
    • subventii pentru investitii
  • capitaluri straine (pasiv extern); imprumuturi si datorii pe termen mediu si lung imprumuturi
    • credite bancare pe termen mediu si lung
    • datorii legate de participatii
    • dobanzi aferente imprumuturilor
  • provizioane reglementate si pentru riscuri si cheltuieli

CONTABILITATEA CAPITALUL SOCIAL

A) Constituirea

Documente primare

    • Actul constitutiv
    • Acte de proprietate
    • Rapoarte de evaluare
    • Chitante, extrase de cont   

Conturile utilizate pentru reflectarea in contabilitate :

    • 101 'Capital social'cont sintetic I (P).
    • 1011 ,Capital subscris si nevarsat' - inregistreaza subscrierea de capital
    • 1012 ,Capital subscris si varsat' - inregistreaza varsamantul efectuat precum si eliberarea hartiilor de valoare.
    • 456 ,Decontari cu asociatii privind capitalul' (A) - relatiile cu actionarii privind constituirea capitalului social
    • 201 ,Cheltuieli de constituire' (A) - cheltuielile legate de constituirea capitalului social

456 = 1011 SUBSCRIEREA

5311, 5121, 212 = 456 VARSAREA, APORTUL

1011 = 1012 CONVERSIA

 

B) Cresterea capitalului social

    • noi aporturi in natura si numerar
    • prin operatiuni interne sau autofinantare (incorporarea rezervelor, primelor legate de capital, diferentele din reevaluare si profit)
    • conversia unor datorii in actiuni

C) Reducerea capitalului social

    • anularea pierderilor din exercitiile anterioare (numai daca au fost epuizate toate rezervele)
    • prin retragerea unor actionari

CAPITALUL PROPRIU

CONTABILITATEA PRIMELOR LEGATE DE CAPITAL

suplimente de tranzactii neincorporate in capitalul social

Functiile acestor prime :

    • sa acopere cheltuielile de modificare a capitalului social
    • sa egalizeze drepturile actionarilor noi si vechi

a) prime de emisiune : diferenta dintre valoarea de emisiune a noilor actiuni si valoarea nominala.

b) prime de fuziune : diferenta dintre valoarea bunurilor primite prin fuziune si suma cu care a crescut capitalul social al societatii absorbante

b) prime de aport : diferenta dintre valoarea bunurilor aportate si valoarea nominala a actiunilor.

Utilizari: incorporare in CS, rezerve, acoperire cheltuieli de tranzactie

104x = 1012, 106x, 201

 

CONTABILITATEA DIFERENTELOR DIN REEVALUARE

inregistrarea plusurilor din reevaluarea imobilizarilor in contul

105 - Diferente din reevaluare

A.    Reevaluarea imobilizarilor corporale

EX: se reevalueaza o cladire care are valoarea contabila de 30.000 lei iar valoarea actuala de 55.000 lei. Amortizarea cumulata a cladirii la data reevaluarii este de 10.000 lei iar amortizarea actualizata este de 15.000 lei.

B.    Reevaluarea imobilizarilor financiare

EX: valoarea contabila a titlurilor de participare este de 6.000 lei iar valoarea actuala de 8.000 lei

CONTABILITATEA REZERVELOR

Rezerve: surse proprii care se constituie din profit.

    • rezerve legale (5 ;20%): din profitul brut 1061
    • rezerve statutare: din profitul net conform statut 1062
    • alte rezerve: din profitul net conform hot AGA 1063

Utilizari: acoperirea pierderilor sau majorarea capitalului social

Repartizarea profitului la rezerve

Acoperirea pierderilor din exercitiul anterior

Majorarea capitalului social

CONTABILITATEA REZULTATULUI

Profitul sau pierderea

A. Rezultatul curent: rezultatul din exercitiul curent 121-bifunctional

Inchiderea veniturilor

Inchiderea cheltuielilor

Inregistrarea profitului net nerepartizat

Inregistrarea profitului net repartizat

B. Rezultatul reportat: din exercitiile anterioare 117-bifunctional

Acoperirea pierderilor din exercitiile anterioare

Reducerea capitalului social

Repartizarea profitului net din exercitiile precedente

CONTABILITATEA SUBVENTIILOR PENTRU INVESTITII

Resurse primite cu titlu gratuit; cont 131-pasiv

Primirea subventiei

Restituirea subventiei

CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

Prelevari din profit; cont 151-pasiv

Constituirea provizioanelor

Anularea provizioanelor

151x = 681

 


CAPITALUL PERMANENT

CREDITE BANCARE PE TERMEN LUNG

Contul 162x - pasiv

Incasarea creditelor

Rambursarea creditelor

ALTE IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE

Contul 167-pasiv

Achizitia in sistem leasing

Inregistrarea obligatiei de plata a ratelor la leasing

IMOBILIZARI

CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR

Drepturi patrimoniale de folosinta indelungata

A. CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR NECORPORALE

Active identificabile nemonetar, fara suport material

CONTABILITATEA CHELTUIELIOR DE CONSTITUIRE

Cont 201- activ

Inregistrarea cheltuielilor de constituire

Amortizarea cheltuielilor de constituire

IMOBILIZARI NECORPORALE

  • Cheltuielile de cercetare si dezvoltare (cont 203): ocazionate de efectuarea unor lucrari de cercetare, garantia unor profituri viitoare.
  • Concesiunea (cont 205): dreptul de exploatare a unor bunuri si servicii
  • Brevetul de inventie (cont 205):document de proprietate asupra unei inventii.
  • Licenta (cont 205): este dreptul obtinut de o persoana de a utiliza o inventie.
  • Marca de fabricatie, de servicii sau de comert (cont 205): semne distinctive folosite pentru identificarea produselor, lucrarilor si serviciilor de altele cu caracteristici asemanatoare.
  • Uzufructul (cont 205) dreptul de a se folosi de un bun care apartine altei persoane.
  • Dreptul de superficie (cont 205) dreptul de proprietate asupra unei cladiri sau asupra unei plantatii construite pe terenul altei persoane, precum si dreptul de folosinta asupra acestul teren.
  • Fondul comercial (cont 207): suma suplimentara achitata in cazul achizitionarii unei firme sau unor bunuri imobile.
  • Programele informatice (cont 208): elemente ale muncii intelectuale;se amortizeaza in cel mult 5 ani.

B. CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR CORPORALE

Active cu suport material utilizate pe o perioada mai mare de un an si avand o valoare neta mai mare decat limita legala

  • Contul 2111 Terenuri (A)
  • Contul 2112 Amenajari de terenuri (A)

Intrarea in patrimoniu

Terenurile nu inregistreaza amortizare ne fiind depreciabile.

Amortizarea se inregistreaza numai pentru amenajar de terenuri:

Iesirea din patrimoniiu se inregistreaza cu oazia vanzarilor

IMOBILIZARI CORPORALE

  • Conturile 212x Constructii
  • Conturile 213x Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale, plantatii
  • Conturile 214x Mobilier, birotica, echip. de protectie, alte valori materiale

Intrarea in patrimoniu

Amortizarea (lunara, incepind cu luna urmatoare intrarii)

Iesirea din patrimoniu (vanzare, casare, deteriorare, donatie)

AMORTIZAREA IMOBILILIZARILOR CORPORALE

Valoare contabila aplicata valorii de intrare pe durata de viata estimata a imobilizarii

Metode de amortizare:

AA-amortizarea anuala; RA-rata de amortizare

VA-valoarea contabila; DA-durata de utilizare

  • Amortizarea liniara

  • Amortizarea degresiva; Kd-coeficient de degresivitate (Kd=1,5 sau 2)

  • Amortizarea accelerata

C. CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR FINANCIARE

Titluri sau interese de participare, creante imobilizate

  • Conturile 261, 262 Titluri de participare (investitii strategice)
  • Contul 263 Interese de participare (investitii speculative )
  • Conturile 267x Creante imobilizate (din actiuni de participare)

Intrarea in patrimoniu

Iesirea din patrimoniu

D. IMOBILIZARI CORPORALE IN CURS

Active imobilizate in cadrul unor investitii de grup

  • Contul 231 Imobilizari corporale in curs
  • Contul 232 Avansuri acordate pentru imobilizari corporale

Intrarea in patrimoniu

Iesirea din patrimoniu

Acordare avans

Decontare avans

ACTIVE CIRCULANTE

STOCURILE (A)

bunuri materiale pentru continuarea ciclului de exploatare sub forma producerii sau comercializarii de bunuri destinate pentru a fi vandute sau pentru continuarea procesului de productie.

Clasificare:

Ø      Dupa forma materiala : Stocuri de materii prime, materiale, obiecte de inventar, produse finite, semifabricate, produse reziduale, productie in curs de executie, animale, ambalaje;

Ø      Dupa modul de dobandire : stocuri cumparate si din productie proprie;

Ø      Din punct de vedere financiar : stocuri curente (continuitate intre 2 aprovizionari succesive) ; stocuri de siguranta (continuitatea in conditii dificile :greva la furnizori, iarna, speculatie)

Ø      Dupa locul de constituire : in depozitele proprietarului sau in custodie (consignatie)

METODE DE EVALUARE

Circulatia stocurilor

Evaluari

a)      la intrarea in patrimoniu

b)      la incheierea exercercitiului (inventariere)

c)      la iesirea din patrimoniu

a) La intrarea in patrimoniu, stocurile (S) sunt evaluate in functie de provenienta :

    • cumparare (cost de achizitie)

    • Productie proprie (cost productie)

    • inventariere (cost de inventar)

S = pretul de achizitie +/- starea bunului, locul si utilitatea bunului

 

b) la incheierea exercitiului (inventariere)

c) la iesirea din patrimoniu

  • metoda identificarii specifice IS: evaluarea iesirilor la costurile de intrare;
  • metoda costului mediu CMP: evaluarea loturilor iesite la costul mediu ponderat al stocului existent;
  • FIFO : evaluarea loturilor iesite la costul primelor loturi intrate pana la epuizare. Iesiri in ordinea intrarilor.
  • LIFO : evaluarea iesirilor la costul ultimilor loturi intrate. Iesiri in ordinea inversa a intrarilor.
  • NIFO - evaluarea iesirilor la costul loturilor viitoare

CONTURILE DE STOCURI clasa 3 (A)

      • conturi pentru evidenta structurala (in functie de caracteristicile fizice): 301, 302, 303, 371

      • conturi pentru evidenta stadiului excutiei: 331, 332, 341, 345, 346

      • conturi pentru evidenta    locatiei (stocuri la terti): 351, 354, 357

      • diferente de prêt la stocuri: 308, 348, 378 (BF)

      • conturi pentru provizioane: 391, 392, 393, 394, 395, 396, 397, 398 (P)

METODE DE CONTABILIZARE

  1. Metoda inventarului intermitent

stocurile sunt inregistrate numai la sfarsitul perioadei prin inventarierea cantitatilor ramase, stabilind astfel cantitatile consumate sau vandute; metoda se utilizeaza la gestiuni mici

B.    Metoda inventarului permanent

inregistrarea intrarilor si iesirilor in conturile de stocuri in oricare moment al perioadei

ACTIVE CIRCULANTE

TREZORERIA

mijloacele de care dispune o unitate pentru a face fata platilor scadente

Trezoreria cuprine :

  • numerarul si alte valori asimilate aflate in caseria unitatii
  • disponibilitatile aflate in banci
  • valorile si efectele de incasat
  • titlurile de plasament
  • creditele bancare pe termen scurt

CONTABILITATEA NUMERARULUI DIN CASERIE Cont 5311 (A)

CONTABILITATEA DISPONIBILITATILOR BANCARE 512x(BF)

Cu ajutorul contului bifunctional 512x se reflecta:

  • existenta si miscarea disponblitatilor in lei pastrate de catre unitate in conturi la banci
  • creditele de trezorerie acordate de catre banca pana la un anumit plafon (limita de creditare)
  • daca disponobilitatile existente acopera integral volumul platilor atunci contul functioneaza ca un cont de activ cu sold debitor
  • daca in baza contractelor de credit bancar banca acorda un credit pana la o anumita limita de creditare, contul 512x functioneaza ca un cont de pasiv, avand sold creditor

CONTABILITATEA VALORILOR DE INCASAT 511X (A)

CONTABILITATEA TITLURILOR DE PLASAMENT 50X (A)

Daca titlurile de plasament sunt achizitionate in scopul de a obtine venituri, operatia se numeste cumparare iar daca sunt redobandite de catre emitatorii lor pentru a fi anulate sau revandute operatia se numeste rascumparare

CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE PE TERMEN SCURT

519 (P)

Credite curente pe o perioada mai mica de un an

CONTABILITATEA DECONTARILOR CU TERTII

Contabilitatea creantelor si datoriilor pe termen scurt

A deconta o suma inseamna a incasa/plati suma respectiva.

Creantele pe termen scurt

Creantele pot fi identificate pe persoane fizice sau juridice.

Se cuprind in categoria creantelor pe termen scurt :

    • creantele comerciale care apar in urma vanzarii pe credit a bunurilor;
    • creante necomerciale care apar in urma actiunilor care nu fac obiectul tranzactiilor (sume primite de la bugetul statului, salariile platite in plus, etc)

Creantele pot fi :

    • aferente exploatarii
    • din afara exploatarii (cedari de active)

Se asimileaza creantelor pe termen scurt urmatoarele elemente de pasiv :

  • avansuri acordate in cadrul contractelor de vanzare-cumparare
  • creante rezultate din contracte de asociere in participatiune
  • creante aparute in cadrul grupului de interese

Contabilitatea creantelor comerciale

conturi din grupa 41 "clienti si conturi asimilate"

  • 411 "Clienti" (A): creante din vanzarea de bunuri
  • 413 "Efecte de primit" (A), creante comerciale decontate cu cambie, cec, bilet la ordin
  • 416 "Clienti incerti" (A),creante fata de clienti insolvabili
  • 418 "Clienti facturi de intocmit" (A), creante comerciale pentru care nu s-au intocmit facturi
  • 419 "Clienti creditori" (P) obligatii ale vanzatorului fata de cumparator pentru avansurile primite sau in cazul ambalajelor care circula in sistemul restituirii.

Obligatiile pe termen scurt se structureaza in :

  • obligatii comerciale (vanzari de bunuri pe credit)
  • obligatii salariale
  • obligatii sociale(CAS)
  • obligatii fiscale(impozite si taxe)
  • obligatii fata de asociati

Se asimileaza obligatiilor pe termen scurt elemente de activ precum :

  • avansuri primite in cadrul contractelor de vanzare-cumparare
  • obligatii consemnate prin contracte de asociere in participatiune
  • obligatii aparute in cadrul grupului de interese

Contabilitatea obligatiilor comerciale;



conturi din grupa 40  Furnizori si conturi asimilate :

  • 401 "Furnizori" (P) obligatii comerciale din factura furnizorului de bunuri destinate exploatarii;
  • 403 "Efecte de platit" (P), obligatii comerciale cuprinse in cambii, bilete la ordin, etc pentru bunuri destinate exploatarii
  • 404 " Furnizori pentru imobilizari" (P),obligatii comerciale pentru bunuri de natura imobilizarilor
  • 405 " Efecte de platit pentru imobilizari " (P), obligatii comerciale decontate cu efecte de plata pentru bunuri de natura imobilizarilor
  • 408 "Furnizori facturi nesosite" (P), obligatii pentru care nu s-au primit facturile de la furnizori
  • "Furnizori debitori" (A), creante furnizori (avansuri, ambalaje de restituit, etc)

CONTABILITATEA OBLIGATIILOR COMERCIALE

INREGISTRARI CONTABILE

CONTABILITATEA TVA-ului

TVA este un impozit asupra cifrei de afaceri. Potrivit legii TVA se calculeaza asupra bunurilor si serviciilor care fac obiectul transferului de proprietate

La baza TVA stau urmatorele principii :

  • principiul deductibilitatii: stabilirea TVA de plata sau de recuperat prin diferenta dintre TVA aferent vanzarii si TVA aferent cumpararii
  • principiul teritorialitatii: pentru produsele si serviciile care se tranzactioneaza pe acelasi teritoriu, se percepe aceeasi cota de TVA, iar pentru produsele si serviciile care se exporta se practica cota zero.
  • principiul exigibilitatii: TVA devine colectat in momentul vanzarii bunurilor, cand s-a eliberat factura fiscala si este deductibil la cumpararea bunurilor, pe baza facturii de cumparare

TVA se inregistreaza in contul 442X:

  • 4423 "TVA de plata" (P) obligatiile de plata privind TVA atunci cand TVA colectata este mai mare ca TVA deductibila
  • 4424 "TVA de recuperat" (A) suma ce trebuie recuperata de la buget cand TVA deductibila este mai mare ca TVA colectata
  • 4426 "TVA deductibila" (A) TVA aferenta cumpararilor
  • 4427 "TVA colectata" (P) TVA aferenta vanzarilor
  • 4428 " TVA neexigibila" (B) TVA aferenta bunurilor si serviciilor neexigibile (cu plata in rate, marfuri in magazine cu amanuntul, garantii de executie, etc)

CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE PROFIT

Impozitul pe profit se suporta de catre persoanele juridice care in urma desfasurarii activitatii economice obtin profit. Baza de calcul a impozitului pe profit este profitul fiscal si se stabileste prin influentarea profitului contabil cu cheltuieli nedeductibile si venituri deductibile, astfel:

Profitul fiscal se stabileste extracontabil.

Deducerile acceptate de normele fiscale:

  • pierderea fiscala (se recupereaza numai in 5 ani viitori)
  • rezervele legale (5% din profitul brut pana la 20% din capitalul social)
  • provizioanele constituite conform legii

Cheltuieli cu deductibilitate limitata

  • cheltuielile cu sponsorizarea
  • cheltuielile de protocol

Venituri neimpozabile

  • veniturile din provizioane, daca in urma constituirii nu au fost deductibile
  • creditul fiscal extern

Cheltuieli nedeductibile :

  • cheltuielile cu majorarile de intarziere, a amenzilor si a penalitatilor
  • cheltuieli care nu se refera la venituri si nu sunt prevazute in normele legale
  • sumele platite in contul actionarilor sau asociatilor
  • cheltuielile cu impozitul pe profit

INREGISTRARI CONTABILE

Conturi utilizate:

  • 441 "Impozitul pe profit" (B), obligatiile de plata
  • 691 "Cheltuieli cu impozitul pe profit" (A)

CONTABILITATEA DECONTARILOR CU SALARIATII

STRUCTURA SALARIULUI

Salariul reprezinta dreptul cuvenit personalului ca plata a muncii depuse.

Salariul brut cuprinde:

a)Salariul de incadrare (tarifar): se stabileste prin negocieri individuale cu patronatul

b) Sporuri: se acorda pentru: vechime in munca, conditii grele de munca, nocive, lucru in timpul noptii, lucru pe santier;

c) Adaosurile

- plata pentru munca suplimentara;

- cota-parte din profit pentru salariati, indemnizatii de conducere;

d) Avantaje in natura - constituie o parte a remuneratiei stabilitd sub forma de bunuri sau servicii.

Achitarea drepturilor salariale se face, de regula, astfel :

  • avansul (chenzina I), dupa data de 15 a lunii curente, in cota de 40-45% din salariul de incadrare;
  • restul de plati (chenzina a II-a), dupa data de 1 a lunii urmatoare.

DOCUMENTE DE EVIDENTA CONTABILA A SALARIILOR

1. CONTRACTUL DE MUNCA

- prevederile contractului individual de munca trebuie puse de acord cu

cele ale contractului colectiv de munca;

- determina atat raportul juridic al relatiei angajator-salariat cat si nivelul

obligatiilor fiscale pe forta de munca. (BS, BAS, BASS);

- sta la baza intocmirii statului de plata lunar;

2. FISA ZILNICA DE EVIDENTA A ORELOR LUCRATE

- cuprinde numele salariatului, data, numarul de ore lucrate, semnaturile

de confirmare ale sefului de compartiment;

- se utilizeaza pentru evidenta salariatilor in regie si a celor in acord orar;

3. FISA ZILNICA DE PONTAJ

- cuprinde numele salariatului, data,cantitatea de produse realizate, semnaturile

de confirmare ale sefului de compartiment;

- se utilizeaza pentru evidenta salariatilor in acord cantitativ;

4. STATUL DE PLATA LUNAR

- cuprinde toate informatiile necesare calculului salariului brut, obligatiile individuale ale salariatiilor referitor la dreptul de munca, nivelul impozitului pe salar, alte informatii necesare determinarii venitului net;

- se intocmeste lunar si este document justificativ de plata a salariilor;

STAT DE PLATA
Luna ianuarie 2008

Nume

Salariat

CNP

Salariu contract

Ore lucrate

Salariu tarifar

Spor vechime

Adaos

(ore supl)

Venit

brut

CIAS

CASS

Tudor Ion 1851214080014

Banu Anca 2821111080026

Somaj

Venit

net

Ded. pers.

baza

Venit

impozabil

Impozit

venit

Alte retineri

(garantie)

Total retineri

Avans

Rest de plata

OBLIGATII INDIVIDUALE

Ø      Contributia individuala de asigurari sociale (CIAS), din care se alimenteaza fondul national de pensii de stat, reprezinta 9,5% din venitul brut;

Ø      Contributia de asigurari sociale de sanatate (CASS), din care se alimenteaza fondul pentru plata serviciului public de sanatate si a medicamentelor compensate, reprezinta 6,5% din venitul brut;

Ø      Contributia individuala de somaj, din care se alimenteaza bugetul asigurarilor de somaj, reprezinta 0,5% din venitul brut;

Ø      Impozitul pe venitul din salarii, din care se alimenteaza bugetul de stat, reprezinta 16% din venitul impozabil;

Deducerea personala de baza este 250 pentru un salariu de pana la 1000 RON; se adauga cate 100 RON pentru fiecare persoana aflata in intretinerea salariatului.

La salarii peste 1000 RON deducerea personala scade degresiv.

Peste 3000 RON nu se mai aplica deducere personala de baza.

OBLIGATII ALE ANGAJATORULUI

Se calculeaza la fondul brut de salarii

Ø      Contributia angajatorului la asigurarile sociale (CAAS), din care se alimenteaza fondul national de pensii de stat, reprezinta 19,5% din venitul brut;

Ø      Contributia de asigurari sociale de sanatate a angajatorului (CASSA), reprezinta 5,5% din venitul brut;

Ø      Contributia individuala de somaj, din care se alimenteaza bugetul asigurarilor de somaj, reprezinta 1% din venitul brut;

Ø      Comision ITM, 0,75% din venitul brut;

Ø      Fondul de accidente si boli profesionale (FABP) cuprins intre 0 si 2,5% din venitul brut;

Ø      Contributia pentru concedii si indemnizatii (CCI), 0,85% din venitul brut;

Ø      Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale (FGCS), 0,25% din venitul brut;

INREGISRAREA IN CONTABILITATE A SALARIILOR

INREGISTRAREA PLATII SALARILOR SI A OBLIGATIILOR

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

Cheltuielile sunt recunoscute atunci cand a avut loc o reducere a beneficiilor economice ca urmare a cresterii datoriilor sau a reducerii activelor.

Cheltuielile intreprinderii sunt legate de:

- consumul de stocuri, lucrari si servicii de care beneficiaza

- angajarea personalului

- executarea unor obligatii legale sau contractuale

- deprecierea activelor (amortizari, provizioane)

Contabilitatea cheltuielilor se tine pe categorii de cheltuieli:

1. Cheltuieli de exploatare

- cheltuieli cu materiile prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, energie si apa, marfuri, ambalaje 60x

- cheltuieli cu lucrarile si serviciile prestate de terti, redevente, chirii, protocol, transport, deplasari, posta si telecomunicatii, comisioane bancare 61x, 62x

- cheltuieli cu personalul 64x

2. Cheltuieli financiare 66x

- pierderi din creante legate de participatii

- cheltuieli privind investitiile financiare cedate

- diferente nefavorabile de curs valutar

- dobanzi si sconturi acordate

3. Cheltuieli extraordinare 67x

4. Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele 68x

5. Cheltuieli cu impozitul pe profit 69x

ATENTIE !!!

1.TOATE CONTURILE DE CHELTUIELI AU FUNCTIE DE ACTIV

2. CONTURILE DE CHELTUIELI SE INCHID PRIN CONTUL DE REZULTAT, SOLDUL LOR FIIND ZERO

CONTABILITATEA VENITURILOR

Veniturile sunt recunoscute cand a avut loc o crestere a beneficiilor economice viitoare aferente cresterii unui activ sau diminuarii unei datorii.

Veniturile pot fi atat sume incasate sau de incasat cat si castiguri de orice fel.

Contabilitatea veniturilor se tine pe categorii de venituri:

1. Venituri din exploatare

- venituri din vanzarea produselor, marfurilor, serviciilor 70x

- venituri din variatia stocurilor 711

- venituri din productia de imobilizari 72x

- venituri din subventii de exploatare 74x

- alte venituri din exploatare 75x

2. Venituri financiare 76x

3. Venituri extraordinare (daune primite, subventii extraordinare) 771

ATENTIE !!!

TOATE CONTURILE DE VENITURI AU FUNCTIE DE PASIV

CONTURILE DE VENITURI SE INCHID PRIN CONTUL DE REZULTAT, SOLDUL LOR FIIND ZERO

BALANTE DE VERIFICARE

Def: Balanta de verificare este un procedeu specific metodei contabilitatii care asigura verificarea inregistrarilor din conturi, legatura dintre conturile sintetice si bilant, dintre conturile analitice si conturile sintetice.

Balanta cuprinde:

- solduri initiale ale conturilor

- rulaje lunare ale conturilor

- rulaje cumulate de la inceputul exercitiului

- total sume

- solduri finale ale conturilor

Functia de verificare: prin egalitati bilantiere pe baza

principiului dublei inregistrari

Functia de legatura:

Ø      Cont - bilant (preluarea in bilant a soldurilor conturilor)

Ø      Cont sintetic - cont analitic (preluarea in conturile sintetice a rulajelor si soldurilor conturilor analitice)

Functia de centralizare: reprezentarea tuturor mijloacelor si

resurselor, a existentei si modificarii

acestora

TIPURI DE BALANTE

Ø      Balante analitice: pe baza datelor preluate din conturile analitice; se intocmesc separat pentru fiecare cont sintetic in parte care se dezvolta in conturi analitice.

Ø      Balante sintetice: pe baza datelor preluate din conturile sintetice; cuprind toate conturile sintetice existente in contabilitatea unei societati.

Dupa numarul de egalitati:

Ø      balante cu doua egalitati (solduri initiale+finale)

Ø      balante cu trei egalitati (+ rulaje cumulate)

Ø      balante cu patru egalitati (+ rulaje lunare)

Ø      balante cu cinci egalitati (+ total sume)

EVALUAREA PATRIMONIULUI

Conform Legii Contabilitatii 82/1991

Ø      Inregistrarea in contabilitate a elementelor de activ se face la costul de achizitie, de productie sau la valoarea justa, dupa caz.

Ø      Creantele se inregistreaza la valoarea lor nominala.

Ø      Societatile au obligatia sa efectueze inventarierea generala a elementelor de activ si pasiv cel putin odata pe an.

Ø      Evaluarea elementelor detinute cu ocazia inventarierii si prezentarea acestora in situatiile financiare anuale se fac potrivit normelor si reglementarilor contabile:

q     Evaluarea activelor se face la valoarea lor actuala sau de utilitate, denumita valoare de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului si de pretul pietei.

q     Evaluarea creantelor si datoriilor se face la valoarea lor probabila de decontare.

Corelarea valorii de intrare in patrimoniu cu valoarea de inventar

pentru elementele de activ

Ø      diferentele constatate in plus nu se inregistreza in contabilitate

Ø      diferentele constatate in minus se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii daca sunt ireversibile

Ø      daca diferentele sunt reversibile, valoarea acestor elemente ramane cea de intrare

pentru elementele de pasiv

Ø      diferentele constatate in minus nu se inregistreaza in contabilitate

Ø      diferentele constate in plus se inregistreaza in contabilitate prin constituirea unui provizion, urmand ca valoarea acestor elemente sa se mentina la cea de intrare.

LUCRARI DE INCHIDERE ALE EXERCITIULUI FINANCIAR

Exercitiul financiar se inchide la data de 31 decembrie a fiecarui an.

Lucrarile contabile de inchidere ale exercitiului:

  1. Inregistrarea curenta a operatiunilor economico-financiare
  2. Intocmirea balantelor de verificare
  3. Inventarierea patrimoniului
  4. Inregistrarea ajustarilor de valoare
  5. Intocmirea balantelor de verificare corelate cu inventarierea
  6. Intocmirea situatiilor financiare anuale (bilant contabil, cont de rezultat, anexe la bilant)
  7. Complectarea registrelor obligatorii (jurnal, cartea mare, inventar)

INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

Se inventariaza totalitatea elementelor patrimoniale ale societatilor

ETAPE

  1. Pregatirea inventarierii

Stabilirea gestiunilor de inventariat

Stabilirea comisiilor de inventariere

Asigurarea listelor de inventariere

  1. Efectuarea inventarierii

Imobilizarile necorporale pe baza registrelor de evidenta

Imobilizarile corporale se identifica faptic stabilind si starea lor fizica

Imobilizarile financiare pe baza cotatiilor pietei la 31 decembrie

Stocurile prin masurare, cantarire, numarare

Creantele si obligatiile pe baza documentelor contabile si a scrisorilor de confirmare

Trezoreria prin numarare

INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

  1. Valorificarea rezultatelor inventarierii

Totalizarea listelor de inventar pe grupe de elemente patrimoniale

Compararea valorilor de inventar (faptice) cu cele din contabilitate (scriptice)

Clasificarea diferentelor dupa cauza aparitiei lor

q     Diferente cauzate de modificarea valorii elementelor (pretul pietei, starea bunurilor, situatia clientilor, etc)

q     Diferente cauzate de gestionarea necorespunzatoare a elementelor (plusuri sau minusuri cantitative)

Diferentele de valoare se inregistreaza in contabilitate sub forma provizioanelor

Plusurile de gestiune se inregistreaza ca o intrare in gestiune in corespondenta cu un cont de venituri

Minusurile se inregistreaza ca o iesire din gestiune in corespondenta cu un cont de cheltuieli

Compensarea plusurilor cu minusurile doar in situatiile:

q     Exista posibilitatea confuziei

q     Au fost realizate in aceiasi perioada

q     Nu sunt imputabile gestionarilor





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1139
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved