Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


CONTABILITATEA CAPITALURILOR

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic



CONTABILITATEA CAPITALURILOR

1. Capitalurile

Capitalurile reprezinta totalitatea surselor de finantare aflate la dispozitia unei unitati patrimoniale pe o anumita perioada.

Se gasesc in partea de pasiv a bilantului avand rolul de a asigura finantarea cu caracter stabil a mijloacelor economice necesare desfasurarii activitatii unei unitati patrimoniale.



Infiintarea unei unitati patrimoniale, indiferent de tipul si forma de organizare a sa, este conditionata de constituirea capitalului cu care aceasta vrea sa-si inceapa activitatea si care ii creeaza posibilitatea stabilirii unor relatii cu tertii si realizarea obiectului de activitate .

Capitalul exprima, in esenta, sub forma baneasca, obligatiile unitatii patrimoniale fata de cei care participa la constituirea sa indiferent ca sunt persoane fizice sau juridice.

In functie de provenienta si apartenenta sa capitalul poate fi structurat in :

capitaluri proprii;

provizioane pentru riscuri si cheltuieli ;

datorii pe termen mediu si lung

Capitalurile proprii reprezinta sursele de finantare de baza ale unei unitati patrimoniale constituindu-se in principal prin efortul actionarilor si asociatilor cuprinzand:

capitolul propriu-zis proprietate individuala sau ale asociatilor, actionarilor;

primele legate de capital;

diferentele din reevaluare;

rezervele;

beneficiul nerepartizat , reportat din ani precedenti;

rezultatul exercitiului;

fonduri proprii;

subventii legate de capital;

provizioane asimilate capitalului (reglementate).

Capitalul propriu joaca un rol foarte important si in relatiile cu creditori , existenta sa fiind absolut necesara pentru a suporta riscul economic pe care creditorii, altfel , nu vor accepta sa si-l asume.

Constituirea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli corespunde aplicarii principiului prudentei in contabilitate si in evaluarea elementelor patrimoniale .

Ele sunt destinate acoperirii de riscuri si cheltuieli care pot fi prevazute si estimate fara insa a fi cunoscute marimea lor exacta si data efectuari lor .

Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli reprezinta datorii probabile situate in pasivul bilantier intre capitalurile proprii si datoriile pe termen lung deoarece:

cand riscurile sau cheltuielile pentru care s-au constituit sunt nule sau neexistente , provizioanele constituite pot fi asimilate capitalurilor proprii;

cand riscurile sau cheltuielile pentru care s-au constituit sunt mai mari decat nivelul provizioanelor constituite, acestea sunt asimilate datoriilor ce urmeaza a fi decontate in timp, pe mai multe exercitii .

Cele mai importante categorii de provizioane pentru riscuri si cheltuieli sunt:

- provizioanele pentru litigii, amenzi, penalitati, despagubiri, daune si alte datorii incerte ;

- provizioanele pentru cheltuieli legate de activitatea de "service" in perioada de garantie ;

- provizioanele pentru cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii;

- provizioanele pentru pierderi latente aferente unor cheltuieli pe termen lung.

Datoriile pe termen mediu si lung exprima resursele straine apartinand unei unitati patrimoniale pe o perioada mai mare de un an:

imprumuturile din emisiunea de obligatiuni;

credite bancare pe termen mediu si lung;

datoriile privind concesiunile;

datorii legate de participatii.

Organizarea contabilitatii capitalurilor este influentata de:

1.) Ce tip de unitate patrimoniala organizeaza contabilitate datorita particularitatilor pe care le prezinta diferitele tipuri de unitati patrimoniale.

2.) Formele de organizare juridica a unitatilor patrimoniale:

- societati de persoane;

- societati de persoane si capital;

- societati de capital.

Principalele tipuri de societati de persoane sunt :

societati in nume colectiv ( SNC) ;

societati in comandita simpla (SCS).

Sunt infiintate de asociati pe baza cunoasterii reciproce a calitatii morale si profesionale. Raspunderea este nelimitata si solidara , cu exceptia asociatilor comanditari din asociatiile in comandita simpla care raspund in limita aportului lor la capitalul social .

Principalul tip de societate de persoana si capital din tara noastra este societate cu raspundere limitata (SRL) .Este o forma intermediara intre societatile de persoane si cele de capital, raspunderea acestora fiind limitata la nivelul aportului la capitalul social .

Din aceasta categorie fac parte :

societatile pe actiuni;

societatile in comandita pe actiuni.

3.) Caile si modalitatile de constituire a capitalului social

In SCS, SNC, SRL, capitalul social este reprezentat de parti sociale apartinand proprietarilor in calitate de asociati, partile sociale facand obiectul cesiunii intre asociati sau intre acestia si terti , nefiind negociabile . In SA si SCA actionarii subscriu si constituie integral capitalul social fiind detinatorii de actiuni, titluri liber negociabile. Societatile constituite prin subscriptie publica includ si fondatorii care au drepturi suplimentare fata de ceilalti actionari .

Baza juridica de organizare a contabilitatii unei societati o constituie documentatia de infiintare a societatii comerciale si atestare ei ca persoana juridica si in special statutul unitatii patrimoniale si contractul de societate .

Documentatia de infiintare a unei societatii comerciale asigura inregistrarea in contabilitate a relatiei juridice de drept de creante care ia nastere intre societate si asociati /actionari pentru promisiunile de aport la capitalul subscris de acestia.

Varsarea efectiva a capitalurilor este consemnata in functie de natura aporturilor in urmatoarele documente :

aporturile in bani :- chitanta pentru depuneri in numerar;

- foaie de varsamant si extras de cont pentru depunerile direct in contul bancar al unitatii patrimoniale;

aporturile in natura - proces verbal de predare - preluare in care se precizeaza caracteristicile bunului adus ca aport si valoarea lui dupa ce a fost stabilita de o comisie de evaluare sau de un expert.

1.1. Conturile utilizate in organizarea contabilitatii capitalurilor

In organizarea contabilitatii capitalurilor se folosesc conturile din clasa 1 " Conturi de capital " avand urmatoarele grupe componente :

grupa 10 - Capital si rezerve

grupa 11 - Rezultatul reportat ;

grupa 12 - Rezultatul exercitiului ;

grupa 13 - Subventii pentru investitii;

grupa 14 - Provizioane reglementate;

grupa 15 - Provizioane pentru riscuri si cheltuieli;

grupa 16 - Imprumuturi si datorii asimilate.

Aceste grupe de conturi contin conturi sintetice de gradul I si unde este cazul conturi sintetice de gradul II .

1.2 Contabilitatea operatiunilor de constituire a capitalului social

Constituirea oricarei societati comerciale presupune in primul rand crearea capitalului social pentru demararea si dezvoltarea propriei activitati .Formarea capitalului social presupune parcurgerea a doua etape:

subscrierea de catre asociat sau actionari a capitalului conform actelor de constituire a societatii ;

varsarea efectiva a capitalului in natura sau in bani in baza documentelor justificative privind varsamintele de capital .

Contabilitatea constituirii capitalului social se tine cu ajutorul contului 101 "Capital social" care este structurat in doua conturi sintetice de gradul II, pentru a surprinde cele doua momente: subscrierea si varsarea efectiva a capitalului astfel :

1011 "Capital subscris nevarsat "

1012 " Capital subscris varsat"

CONTUL 1011 " CAPITAL SUBSCRIS NEVARSAT" (C.S.N.)

Continutul economic - este un cont de surse proprii facand parte din clasa conturilor de capital , grupa "capital si rezerve", exprima obligatia de varsamant a capitalului pentru asociati sau actionari .

Functia contabila - este un cont de pasiv ( incepe prin a se credita )

Se crediteaza cu capitalul subscris de catre asociati sau actionari in baza contractului de societate si declaratiilor de subscriere in corespondenta cu contul 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul "

Se debiteaza pe masura depunerii efective a aportului la capital in bani sau in natura in baza chitantei (pentru depuneri in numerar) ,extras de cont (depuneri in contul disponibil de la banca ), proces verbal de predare - preluare (pentru aporturile in natura depuse efectiv) in corespondenta cu contul 1012 "Capital subscris varsat" (C.S.V.)

D    1011 "C.S.N."(P) C

varsarea capitalului 1 - subscrierea capitalului

2.1 reflectare bilantiera 1.1. reflectarea bilantiera

A = P + Xpj - Xpi A + Xai =P + Xpj

2.2 inregistrarea in conturi     2.2.inregistrarea in conturi 1011"CSN "= 1012 "CSV" 456"DAPC"= 1011"CSN"


Sold final creditor: reprezinta capitalul

Social subscris si nevarsat pana la acel moment

CONTUL 1012 "CAPITAL SUBSCRIS VARSAT" (C.S.V.)

Rolul contului - este de a inregistra , urmari si controla capitalul varsat efectiv de asociati in natura si in bani precum si de a inregistra cresterea si reducerea capitalului social.

Continutul contului - este un cont de surse proprii care exprima obligatia societatii fata de asociati pentru capitalul varsat pe intreaga durata de existenta a unitatii patrimoniale. Face parte din clasa conturilor de capital , grupa de capital si rezerve.

Functia contabila - este un cont de pasiv (incepe prin a se credita).

Contul se crediteaza pe masura depunerii aporturilor in bani sau in natura in corespondenta cu contul 1011 "C.S.N.".

Se debiteaza cu reducerea capitalului social in urma retragerii de asociati , dizolvarii sau lichidarii societatii in corespondenta cu contul 456 " DApC"

D    1012 "C.S.V."(P) C

retragerea aportului 1. varsarea capitalului

dizolvare, lichidare A = P + Xpi -Xpj

A - Xai = P - Xpi 1011 "CSN"=1012 "CSV"

1012 "C.S.V."= 456 " DApC"


Sold final creditor: reprezinta capitalul social subscris si varsat pana la acea data

CONTUL 456 " Decontari cu asociatii privind capitalul "(DApC)

Rolul contului este de a inregistra , urmari si controla decontarile cu asociatii privind aportul acestora la capitalul social subscris , respectiv drepturile de creanta ale societatii fata de asociati pana la depunerea completa a aportului la capitalul social .

Continutul economic este un cont de decontari, face parte din clasa conturilor de terti, grupa 45 - grup si asociati

Functia contabila -este un cont bifunctional (de activ sau de pasiv).

In cazul constituirii capitalului social incepe prin a se debita si se debiteaza cu drepturile de creanta ale societatii fata de asociati pentru aporturile la capitalul subscris in corespondenta cu contul 1011 "C.S.N.".

Se crediteaza cu varsamintele de aport in bani sau in bunuri efectuate la termen sau anticipat in contul capitalului social subscris prin debitul conturilor care arata natura aporturilor:

531 " Casa "(C)

5121 " Conturi la banci in lei "(C.B.L.)

211 " Terenuri" (T)

212 "Mijloace fixe "(M.F.)

300 "Materii prime "(M.P)

301 "Materiale consumabile"(M.C)

371 " Marfuri " (Mf)

D 456 "DApC" C


1. subscrierea capitalului 2. depunerea aportului

A + Xai = P + Xpi A + Xai - Xaj = P

456 "DApC " = 1011 "C.S.N " % = 456 "DApC"

5121 "CBL"

531 "C"

211 "T"

212 "MF"

300 "MP"

301 "MC"

371 "Mf"

Sold final debitor : exprima
drepturile de creanta ale firmei
fata de asociatii care nu au depus
intregul capital social

1.3. Aplicatie practica

La data de 01.02.2001 se constituie societatea comerciala "XZZ" SRL conform certificatului de inmatriculare la Oficiul Registrului Comertului Caras - Severin cu un capital social de 20.000.000 lei divizat in 20 parti sociale cu valoarea nominala de 1.000.000 lei .

Capitalul este subscris de doi asociati astfel :

- asociatul "A" detine 15 parti sociale din care 10 parti sociale reprezinta un aport in natura, un mijloc fix, evaluat la 10.000.000, iar 5 parti sociale respectiv 5.000.000 lei reprezinta aport in numerar ce urmeaza sa fie depus la casieria unitatii la termenul prevazut in contractul de societate.

- asociatul "B" detine 5 parti sociale reprezentand aport in numerar ce urmeaza sa fie depus in contul societatii deschis la Banca Agricola Resita .

Conform contractului de societate se mentioneaza ca aportul in numerar poate fi varsat in termen de 10 zile de la data constituirii societatii, iar aportul in natura se depune odata cu subscrierea capitalului si constituirea societatii

Inregistrarea in contabilitatea cronologica

Nr.

crt.

Data

Explicatia

Ecuatia bilantiera

Sume debitoare

Formula contabila

Sume creditoare

Subscriera capitalului social

A+Xai=P+Xpj

456"DApC"=1011"CSN"

Depunerea aportului in natura

A-Xai+Xaj =P

212"MF"=456"DApC"

Realizarea aportului varsat

A=P-Xpi+Xpj

1011"CSN"=1012"CSV"

Depunerea aportului in numerar conform chitantei nr. 1 si a foii de varsamant nr. 21511

A-Xai+Xaj=P

% = 456 "DApC"

5121 "CBL"

5311"CL"

Realizarea integrala a capitalului subscris

A=P-Xpi+Xpj

1011"CSN"=1012"CSV"

Inregistrarea in contabilitatea sistematica

D 456 "DApC" C

2) 10.000.000

4) 10.000.000

TSD =20.000.000 TSC = 20.000.000


SFD = 0

D 212 "MF " C

TSD =10.000.000 TSC= 0


SFD = 10.000.000

D 1011 "CSN" C

1) 20.000.000

TSD =20.000.000 TSC= 20.000.000


SFC = 0

D 5311 "CL " C


TSD =5.000.000 TSC= 0


SFD =5.000.000

D    1012 "CSV " C

TSD = 0 TSC = 20.000.000


SFC = 20.000.000

D 5121 "CBL " C


TSD = 5.000.000 TSC = 0


SFD = 5.000.000

2. Contabilitatea imobilizarilor

Capitalul unei unitati patrimoniale poate fi plasat in:

bunuri si valori;

stocuri ;

mijloace banesti sau de trezorerie.

Bunurile si valorile reprezinta imobilizari sau active imobilizate destinate pentru a servi o perioada mai indelungata in activitatea unitatilor patrimoniale (de regula mai mare de un an ), nu se consuma la prima utilizare, valoarea lor recuperandu-se esalonat prin includerea pe mai multe exercitii in functie de durata lor (reglementata prin lege) de folosinta.

Imobilizarile contin in structura lor 4 categorii:

imobilizari necorporale:

- cheltuieli de constituire sau extindere;

- cheltuieli de cercetare -dezvoltare;

- concesiuni, brevete, licente;

- alte imobilizari necorporale.

imobilizari corporale:

- terenuri ;

- mijloace fixe.

Imobilizari in curs :

- Imobilizari necorporale in curs;

- Imobilizari corporale in curs.

Imobilizari financiare :

- Titluri de participare ;

- Titluri imobilizate de activitati de portofoliu ;

- Alte titluri imobilizate ;

- Creante imobilizate

Contabilitatea activelor imobilizate se tine cu ajutorul conturilor din clasa 2 "Conturi de imobilizari" si a urmatoarele grupe de conturi:

- 20" Imobilizari necorporale";

- 21 "Imobilizari corporale";

23 "Imobilizari in curs";

26 "Imobilizari financiare";

28 "Amortizari privind imobilizarile";

29 "Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor".

2.1. Contabilitatea imobilizarilor necorporale

Imobilizarile necorporale nu se concretizeaza in bunuri materiale, au o pondere nesemnificativa in totalul imobilizarilor . Datorita structurii variate se urmaresc cu urmatoarele conturi din grupa 20 :

201 "Cheltuieli de constituire";

203 "Cheltuieli de cercetare - dezvoltare";

205 "Concesiuni, brevete, alte drepturi si valori asimilate";

207 "Fondul comercial";

208 "Alte imobilizari necorporale".

Cheltuielile de constituire cuprind :

taxe si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare;

cheltuieli privind emisiunea si vanzarea de actiuni si obligatiuni;

alte cheltuieli de infiintare sau extindere a unitatii patrimoniale .

Contabilitatea acestor cheltuieli se organizeaza cu ajutorul Contului 201 "Cheltuieli de Constituire"

Rolul contului este de a inregistra cheltuielile ocazionate de infiintarea sau extinderea unitatii patrimoniale .

Continutul economic - acest cont face parte din clasa de active imobilizate, grupa imobilizarilor necorporale, fiind de natura cheltuielilor care nu afecteaza rezultatul exercitiului decat in cota anuala egala cu amortizarea lor .

Functia contabila - cont de activ .

Se debiteaza cu cheltuielile de constituire sau extinderea unitatii in corespondenta cu conturile ce reflecta efectuarea platii sau obligatia de plata :

- 5311 "Casa in lei";

- 5121 "Conturi la banci in lei";

- 404 "Furnizori de imobilizari".

Se crediteaza cu cheltuielile de constituire amortizate integral si scoase din evidenta unitatii patrimoniale in corespondenta cu contul 2801 "Amortizarea cheltuielilor de constituire"

Soldul final este debitor si reflecta cheltuielile de constituire existente si ramase neamortizate.

D 201 "Cheltuieli de constituire" C

- cheltuieli efectuate cu plata 2 - scoaterea din evidenta

imediata    a cheltuielilor amortizate integral

A + Xai - Xaj =P A - Xai = P - Xpi

201 "CC"= % 2801 "ACC" = 201 "CC "

5311 "CL"

5121 "CBL"

- cheltuieli cu o plata ulterioara

A + Xai = P + Xpi

201 "CC" = 404 "FI"

Sold final debitor

2.2. Contabilitatea imobilizarilor corporale

Imobilizarile corporale reprezinta bunuri care au o structura materiala bine determinata, reprezentand baza tehnica si materiala a activitatilor de productie si de comercializare .

Imobilizarile corporale cuprind :

terenuri;

amenajari la terenuri;

mijloace fixe .

Mijloacele fixe conform legislatiei reprezinta obiectul singular sau complexul de obiecte care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

au o valoare nominala mai mare decat valoarea minima stabilita de lege;

au o durata nominala de utilizare mai mare de 1 an.

Dupa apartenenta lor, mijloacele fixe se impart in:

mijloace fixe proprietate a unitatii patrimoniale, apartinand patrimoniului acesteia, inregistrate in bilantul acesteia ;

mijloace fixe in folosinta temporara : inchiriere, locatie de gestiune, concesiune evidentiate separat de cele proprii .

Contabilitatea mijloacelor fixe se organizeaza cu ajutorul contului 212 "Mijloace fixe".

Rolul contului este de a evidentia si controla existenta si miscarea activelor concretizate in cladiri, constructii, masini, utilaje, instalatii, mijloace de transport si alte elemente de natura mijloacelor fixe.

Continutul economic este un cont din clasa activelor imobilizate , grupa imobilizarilor corporale reflectand mijloacele economice care participa la mai multe cicluri de fabricatie a caror valoare se transmite treptat sub forma amortizarilor , asupra cheltuielilor fiecarui exercitiu.

Functia contabila - cont de activ

Se debiteaza in corespondenta cu urmatoarele conturi:

404 "Furnizori de imobilizari" cu valoarea mijloacelor fixe achizitionate de la furnizari;

456 "Decontari cu asociatii privind capitalul " - cu valoare mijloacelor fixe aduse ca aport la capitalul social de catre asociati;

722 "Venituri din productia de imobilizari corporale" cu valoare mijloacelor fixe obtinute din productie proprie;

231 "Imobilizari corporale in curs" cu valoarea imobilizarilor corporale in curs terminate, receptionate si puse in functiune.

Se crediteaza in corespondenta cu :

281 "Amortizari privind imobilizarile corporale " cu valoarea mijloacelor fixe complet amortizate, scoase din functiune sau vandute ;

cu valoare de intrare a mijloacelor fixe vandute , incomplet amortizate prin contul 281 "ApIC "cu valoarea amortizarii si prin contul 6721 "Cheltuieli privind activele cedate "cu valoarea neamortizata.

Soldul debitor exprima valoarea mijloacelor fixe in gestiune.

D 212 "Mijloace fixe " C


achizitionate de la furnizor 2 - scoaterea din gestiune a

A + Xai = P + Xpi mijloacelor fixe amortizate

212 "MF" = 404 "FI" A - Xai = P - Xpi

- aport in natura la capitalul 281 "AIC" =212 "MF"

social

A + Xai - Xaj = P - scoaterea din gestiune a

212 "MF" = 456 "DApC" mijloacelor fixe amortizate

- obtinute din productie proprie

A + Xai = P + Xpi

212 "MF " = 722 "VdPdIC

- imobilizari corporale de natura - partial in scopul vanzarii

mijloacelor fixe receptionate    % = 212 "MF"

A + Xai - Xaj = P 281 "AIC"

212 "MF" = 231 "ICiC" 6721 "CpAc"

SFD

Contabilitatea terenurilor se tine pe 2 categorii:

terenuri;

amenajari de terenuri.

Contabilitatea terenurilor si amenajarilor la terenuri (racordarea lor la sistemul de alimentare cu energie, imprejmuirile etc.) se tine cu ajutorul contului 211 "Terenuri " care are doua conturi sintetice de gradul II: 2111 "Terenuri " si 2112 "Amenajari la terenuri"

Contul 211 "Terenuri"

Rolul contului este de a inregistra starea si miscarea operationala referitoare la terenuri si amenajari la terenuri .

Continutul economic. Face parte din clasa conturilor de active imobilizate, grupa imobilizarilor corporale, neamortizabile cu exceptia amenajarilor la terenuri.

Functia contabila: cont de activ

Se debiteaza in corespondenta cu urmatoarele conturi:

404 "FI" cu valoare terenurilor achizitionate de la furnizori;

456 "DApC" cu valoarea terenurilor aduse ca aport in natura la capitalul social;

231 "ICI" cu costul de productie al amenajarilor in regie proprie facuta la terenuri.

Se crediteaza cu valoarea terenurilor vandute , retrase de catre asociati din capitalul social in corespondenta cu conturile:

6721 "Cheltuieli privind activele cedate;

456 "DApC".

Soldul debitor reprezinta valoarea terenurilor si costul efectiv al amenajarilor la terenuri

D 211 " Terenuri " (A) C


achizitionate de la furnizori 2 - terenuri scoase din gestiune

cu plata ulterioara in urma vanzarii

A +Xai = P + Xpi 6721 "Cpac" = 211 "T"

211 "T"= 404 "FI" - retrase din capitalul social

- aport la capitalul social 456 "DApC" = 211 "T"

A + Xai - Xaj = P

211 "T" = 456 "DapC"

- amenajari in regie proprie la

terenuri

211 "T" = 231 "IciC"

SFD

2.3. Contabilitatea imobilizarilor in curs

Unele imobilizari corporale si necorporale sunt rezultatul unui proces investitional si necesita un anumit timp in vederea obtinerii acestora si exploatarii efective.

Cheltuielile efectuate de-a lungul procesului investitional nu pot fi inregistrate in categoria imobilizarilor finite din urmatoarele considerente:

nu pot fi folosite inca pentru scopul in care au fost create;

nu se cunoaste costul complet de achizitionare sau de productie cu care sa fie inregistrata in contabilitate decat in momentul receptiei finale a lor .

Din aceasta cauza se organizeaza contabilitatea imobilizarilor in curs pe doua categorii:

imobilizari in curs necorporale;

imobilizari in curs corporale.

Imobilizarile in curs necorporale reprezinta costul de productie respectiv de achizitie a imobilizarilor necorporale neterminate pana la finele exercitiului .

Contabilitatea acestora se organizeaza cu ajutorul contului 230 " Imobilizari in curs necorporale" in care se evidentiaza cheltuielile de proiectare, executie si omologare a prototipurilor si seriilor pentru produsele noi, tehnologii noi si alte cheltuieli facute pana la darea in exploatare fiind un cont de active imobilizate in curs de executie cu functia contabila de activ.

Imobilizarile in curs corporale reprezinta investitiile in curs de executie efectuate in regie proprie sau in antrepriza evaluate la costul de productie respectiv la costul de achizitie reprezentand pretul de deviz al investitiei .

Contabilitatea acestora se tine cu ajutorul contului 231 "ICC" care are ca si obiect de inregistrare cheltuielile efectuate pentru investitii in regie proprie si antrepriza si a avansurilor acordate furnizorilor pentru obtinerea de mijloace fixe sau pentru executarea de amenajari la terenuri .

Este un cont de active imobilizate din grupa conturilor de imobilizari in curs fiind un cont de activ .

2.4. Contabilitatea imobilizarilor financiare

Imobilizarile financiare reprezinta plasamente ale capitalului sau a altor resurse pe timp indelungat in titluri sau actiuni pentru a obtine drepturi la formarea capitalului altor societati si prin aceasta calitatea de a participa la luarea deciziilor privind strategia si gestiunea acestor societati precum si /sau acordarea de imprumuturi, respectiv creante pe termen lung in scopul obtinerii de venituri.

Imobilizarile financiare se impart in:

titluri de participare;

titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu;

imprumuturi acordate pe termen lung;

creante legate de participatii;

alte creante imobilizate.

Titlurile de participare reprezinta plasamente de resurse financiare pe termen indelungat sub forma de actiuni sau alte titluri de valoare in capitalul altor unitati patrimoniale, intr-o cota care asigura unitatii detinatoare exercitarea unui control sau a unei influente notabile in decizia si gestiunea unitatii respectiv realizarea unui profit.

Contabilitatea se tine cu ajutorul contului 261 "Titluri de participare".

Rolul contului este de a evidentia titlurile achizitionate sau aduse ca aport de asociati sau actionari la capitalul altor firme.

Continutul economic

Contul face parte din clasa conturilor de active imobilizate, grupa imobilizari financiare.

Functia contabila este un cont de activ.

Se debiteaza in corespondenta cu conturile:

-269 " Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare " cu valoarea nominala a titlurilor de participare intrate in patrimoniu in urma achizitionarii cu plata ulterioara;

- 5121 "Contul la banci in lei " sau 5311 "Casa in lei " cu valoarea titlurilor achizitionate sau rascumparate de la terti cu plata imediata;

- 456 "DapC" cu valoare titlurilor aduse ca aport in natura.

Se crediteaza cu contravaloarea titlurilor de participare cedate (vandute) in corespondenta cu contul 6721 "Cheltuieli privind activele cedate".

Soldul final este debitor si reprezinta valoarea titlurilor de participare detinute de catre o firma la un moment dat.

D 261 "Titluri de participare " C


1. achizitionare cu plata ulterioara    2. scoatere din gestiune prin

A + Xai = P+ Xpi vanzare

261 "TP" = 296 "VeTP" A - Xai + Xaj = P

achizitionare cu plata imediata 6721 "ChpAC"= 261 "TP"

A +Xai - Xaj -Xak = P

261 "TP" = %

5121 "CBL"

5311 "CL"

aport de capital

A-      Xai +Xaj = P

261 "TP" = 456 "DApC"

SFD

2.5. Contabilitatea deprecierii imobilizarilor

Imobilizarile isi pierd treptat in timp valoarea de utilitate si potentialul economic fiind astfel supuse unui proces de depreciere. Apar doua categorii de deprecieri:

deprecieri ireversibile ca urmare a uzurii fizice si morale a imobilizarilor, marimea valorii deprecierilor in timp se masoara cu ajutorul sistemelor de amortizare;

deprecieri reversibile, activele imobilizate in perioada urmatoare pot sa cunoasca o depreciere a valorii lor de utilitate astfel incat pretul de piata a lor sa fie inferior valorii lor de intrare.

Acest tip de deprecieri nu sunt certe, iar efectul lor asupra gestiunii activelor imobilizate este atenuat prin utilizarea sistemelor de provizioane.

Amortizarea este anuitatea (cota anuala) din valoare de intrare a imobilizarilor corespunzatoare deprecierii ireversibile si care se recupereaza prin includerea sau trecerea pe cheltuielile fiecarui exercitiu si apoi deducerea acestor cheltuieli din veniturile obtinute.

Presupune existenta a doua laturi: economica si financiara.

Latura economica se refera la includerea in cheltuielile fiecarui exercitiu a sumei reprezentand deprecierile suferita de imobilizari.

Din punct de vedere financiar recuperarea amortizarii se face in momentul incasarii pretului produselor vandute, sumele recuperate prin pret fiind resurse financiare (deoarece amortizarea este o cheltuiala fara plata) din care se constituie fondurile necesare pentru inlocuirea imobilizarilor depreciate .

Amortismentul unei imobilizari se determina in functie de trei elemente obligatorii:

valoarea de amortizat care reprezinta valoarea de intrare a imobilizarilor in patrimoniu;

durata amortismentului care se determina in functie de timpul de folosinta a imobilizarilor (durata de functionare a acestora ) si difera in functie de tara, categoria si natura imobilizarilor;

metoda de calcul folosita este in functie de regimul de amortizare folosit: liniar, degresiv, accelerat.

Sistemul liniar este cel mai des folosit presupune repartizarea uniforma a valorii de intrare a mijloacelor fixe pe toata durata de functionare stabilita:

Amortizare /an =valoarea de intrare a mijlocului fix / durata de functionare (ani)

(anuitate)

2.5.1 Contabilitatea amortizarii

Pentru organizarea contabilitatii amortizarii se folosesc conturile din grupa 28 "Amortizari privind imobilizarile "care cuprind doua conturi sintetice de gradul I:

280 " Amortizari privind imobilizarile necorporale ";

281 " Amortizari privind imobilizarile corporale "

Imobilizarile financiare, datorita naturii lor nu sunt supuse unei deprecieri sistematice, pe parcursul existentei lor in gestiunea unitatii pot cunoaste si aprecieri ale valorii lor de intrare, din aceasta cauza nu se amortizeaza.

Cele doua conturi au roluri, continut economic si functie contabila asemanatoare.

Continutul economic se inscriu in clasa conturilor de imobilizari fiind conturi rectificative a valorii de inregistrare a imobilizarilor pentru a stabili valoarea neta a acestora ce urmeaza a fi inscrisa in bilantul contabil.

Functia contabila sunt conturi de pasiv.

Se crediteaza cu amortizarea care se inregistreaza lunar pe cheltuielile de exploatare privind amortizarea imobilizarilor in corespondenta cu contul 6811 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor".

Se debiteaza la cesionare (vanzare )sau scoaterea din gestiune a imobilizarilor cu amortizarea aferenta acestora prin creditul conturilor de imobilizari necorporale sau corporale aferente.

Soldul creditor arata amortizarea aferenta imobilizarilor existente in gestiune .

D 28. " Amortizarea imobilizarilor .." (P) C


2. scoaterea din evidenta a imobi- 1. inregistrarea amortizarii

lizarilor necorporale A + Xai = P + X pi + Xpj

A - Xai = P - Xpi 6811 "Ch.C.A.I" = %

280 "AFN" = % 280 "AIN" 281

201"CC"

"AIC" 203 "CCD"

208 "AFN"

scaderea din gestiune a imobi-

lizarilor corporale

A - Xai = P- Xpj

281 "AFC" = 212 "MF"

SFC

2.6. Aplicatii practice

1. Pentru constituirea unei societati s-au efectuat cheltuieli cu inmatricularea societatii in suma de 2.000.000 lei, platite in numerar, conform chitantei eliberate de oficiul Registrului Comertului nr. 103142 si cheltuieli cu publicarea datelor de constituire a societatii la Monitorul Oficial in suma de 500.000 lei conform chitantei nr. 113410 eliberate de Oficiul Registrului Comertului.

2. Se achizitioneaza 2 utilaje la pretul de 60.000.000 lei bucata, T.V.A. 19% conform facturii eliberate de furnizorul "Y" S.R.L.

3. Se inregistreaza amortizarea imobilizarilor pentru primul an, pe baza planului de amortizare cunoscand urmatoarele:

durata de functionare a utilajelor este de 10 ani;

durata de amortizare a cheltuielilor de constituire este de 2 ani.

4. Dupa primul an de functionare se vinde un utilaj la pretul de 55.000.000 lei si T.V.A 19% conform facturii.

5. Se scade din gestiune utilajul vandut a carui valoare de intrare este de 60.000.000 lei, amortizarea inregistrata pana in momentul vanzarii 6.000.000 lei conform fisei mijlocului fix si a planului de amortizare.

6. Se achizitioneaza de la o alta societate comerciala pe actiuni 1.000 actiuni la pretul 10.000 lei / actiune, care confera dreptul de participare la conducerea societatii, achitandu-se suma de 10.000.000 lei din contul de la banca conform ordinului de plata.

7. Se vand 100 actiuni la pretul de 10.100 lei / actiune, conform ordinului de vanzare, cu incasare ulterioara.

8. Se scad din gestiune actiunile vandute la valoarea de intrare de 10.000 lei conform Registrului Actionarilor.

Contabilitatea cronologica

Nr.

Crt.



EXPLICATIA

ECUATIA

BILANTIERA

SUME

DEBITOARE

FORMULA

CONTABILA

SUME CREDITOARE

Plata cheltuielilor de constituire

A + Xai - Xaj = P

201"C.C"5311"C.L"

Achizitionare utilaje

A+Xai+Xaj= P+Xpi

= 404 "F.I."

212 "M-F."

4426 "T.V.A.D."

Amortizarea imobilizarilor

A+Xai= P+Xpi+Xpj

6811 "ChAI" = %

280"AIN"

281"AIC"

Vanzare utilaj

A+Xai= P+Xpi+Xpj

461 "Dd" = %

7721"VCA"

4427"TVAC"

Scadere din gestiune a utilajului vandut

A-Xai+ Xaj= P

A-Xai = P-Xpi

= 212 "MF"

6721 "ChAC"

281 "AIC"

Achizitionare titluri de participare

A+Xai-Xaj = P

261"TP"=5121"CBL"

Vanzare titluri de participare

A+Xai= P+Xpi

461"Dd"=7721"VCA"

Scadere din gestiune

A+Xai-Xaj = P

6721"ChAC"=261"TP

D 212 "MF" C

60.000.000 (5)

TSD 120.000.000 TSC 60.000.000

SFD 60.000.000

D 280 "AIN" C

(3) 1.250.000

TSC 1.250.000

SFC 1.250.000

D 281 "AIC" C

(3) 12.000.000

TSD 6.000.000    TSC 12.000.000

SFC 6.000.000

D 261 "TP" C

(8) 1.000.000

TSD 10.000.000 TSC 1.000.000

SFD 9.000.000

3. Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie

Stocurile reprezinta ansamblul bunurilor, a serviciilor destinate a fi vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrare in procesul de productie, fie a fi consumate la prima lor utilizare in cadrul unitatii patrimoniale.

Stocurile propriu-zise contin:

marfuri;

materii prime;

materiale consumabile;

produse;

animale si pasari;

ambalaje;

obiecte de inventar;

baracamente.

Productia in curs de executie cuprinde productia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele terminate dar nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime.

Toate aceste bunuri si servicii fac obiectul contabilitatii stocurilor si productiei in curs de executie numai daca sunt in proprietatea unitatii patrimoniale incluzand si pe cele aflate in custodie, prelucrare, consignatie la terti.

Stocurile si productia in curs de executie se evalueaza la:

intrarea in patrimoniu;

inventariere;

bilant (inchiderea exercitiului financiar);

la iesirea din patrimoniu.

La intrarea in patrimoniu regula generala de evaluare si inregistrare a stocurilor este la costul istoric care poate fi:

- COSTUL DE ACHIZITIE pentru bunurile aprovizionate de la terti;

- COSTUL DE PRODUCTIE pentru bunurile si serviciile obtinute din activitatea proprie de exploatare;

La intrarea in patrimoniu, bunurile materiale se evalueaza si inregistreaza in contabilitate in cazul in care sunt procurate cu titlu oneros (cumparate) la COSTUL DE ACHIZITIE CARE CUPRINDE:

pretul de cumparare al bunurilor din care sunt deduse taxele recuperabile legal (TVA, taxe asimilate) ca si rabaturile, remizele, ristornurile;

taxele vamale aferente bunurilor importate;

cheltuieli accesorii de achizitionare care pot fi directe sau indirecte legate de aprovizionare pana la intrarea bunurilor in gestiune, respectiv:

- costuri externe: comisioane, transport extern, asigurare;

- costuri interne: de transport pe parcurs intern, cheltuieli de - incarcare - descarcare, receptie, manipulare.

Costul de productie cuprinde:

pretul de achizitie al materialelor consumate;

cheltuieli directe si indirecte de productie.

Stocurile (activele circulante) obtinute prin aport la capital, cu titlu gratuit sau prin donatie se evalueaza si inregistreaza la valoarea de utilitate in functie de pretul pietei si starea acestora.

Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala sau de utilitate (valoare de inventar) stabilita in functie de utilitatea bunului in unitatea patrimoniala si pretul pietei.

Evaluarea stocurilor la inchiderea exercitiului prin bilant contabil se face la valoarea de intrare, adica valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele evaluarii la inventariere.

La iesirea din patrimoniu sau darea in consum , stocurile sunt evaluate si se inregistreaza scaderea din gestiune la valoarea lor de intrare.

Deoarece pe parcursul desfasurarii activitatii aceleasi bunuri se procura la preturi diferite, pentru evaluarea cantitatii de stocuri iesite sau consumate, avand la baza valoarea de intrare a acestora, reglementarile si standardele internationale recomanda urmatoarele metode de evaluare:

metode costului mediu ponderat;

metoda primei intrari primei iesiri (FIFO);

metoda ultimei intrari primei iesiri (LIFO);

metoda pretului standard.

Contabilitatea analitica a stocurilor foloseste atat etalonul banesc cat si cel natural fiind astfel organizata incat sa permita cunoasterea stocurilor cantitativ si valoric pe fiecare loc de depozitare in parte si pe feluri de materiale, produse, marfuri.

Metodele de lucru adoptate de contabilitatea analitica trebuie sa asigure o concordanta deplina cu contabilitatea sintetica.

Exista 3 metode :

metoda cantitativ - valorica (pe fise de conturi analitice);

metoda operativ - contabila (pe solduri);

metoda global-valorica.

Contabilitatea sintetica foloseste pentru evidentierea si inregistrarea stocurilor doua metode:

metoda inventarului permanent;

metoda inventarului intermitent.

Metoda inventarului permanent presupune inregistrarea intrarilor si iesirilor in mod curent pe baza documentelor primare sau centralizatoare.

Se determina stocurile, soldurile permanent.

Metoda inventarului intermitent consta in stabilirea iesirilor pe baza inventarierii stocurilor la finele perioadei curente pe baza relatiei:

E = (Si + I) - Sf

E = valoarea iesirilor

Si = valoarea stocurilor initiale

I = valoarea intrarilor

Sf = valoarea stocurilor finale

3.1. Conturile utilizate

Conturile de stocuri si productie in curs sunt plasate in clasa a treia a planului general de conturi "Conturi de stocuri si productie in curs de executie" care cuprinde 9 grupe:

grupa 30 "Stocuri de materii prime si materiale";

grupa 32 "Obiecte de inventar";

grupa 33 "Productie in curs de executie";

grupa 34 "Produse";

grupa 35 "Stocuri aflate la terti";

grupa 36 "Animale";

grupa 37 "Marfuri";

grupa 38 "Ambalaje";

grupa 39 "Provizioane pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie".

Contul 300 "Materii prime"

Rolul contului: tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de materii prime care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsele finite, integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata dupa cerintele economice.

Continutul economic: face parte din clasa conturilor de stocuri, grupa conturilor de stocuri de materii prime si materiale.

Functia contabila: este un cont de activ .

Se debiteaza: cu cresteri sau intrari in gestiune de materii prime la pret de inregistrare in corespondenta cu creditul urmatoarelor conturi:

401 "Furnizorii, cu valoarea materiilor prime cumparate de la furnizori;

456 "Decontari cu asociatii privind capitalul" , cu valoarea materiilor prime aduse ca aport in natura de catre asociati la constituirea capitalului;

771 "Venituri exceptionale din operatiuni de gestiune", cu valoarea materiilor prime primite cu titlu gratuit;

600 "Cheltuieli cu materiile prime", cu plusuri de materii prime constatate la inventariere.

Se crediteaza cu valoarea la pretul de inregistrare a materiilor prime iesite din gestiune prin debitul conturilor care arata modalitatea de iesire:

600 "Cheltuieli cu materiile prime", cu valoarea materiilor prime consumate incluse pe cheltuielile exercitiului financiar curent; cu valoarea lipsurilor neimputabile si perisabilitatilor incluse pe cheltuielile exercitiului curent;

371 "Marfuri", cu valoarea materiilor prime trecute in gestiunea marfurilor in vederea vanzarii;

671 "Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune", cu valoarea materiilor prime distruse in urma calamitatilor.

D 300 "Materii prime" C

1 - cumparate de la furnizori 2 - consum in procesul de

A+Xai=P+Xpi productie si minus la

300 "MP" = 401"FZ" inventar

- aport la capital A-Xai+Xaj=P

A+Xai-Xaj=P    600 "ChMP" = 300 "MP"

300 "MP" = 456"DapC"    - trecerea la gestiunea

- primite cu titlu gratuit    marfurilor in vederea

A+Xai=P+Xpj vanzarii

300 "MP" = 771"VEOG"    A-Xai+Xaj=P

- plus la inventar 371 "Mf" = 300 "MP"

A+Xai-Xaj=P - materii prime distruse

300 "MP" = 600"ChMP"    in urma calamitatilor

A-Xai+Xaj=P

671 "ChEOG" = 300 "MP"

SFD

Contul 301 "Materiale consumabile" are aceiasi functie contabila ca si contul 300.

Contul 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale "

Rolul contului este de a evidentia diferentele de pret aferente stocurilor de materii prime si materiale consumabile evaluate la costul standard, inregistrandu-se diferentele intre acestea si costul de achizitie.

Continutul economic face parte din clasa conturilor de stocuri, grupa conturilor rectificative a pretului de inregistrare a stocurilor de materii si materiale.

Functia contabila este un cont de activ.

Se debiteaza cu cheltuielile de transport, manipulare, taxe vamale, nedeductibile fiscal, precum si cu diferentele dintre pretul standard si costul de achizitie efectiv a bunurilor stocabile intrate in gestiune prin creditul conturilor:

401 "Furnizori", cu valoarea diferentelor cuprinse in factura furnizorilor;

5121 "Conturi la banci in lei";

5311 "Casa in lei" in cazul in care plata se face imediat.

Se crediteaza cu diferentele de pret aferente stocurilor iesite din gestiune ca urmare a consumului sau lipsurilor neimputabile la inventar prin debitul conturilor:

600 "ChMP";

601 "ChMC";

671 "ChEOG" - cu materialele distruse in urma calamitatilor.

Soldul debitor reprezinta diferentele de pret aferente materiilor prime si materialelor consumabile existente in stoc.

Pentru repartizarea diferentelor de pret, aferente stocurilor de materii prime si materialelor consumabile iesite din gestiune se calculeaza un coeficient de repartizare astfel:

Kr = (Si+Rd)ct308 / (Si+Rd)ct300+(Si+Rd)ct301;

R.c.ct308 = (Rc.ct300+Rc.ct301) * Kr;

Kr = coeficient de repartizare;

Si = sold initial;

Rd = rulaj debitor;

R.c = rulaj creditor.

Obiectele de inventar reprezinta mijloacele economice care prin caracteristicile lor nu intrunesc cumulativ conditiile care caracterizeaza mijloacele fixe, respectiv fie au o valoare sub limita legala pentru mijloacele fixe fie au o durata mai mica de 1 an.

Nu se consuma intr-un singur ciclu de exploatare, ci isi transfera valoarea lor in mai multe cicluri treptat, pe masura intrebuintarii lor in cheltuielile activitatii de exploatare.

Se situeaza din punct de vedere economic intre imobilizari (mijloace fixe) si stocuri materiale fiind mai apropiate de stocuri.

Se deosebesc de piesele de schimb prin faptul ca indeplinesc in mod independent o functie distincta.

Pentru realizarea contabilitatii obiectelor de inventar se folosesc conturile:

- 321 "Obiecte de inventar";

- 322 "Uzura obiectelor de inventar);

- 323 "Baracamente si amenajari provizorii";

- 328 "Diferente de pret la obiecte de inventar".

Contul 321 "Obiecte de inventar"

Rolul contului este de a evidentia existenta si miscarea stocurilor de obiecte de inventar existente in patrimoniu atat in depozite cat si in folosinta efectiva.

Continutul economic: este un cont din clasa conturilor de active circulante, grupa obiectelor de inventar.

Functia contabila: este cont de activ.

Se debiteaza cu valoarea obiectelor de inventar intrate in gestiune la pret de inregistrare in corespondenta cu creditul conturilor:

401 "FZ" : cele achizitionate cu plata ulterioara de la furnizori;

456 "DapC" : contravaloarea celor aduse ca aport la capital;

771 "VEOG": cele primite cu titlu gratuit;

602 "ChOI": obiectele de inventar constatate in plus la inventar.

Se crediteaza cu iesirea din gestiune a obiectelor de inventar prin debitul conturilor:

- 322 "UzOI": pentru cele scoase din folosinta ca urmare a uzurii lor complete cat si pentru cele care constituie lipsuri de inventar neimputabile;

- 671 "ChEOG": cu valoarea obiectelor de inventar pierdute in urma calamitatilor.

Soldul final este debitor si reprezinta valoarea obiectelor de inventar aflate in patrimoniu la un moment dat.

D 321 Obiecte de inventar C

1 - cumparare de la furnizori 2 - scoatere din uz

A+Xai=P+Xpi A-Xai=P-Xpj

321 "OI" = 401 "FZ"    322 "UzOI" = 321 "OI"

- aport la capital - distruse prin calamitati

A+Xai-Xaj=P A+Xaj-Xai=P

321 "OI" = 456 "DapC"    671 "ChEOG" = 321 "OI"

- primite cu titlu gratuit

A+Xai=P+Xpj

321 "OI" = 771 "VEOG"

- plus la inventar

A+Xai-Xaj=P

321 "OI" = 602 "ChOI"

SFD

Pentru obiectele de inventar care nu se consuma la prima lor utilizare se calculeaza si inregistreaza uzura acestora prin una din urmatoarele metode:

metoda recuperarii integrale a valorii la darea in folosinta prin trecerea intregii valori pe cheltuieli in momentul trecerii din magazie in folosinta;

metoda esalonarii in cote egale a valorii pe un numar de perioade de exploatare;

metoda cotelor valorice de uzura pe unitate de produs fabricat cu ajutorul obiectelor de inventar.

Contul folosit este:

322 "Uzura obiectelor de inventar".

Rolul contului este de a evidentia uzura obiectelor de inventar a caror valoare se include la cheltuielile de exploatare fie integral la darea in uz, fie in mod esalonat.

Continutul economic: este un cont din clasa conturilor de stocuri, rectificativ al valorii obiectelor de inventar.

Functia contabila: cont de pasiv.

Se crediteaza: cu uzura obiectelor de inventar date in uz, inclusa pe cheltuieli, prin debitul contului 602 "ChOI".

Se debiteaza : cu valoarea de inregistrare a obiectelor de inventar scoase di folosinta prin creditul contului 321 "OI".

D 322 C

2 - scoatere din gestiune    1 - uzura calculata

A-Xai=P-Xpi A+Xai=P+Xpi

322 "UzOI" = 321 "OI"    602 "ChOI" = 322 "UzOI"

SFC

Contul 328 "Diferente de pret la obiecte de inventar" are functiuni asemanatoare cu contul 308.

Contabilitatea produselor se organizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 34 "Produse" care cuprinde conturile:

341 "Semifabricate";

345 "Produse finite";

346 "Produse reziduale";

348 "Diferente de pret la produse".

Contul 345 "Produse finite".

Rolul contului: de a inregistra si controla stocurile de produse finite si miscarea lor.

Continutul economic: este un cont de stocuri din grupa produselor finite, care se inregistreaza la un cost prestabilit (standard).

Functia contabila: cont de activ.

Se debiteaza: cu valoarea de inregistrare a produselor finite intrate in gestiunea unitatii realizate din productia proprie sau constatate in plus la inventar prin creditul contului 711 "Venituri din productia stocata".

Se crediteaza: cu valoarea de inregistrare a produselor finite iesite din gestiune prin vanzare sau constatate minus la inventar prin debitul contului 711. Pentru cele iesite din gestiune prin vanzare, concomitent se inregistreaza contabil si realizarea venitului aferent respectiv 411 "Clienti" = 701 "Venituri din vanzarea produselor finite".

Soldul contului este debitor si reprezinta valoarea la pretul de inregistrare a produselor finite aflate in stoc.

D 345 "Produse finite" ____ C

1 - produse finite obtinute din    2 - iesiri din gestiune

productia proprie si cele     prin vanzare sau

rezultate ca si plus la inventar    minus la inventar

A+Xai=P+Xpi A-Xai=P-Xpi

345 "PF" = 711 "VPS" 711 "VPS" = 345 "PF"

SFD

Contabilitatea marfurilor se organizeaza cu ajutorul grupei 37 "Marfuri" care cuprinde conturile 371 "Marfuri" si 378 "Diferente de pret la marfuri".

Marfurile sunt bunuri achizitionate in vederea vanzarii in aceiasi stare.

Sunt asimilate acestora si materiile prime, materialele, obiectele de inventar, achizitionate de la terti si vandute ulterior in starea in care au fost cumparate.

Contul 371 "Marfuri".

Rolul contului: tine evidenta existentei si miscarii marfurilor aflate in depozit precum si in unitatile de desfacere cu amanuntul.

Continutul economic: cont de stocuri ., grupa marfuri.

Functia contabila: cont de activ.

Se debiteaza: cu valoarea la pret de inregistrare a marfurilor intrate in gestiune in corespondenta cu creditul urmatoarelor conturi:

- 401 "Furnizori": cele achizitionate cu plata de la furnizori;

- 378 "Diferente de pret la marfuri": cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate in gestiune cuprins in pretul de vanzare;

- 300 "Materii prime", 301 "Materiale consumabile", 321 "Obiecte de inventar": cu valoarea materiilor prime, materialelor, obiectelor de inventar trecute la gestiunea de marfuri;

- 4428 "TVA neexigibila", in situatia in care inregistrarea marfurilor se face la pretul de vanzare cu amanuntul;

- 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul", cu valoarea marfurilor aduse ca aport la capitalul social;

- 771 "Venituri exceptionale din operatiuni de gestiune", cu valoarea marfurilor primite ca donatii;

- 607 "Cheltuieli privind marfurile", cu valoarea marfurilor constatate in plus la inventariere.

Se crediteaza : cu valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite din gestiune , prin debitarea conturilor:

- 607, cele iesite prin vanzare, constatate lipsa la inventar neimputabile , cat si cele aferente perisabilitatilor;

- 378, cu adaosul comercial aferent marfurilor iesite din gestiune;

- 4428, cu taxa pe valoare adaugata aferenta marfurilor vandute cu amanuntul;

- 671, cu valoarea pierderilor de marfuri din calamitati.

Contul are sold final debitor reprezentand stocul de marfuri aflat in gestiune la un moment dat, la pret de inregistrare.

D 371 "Marfuri" C

1 - cumparate de la furnizori 2 - scadere din gestiune

A+Xai=P+Xpi a mf. vandute si minus

371 "Mf"= 401 "FZ"    la inventar

- adaos comercial aferent A-Xai+Xaj=P

marfurilor intrate    607 "ChMf" = 371 "Mf"

A+Xai=P+Xpi    - adaos com. aferent

371 "Mf" = 378 "DPMf" mf. vandute

- TVA neexigibila aferenta A-Xai=P-Xpi

intrarilor in gestiune 378"DPMf" = 371"Mf"

371 "Mf" = 4428 "TVA    - TVA neexigibila

neexigibila" aferenta vanz.

- materii prime , materiale, A-Xai=P-Xpi

obiecte de inventar, care 4428"TVA neexigibila" =

urmeaza a fi vandute = 371"Mf"

A+Xai-Xaj-Xak-Xal=P - mf. distruse prin

371 "Mf" = % calamitati

300 "MP" A-Xai+Xaj=P

301 "MC"    671 "ChEOG"=371"Mf"

321 "OI"   

- marfuri primite cu titlu gratuit

A+Xai=P+Xpi

371 "Mf" = 771 "VEOG"

- plus la inventar

A+Xai-Xaj=P

371 "Mf" = 607 "ChMf"

SFD

Pretul de inregistrare evidentiat in contul 371 poate fi :

pretul efectiv de cumparare;

pretul prestabilit de cumparare;

pretul de vanzare.

Daca se foloseste pretul efectiv de cumparare la inregistrarea marfurilor, costul de achizitie se formeaza si se evidentiaza in urmatoarele conturi:

pretul efectiv de cumparare fara TVA in contul 371;

cheltuielile de aprovizionare, transport, manipulare, etc., in contul 371 "Marfuri".

In cazul folosirii pretului prestabilit de cumparare care poate fi un pret mediu ponderat dintr-o perioada precedenta sau pretul de la furnizorul principal, costul de achizitie cuprinde:

pretul prestabilit de cumparare in contul 371 "Marfuri";

cheltuieli de aprovizionare si diferentele intre pretul efectiv de cumparare si pretul prestabilit in contul 378 "Diferente de pret la marfuri".

Pentru inregistrarea la pretul de vanzare care poate fi pret cu ridicata, cu amanuntul, etc., costul de achizitie se inregistreaza:

pretul de vanzare ce cuprinde adaosul comercial in contul 371 "Marfuri";

adaosul comercial si cheltuieli de aprovizionare in contul 378 "Diferente de pret la marfuri" .

Acest lucru necesita defalcarea contului 378 "Diferente de pret la marfuri" pe doua conturi sintetice de gradul 2.

3781 "Diferente de pret din cheltuieli de aprovizionare" cu functia contabila de activ;

3782 "diferente de pret din adaosul comercial, cu functia contabila de pasiv.

CONTUL 3782 "DIFERENTE DE PRET DIN adaosul comercial".

Rolul contului: este de a inregistra marimea adaosului comercial ca diferenta dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare al mf.

Continutul economic: face parte din clasa conturilor de stocuri, grupa conturilor de rectificare a valorii de inregistrare a marfurilor in vederea obtinerii costului efectiv de achizitie.

Functia contabila este cont de pasiv.

Se crediteaza cu adaosul comercial aferent marfurilor intrate in gestiune in corespondenta cu contul 371 "Marfuri".

Se debiteaza cu adaosul comercial aferent marfurilor vandute in corespondenta cu contul 371 "Marfuri".

Are sold final creditor si reprezinta adaosul comercial aferent marfurilor existente in stoc.

D    378 "Diferente de pret la marfuri" (P) C

- adaos comercial aferent - adaos comercial aferent

marfurilor vandute    marfurilor intrate

A-Xai=P-Xpi A+Xai=P+Xpi

378 "DPMf" = 371 "Mf"    371"Mf" = 378"DPMf"

SFC

Pentru repartizarea diferentelor de pret aferente marfurilor iesite se calculeaza un coeficient de repartizare (Kr):

Kr = (Si + R.c ) contului 378 / (Si + Rd ) contului 371

Rd contului 378 = R.c contului 371* Ks

Aplicatie practica

1. O societate comerciala se aprovizioneaza cu materii prime si materiale conform facturilor de la furnizori si a notelor de intrare receptie constatare de diferente (NIRCD) astfel:

- materii prime 6.000.000 lei (pret de cumparare fara TVA);

- materiale 4.000.000 lei (pret de cumparare fara TVA);

- TVA deductibila aferenta - 19% inscrisa in facturile primite de la furnizori.

2. Pentru aceasta aprovizionare s-au efectuat cheltuieli de transport conform facturii emise de furnizori in suma de 2.000.000 lei (valoare fara TVA) si 19% TVA deductibila aferenta.

3. Se dau in consum conform bonurilor de consum materii prime in valoare de 4.000.000 lei si materiale de 2.000.000 lei.

4. Se repartizeaza diferentele de pret aferente materiilor prime si materialelor date in consum conform situatiei de calcul.

5. Se aprovizioneaza cu obiecte de inventar de la furnizori in suma 500.000 lei si TVA deductibila 19 % conform facturii.

6. Se dau in folosinta obiecte de inventar si se inregistreaza uzura acestora dupa metoda de calcul a uzurii integral la darea in folosinta in suma de 500.000 lei.

7. Se obtin in urma procesului de productie si se predau la magazie produse finite conform bonurilor de predare in valoare de 10.000.000 lei.

8. Se aprovizioneaza marfuri de furnizori in valoare de 4.000.000 lei (pret de cumparare fara TVA) + TVA deductibila 19%, adaosul comercial 20% ce se inregistreaza in contabilitate la pret de vanzare cu amanuntul, inclusiv TVA.

9. Conform borderoului de vanzari se inregistreaza vanzarile in cursul unei luni incasate in numerar in suma de 3.000.000 lei, TVA colectat 19%.

Se descarca gestiunea cu valoarea marfurilor vandute in suma de 3.000.000 lei si adaosul comercial aferent conform situatiei iesirilor de marfuri.

Contabilitate cronologica

Nr.

crt.

Explicatie

Ecuatie bilantiera

Sume debitoare

Formula contabila

Sume creditoare

Aproviz. mat.prime,mat

A+Xa1+Xa2+Xa3=P+Xp1

300

301

4426

Inreg ch de transport

A+Xa1+Xa2=P+Xp1

308

4426

Inreg consum mat prime si materialele

A-Xa1+.Xa2=P

Repartiz diferentei de pret

A+Xa1+Xa2-Xa3=P

600

601

Aproviz cu ob de inventar

A+Xa1=P+Xp2

321

4426

Dare in uz a ob de inv si ireg uzurii integrale

A+Xa1=P+Xp1



Obt    prod finite

A+Xa1=P+Xp1

Inreg. aprov. marfuri inclusiv adaos com si TVA neexig

A+Xa1=P+Xp1+Xp2+Xp3

A+Xa2=P+Xp1

401

378

4428

Inreg vanz marfurilor incasate in numerar

A+Xa1=P+Xp1

707

4427

Descarcarea gestiunii de mf

607

378

4428

4. Kr = (Si + Rd) Ct308 / (Si + Rd) Contului (300 + 301) =

RcCt308 = (Rcct300 + Ct301)*0,5 = 6.000.000*0,5 = 3.000.000 lei

8. Achizitionare marfuri conform facturii inregistrate la pret de vanzare cu amanuntul.

- pret de cumparare fara TVA 4.000.000 lei;

- TVA deductibila - 19% 760.000 lei;

- adaos comercial - 20%: 4.000.000*20%= 800.000 lei;

pret de vanzare cu amanuntul: 4.000.000 + 800.000 = 4.800.000 lei;

fara TVA

- TVA aferenta pretului de vanzare cu amanuntul - 19%:

4.800.000*19% = 912.000 lei

- pret de vanzare cu amanuntul, inclusiv TVA:

4.800.000+912.000=5.712.000 lei

10. Stabilirea coeficientului de repartizare a adaosului pentru mf. vandute (Kr2)

Kr2 = (Si+R.c) ct378 [(Si+Rd) ct371 - (Si+R.c) ct4428] =

4. CONTABILITATEA RELATIILOR CU TERTII

In vederea realizarii obiectului lor de activitate agentii economici intra in relatii economice diverse in cadrul proceselor de aprovizionare si desfacere, relatii din care se nasc drepturi (creante) si obligatii (datorii).

Astfel, fiecare agent economic se afla in dubla ipostaza, de cumparator si de vanzator.

In functie de natura lor juridica, relatiile pot fi:

generatoare de obligatii;

generatoare de drepturi.

Datoriile reprezinta obligatii pe termen scurt ale unitatii ce rezulta din:

relatii comerciale cu furnizorii sai;

operatiuni financiare cu bugetul statului, organismele de asigurari si protectie sociala;

alte operatiuni cu creditori diversi.

Creantele reprezinta drepturi pe termen scurt ale unitatii rezultate din:

relatiile comerciale cu clientii;

operatiuni cu diversi debitori.

Cea mai mare parte a creantelor unitatilor patrimoniale sunt legate direct de exploatare, respectiv acel domeniu care face obiectul principal al functionarii sale.

Creantele fata de clienti rezulta ca urmare a vanzarii productiei, respectiv realizarii lucrarilor sau serviciilor, isi au izvorul in schimbul de consimtamant concretizat intr-o comanda ferma din partea clientului si acceptata de producator sau avand ca baza contractele incheiate.

Creantele devin certe, sigure, in momentul transferului de proprietate pentru vanzari si in momentul realizarii lor pentru lucrari si servicii.

Contabilitatea creantelor fata de clienti se organizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 4 "Conturi de terti", grupa 41 "Clienti si conturi asimilate" ce cuprinde:

411 "Clienti";

413 "Efecte de primit";

416" Clienti incerti";

418" Clienti - facturi de intocmit";

419" Clienti - creditori".

Creantele se inregistreaza in contabilitatea la valoarea de intrare in patrimoniu care corespunde cu valoarea lor nominala .

Stingerea creantelor fata de clienti se face prin incasarea contravalorii acestora pe baza decontarilor cu numerar, fara numerar sau prin efecte comerciale si prin prescriptie sau ca urmare a trecerilor lor la clienti incerti sau in litigiu.

CONTUL 411 "CLIENTI"

Rolul contului este de a evidentia decontarile cu clientii interni sau externi pentru produsele materiale, marfurile vandute, lucrarile executate si serviciile prestate pe baza de facturi.

Continutul economic: face parte din clasa conturilor de terti generatoare de drepturi de creanta din vanzari sau executari de prestari.

Functia contabila cont de activ.

Se debiteaza cu valoarea facturilor pentru vanzari de bunuri, lucrari executate, servicii prestate cuprinzand pretul acestora si TVA aferente in corespondenta cu creditul conturilor :

701 "Venituri din vanzarea produselor finite";

707 "Venituri din vanzarea marfurilor";

4427 "TVA colectat".

Se crediteaza in urma incasarii valorii facturilor in bani prin debitul conturilor 5121 "Conturi la banci in lei", 5311 "Casa in lei".

Sold final debitor sumele ce urmeaza a fi incasate de la clienti.

D ___________411 "Clienti" ____ C

1- vanzare bunuri 2 - incasare creante

A+Xai=P+Xpj+Xpi A-Xai-Xaj=P

411 "Cl" = % % = 411 "Cl"

701 "VPF" 5121 "CBL"

sau 707 "VvMf" 5311 "CL"

4427 "TVA colectat"


SFD

Datoriile fata de furnizori sunt datorii din exploatare ce apar ca urmare a derularii operatiilor de aprovizionare a unitatilor patrimoniale cu cele necesare in vederea desfasurarii activitatii lor.

Obligatia de plata devine certa in momentul transferului de proprietate pentru bunuri, respectiv in momentul realizarii prestatiei, fiind consemnata, in factura.

Stingerea obligatiilor fata de furnizori se face prin achitarea contravalorii acestora, respectiv a valorii lor nominale.

Pentru reflectarea datoriei fata de furnizori se foloseste grupa 40 "Furnizori si conturi asimilate", ce cuprinde conturile:

401 "Furnizori";

403 "Efecte de primit";

404 "Furnizori de imobilizari";

405 "Efecte de platit pentru imobilizari";

408 "Furnizori - facturi nesosite";

409 "Furnizori - debitori".

CONTUL 401 "FURNIZORI"

Rolul contului: este de a evidentia decontarile cu furnizorii interni sau externi pentru aprovizionarile cu bunuri, lucrari executate sau servicii prestate de catre acestia.

Continutul economic: este un cont din clasa conturilor de terti, grupa obligatii de plata.

Functia contabila: este un cont de pasiv.

Se crediteaza cu obligatiile de plata ce rezulta din achizitionarile facute de la furnizor cat si din prestarile de servicii sau lucrarile efectuate de acestia si cu taxa pe valoarea adaugata aferenta, inscrisa in factura furnizorilor in corespondenta cu debitul conturilor:

300 "Materii prime";

301 "Materiale consumabile";

321 "Obiecte de inventar";

371 "Marfuri";

611 "Cheltuieli cu intretinerile si reparatiile";

626 "Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii";

624 "Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane";

4426 "TVA deductibila".

Se debiteaza cu stingerea obligatiei prin plata acesteia in corespondenta cu creditul conturilor 5121 "Conturi la banci in lei", 5311 "Casa in lei", 5126 "Carnete de CEC - uri cu limita de suma".

Soldul final creditor reprezinta sumele datorate si neachitate fata de furnizori.

D 401 "Furnizori" (P) C

- 2 stingerea datoriilor    - 1 obligatii de plata fata de furnizor

A - Xai = P - Xpi    A + Xai = P + Xpi

% = 401

300

301

321

371

611

626

624

4426

SFC

Contabilitatea remunerarii personalului se organizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 42 "Personal si conturi asimilate".

Principala forma de recompensare a muncii prestate de personal o reprezinta salariul. Salariile se stabilesc in raport cu forma de organizare a unitatii, modul de autofinantare si caracterul activitatii.

Statul de plata reprezinta documentul pe baza caruia se face inregistrarea si decontarea salariilor cuprinzand salariul brut (salariul de incadrare - de baza, sporuri, indemnizatii, compensatii etc.) si retinerile facute din salariu.

CONTUL 421 "PERSONAL - REMUNERATII DATORATE

Rolul contului: are rolul de a inregistra obligatiile firmei fata de personalul angajat, reprezentand salariile, adica echivalentul muncii prestate, retinerile din salarii si decontarea salariilor nete personalului.

Continutul economic: este un cont care face parte din clasa decontarilor cu tertii, grupa obligatii.

Functia contabila: este un cont de pasiv.

Se crediteaza: cu obligatiile firmei fata de personal pentru munca prestata, reprezentand salariile brute in corespondenta cu contul 641 "Cheltuieli cu remuneratiile personalului".

Se debiteaza: cu retinerile din salarii in corespondenta cu creditul conturilor:

4312 "Contributia personalului pentru pensia suplimentara" (5 %);

4372 "Contributia personalului la fondul de somaj" ( 1%);

4311 "Contributia unitatii la asigurarile sociale" (analitic distinct) - 7 % - cu contributia asiguratilor la fondul asigurarilor sociale de sanatate;

444 "Impozitul pe salarii";

425 "Avansuri acordate personalului";

427 "Retineri din remuneratii datorate tertilor".

Se mai debiteaza cu plata chenzinei a doua in corespondenta cu conturile 5311 "Casa in lei" sau 5121 "Conturi la banci in lei".

Contul are sold final creditor care reprezinta obligatiile firmei fata de personal pentru salariile neachitate la aceea data.

D 421 "Personal - remuneratii datorate" C

- 2 retineri din remuneratia     - 1 obligatii fata de personal

personalului a datoriilor acestuia    A + Xai = P + Xpi

A = P - Xpi + Xpj    641 = 421

- retinerea avansului

A - Xai = P - Xpi

- plata remuneratiilor

A - Xai = P - Xpi

SFC

CONTUL 425 "AVANSURI ACORDATE PERSONALULUI

Rolul contului: este de a evidentia avansurile acordate personalului din salariile datorate.

Continutul economic: face parte din clasa conturilor de decontari: cu terta, grupa dreptului de creanta.

Functia contabila: este un cont de activ.

Se debiteaza cu avansurile acordate personalului in corespondenta cu contul 5311 "Casa in lei".

Se crediteaza: cu sumele retinute pe statele de salariu, reprezentand avansurile acordate cu ocazia lichidarii drepturilor banesti lunare cuvenite personalului in corespondenta cu contul 421 "Personal - remuneratii datorate".

Contul are sold final debitor si reprezinta avansurile acordate salariatilor la un moment dat.

D 425 "Avansuri datorate personalului" (A) C

- 1 plata avansurilor - 2 obtinerea avansurilor din remuneratii

A + Xai - Xaj = P    A - Xaj P - Xpi

425 "A.A.P." = 5311 "C.L." 421 "PRD" = 425 "A.A.P"

SFD

Datoriile sociale ale unitatilor patrimoniale sunt strans legate de cheltuielile salariale si utilizarea fortei de munca, avand ca scop protectia ei prin sistemul asigurarilor sociale si al fondurilor speciale pentru ajutorul de somaj.

Contabilitatea asigurarilor si a protectiei sociale se tine cu ajutorul grupei 43 "Asigurari sociale si conturi asimilate".

CONTUL 431 "ASIGURARI SOCIALE"

Rolul contului este de a evidentia decontarile privind contributia unitatilor la asigurari sociale precum si contributia personalului pentru pensia suplimentara.

Continutul economic: face parte din clasa conturilor de terti, grupa obligatii.

Functia contabila: este un cont de pasiv.

Se crediteaza: cu contributia unitatii la asigurarile sociale in corespondenta cu contul 645 "Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala".

Se mai crediteaza cu contributia personalului datorata pentru pensia suplimentara in corespondenta cu contul 42 "Personal - remuneratie datorata".

Se debiteaza: cu sumele cuvenite personalului pentru ajutoare materiale suportate din bugetul asigurarilor sociale prin creditul contului 423 "Personal - ajutoare materiale datorate", precum si cu sumele virate bugetului asigurarilor sociale in corespondenta cu contul 5121 "Conturi la banci in lei".

Contul are sold final creditor si reprezinta sumele datorate bugetului asigurarilor sociale.

D 431 "Asigurari sociale" (P) C


2 - ajutoare materiale datorate 1 - contributia unitatii

A = P - Xpi + Xpj A + Xai = P + Xpi

431 "A.S." = 423 "P.A.M.D" 645 "Ch.A.P.S." = 431 "A.S."

- plata contributiei - contributia personalului

A - Xaj = P - Xpi A = P + Xpi - Xpj

431 "A.S." = 5121 "C.B.L." 421 "P.R.D." = 431 "A.S."

SFC

CONTUL 437 "AJUTOR DE SOMAJ

Rolul contului: este de a evidentia decontarile privind ajutorul de somaj datorat de firme, precum si contributia personalului la ajutorul de somaj.

Continutul economic: este un cont din clasa conturilor de decontari cu tertii, grupa obligatii.

Functia contabila: este un cont de pasiv.

Se crediteaza cu sumele datorate de catre unitate pentru constituirea fondului pentru ajutor de somaj in corespondenta cu contul 645 "Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala".

Se mai crediteaza cu sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de ajutor de somaj in corespondenta cu contul 421 "Personal - remuneratii datorate".

Se debiteaza cu sumele platite pentru constituirea fondului de ajutor de somaj in corespondenta cu contul 5121 "Conturi la banci in lei".

Contul are sold final creditor si reprezinta sumele datorate pentru constituirea fondului de ajutor de somaj si neachitat.

D 437 "Ajutor de somaj" C

- 2 plata contributiei - 1 contributia unitatii

A - Xai = P - Xpi A + Xai = P + Xpi

contributia personalului

A = P + Xpi - Xpj

421 = 437

SFC

Contabilitatea relatiilor cu bugetul statului, cu alte organisme publice se tine cu ajutorul conturilor din grupa 44 "Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate" care inregistreaza si evidentiaza:

impozitul pe profit;

taxa pe valoarea adaugata;

impozitul pe salarii;

alte impozite si taxe.

Impozitul pe profit reprezinta una din sursele de baza ale alimentarii bugetului national pe seama veniturilor realizate de agentii economici.

Este un impozit direct, sursa de formare a veniturilor la bugetul de stat, se datoreaza de catre societatile comerciale, regiile autonome si in general de catre toate unitatile care realizeaza profit.

Se calculeaza prin aplicarea unei cote procentuale (25 %) asupra profitului impozabil.

Impozitul se calculeaza asupra profitului cumulat de la inceputul anului si se regularizeaza ca si plata lunar, fiind platit trimestrial.

Contabilitatea se conduce cu ajutorul contului:

441 "IMPOZIT PE PROFIT"

Rolul contului: tine evidenta obligatiilor si a decontarilor cu bugetul statului privind impozitul pe profit.

Continutul economic: face parte din grupa conturilor de obligatii fiscale reflectand o obligatie de plata la bugetul statului.

Functia contabila: este un cont bifunctional.

Se crediteaza cu sumele datorate la bugetul statului reprezentand impozitul pe profit in corespondenta cu debitul contului 691 "Cheltuieli cu impozitul pe profit".

Se debiteaza cu sumele achitate la bugetul statului cu titlul de impozit pe profit in corespondenta cu creditul contului 5121 "Conturi la banci in lei".

Soldul final creditor reprezinta sumele datorate la bugetul statului.

Soldul final debitor reprezinta sumele varsate in plus fata de cele datorate efectiv.

D 441 "Impozit pe profit" C

- 2 achitarea efectiva a - 1 inregistrarea obligatiei de plata

obligatiei de plata ca si impozit pe profit

A - Xai = P - Xpi     A + Xai = P + Xpi

691 = 441

SFD    SFC

Taxa pe valoarea adaugata (TVA) reprezinta un impozit indirect asupra operatiunilor privind transferul proprietatii bunurilor, precum si asupra celor privind prestarile de servicii.

Obligatia platii TVA ia nastere la data efectuarii livrarii de bunuri mobile, la data transferului proprietatii imobiliare sau la data prestarii serviciilor.

Pentru livrarile cu plata in rate, decontarea TVA se face la data prevazuta pentru plata ratelor.

Calculul TVA se face prin aplicarea unei cote procentuale (19%) asupra valorii impozabile care poate fi pret de vanzare fara TVA, valoarea serviciilor prestate sau lucrarilor executate fara TVA.

Din TVA astfel calculata se scade TVA platita anterior furnizorilor iar diferenta poate fi TVA de plata sau TVA de recuperat.

Contabilitatea TVA se tine cu ajutorul CONTULUI 442 "TAXA PE VALOARE ADAUGATA" care se dezvolta pe cinci analitice:

4423 "TVA de plata";

4424 "TVA de recuperat";

4426 "TVA deductibila";

4427 "TVA colectata";

4428 "TVA neexigibila".

CONTUL 4426 "TVA DEDUCTIBILA

Rolul contului: este de a tine evidenta taxei pe valoarea adaugata inscrisa in factura emisa de furnizor pentru bunurile achizitionate, lucrarile executate si serviciile prestate, deductibile din punct de vedere fiscal.

Functia contabila: este un cont de activ.

Se debiteaza cu TVA cuprinsa in facturile primite de la furnizori in corespondenta cu creditul conturilor:

401 "Furnizori";

404 "Furnizori de imobilizari".

Se crediteaza cu sumele ce reprezinta TVA recunoscuta la deducere si care poate fi retinuta din TVA colectata din vanzarea produselor, marfurilor, prestarilor de servicii prin debitul contului 4427 "TVA colectata".

Se mai crediteaza cu sumele care depasesc valoarea TVA colectata si care urmeaza sa fie recuperate de la bugetul statului prin debitul contului 4424 "TVA de recuperat".

La sfarsitul lunii contul nu prezinta sold.

D 4426 "TVA deductibila" C


- 1 contravaloarea TVA - 2 TVA dedusa din TVA colectata

deductibila cuprinsa in facturile A - Xai = P - Xpi

furnizorilor    4427 = 4426

A + Xai = P + Xpi    TVA deductibila care depaseste

4426 = % TVA colectata

A - Xai + Xaj = P

4424 = 4426

CONTUL 4427 "TVA COLECTATA"

Rolul contului: este de a evidentia TVA inscrisa in factura aferenta vanzarilor de bunuri, prestarilor de servicii sau executarilor de lucrari.

Functia contabila: este un cont de pasiv.

Se crediteaza cu taxa pe valoarea adaugata inscrisa in facturile emise catre clienti in corespondenta cu debitul conturilor:

411 "Clienti";

461 "Debitori diversi";

5311 "Casa in lei".

Se debiteaza cu sumele reprezentand taxa pe valoarea adaugata deductibila (recunoscuta la deducere) prin creditul contului 4426 "TVA deductibila".

Se mai debiteaza cu diferenta de platit la bugetul statului prin creditul contului 4423 "TVA de plata".

La sfarsitul lunii nu prezinta sold.

D 4427 "TVA colectata" C


- 2 TVA recunoscuta la - 1 TVA colectata aferenta vanzarilor

deducere A + Xai = P + Xpi

A - Xai = P - Xpi    % = 4427

411

- TVA de plata 461

5311


CONTUL 4423 "TVA DE PLATA

Rolul contului: este de a evidentia TVA de platit la bugetul statului.

Functia contabila: este un cont de pasiv.

Se crediteaza cu diferentele rezultate la finele perioadei intre TVA colectata > TVA deductibila prin debitul contului 4427 "TVA colectata".

Se debiteaza cu platile efectuate catre bugetul statului reprezentand obligatia de plata a TVA prin creditul contului 5121 "Conturi la banci in lei".

Contul are sold final creditor si reprezinta TVA de plata neachitat.

D 4423 "TVA de plata" C

- 2 plata TVA    - 1 stabilirea obligatiei de plata

A - Xai = P - Xpi    a TVA

4423 = 5121 A = P - Xpi + Xpj

4427 = 4423

SFC

CONTUL 4424 "TVA DE RECUPERAT"

Rolul contului: este de a tine evidenta TVA de recuperat (incasat) de la bugetul statului.

Functia contabila: este un cont de activ.

Se debiteaza cu diferentele rezultate la sfarsitul perioadei intre TVA deductibila > TVA colectata prin creditul contului 4426 "TVA deductibila".

Se crediteaza cu TVA incasata de la bugetul statului in baza cererii de rambursare prin debitul contului 5121 "Conturi la banci in lei".

Se mai crediteaza cu suma ce reprezinta TVA cuvenita de la buget neincasata pana la finele perioadei si compensata in lunile urmatoare cu TVA datorata bugetului prin debitul contului 4423 "TVA de plata".

Contul are sold final debitor si reprezinta TVA de recuperat de la bugetul statului.

D 4424 "TVA de recuperat" C


- stabilirea TVA de recuperat - incasarea TVA

A + Xai - Xaj = P A - Xai + Xaj = P

- compensarea TVA

A - Xai = P - Xpi


SFD

Sunt supuse impozitarii veniturile realizate sub forma de salarii sau alte drepturi salariale, indiferent de modalitatea de plata: bani sau in natura.

Contabilitatea impozitarii veniturile salariale se organizeaza cu ajutorul contului:

444 "IMPOZITUL PE SALARII"

Rolul contului: este de a evidentia impozitul pe salarii datorat de personal, conform prevederilor legale, care se calculeaza in cote progresive pe transe de venit, in functie de marimea venitului impozabil.

Continutul economic: face parte din grupa conturilor de obligatii fiscale.

Functia fiscala: este un cont de pasiv.

Se crediteaza cu sumele datorate bugetului statului cu titlul de impozit pe salarii obtinute din drepturile banesti cuvenite personalului prin debitul contului 421 "Personal - remuneratie datorate".

Se debiteaza cu sumele platite bugetului de stat reprezentand impozitul pe salarii prin creditul contului 5121 "Conturi la banci in lei".

Contul are sold final creditor si reprezinta sumele datorate bugetului statului reprezentand impozitul pe salarii.

D 444 "Impozitul pe salarii" C

- 2 plata impozitului    - 1 stabilirea obligatiei de plata

A - Xai = P - Xpi A = P + Xpi - Xpj

421 = 444

SFC

Aplicatie practica

Se calculeaza si se inregistreaza salariile datorate personalului cu contract individual de munca in suma de 15.000.000 lei conform statului de salarii.

Pentru salariati se calculeaza si inregistreaza retineri din salariu conform statului de salariu, astfel:

contributia la pensia suplimentara: 5 % - 750.000 lei

contributia la ajutorul de somaj: 1 % - 150.000 lei

contributia la asigurarile sociale de sanatate: 7 % - 1.050.000 lei

impozitul pe salariu:    - 2.400.000 lei

Se calculeaza la nivelul fondului de salariu realizat pe baza situatiei de calcul, contributiile unitatilor.

- asigurari sociale: 30 % - 4.500.000

- ajutor de somaj: 5 % - 750.000

- asigurari sociale de sanatate: 7 % - 1.050.000

Se achizitioneaza marfuri de la furnizori in cadrul lunii noiembrie in suma de 4.000.000 lei, TVA = 19 %.

Se vand clientilor marfuri in cursul lunii ianuarie in valoare de 5.000.000 lei la pretul de vanzare cu amanuntul, care include TVA = 19 %.

Sa se stabileasca si sa se inregistreze TVA de plata sau de recuperat.

Contabilitatea cronologica

Nr.

crt.

Explicatia

Ecuatie

bilantiera

Sume

debitoare

Formula

contabila

Sume

creditoare

Salarii datorate personalului

A+Xai = P+Xpi

Retineri din salariu

A=P-Xp1+Xp2

+Xp3+Xp4+Xp5

4312

4372

431

444

Contrib. A.S.

Contrib. aj. somaj

Contrib A.S.S.

A + Xa1 =

P + Xp1

Achizitia marfurilor

A + Xa + Xa2I =

P+ Xp1

% = 401

Vanzare marfuri

A + Xai=

P+ Xp1+ Xp2

%

707

4427

Inchiderea contului de TVA

A - Xai=

P + Xp1 - Xp2

%

4426

4423

5.000.000 x = 798.319

5. CONTABILITATEA TREZORERIEI

Termenul "trezorerie" provine din limba franceza "trezorerie" si in sens restrans cuprinde disponibilitatile banesti la banci si in numerar : lei, valuta, iar in sens larg se extinde si la valorile mobiliare de plasament ce pot fi transformate in lichiditati.

O acceptiune extinsa a trezoreriei o defineste ca fiind: totalitatea mijloacelor de care intreprinderea dispune pentru a face fata platilor ,disponibilitatile , valorile mobiliare de plasament , plafoanele de credite curente , efecte comerciale scontate .

Operatiunile de trezorerie reprezinta operatiuni financiare cu caracter operational pentru asigurarea lichiditatilor si efectuarea decontarilor curente.

In structura operatiilor de trezorerie se cuprind :

mijloacele banesti aflate in casierie (in lei sau devize) si miscarea acestora ca urmare a incasarilor si platilor;

mijloace banesti aflate in conturi curente la banci (lei si devize), cecurile si efectele comerciale depuse spre incasare sau scontare la banci;

mijloace banesti in conturi bancare la termen;

titlurile de plasament cum sunt actiunile si obligatiunile si alte titluri achizitionate in vederea revanzarii pentru obtinerea de mijloace banesti si a unor venituri;

acreditivele, avansurile de trezorerie;

creditele bancare pe termen scurt, creditele contractate numite si credite de trezorerie.

Operatiunile de incasari si plati se efectueaza in stransa legatura cu decontarea drepturilor de creanta si decontarea obligatiilor agentilor economici. Deci contabilitatea disponibilitatilor banesti se organizeaza in stransa corelatie cu organizarea contabilitatii relatiilor economico - juridice privind drepturile si obligatiile financiare .

Rolul contului este de evidentiere a mijloacelor banesti din casieria unei unitati patrimoniale, cat si miscarea acestora.

Continutul economic este un cont din clasa conturilor de trezorerie fiind un cont de mijloace banesti.

Functia contabila: este un cont de activ.

Se debiteaza cu ridicarile de numerar de la banca prin creditul contului 581 "Viramente interne ", se mai debiteaza cu sumele incasate in numerar , in lei si valuta in corespondenta cu creditul conturilor;

- 411 "Clienti" : cu sumele incasate de la clienti.

- 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul" cu sumele depuse ca aport la capitalul social de asociati

- 761 "Venituri din titluri imobilizate": cu dividendele incasate pentru participarea la capitalul altei societati comerciale

Se crediteaza cu sumele platite in numerar prin debitul conturilor care arata natura platilor:



261 "Titluri de participare";

262 "Titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu";

263 " Alte titluri imobilizate";

401" Furnizori";

404 "Furnizori de imobilizari";

425 "Avansuri acordate personalului" cu plata avansurilor din salarii;

- 421 "Personal , remuneratii datorate" cu retributia neta achitata personalului.

Soldul final debitor reprezinta mijloacele banesti existente in casierie cu costul titlurilor de participare, titlurilor de portofoliu si altor titluri de plasament achizitionate sau rascumparate.

D 531 "CASA" C


sume incasate in numerar    2 - sume platite in numerar

A + Xai - Xaj - Xal -Xam = P A-Xai+Xaj+ Xal +Xam = P

5311 "CL" = % % = 5311 "CL"

581 "VI" 261 "TP"

411 "Cl" 262 "TIAP"

456 "DApc" 263 "ATI"

A +Xai = P + Xpi

% = 5311 "CL"

5311 "CL" = 761" VTI"    401 "Fz"

404 "FI"

425 "AAP"

421 "PRD"

SFD

Unitatile patrimoniale pastreaza la banci, in conturile bancare o parte din disponibilitatile lor banesti cu care efectueaza operatiuni de incasari si de plati prin sistemul decontarilor fara numerar.

Decontarile fara numerar sunt acele operatii bancare prin care platile , respectiv incasarile, se fac prin trecerea unei sume de bani numita virare - datorate de un debitor / cumparator sau platitor din contul sau de la banca in alt cont de la banca a carui titular este creditorul (furnizorul).

Aceste plati se efectueaza doar cu consimtamantul titularului de cont care este debitor (platitor).

Contabilitatea disponibilitatilor din conturile de la banci se tine cu ajutorul contului

5121 "Conturi la banci in lei"

Rolul contului: este de a tine evidenta existentei si miscarii disponibilitatilor in lei aflate in conturi la banci.

Functia contabila: este un cont de activ.

Se debiteaza cu toate operatiile de incasari prin virament in corespondenta cu creditul contului :

581 "Viramente interne" cu sumele depuse in cont rezultate din incasarile din numerar;

411 "Clienti" cu sumele incasate de la clienti;

4424 "TVA de recuperat" cu TVA incasata de la bugetul statului;

456 "Decontari cu asociatii privind capitalul" cu valoarea sumelor depuse ca aport in bani.

Se crediteaza cu toate operatiile de plati prin virament in corespondenta cu debitul conturilor :

581 "Viramente interne" cu sumele ridicate in numerar din cont;

401 "Furnizori " cu platile efectuate catre furnizori;

404 "Furnizori de imobilizari "cu platile efectuate catre furnizori;

427 "Retineri din salarii datorate tertilor" cu sumele achitate tertilor, ori reprezentand retineri sau popriri din salarii;

431 "Asigurari sociale " cu sumele achitate reprezentand contributia la asigurarile sociale;

437 "Ajutor de somaj" cu sumele achitate reprezentand contributia la ajutorul de somaj;

441 "Impozitul pe profit" cu sumele platite la bugetul statului reprezentand impozitul pe profit;

4423 "TVA de plata" cu TVA achitata la bugetul statului;

444 "Impozit pe salarii" cu impozitul pe salarii platit;

5126 "Carnet de cecuri cu limita de suma" cu sumele virate pentru constituirea carnetelor de cecuri cu limita de suma.

Contul are sold final debitor si reprezinta disponibilitatile banesti existente in cont.

D 5121 " Conturi la banci in lei " (A) C

- incasari 2- plati

A+Xai-Xaj=P A-Xai+Xaj =P

5121 "CBL" = % % =5121"CBL"

581 "VI" 581 "VI"

411 "Cl" 5126 "CCLS"

4424 "TVAr" A-Xai=p-Xpi

456 "DapC" % = 5121 "CBL"

401 "Fz"

404 "Fzi"

431"AS"

437 "AS"

441 "IP"

4423 "TVAp"

444 "IS"

SFD

Societatile comerciale pentru desfasurarea propriei activitati pot apele la credite bancare pentru finantarea productiei si a circulatiei pe termen scurt, mijlociu, lung in schimbul platii unei dobanzi.

Creditele pe termen scurt (1 an ) fac obiectul operatiilor de trezorerie , iar creditele pe termen mediu si lung sunt asimilate operatiilor de capital.

Contabilitatea creditelor pe termen scurt se tine cu ajutorul contului:

519 "Credite bancare pe termen scurt"

Rolul contului: este de a evidentia creditele acordate de banci pe termen scurt (1 an)

Continutul economic : face parte din clasa conturilor de trezorerie, grupa credite.

Functia contabila: este un cont de pasiv.

Se crediteaza cu creditele pe termen scurt acordate de banca pentru nevoi temporare prin debitul contului 5121 "Conturi la banci in lei".

Se debiteaza cu creditele bancare pe termen scurt rambursate bancii prin creditul contului 5121 "Conturi la banci in lei".

Contul are sold final creditor si reprezinta creditele pe termen scurt nerambursate

D 519 "Credite bancare pe termen scurt" C

2 - credite rambursate 1 - credite primite

A-Xaj=P-Xpi A+Xai=P+Xpi

519 "CBTS"=5121"CBL" 5121"CBL" =519"CBTS"

SFC

Aplicatii practice

Se ridica 10.000.000 lei din contul de la banca pentru a fi depusi in casierie pe baza unei file cec.

Se incaseaza in numerar de la un client suma de 8.000.000 lei reprezentand contravaloarea marfurilor vandute cu amanuntul acestuia.

In baza unei chitante emise se platesc din casierie 5.000.000 lei unui furnizor de marfuri si se achita 9.000.000 lei personalului reprezentand salariile nete ale acestuia in baza unei chitante emise de furnizor si a statului de salarii.

Se incaseaza prin contul de la banca conform unor ordine de plata:

6.000.000 lei creanta fata de un debitor din vanzarea catre acesta a unui utilaj;

20.000.000 lei creanta fata de un client din vanzarea produselor finite.

Se achita obligatiile fata de furnizorii de imobilizari din contul de la banca conform ordinului de plata in suma de 12.000.000 lei.

Se depune numerar la banca conform cecului de numerar in suma de 4.000.000 lei .

Se contracteaza cu banca un credit pe 3 luni in suma de 5.000.000 lei conform contractului de credit si extrasului de cont .

Nr.

crt.

Explicatia

Ecuatia

bilantiera

Suma

debitoare

Formula

contabila

Sume

creditoare

Ridicare numerar din contul de la banca pentru a fi depus in casierie

A+Xai-Xaj=P

Incasare clienti in numerar

A+Xai-Xaj=P

Plati furnizori din casierie

Achitare salarii personal din casierie

A-Xai = P-Xpi

A-Xai = P-Xpi

Incasare creante in contul de la banca

A+Xai-Xaj=P

461

411

Achitare obligatii fata de furnizori prin cont

A-Xai = P-Xpi

Depunere numerar in cont

A+Xai-Xaj=P

Contractare credite pe termen scurt

A+Xai =P+Xpi

6. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR SI A REZULTATELOR OBTINUTE DE O UNITATE PATRIMONIALA

Cheltuielile unei unitati patrimoniale reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit pentru:

consumurile materiale, lucrarile executate, serviciile prestate catre terti;

cheltuieli cu personalul;

obligatii de plata legale sau contractuale;

cheltuieli exceptionale;

dobanzi;

amortizari si provizioane.

Cheltuielile se grupeaza in functie de natura acestora astfel:

Cheltuieli din activitatea de exploatare

Din aceasta categorie fac parte:

cheltuielile privind consumul de materii prime, materiale auxiliare, combustibil, piese de schimb, etc.;

costul de achizitie al energiei si apei consumate;

cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti;

cheltuieli cu impozitele , taxele , varsamintele asimilate, suportate de unitatea patrimoniala;

cheltuielile cu personalul (salarii, alte drepturi de personal);

alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creante).

Cheltuieli financiare:

dobanzi curente aferente imprumuturilor primite;

pierderi din vanzarea titlurilor de plasament;

diferente nefavorabile de curs valutar din operatiunile curente efectuate in devize.

Cheltuieli exceptionale sunt acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normala , curenta a unei unitati patrimoniale:

despagubiri, amenzi, perisabilitati, lipsuri la inventar neimputabile, toate acestea reprezentand operatiuni de gestiune;

operatiuni de capital (valoarea contabila a imobilizarilor cedate).

4. Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele.

5. Cheltuielile cu impozitul pe profit.

Contabilitatea cheltuielilor se organizeaza cu ajutorul unor grupuri mari de conturi din clasa 6 "Conturi de cheltuieli":

I . Cheltuieli de exploatare;

II. Cheltuieli financiare;

III. Cheltuieli exceptionale;

IV. Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele;

V. Cheltuieli cu impozitul pe profit.

Cheltuielile sunt conturi de activ care se debiteaza in cursul lunii:

in momentul angajarii obligatiei banesti generatoare de plati sau consumatoare de resurse;

in momentul consumului de resurse;

in momentul platii sau achitarii unor sume in cadrul relatiilor financiare.

Se crediteaza la sfarsitul lunii cu decontarea cheltuielilor aspra rezultatelor obtinute prin preluarea acestora in contul 121 "Profit si pierderi".

Cheltuieli de exploatare se impart in urmatoarele grupe:

grupa 60 "Cheltuieli cu materii prime, materiale, marfuri";

grupa 61 "Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti";

grupa 62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terti";

grupa 63 "Cheltuieli cu impozitele , taxele si varsamintele asimilate";

grupa 64 "Cheltuieli cu personalul";

grupa 65 "Alte cheltuieli de exploatare".

Cheltuieli financiare se regasesc in grupa 66 " Cheltuieli financiare " :

663 "Pierderi din creante legate de participatii"

664 "Cheltuieli privind titluri de plasament cedate"

665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar"

666 "Cheltuieli privind dobanzile "

667" Cheltuieli privind sconturile acordate"

668 "Alte cheltuieli financiare "

Contul 666 "Cheltuieli privind dobanzile"

Se debiteaza cu valoarea dobanzilor datorate , aferente creditelor pe termen scurt prin creditul contului 5198 "Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt".

cu valoarea dobanzilor datorate aferente creditelor acordate in conturile curente la banci , pentru activitatea curenta a unitatii prin creditul contului 5186 "Dobanzi de platit";

cu dobanzile aferente creditelor destinate desfasurarii activitatii prin creditul contului 5121 "Conturi la banci in lei ".

Se crediteaza la sfarsitul perioadei cu transferul cheltuielilor asupra contului 121 "Profit si pierderi".

D    666 "Cheltuieli privind dobanzile" C

dobanzi datorate     2 - transfer cheltuieli

A+Xai=p+Xpi    A-Xai=P-Xpi

666 "ChD" = % 121 = 666

5198 "D.CBTS"

5186"D.dpl"

- plata dobanzii

A+Xai-Xaj=P

666 "ChD"=5121"CBL"

Contabilitatea cheltuielilor exceptionale se organizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 67 "Cheltuieli exceptionale "care cuprind:

671 "Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune";

672 "Cheltuieli exceptionale privind operatiile de capital".

Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarile si provizioanele se organizeaza cu ajutorul grupei 68 "Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele":

681 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele";

686 "Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele";

687 "Cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele".

Cheltuielile cu impozitul pe profit sunt evidentiate cu ajutorul contului 691 "Cheltuieli cu impozitul pe profit ".

Veniturile unei unitati patrimoniale reprezinta sumele incasate sau de incasat din livrarile de bunuri, prestari lucrari, servicii si din executarea unor obligatii sociale.

Veniturile se clasifica in functie de felurile acestora si natura activitatilor care le-au generat astfel:

1 Venituri din exploatare care cuprind :

venituri din vanzarea produselor , lucrarilor executate , serviciilor prestate ce se inregistreaza in momentul predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii care atesta transferul de proprietate asupra clientilor;

venituri din productia stocata reprezentand valoarea la cost de productie efectiv a stocului de produse si productie in curs de la finele perioadei si valoarea stocurilor initiale ale acestora;

venituri din productia de imobilizari;

venituri din subventii de exploatare;

venituri din creante recuperate si alte venituri din exploatare;

venituri realizate in avans.

2. Venituri financiare care cuprind :

venituri din participatii;

venituri din alte imobilizari financiare;

venituri din creante imobilizate;

venituri din diferente de curs valutar;

venituri din titluri de plasament;

venituri din dobanzi;

venituri din sconturi obtinute;

alte venituri financiare.

3. Venituri exceptionale:

venituri din despagubiri si penalitati incasate;

venituri din cedarea activelor;

alte venituri exceptionale (donatii , salarii neridicate).

4. Venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor constituite care se inregistreaza la grupa de venituri din exploatare , financiare sau exceptionale in cazul in care nu se mai justifica mentinerea provizioanelor constituite.

Conturile de venituri nu prezinta sold la sfarsitul exercitiului financiar.

Contabilitatea veniturilor se tine cu ajutorul conturilor din clasa 7 cu urmatoarele grupe:

A. Venituri din exploatare

Veniturile din vanzarea produselor fabricate, marfuri si prestari servicii reprezinta cea mai mare pondere in totalul veniturilor din exploatare si se evidentiaza contabil in urmatoarele conturi:

701 "Venituri din vanzarea produselor finite";

702 "Venituri din vanzarea semifabricatelor;

703 "Venituri din vanzarea produselor reziduale";

704 "Venituri din lucrari executate si servicii prestate";

705 "Venituri din studii si cercetari ";

706 "Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii";

707 "Venituri din vanzarea marfurilor";

708 "Venituri din activitati diverse".

CONTUL 701 "VENITURI DIN VANZAREA PRODUSELOR FINITE"

Rolul contului: este de a evidentia veniturile din vanzarea produselor finite.

Continutul economic: la fel ca si toate conturile din grupa 70 reprezinta un cont de procese economice.

Functia contabila: cont de pasiv.

Se crediteaza cu pretul de vanzare al produselor finite , exclusiv TVA, livrate clientilor cu factura prin debitul contului 411 "Clienti".

Se debiteaza la sfarsitul exercitiului prin transferarea veniturilor(rulajul creditor) in creditul contului 121 "Profit si pierderi".

D 701 "VVPF" C

2 - transferul veniturilor    1 - vanzarea produselor finite

A=P-Xpi+Xpj    A+Xai=P+Xpi

CONTUL 707 "VENITURI DIN VANZAREA MARFURILOR"

Rolul contului: este de a inregistra si de a evidentia veniturile din vanzarea marfurilor.

Functia contului: este cont de pasiv.

Se crediteaza: cu pretul de vanzare al marfurilor exclusiv TVA livrate clientilor prin debitul contului 411 "Clienti" si cu sumele incasate in numerar din vanzarea marfurilor prin debitul contului 5311 "Casa in lei" .

Se debiteaza cu transferarea veniturilor la sfarsitul exercitiului financiar asupra contului de rezultate prin creditarea contului 121.

D 707 "VVMf" C

2 - transfer venituri 1 - vanzarea marfurilor

A=P-Xpi+Xpj    A+Xai=P+Xpi

% = 707

5311

Pentru reflectarea in contabilitate a stocurilor de produse fabricate si comenzi in curs de executie s-a introdus contul 711 "Venituri din productia stocata".

Rolul contului este de a evidentia veniturile potentiale evaluate la costul de obtinere al produselor si productiei in curs de executie .

Functia contabila este un cont de pasiv.

Se crediteaza cu valoarea prestabilita de inregistrare a semifabricatelor, produselor finite si produselor reziduale obtinute prin debitul conturilor 341 "Semifabricate", 345 "Produse finite", 346 "Produse reziduale", iar la sfarsitul exercitiului cu diferentele intre pretul prestabilit si costul efectiv al produselor si semifabricatelor prin debitul contului 348 "Diferente de pret la produse".

Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor, produselor finite, reziduale vandute, constatate lipsa la inventariere prin creditul conturilor 341, 345. 346, cu diferentele de pret aferente acestor produse prin creditul contului 348.

Soldul contului: creditor, reflecta veniturile aferente produselor din stoc sau debitor, si se transfera la sfarsitul perioadei asupra contului 121.

D 711 "Venituri din productia stocata" C


2 - diminuare venituri 1 - obtinere de venituri

A-Xai=P-Xpi A+Xai=P+Xpi

% = 711

341

SFD sau SFC

Veniturile din productia de imobilizari se evidentiaza cu ajutorul grupei 72 ce cuprinde conturile :

721 "Venituri din productia de imobilizari necorporale"

722 "Venituri din productia de imobilizari corporale"

CONTUL 722 "VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI CORPORALE"

Rolul contului este de a inregistra veniturile obtinute in urma executarii lucrarilor de investitii in regie sau productie proprie, din care rezulta imobilizarile corporale de natura mijloacelor fixe sau a amenajarilor la terenuri.

Functia contabila este un cont de pasiv,

Se crediteaza cu valoarea veniturilor la costul de productie a mijloacelor fixe obtinute din productia proprie prin debitul contului 212" Mijloace fixe" si a amenajarilor la terenuri prin debitul contului 211 "Terenuri".

Se debiteaza la sfarsitul perioadei prin transferarea rulajului creditor asupra creditului 121.

D 722 "Venituri din productia de imobilizari corporale C


2 - transfer venituri 1 - obtinere venituri

A=P-Xpi+Xpj    A+Xai=P+Xpi

% = 722

212

211

Celelalte categorii de venituri din exploatare se evidentiaza cu ajutorul veniturilor din grupa 74 "Venituri din subventii de exploatare" si 75 "Alte venituri din exploatare".

Pentru reflectarea in contabilitate a veniturilor din activitatea financiara se folosesc conturile din grupa 76 "Venituri financiare":

761 "Venituri din participatii";

762 "Venituri din alte imobilizari financiare";

763 "Venituri din creante imobilizate";

764 "Venituri din titluri de plasament";

765 "Venituri din diferente de curs valutar";

766 "Venituri din dobanzi";

767 "Venituri din sconturi obtinute";

768 "Alte venituri financiare".

CONTUL 766 "VENITURI DIN DOBANZI"

Rolul contului este de a inregistra veniturile financiare din dobanzile cuvenite pentru disponibilitatile in conturi bancare sau pentru imprumuturile acordate.

Functia contabila este un cont de pasiv .

Se crediteaza cu dobanzi cuvenite, incasate prin conturile de la banca prin debitul contului 5121 "Conturi la banci in lei".

Se debiteaza cu transferarea veniturilor la sfarsitul perioadei asupra contului 121.

D 766 "Venituri din dobanzi" C

2 - transfer venituri 1 - obtinere venituri

A=P-Xpi+Xpj +Xai=P+Xpi

5121 = 766

Operatiunile exceptionale sunt cele care au caracter accidental si nu sunt legate de activitatea normala, curenta de exploatare sau de activitatea financiara.

In functie de natura lor , veniturile exceptionale pot proveni din : operatiuni de gestiune sau de capital.

Sunt evidentiate cu ajutorul grupei 77 "Venituri exceptionale " care cuprinde:

771 "Venituri exceptionale din operatii de gestiune";

772 "Venituri exceptionale din operatii de capital".

Veniturile din provizioane se urmaresc cu ajutorul grupei 78 "Venituri din provizioane".

Rezultatul exercitiului se determina lunar cu ajutorul contului 121 "Profit si pierderi".

Rolul contului este de a inregistra si calcula rezultatele financiare ale exercitiului pe structura activitatilor desfasurate de unitatea patrimoniala (exploatare, financiare, exceptionale).

Functia contabila este un cont bifunctional atat prin modul in care incepe sa functioneze cat si prin soldul sau final.

Se crediteaza cu rulajele creditoare ale conturilor din clasa 7 (701-787) prin debitul acestor conturi cat si cu pierderile realizate in exercitiile precedente care diminueaza capitalul social prin debitul contului 1012 "Capital subscris varsat".

Se debiteaza cu rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli din clasa 6 (600-691), cu profitul realizat in exercitiile precedente destinat maririi capitalului social prin creditul contului 1012, cu rezervele constituite din profitul realizat in exercitiul precedent prin creditul contului 106 "Rezerve".

Contul are sold final creditor si reprezinta profitul obtinut, sau sold final debitor cand se inregistreaza pierderi.

D 121 "Profit si pierderi" C

2 - transfer cheltuieli 1 - transfer venituri

A-Xai=P-Xpi A=P-Xpi+Xpj

% = 121

600

/

- repartizare profit 787

A=P-Xpi+Xpj    - acoperire pierderi

121 = % A=P+Xpi-Xpj

106

- profit net repartizat

A-Xai=P-Xpi

SFD - pierderi SFC - profit

Repartizarea profitului este actul de decizie al proprietarilor si adunarii generale a actionarilor si asociatilor fara a exista restrictii , decat in cazul regiilor autonome sau al societatilor in care principalul actionar este statul.

Principalele destinatii pe care la poate primi profitul sunt urmatoarele:

plata dividendelor;

constituirea fondului de participare a angajatilor la profit;

constituirea fondului de rezerva in limita prevederilor legale si a statutului unitatii patrimoniale;

repartizari la alte destinatii legale prevazute in statut sau contract de societate.

CONTUL 129 "REPARTIZAREA PROFITULUI"

Rolul contului: este de a evidentia repartizarea profitului potrivit destinatiilor stabilite de adunarea generala a actionarilor sau asociatilor.

Continutul economic: este un cont din clasa conturilor de capitaluri; grupa rezultatului financiar.

Functia contabila: cont de activ.

Se debiteaza cu rezervele constituite din profitul realizat in exercitiile precedente prin creditul contului 106 "Rezerve".

cu profitul realizat, repartizat pentru plata dividendelor prin creditul contului 457 "Dividende de plata".

Se crediteaza cu profitul net realizat in exercitiul precedent destinat repartizarii prin debitul contului 121.

Contul are sold final debitor reprezentand repartizarile din profit efectuate in cursul anului.

Aplicatie practica:

La sfarsitul lunii ianuarie 2001 se inchid:

a)       conturile de cheltuieli prin transferul urmatoarelor rulaje debitoare privind:

cheltuielile cu materiile prime 8.000.000 lei;

cheltuieli cu materiale consumabile 6.000.000 lei;

cheltuieli cu marfurile 2.400.000 lei;

cheltuieli cu remunerarea personalului 9.000.000 lei;

cheltuieli privind asigurarea si protectia sociala 3.720.000 lei;

cheltuieli cu amortizarile imobilizarilor 4.000.000 lei.

b)       conturile de venituri prin transferul urmatoarelor rulaje:

venituri din vanzarea produselor finite 30.000.000 lei;

venituri din vanzarea marfurilor 3.120.000 lei;

venituri din productia stocata 5.000.000 lei.

c)       se stabileste si se inregistreaza impozitul pe profit in cota de 25% din profitul impozabil.

d)       se inchide contul de cheltuieli cu impozitul pe profit.

Contabilitate cronologica

Nr. crt.

Explicatie

Ecuatii bilantiere

Sume debitoare

Formula contabila

Sume creditoare

Inchidere conturi de cheltuieli

A-Xai=P-Xpi

600

601

607

641

645

681

Inchidere conturi de venituri

A=P+Xpi-Xpj

Inreg. imp. pe profit

A+Xai=P+Xpi

Inchidere conturi cheltuieli

A-Xai=P-Xpi

Profitul impozabil = Venituri - Cheltuieli = 38.120.000 - 33.120.000 = 5.000.000

Impozitul pe profit = profit impozabil * 25% =5.000.000*25% = 1.250.000

Contabilitatea sistematica

D    121 "Profit si pierderi" C


33.120.000 (3): 38.120.000

TDS :34.370.000 TSC :38.120.000

SFC = 3.750.000





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1469
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved