Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


CONTABILITATEA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic



CONTABILITATEA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE

1. Organizarea contabilitatii stocurilor si a productiei in curs de executie



1.1. Structura si codificarea stocurilor

Activitatea desfasurata de unitatile patrimoniale impune folosirea unui volum mare si diversificat de active circulante. Acestea cuprind ansamblul bunurilor destinate fie vanzarii in aceeasi stare, fie consumarii lor la prima utilizare.

Structura stocurilor cuprinde:

a) Materii prime - constituie substanta principala care intra in componenta materiala a produsului finit. Ele se regasesc total sau partial, in forma initiala sau intr-o forma transformata in noul produs;

b) Materiale consumabile concretizate in materiale auxiliare, combustibil, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile. Acestea participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi in noul produs.

c) Produsele reprezentate de:

- Semifabricate - sunt bunuri care au parcurs numai partial procesul de productie dupa care au fost receptionate si depozitate, urmand sa fie predate mai departe la celelalte sectii pentru a putea fi prelucrate in continuare sau pentru a fi vandute altor unitati;

- Produsele finite reprezinta bunuri materiale a caror proces de fabricatie s-a terminat, corespund normelor de calitate (standarde) au fost receptionate si s-au intocmit documentele de predare la magazie in vederea vanzarii la alte unitati;

- Produsele reziduale -rebuturile, materialele recuperabile sau deseurile.

d) Animale si pasari - cuprind animale nascute si cele tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, manji si altele) crescute si folosite pentru reproductie sau puse la ingrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, etc.

e) Marfurile sunt bunuri pe care unitatea le cumpara in vederea revanzarii.

f) Ambalajele - sunt destinate protejarii materialelor sau produselor finite pe perioada depozitarii, manipularii, transportului se inclus ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate produselor vandute si care, in mod temporar, pot fi pastrate de terti cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte.

g) materiale de natura obiectelor de inventar.

h) Productia in curs de executie reprezinta productia care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare conform procesului tehnologic. Sunt incluse aici produsele nesupuse probelor tehnologice si receptiei tehnice precum si lucrarile si serviciile in curs de executie.

Reglementarile actuale prevad urmatoarele:

Receptionarea tuturor bunurilor materiale intrate in patrimoniul unitatii si inregistrarea lor la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, in custodie sau in consignatie se receptioneaza si inregistreaza distinct ca intrari in gestiune. In contabilitate, valoarea acestor bunuri se inregistreaza in conturi in afara bilantului.

OMFD 306/2002

In situatia unor decalaje intre aprovizionarea si receptia bunurilor care dovedesc a fi in mod cert in proprietatea unitatii patrimoniale, se procedeaza astfel:

- bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de depozitare cat si in contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor insotitoare

- bunurile sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrate in gestiune.

In cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea bunurilor acestea se inregistreaza ca iesiri din unitate nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:

- bunurile vandute si nelivrate se inregistreaza distinct in gestiune, iar in contabilitate in conturi in afara bilantului,

- bunurile livrate, dar nefacturate, se inregistreaza ca iesiri din gestiune atat la locurile de depozitare, cat si in contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea din gestiune, potrivit legii.

Bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze privind dreptul de proprietate se inregistreaza la intrari si, respectiv la iesiri, atat in gestiune, cat si in contabilitate, potrivit contractelor incheiate.

In conformitate cu prevederile legale rezulta necesitatea organizarii contabilitatii stocurilor in gestiuni de bunuri. Aceasta presupune incredintarea pastrarii si manuirii bunurilor unei persoane, denumite gestionar. Acestuia ii revine obligatia infaptuirii tuturor operatiilor privind primirea, pastrarea si eliberarea bunurilor.

a) Stocuri aflate in gestiune, care fac parte din patrimoniul propriu al unitatii. Ele se gasesc in depozite sau magazii proprii, la terti, in custodie sau consignatie.

b) Stocuri aflate in gestiune, dar care nu fac parte din patrimoniul propriu. In aceasta grupa se cuprind stocurile primite pentru prelucrare, in custodie sau consignatie. Evidenta acestora se inregistreaza distinct in conturi in afara bilantului.

Privite din punct de vedere al naturii fizice si insusirilor lor tehnice, stocurile se clasifica pe categorii, pe grupe, subgrupe si clase, in asa fel incat inauntrul unei grupe sa figureze stocuri cu insusiri comune.

In practica stocurile folosite de unitatea patrimoniala sunt cuprinse intr-o lista denumita nomenclatorul de materiale. In nomenclator se cuprinde denumirea materialului si codul acestuia.

Codificarea stocurilor da posibilitatea inlaturarii confuziilor intre acestea, usureaza emiterea documentelor primare prin inlocuirea denumirilor lungi cu semne cifrice sau litere conventionale, asigura prelucrarea automata a datelor. In practica exista un nomenclator oficial de bunuri si servicii, dar unitatile isi pot elibera si nomenclator propriu.

1.2. Evaluarea stocurilor si a productiei in curs de executie

O problema deosebita pentru contabilitate o reprezinta evaluarea stocurilor, avand in vedere, pe de o parte, sursele diferite de provenienta ale acestora, iar pe de alta parte, efectele liberalizarii si negocierii preturilor care pot conduce la variatii ale valorii lor de la o perioada de gestiune la alta, cu influente pro si contra asupra costurilor.

La evaluarea stocurilor si a productiei in curs se disting urmatoarele momente principale:

a)      evaluarea la intrarea in patrimoniul intreprinderii

b)      evaluarea la iesirea din patrimoniu sau darea in consum

c)      evaluarea la bilant

Evaluarea la intrarea in patrimoniul intreprinderii.

La data intrarii in patrimoniu, bunurile materiale se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare denumita valoare contabila diferit in functie de provenienta astfel:

- Materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar, animalele, marfurile si alte bunuri procurate cu titlu oneros (cumparate) se inregistreaza la pretul de achizitie.

Costul de achizitie cuprinde pretul de cumparare din care se scad rabaturile, remizele, risturnuri si la care se adauga taxele vamale aferente bunurilor importate, accizele, cheltuieli accesorii de achizitie: comisioane, cheltuieli de transport, cheltuieli de incarcare-descarcare, manipulare, asigurare.

Bunurile obtinute cu titlu gratuit la valoarea justa.

Bunurile aduse ca aport la valoarea de aport stabilita in urma evaluarii.

Productia in curs de executie, semifabricatele, produsele finite, obiectele de inventar, ambalajele si alte bunuri din productie proprie se inregistreaza la costul de productie.

Costul de productie este format din costul de achizitie al materialelor consumate plus cheltuieli directe de fabricatie plus cheltuielile indirecte de fabricatie.

Evaluarea la iesirea din patrimoniu sau darea in consum

Dificultati, din punct de vedere practic, ridica evaluarea iesirilor din stocuri, deoarece acestea provin din intrari diferite ale caror preturi pot varia, iar contabilitatea are sarcina de a evalua de asa maniera iesirile, incat stocul final sa fie corect evaluat.

Eventualele diferente de pret cu caracter conjunctural trebuie sa afecteze costurile perioadei respective.

In practica tarilor europene se utilizeaza, pentru iesirea din patrimoniu a stocurilor, mai multe metode de evaluare:

a - Metoda costului ponderat;

b - Metoda "primul intrat - primul iesit" FIFO;

c - Metoda "ultimul intrat - primul iesit" LIFO;

d - Metoda costului standard

Metoda costului ponderat presupune calcularea valorii materialelor iesite, lunar sau la alte date, dupa formula:

a)        

Cmp=; Vme= Cmp x Qe

Cmp

- cost mediu ponderat;

Vsi

- valoarea stocului initial;

Vi

- valoarea stocurilor intrate

Qsi

- cantitatea din stocul initial;

Q

- cantitatea intrata;

Vme

- valoarea materialelor iesite;

Qe

- cantitatea de materiale iesite.

Metoda costului ponderat poate fi aplicata in doua variante:

- calcularea costului unitar mediu ponderat lunar

- calcularea costului unitar mediu ponderat dupa fiecare intrare.

Exemplu: Fisa de stoc a materiei prime "X" se prezinta astfel:

Data

Explicatii

Intrari
Iesiri

Stoc

Q P.U. Valoarea

Q P.U. Valoarea

Q P.U. Valoarea

Stoc initial

80 120 9.600

Intrari

150 18.000

Iesiri

? ?

? ?

Intrari

? ?

Iesiri

? ?

? ?

Iesiri

? ?

? ?

Stoc final

Calcularea costului unitar mediu ponderat la finele lunii:

Cmp= ≈ 145

Evaluarea iesirilor din stoc dupa metoda costului unitar mediu ponderat calculat lunar, la finele perioadei de gestiune:

Data

Explicatii

Intrari

Iesiri

Stoc

Q P.U. Valoarea

Q P.U. Valoarea

Q P.U. Valoarea

Stoc initial

80 120 9.600

80 120

Intrari

150 18.000

Iesiri

145 5.800

Intrari

Iesiri

145 13.050

Iesiri

145 8.700

90

Stoc final

In varianta calcularii costului unitar mediu ponderat dupa fiecare intrare situatia se prezinta astfel:

Data

Explicatii

Intrari

Iesiri

Stoc

Q P.U. Valoarea

Q P.U. Valoarea

Q P.U. Valoarea

Stoc initial

80 120 9.600

Intrari

150 18.000

Iesiri

138 5.520

Intrari

Iesiri

146 13.140

Iesiri

146 8.760

b) Metoda primul intrat - primul iesit FIFO (first - in, first - out) presupune evaluarea bunurilor iesite din patrimoniu la costul de achizitii sau de productie al primei intrari; dupa epuizarea acestuia, evaluarea se face la costul de achizitie sau de productie a lotului urmator, in ordine cronologica.

Data

Explicatii

Intrari

Iesiri

Stoc

Q P.U. Valoarea

Q P.U. Valoarea

Q P.U. Valoarea

Stoc initial

80 120 9.600

80 120 9.600

Intrari

150 18.000

150 18.000

Iesiri

120 800

40-120 800

Intrari

40-120 800

Iesiri

40-120 800

Iesiri

150 9.000

Stoc final

17.500



c) Metoda ultimul intrat - primul iesit LIFO - presupune evaluarea stocurilor iesite din gestiune la costul de achizitie (sau productie) al ultimei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau productie) a lotului anterior, in ordine cronologica.

In functie de specificul activitatii pentru evaluarea stocurilor pot fi folosite metoda costului standard in activitatea de productie, sau metoda pretului cu amanuntul, in comertul cu amanuntul.

d) Metoda costului standard - "Preturile standard (prestabilite) sunt stabilite pe baza preturilor medii ale bunurilor respective, denumite preturi de inregistrare, fiind impusa reflectarea distincta a diferentelor de pret fata de pretul de achizitie sau costul de productie efectiv, dupa caz. Aceste preturi standard sunt actualizate periodic, de regula, cel putin o data pe an, in functie de evolutia preturilor si de alti factori, iar diferentele de pret stabilite la intrarea bunurilor in patrimoniu se inregistreaza proportional, atat asupra valorii bunurilor iesite cat si a stocurilor".

Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se realizeaza prin intermediul unui coeficient K determinat pe baza urmatoarei formule:

K = in care:

Sidp - soldul initial al diferentelor de pret;

Dpi - diferente de pret aferente intrarilor in cursul perioadei;

Sis - soldul initial al stocurilor la pret de inregistrare;

Vi - valoarea intrarilor in cursul perioadei, la pret de inregistrare.

Coeficientul obtinut se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune, la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in aceleasi conturi in care s-au inregistrat bunurile iesite.

Coeficientii de repartizare a diferentelor de pret pot fi calculati la nivelul sumelor din conturile sintetice de gradul I si II prevazute in planul general de conturi, pe categorii sau grupe de stocuri.

Prin cumularea soldurilor conturilor de diferente cu soldurile conturilor de stocuri, la finele perioadei de gestiune, acestea reflecta valoarea stocurilor la costul efectiv de achizitie sau de productie dupa caz.

Inregistrarea cheltuielilor de transport-aprovizionare se poate face direct in contul de stoc sau in contul de diferente. In cazul inregistrarii lor in contul de diferente acestea se vor repartiza proportional, atat asupra valorii bunurilor iesite cat si asupra stocurilor.

Metoda pretului cu amanuntul este folosita in comertul cu amanuntul pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare.

Costul bunurilor vandute este calculat prin reducerea valorii marjei brute din pretul de vanzare a stocurilor.

Evaluarea la bilant

Evaluarea stocurilor la inchiderea exercitiului prin bilant contabil, se face la valoarea de intrare respectiv valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele evaluarilor la inventariere. Astfel in cazul in care valoarea de inventar este mai mare decat valoarea de intrare, deci apare o diferenta in plus, in bilant stocurile se inregistreaza la valoarea de intrare. Plusurile nu se inregistreaza, conform principiului prudentei; aceste diferente nefiind realizate.

In cazul in care valoarea de inventar este mai mica decat valoarea de intrare, deci apar diferente in minus, in bilant stocurile se inregistreaza la valoarea de inventar. In contabilitate aceste stocuri vor ramane inregistrate la valoarea de intrare, diferentelor in minus datorate unor deprecieri probabile se inregistreaza prin intermediul conturilor de provizioane.

1.3. Documentele care stau la baza reflectarii in contabilitate a stocurilor

Consemnarea in contabilitate a operatiilor economice care produc modificari in srtuctura si marimea stocurilor se poate face numai pe baza de documente. Majoritatea acestora sunt tipizate si au fost prezentate in partea introductiva a cursului. Revenim asupra celor mai importante:

Intrarile de stocuri se consemneaza diferit in functie de sursa, astfel: stocurile aprovizionate sunt consemnate in factura si aviz de insotire, iar rezultatele receptiei in Nota de receptie si constatare de diferente. Mentionam ca aceasta se intocmeste in cazul in care la receptia cantitativa se constata diferente intre cantitatea reala primita si cantitatea din factura precum si atunci cand stocurile primite nu corespund din punct de vedere calitativ. Stocurile respinse la receptie raman in custodia unitatii pana la clarificarea situatiei sau preluarea lor de catre furnizori si se inregistreaza in conturi in afara bilantului.

Intrarile de stocuri prin donatii sau aduse ca aport se consemneaza in procese-verbale, in care se precizeaza si valoarea contabila la pretul pietii.

Predarea la magazie a produselor finite, semifabricatelor si materialelor obtinute prin productie proprie se face pe baza de bon de predare, transfer, restituire. Acest document este folosit si pentru transferul stocurilor de la un depozit la altul sau de la o sectie la alta.

Stocurile eliberate pentru consum sunt consemnate in bonul de consum si fisa limita de consum, iar cele trimise spre prelucrare la terti in dispozitie de livrare sau/si aviz de insotire a marfii pe care se face mentiunea "pentru prelucrare la terti".

Livrarea marfurilor si a produselor finite se face pe baza facturii.

2. Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie

2.1. Contabilitatea sintetica a stocurilor si a productiei in curs de executie

Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa a 3-a "Conturi de stocuri si productie in curs de executie" grupate in 8 grupe in functie de natura activelor circulante pe care le cuprind astfel:

Grupa 30 "Stocuri de materii prime si materiale"

Grupa 32 "Obiecte de inventar"

Grupa 33 "Productia in curs de executie"

Grupa 34 "Produse"

Grupa 35 "Stocuri aflate la terti"

Grupa 36 "Animale"

Grupa 37 "Marfuri"

Grupa 38 "Ambalaje"

Grupa 39 "Provizioane pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie"

Dupa cum se observa, ordonarea grupelor de conturi este realizata in ordinea crescatoare a lichiditatii stocurilor, principiu ce sta la baza ordonarii conturilor in bilantul contabil.

2.2. Metode de organizare utilizate in contabilitatea stocurilor

Avand in vedere necesitatile practice concrete si particularitatile activitatii, unitatile patrimoniale isi pot organiza si conduce contabilitatea stocurilor dupa una din urmatoarele metode:

Metoda inventarului permanent.

Metoda inventarului intermitent.

1. Metoda inventarului permanent consta in inregistrarea in conturile de stocuri a tuturor operatiilor de intrare a stocurilor evaluate conform uneia dintre metodele prezentate anterior. In conturile de stocuri se inregistreaza fiecare iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat valoric cat si cantitativ.

In conditiile folosirii inventarului permanent unitatile patrimoniale isi pot organiza contabilitatea analitica prin metoda operativ-contabila sau metoda cantitativ-valorica sau metoda global-valorica, in functie de particularitati si de decizia echipei manageriale.

2. Metoda inventarului intermitent presupune stabilirea iesirilor si deci inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele fiecarei luni. In acest caz, iesirile se determina ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor minus valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere.

E = Si + I - Sf

E - valoarea iesirilor

Si - valoarea stocurilor initiale

I - valoarea intrarilor din cursul perioadei

Sf - valoarea stocurilor finale, stabilite prin inventar.

In conditiile folosirii metodei inventarului intermitent stocurile apar evidentiate in contabilitate, doar la sfarsitul fiecarei perioade de gestiune cand se stabilesc pe baza inventarierii si a datelor oferite de contabilitatea interna de gestiune.

Conceptia de baza a metodei inventarului intermitent este cea potrivit careia bunurile materiale nu sunt aprovizionate in scopul stocarii, ci al consumului, astfel incat, in momentul aprovizionarii lor, bunurile intrate in patrimoniu nu se reflecta in conturile de stocuri, ci direct in conturile specifice de cheltuieli.

Metoda inventarului intermitent este, in general, preferata de unitatile mici si mijlocii care nu utilizeaza un nomenclator variat de active circulante materiale.

2.3. Contabilitatea stocurilor de materii si materiale

Contabilitatea materiilor prime se realizeaza cu contul 301 "Materii prime" cont de active circulante, cont de ACTIV.

Se debiteaza cu valoarea stocurilor de materii prime intrate in gestiune pe diferite cai: prin achizitionare de la furnizori (401); aduse ca aport de asociati (456); primite ca donatii (758); plusuri de inventar (601) primite de la societatile din grup (451), de la alte societati legate prin participatii (452).

Se crediteaza valoarea materiilor prime iesite din depozit in corespondenta cu conturile care arata destinatia sau modul de utilizare: materii prime date in consum (601); vandute la terti (371), date spre prelucrare la terti (351); minusuri constatate la inventar (658); pierderi din calamitati (671); livrate societatilor din grup (451), altor societati legate prin participatii (452).

Corespondenta contului 301 "Materii prime" determinata de operatiile economice de intrare sau iesire de materii prime difera in functie de metoda de contabilitate sintetica folosita de unitatea patrimoniala: metoda inventarului permanent sau metoda inventarului intermitent.

In cazul utilizarii metodei inventarului permanent, contul 301 "Materii prime" intra in corespondenta cu conturile ce arata provenienta acestora precum si cu cele ce indica destinatia materiilor prime iesite din depozit. Aceste corespondente vor fi exemplificate ulterior in curs.

In cazul utilizarii metodei inventarului intermitent, contul 301 "Materii prime" inregistreaza numai stocurile de materii prime existente la inceputul sau sfarsitul lunii in corespondenta cu contul 601 "Cheltuieli cu materiile prime".

Soldul creditor este preluat in activul bilantului si reprezinta valoarea materiilor prime existente in unitate la data bilantului.

Evidenta materialelor consumabile se realizeaza cu ajutorul contului 302 "Materiale consumabile" cont de active circulante, cont de ACTIV. Contul 302 "Materiale consumabile" functioneaza dupa aceleasi reguli ca si contul 302 "Materii prime".

Contul 301 "Materiale consumabile" se desfasoara pe conturi operationale, sintetice de gradul II in functie de natura materialelor auxiliare:

- contul 3021 "Materiale auxiliare"

- contul 3022 "Combustibili"

- contul 3023 "Materiale pentru ambalat"

- contul 3024 "Piese de schimb"

- contul 3025 "Seminte si materiale de plantat"

- contul 3026 "Furaje"

- contul 3018 "Alte materiale consumabile"

Inregistrarea intrarii materiilor si materialelor se face la pretul efectiv de cumparare (fara TVA deductibila) sau la pretul standard. In acest caz, iar pentru evidentierea celorlalte cheltuieli incluse in costul de achizitie (taxe vamale, transport, manipulare, comisioane, etc.) se utilizeaza contul 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale". In acest cont se evidentiaza diferentele intre pretul standard si pretul efectiv de cumparare la unitatile patrimoniale la care evidenta se tine la pretul standard.

Contul 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale" este un cont RECTIFICATIV al pretului de inregistrare al materiilor prime si materialelor. In acest cont sunt colectate elementele de cheltuieli aferente materiilor prime si materialelor intrate (cheltuieli de transport, manipulare, taxe vamale etc.) si apoi repartizate proportional asupra conturilor care au inregistrat consumurile respectiv iesirile de materii prime si materiale.

Se debiteaza cu cheltuielile de transport, taxe vamale, manipulare, taxe nedeductibile precum si diferentele dintre pretul standard si pretul efectiv de cumparare (cand contabilitatea materiilor prime si a materialelor se tine la pretul standard). La aceste unitati inregistrarea diferentelor dintre pretul standard si cel efectiv se realizeaza diferit astfel unele inregistreaza aceste diferente in debitul contului 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale" in rosu diferentele favorabile si in negru diferentele nefavorabile; altele inregistreaza diferentele in plus, nefavorabile (costul de achizitie>pretul prestabilit) in debitul contului 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale", iar diferentele in minus, favorabile (costul de achizitie<pretul prestabilit) in creditul contului 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale".

Se crediteaza cu diferentele de pret aferente materiilor prime si materialelor iesite din gestiune ca urmare a consumului sau a lipsurilor constatate sau a celor transferate sau vandute.

Soldul contului reprezinta diferentele de pret aferente materiilor prime si materialelor existente in stoc.

Repartizarea diferentele de pret asupra materialelor iesite se efectueaza cu ajutorul unui coeficient K, care se determina dupa urmatoarea formula:

K = in care:

Sid - soldul initial al diferentelor de pret.

Di - diferente de pret aferente intrarilor in cursul perioadei.

Sist - soldul initial al stocurilor la pretul de inregistrare.

Vi - valoarea intrarilor in cursul perioadei la pret de inregistrare.

Coeficientul K se aplica asupra valorii materialelor iesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate materialele iesite prin credit contului 308.

Exemple de operatii economice privind materiile prime si materialele:

Metoda inventarului permanent.

- Se primesc de la furnizori materii prime in valoare de 5.000.000 lei cheltuieli de transport cuprinse in factura 200.000 lei.

% = 401 "Furnizori" 6.188.000

"Materii prime" 5.000.000

"Diferente de pret la materii prime 200.000

si materiale"

"TVA deductibila"    988.000

- Se inregistreaza materiile prime aduse ca aport de un asociat in valoare de 1.200.000 lei.

"Materii prime" =456"Decontari cu asociatii 1.200.000

privind capitalul"

- Se achizitioneaza, din avansuri de trezorerie, materii prime ale caror pret prestabilit este de 3.000.000 lei, costul efectiv de aprovizionare 3.600.000 lei.

% =542 "Avansuri de trezorerie" 28000

"Materii prime"    3.000.000

"Diferente de pret la materii prime si materiale" 600.000

"TVA deductibila"    68000

- Se primesc materii prime, cu titlu gratuit, in valoare de 800.000 lei

"Materii prime" =771 "Venituri exceptionale din 1.800.000

operatii de gestiune"

- Se primesc materii prime, la pret prestabilit de 600.000 lei, dar factura nu a sosit:   

% =408 "Furnizori facturi nesosite" 71000

"Materii prime"    600.000

"TVA neexigibila"    11000

- Se primeste factura, valoarea materialelor conform facturii este de 650.000 lei.

% =401 "Furnizori" 773.000

"Furnizori facturi nesosite"    71000

"Diferente de pret la materii prime si materiale" 50.000

"TVA deductibila"    9.500

"TVA deductibila"    =4428 "TVA neexigibila" 11000

- Cu ocazia inventarului efectuat la depozitul de materii prime si materiale se constata urmatoarele:

a) - minus la materii prime perisabile in valoare de 700.000 lei

b) - minus la materii prime neperisabile in valoare de 1.250.000 lei, care se imputa gestionarului

c) - un plus la materii auxiliare de 500.000 lei.

a) 601 "Cheltuieli cu materiile prime" =301 "Materii prime" 700.000

b) 601 "Cheltuieli cu materiile prime" =301 "Materii prime" 1.250.000

461 "Debitori diversi" = % 758 "Alte venituri din exploatare" 1.012.000

4427 "TVA colectata" 237.500

c) 3011 "Materiale auxiliare" =6011"Cheltuieli cu materiale auxiliare" 500.00

- Vanzarea, din stoc, de piese de schimb, la pret negociat de 1.600.000 lei, valoarea din contabilitate fiind de 1.200.000 lei.

- Materiile prime si materialele pe care unitatea le vinde in afara sunt inregistrate in prima faza, in contul 371 "Marfuri", urmata de inregistrarea vanzarii propriu-zise.

"Marfuri"    =3014 "Piese de schimb" 1.200.000

"Clienti"     = % 1.90000

707"Venituri din vanzarea marfurilor" 1.600.000

4427 "TVA colectata" 30000

- Descarcarea gestiunii de marfurile vandute:

"Cheltuieli privind marfurile" =371 "Marfuri" 1.200.000

- Se dau in consum, in cursul lunii, materii prime la pret de inregistrare de 7.000.000 lei si materiale auxiliare de 900.000 lei.

"Cheltuieli cu materii prime" =301 "Materii prime" 7.000.000

"Cheltuieli cu materiale auxiliare" =3021 "Materiale auxiliare" 900.000

La sfarsitul lunii se calculeaza si se repartizeaza diferentele de pret astfel: pentru materii prime 700.000 lei, iar pentru materiale auxiliare 120.000 lei.

% =308"Diferente de pret la materii prime 920.000

si materiale"

"Cheltuieli cu materii prime"    700.000

"Cheltuieli cu materialele auxiliare" 120.000

- Se inregistreaza pierderile cauzate de incendiu depozitului de combustibil de 800.000 lei.

"Cheltuieli privind calamitatile =3022 "Combustibili" 800.000

si alte evenimente extraordinare"

Exemplu de operatii privind contabilitatea materiilor prime si a materialelor in cazul utilizarii pretului standard (prestabilit).

- La inceputul lunii martie contul 301 "Materii prime" analitic "Stofa CB" are un sold de 400.000 lei, iar contul 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale" prezinta un sold initial debitor de 10.000 lei. In cursul lunii martie firma se aprovizioneaza cu 60 m stofa CB, pret de aprovizionare 21.000 lei/m, pret standard 20.000 lei/m, cheltuieli de transport facturate separat de 30.000 lei.

- Aprovizionarea cu materii prime:

% =401 "Furnizori" 1.499.400

"Materii prime"    1.200.000

"Diferente de pret la materii prime 60.000

si materiale"

"TVA deductibila"    239.400

- Inregistrarea cheltuielilor de transport facturate separat:

% =401 "Furnizori" 35.700

"Diferente de pret la materii prime 30.000

si materiale"

"TVA deductibila"    5.700

- Se dau in consum 40 m stofa CB, pret standard 20.000 lei/m

"Cheltuieli cu materii prime" =301 "Materii prime" 800.000

La sfarsitul lunii martie situatia conturilor 301 "Materii prime" si 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale" se prezinta astfel:

cont 301 "Materii prime

cont 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale"

Sold initial 400.000

Intrari 1.200.000

800.000 - Iesiri

Sold initial 10.000

La finele lunii se calculeaza si se repartizeaza diferentele de pret aferente materiilor prime date in consum:

K = = = 0,0625

Diferenta de repartizat va fi = 800.000 x 0,0625 = 50.000

Diferentele astfel calculate se repartizeaza asupra consumurilor de materii prime prin urmatoarea inregistrare:

"Cheltuieli cu materii prime" =308"Diferente de pret la materii prime 50.000

si materiale"

Unii agenti economici, cu ciclu de fabricatie scurt inregistreaza intrarile de materiale la pretul cuprins in factura, iar cheltuielile de transport-aprovizionare, taxele vamale, etc. direct in conturile de cheltuieli. Ratiunea acestei metodologii rezida din faptul ca odata cu darea in consum a materialelor se incarca tot conturile de cheltuieli, iar la finele exercitiului toate conturile de cheltuieli se inchid prin contul 121 "Profit si pierdere" astfel ca influenta asupra rezultatului final este aceeasi indiferent de contul de cheltuieli in care acestea au fost inregistrate.

Exemplu:- Unitatea se aprovizioneaza cu materii prime in valoare de 1.800.000 lei si materiale auxiliare de 1.400.000 lei. Costul transportului este de 800.000 lei, TVA 19%.

% =401 "Furnizori" 2.808.000

"Materii prime"    1.800.000

"Materiale auxiliare"    1.400.000

"TVA deductibila"    608.000

% =401 "Furnizori" 952.000

"Cheltuieli cu transportul de bunuri 800.000

si personal"

"TVA deductibila"    152.000

2. Contabilitatea materiilor prime si a materialelor in cazul metodei inventarului intermitent.

Utilizarea acestei metode prezinta avantajul simplificarii evidentei si a reducerii costurilor privind lucrarile de contabilitate, dar prezinta dezavantajul ca o omisiune in inventarul fizic duce la deformatia informatiei contabile. In plus, la agentii economici exista tendinta de "a subevalua" stocurile din motive fiscale, favorizand astfel evaziunea fiscala.

Metoda are la baza premiza ca stocurile de materii prime si materiale sunt achizitionate in vederea utilizarii lor curente si nu pentru a fi stocate.

Metoda consta in inregistrarea direct pe cheltuieli a materiilor prime si materialelor aprovizionate inclusiv a cheltuielilor ocazionate de aprovizionare, iar la sfarsitul lunii (exercitiului) se inventariaza stocurile existente (ramase neconsumate) care se inregistreaza in conturile de materii prime si materiale, diminuandu-se in mod corespunzator conturile de cheltuieli in care au fost inregistrate initial (la aprovizionare).

Exemple de operatii economice in cazul metodei inventarului intermitent:

La sfarsitul lunii pe baza inventarului se inregistreaza un stoc de materii prime in valoare de 1.800.000 lei si de materiale auxiliare in valoare de 1.200.000 lei.

"Materii prime" =601 "Cheltuieli cu materii prime" 1.800.000

"Materiale auxiliare" =6021 "Cheltuieli cu materiale 1.200.000

auxiliare"

La inceputul lunii urmatoare soldul initial al contului se scimba, soldul este preluat in contul 600 "Cheltuieli cu materii prime" respectiv 6011 "Cheltuieli cu materiale auxiliare"

"Cheltuieli cu materii prime" =301 "Materii prime" 1.800.000

"Cheltuieli cu materiale auxiliare" =3021 "Materiale auxiliare" 1.200.000

In timpul lunii se fac achizitionari de materii prime de 1.200.000 lei, combustibil 800.000 lei, cheltuieli de transport 750.000 lei.

% =401 "Furnizori" 238.000

"Cheltuieli cu materii prime"    1.200.000

"TVA deductibila"    38.000

% =401 "Furnizori" 357.000

"Cheltuieli privind combustibilii" 300.000

"TVA deductibila"    57.000

% =401 "Furnizori" 178.500

"Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal" 150.000

"TVA deductibila"    28.500

La finele lunii se face inventarierea. Pe baza procesului verbal si a listelor de inventariere se inregistreaza stocurile de materii prime si materiale existente, neconsumate.

3. Contabilitatea materialelor de natura obiectelor de inventar.

Obiectele de inventar sunt o categorie distincta de bunuri care prin particualritati se situeaza intre imobilizarile corporale si stocurile materiale. Ele nu se consuma intr-un singur ciclu de exploatare, ci isi transfera valoarea lor in mai multe cicluri, treptat, pe masura intrebuintarii lor, in cheltuielile activitatii de exploatare.

In categoria stocurilor de natura obiectelor de inventar se cuprind:

bunurile a caror valoare este mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu sau cu o durata de folosinta mai mica de a nu au, indiferent de valoarea lor;

echipamentul de protectie, echipamentul de lucru si imbracamintea speciala impuse salariatilor de normele de protectie si securitate a muncii sau de regulamente speciale;

mecanismele, dispozitivele, verificatoarele (SDV-uri), aparatele de masura si control (AMC-uri) si notitele folosite la executarea anumitor produse si alte obiecte similare;

baracamentele si amenajarile provizorii de santier reprezentate de bunurile achizitionate sau constituite prin efort propriu (in regie) de catre unitatile patrimoniale pentru executarea lucrarilor si prestatiilor de constructii. Nu se inclus in executarea lucrarilor de organizare de santier de la care, in urma terminarii lucrarilor de constructii sau a abordarii lor, nu se recupereaza materiale, cum ar fi: platforme betonate, drumuri si cai de acces, gropi de var etc.

Contabilitatea materialelor de natura obiectelor de inventar se tine cu ajutorul contului 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar, cont de stocuri, cont ACTIV.

Se debiteaza cu valoarea obiectelor de inventar intrate in gestiunea unitatii pe diferite cai: prin achizitie de la furnizori (401, 408), aduse ca aport de asociatii (456); primite de la societati din cadrul grupului (451), de la alte societati legate prin participatii (452), sosite de la terti (351); constatate plus de inventar (603) a celor primite cu titlu gratuit (758); obtinute din productie proprie (345).

Se crediteaza cu valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar date in folosinta (603, 401); cu cele constatate minus la inventar (603); cu valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar vandute ca atare (371), cu cele trimise la terti (351); cu cele livrate societatilor din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482) cu valoarea materialelor si natura obiectelor de inventar donate (658) sau pierderile din calamitati (671), cele aduse ca aport la capitalul social (456).

Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar existente in stoc.

Exemple de operatii economice privind materialele de natura obiectelor de inventar.

1. Se achizitioneaza 20 truse-surubelnite cu valoarea individuala de 400.000 lei, TVA 19%.

= 401 "Furnizori" 9.520.000

"Materiale de natura obiectelor

de inventar 8.000.000

"TVA deductibil" 1.520.000

2. Se predau muncitorilor din sectia montaj 12 buc. din trusele de surubelnite achizitionate.

"Cheltuieli privind materialele de     = 303 "Materiale de natura obiectelor de

natura obiectelor d inventar" inventar" 800.000

3. Se inregistreaza echipamentul de protectie in valoare de 3.500 lei existent in magazie in momentul incendiului care a distrus magazia.

"Cheltuieli privind calamitatile si alte = 303 "Materiale de natura 3.500.000

evenimente extraordinare" obiectelor de inventar"

Pentru confectionarea de salopete necesare muncitorilor unitatii, este expediata la terti panza doc in valoare de 5.500.000 lei.

"Materii si materiale = 301 "Materii prime" 5.500.000

aflate la terti"

5. Se primesc salopete confectionate, costul manoperei este 000.000 lei, TVA 19%.

"Materiale de natura = 351 "Materii si materiale 5.500.000

obiectelor de inventar" aflate la terti"

401 "Furnizori" 760.000

303 "Materiale de natura = 000.000

obiecte de inventar"

4426 "TVA deductibila" 760.000

6. Salopetele sunt repartizate muncitorilor. Deoarece salopetele reprezinta echipament de lucru, jumatate din valoarea acestora se recupereaza de la beneficiarii lui (inclusiv TVA aferenta), iar jumatate afecteaza cheltuielile unitatii.

4282 "Alte creante in legatura = % 5.652.500

cu personalul" 303 "Materiale de natura

obiectelor de inventar" 750.000

4427 "TVA colectata" 902.000

603 "Cheltuieli privind materialele = 303 "Materiale de natura obiectelor

de natura obiectelor de inventar" de inventar" 750.000

Contabilitatea productiei

1. Contabilitatea produselor fabricate

Activitatea desfasurata de agentii economici din sfera productiei materiale se concretizeaza in obtinerea de produse finite, semifabricate, produse reziduale, lucrari si servicii.

Evidenta acestora in contabilitate se realizeaza cu conturile din grupa 34 "Produse" care cuprinde urmatoarele conturi sintetice de gradul I:

Contul 341 "Semifabricate"

Contul 345 "Produse finite"

Contul 346 "Produse reziduale"

Contul 348 "Diferente de pret la produse"

Conturile 341 "Semifabricate"; 345 "Produse finite"; 346 "Produse reziduale" sunt conturi de active circulante, deci conturi de ACTIV.

Contul 341 "Semifabricate" se debiteaza cu valoarea semifabricatelor intrate in gestiune: din productie proprie in corespondenta cu contul 711 "Venituri din productia stocata"; cu plusurile constatate la inventar (contul 711); a semifabricatelor aduse de terti; cu semifabricatele cumparate.

Se crediteaza cu valoarea semifabricatelor vandute in corespondenta cu contul 711 "Variatia stocurilor" cu cele constatate minus la inventariere (cont 711); cu valoarea semifabricatelor trimise spre prelucrare la terti, cu cele distruse de calamitati (671).

Soldul debitor reflecta valoarea semifabricatelor existente in depozite la un moment dat.

Contul 345 "Produse finite" reflecta existenta si miscarea stocurilor de produse finite.

Se debiteaza cu valoarea produselor finite intrate in gestiune din productie proprie in corespondenta cu contul 711 "Variatia stocurilor" cu cele constatate plusuri la inventariere (cont 711), cu cele aduse de la terti in corespondenta cu contul 354 "Produse aflate la terti".

Se crediteaza cu valoarea produselor finite vandute in corespondenta cu contul 711 "Variatia stocurilor", constatate minus la inventariere (cont 711), cu cele trimise pentru prelucrare la terti (354), cu pierderile din calamitati (671).

Soldul debitor reflecta valoarea produselor finite existente in depozit.

Contul 346 "Produse reziduale" tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de produse reziduale respectiv rebuturi, materiale recuperabile sau deseuri. Contul 346 "Produse reziduale" are o functie identica cu a conturilor 341 "Semifabricate" si 345 "Produse finite".

Soldul debitor al contului 341 reflecta valoarea stocurilor de produse reziduale existente in unitate.

Evaluarea si inregistrarea in contabilitate a stocurilor de produse se face fie la costuri de productie efective, fie la costuri prestabilite (standard).

In cazul utilizarii costurilor prestabilite, diferenta dintre costul efectiv si costul prestabilit se inregistreaza in contul 348 "Diferente de pret la produse".

Contul 348 "Diferente de pret la produse" este un cont RECTIFICATIV al valorii de inregistrare al produselor finite.

Se debiteaza cu diferentele de pret in plus (costul de productie>costul prestabilit) aferente produselor intrate in gestiune din productie proprie in corespondenta cu contul 711 "Variatia stocurilor" si cu diferentele de pret in minus repartizate asupra produselor iesite din gestiune prin vanzare in corespondenta cu acelasi cont 711.

Se crediteaza cu diferentele de pret in minus aferente produselor intrate in gestiune din productie proprie in corespondenta cu contul 711 "Variatia stocurilor" si cu diferentele de pret in plus repartizate asupra produselor iesite din gestiune in corespondenta cu acelasi cont 711, cu diferentele de pret aferente produselor distruse de calamitati prin debitul contului 671 "Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare".

Soldul creditor reprezinta diferentele de pret aferente produselor existente in stoc.

Potrivit conceptiei unor specialisti precum si practicii din economia romaneasca, pentru a nu afecta rulajul contului 348 "Diferente de pret la produse" diferentele constatate la finele lunii intre costul efectiv si costul prestabilit al produselor finite respectiv semifabricate, se inregistreaza in negru diferentele in plus (cost efectiv > cost prestabilit) si in rosu diferentele in minus (cost efectiv < cost prestabilit). In aceasta situatie contul 348 "Diferente de pret la produse" se debiteaza cu diferentele de pret aferente produselor finite si semifabricatelor obtinute, inregistrandu-se in negru diferentele in plus si in rosu diferentele in minus; se crediteaza cu diferentele de pret repartizate la sfarsitul perioadei pentru produsele vandute, inregistrandu-se in negru sau rosu dupa caz.

Exemple de operatii economice privind miscarea stocurilor de produse in cazul utilizarii inventarului permanent.

- Se inregistreaza, pe baza bonului de predare-transfer-restituire intrarea in depozit a semifabricatelor din productie proprie in valoare de 800.000 lei.

"Semifabricate" =711 "Variatia stocurilor" 800.000

- Jumatate din semifabricatele obtinute se vand la pret negociat de 550.000 lei:

"Clienti" = % 65500

702 "Venituri din vanzarea 550.000

semifabricatelor"

4427 "TVA colectata" 10500



- Se descarca gestiunea de semifabricatele vandute valoarea contabila 400.000 lei.

"Variatia stocurilor" =341 "Semifabricate" 400.000

- Inregistrari privind produsele finite in cazul utilizarii costului efectiv:

- Preluarea de la magazie a produselor finite obtinute la costul efectiv de 1.200.000 lei.

"Produse finite" =711 "Variatia stocurilor" 1.200.000

- Produsele finite se vand la pret negociat de 1.500.000 lei, TVA 19%.

"Clienti"     = % 1.785.000

701"Venituri din vanzarea 1.500.000

produselor finite"

4427 "TVA colectata" 285.000

- Concomitent se inregistreaza descarcarea gestiunii pentru produsele vandute.

"Variatia stocurilor" =345 "Produse finite" 1.200.000

- Cu ocazia inventarierii se constata in plus de 70.000 lei la produsul A si un minus de 25.000 lei la produsul B.

"Produse finite" =711 "Variatia stocurilor" 70.000

"Variatia stocurilor" =345 "Produse finite" 25.000

sau

"Produse finite" =711 "Variatia stocurilor" 25.000

- In urma unui incendiu la magazia de produse finite se inregistreaza pagube de produse finite in valoare de 300.000 lei.

"Cheltuieli privind calamitatile =345 "Produse finite" 300.000

si alte evenimente extraordinare"

- Sunt transferate in vederea vanzarii, produse finite in valoare de 2.000.000 lei.

"Marfuri" =345 "Produse finite" 2.000.000

Inregistrarea in contabilitate a produselor finite in cazul in care se practica costul standard (prestabilit).

- Se inregistreaza, in cursul lunii, obtinerea de produse finite la cost standard de 3.000.000 lei.

"Produse finite" =711 " Variatia stocurilor" 3.000.000

- Se vand, jumatate din produsele finite la pret negociat de 2.200.000 lei, TVA 19%.

"Clienti" = % 2.618.000

701"Venituri din vanzarea 2.200.000

produselor finite"

4427 "TVA colectata" 418.000

- Concomitent se inregistreaza descarcarea gestiunii

" Variatia stocurilor" =345 "Produse finite" 1.500.000

- La finele lunii se calculeaza costul de productie efectiv al produselor finite obtinute in cursul lunii care este de 3.400.000 lei.

Se inregistreaza diferenta:

"Diferente de pret la produse" =711 " Variatia stocurilor" 400.000

- Se transfera diferenta corespunzatoare produselor vandute:

" Variatia stocurilor" =348 "Diferente de pret la produse" 200.000

In situatia in care costul efectiv ar fi de 2.700.000 lei, deci mai mic decat costul prestabilit, in contabilitate se inregistreaza diferit dupa cum unitatea utilizeaza sau nu inregistrarile in rosu, astfel:

" Variatia stocurilor" =348 "Diferente de pret la produse" 300.000

sau

"Diferente de pret la produse" =711 " Variatia stocurilor" 300.000

- Descarcarea gestiunii pentru produsele finite vandute:

"Diferente de pret la produse"    =711 " Variatia stocurilor 150.000

" Variatia stocurilor" =348 "Diferente de pret la produse" 150.000

Operatii contabile privind evidenta produselor finite in cazul utilizarii inventarului intermitent:

Asa cum am mai aratat, metoda inventarului intermitent presupune utilizarea conturilor de stocuri numai la inceputul si la sfarsitul perioadei:

- La sfarsitul lunii, pe baza inventarului se constata stoc de produse finite in valoare de 800.000 lei, care se inregistreaza in contabilitate:

"Produse finite" =711 " Variatia stocurilor" 800.000

- La inceputul lunii se inregistreaza destocarea sau iesirea din gestiune:

" Variatia stocurilor" =345 "Produse finite" 800.000

Produse obtinute in cursul lunii se inregistreaza direct la vanzari.

- Se obtin produse si se vand:

"Clienti" = %

701 "Venituri din vanzarea produselor finite"

4427 "TVA colectata"

La finele lunii produsele existente in stoc, constatate la inventariere se inregistreaza astfel:

"Produse finite" =711 " Variatia stocurilor"

2. Contabilitatea productiei in curs de executie

Productia in curs de executie cuprinde produsele care nu au parcurs toate stadiile procesului de productie; produsele care nu au fost supuse probelor si receptiei tehnice, lucrarile si serviciile ce nu au fost terminate.

Determinarea stocului de productie se face prin inventariere sau prin alte metode si se inregistreaza in contabilitate la costul de productie.

Contabilitatea productiei in curs de executie se realizeaza cu ajutorul contului 331 "Produse in curs de executie", cont de stocuri, cont de ACTIV.

Se debiteaza cu valoarea stocului de productie in curs de executie existent la finele lunii determinat prin inventariere si se crediteaza la inceputul lunii cu productia in curs de executie destocata.

Soldul debitor reprezinta valoarea stocului de produse in curs de executie existent la finele lunii.

Contabilitatea lucrarilor si serviciilor in curs de executie se realizeaza cu ajutorul contului 332 "Lucrari si servicii in curs de executie", cont de ACTIV; functioneaza identic cu contul 331 "Produse in curs de executie". Soldul debitor reprezinta lucrarile si serviciile in curs de executie existente la sfarsitul lunii la cost de productie.

Exemple de operatii contabile privind productia in curs de executie si lucrarile si serviciile in curs de executie:

-La sfarsitul lunii pe baza procesului-verbal de inventariere si a listelor de inventariere se inregistreaza stocul de productie in curs de executie la costul de productie de 600.000 lei si lucrarile in curs de executie de 400.000 lei.

"Produse in curs de executie" =711 " Variatia stocurilor" 600.000

"Lucrari si servicii in curs de executie" =711 " Variatia stocurilor" 400.000

- La inceputul lunii urmatoare, soldul final al lunii precedente, reprezinta soldul initial. Operatiunile se anuleaza:

" Variatia stocurilor" =331 "Produse in curs de executie 600.000

" Variatia stocurilor" =332 "Lucrari si servicii 400.000

in curs de executie"

5. Contabilitatea stocurilor aflate la terti

In categoria stocurilor aflate la terti se includ stocuri de valori materiale, proprietatea unitatii, care din diferite motive nu sunt in depozitele sau magaziile unitatii ci la alte unitati: materiale trimise pentru prelucrare, materiale de natura obiectelor de inventar si ambalaje trimise pentru reparatii, produse predate spre vanzare. Tot in aceasta categorie se includ stocurile aflate in urmatoarele situatii: in curs de aprovizionare, achitate si nesosite, receptionate de catre delegatul unitatii cumparatoare la furnizor, cele pentru care s-au primit documentele justificative inaintea sosirii bunurilor inscrise in aceste documente.

Contabilitatea stocurilor aflate la terti se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 35 "Stocuri aflate la terti", care cuprind conturi sintetice de gradul I, diferentiate in functie de natura bunurilor in cauza:

- contul 351 "Materii si materiale aflate la terti"

- contul 354 "Produse aflate la terti"

- contul 356 "Animale aflate la terti"

- contul 357 "Marfuri in custodie sau consignatie la terti"

- contul 358 "Ambalaje aflate la terti"

Conturile din aceasta grupa sunt conturi de stocuri, deci conturi de ACTIV.

Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare, a stocurilor trimise la terti si de aprovizionare.

Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare, a stocurilor reintrate in gestiune.

Soldul debitor al acestor conturi reflecta valoarea stocurilor aflate la terti.

Exemple de operatii contabile privind miscarea stocurilor aflate la terti.

- Se expediaza materii prime in valoare de 200.000 lei, unei firme "x" in vederea prelucrarii:

"Materii si materiale aflate la terti" =301 "Materii prime" 200.000

- Se receptioneaza materialele prelucrate aduse de la terti; manopera cuprinsa in factura este de 120.000 lei.

"Materiale consumabile" =351"Materii si materiale aflate la terti" 200.000

% =401 "Furnizori" 146.400

"Cheltuielile cu materialele consumabile" 120.000

"TVA deductibila"    26.400

- Se predau, spre vanzare la consignatie produse finite, in valoare de 400.000 lei.

"Produse aflate la terti" =345 "Produse finite" 400.000

Produsele nu sunt vandute si se readuc in unitate

"Produse finite" =354 "Produse aflate la terti" 400.000

6. Contabilitatea animalelor

Stocurile de natura animalelor si pasarilor se refera la animalele nascute si tinere de orice fel (vitei,miei, purcei, manji), crescute si folosite pentru reproductie, animalele si pasarile puse la ingrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine precum si animalele crescute pentru productia de lana, lapte si blana. Nu sunt cuprinse in aceasta categorie animalele de munca care se considera imobilizari corporale.

In contabilitate animalele si pasarile de natura stocurilor sunt reflectate cu ajutorul contului 361 "Animale si pasari", cont de ACTIV.

Se debiteaza cu valoarea animalelor si pasarilor intrate in gestiune prin achizitionarea de la furnizori (401), aduse ca aport in natura de catre intreprinzator sau asociat (456), obtinute din productie proprie (711). Tot in debit se inregistreaza sporul in greutate (711) si animalele constatate plus la inventar (711) precum si cele primite cu titlu gratuit (758).

Se crediteaza cu valoarea animalelor si pasarilor iesite din gestiune prin vanzare (incluse pe cheltuieli)(606), constatate minus la inventar (606), livrate subunitatilor (451), retrase de intreprinzator (456), cu pierderile din calamitati (671).

Soldul debitor exprima valoarea animalelor si pasarilor existente in patrimoniul unitatii.

Diferentele care apar intre pretul de inregistrare (prestabilit) si costul de achizitie respectiv costul de productie se inregistreaza in contul 368 "Diferente de pret la animale si pasari".

Contul 368 "Diferente de pret la animale si pasari" este cont RECTIFICATIV a valorii de inregistrare a animalelor si pasarilor. Functioneaza identic cu celelalte conturi de diferente 308, 328, 348.

Se debiteaza cu diferentele in plus aferente animalelor si pasarilor achizitionate de la furnizori, diferentele de pret in minus repartizate asupra valorii animalelor si pasarilor iesite din gestiune prin vanzare sau alte cai, cu diferentele de pret in plus aferente animalelor si pasarilor din productie proprie, diferentele in minus aferente animalelor incluse pe cheltuieli.

Se crediteaza cu diferentele in minus aferente animalelor si pasarilor achizitionate de la furnizori, a celor provenite din productie proprie precum si cu diferentele in plus repartizate asupra valorii animalelor si pasarilor iesite din gestiune prin vanzare sau alte cai.

Soldul contului reprezinta diferentele de pret aferente animalelor si pasarilor existente.

Inregistrarea in contabilitate a animalelor si pasarilor, in cazul utilizarii costului de achizitie sau a costului de productie.

Exemple: La o unitate agricola cu profil zootehnic au loc urmatoarele operatii economice:

- Se achizitioneaza de la furnizori animale pentru reproductie la un cost de 1.800.000 lei, TVA 19%.

% =401 "Furnizori" 2.142.000

"Animale si pasari"    1.800.000

"TVA deductibila"    342.000

- Inregistrarea sporului in greutate al animalelor tinere puse la ingrasat evaluat la 600.000 lei:

"Animale si pasari"    =711 " Variatia stocurilor" 600.000

- Se vand animale pentru sacrificare in valoare de 2.000.000 lei, la un pret negociat de 2.500.000 lei.

- Animalele se inregistreaza prima data ca marfuri si dupa aceea vanzarea propriu-zisa:

"Marfuri" =361 "Animale si pasari" 2.000.000

"Clienti" = % 3.975.000

"Venituri din vanzarea 2.500.000

marfurilor"

4427 "TVA colectata" 475.000

- Descarcarea gestiunii:

"Cheltuieli privind marfurile"    =371 "Marfuri" 2.000.000

- Se inregistreaza produsii rezultati din fatari in valoare de 500.000 lei.

"Animale si pasari"    =711 " Variatia stocurilor" 500.000

- Pierderile din mortalitate sunt de 250.000 lei

"Cheltuieli cu animalele si pasarile" =361 "Animale si pasari" 250.000

- Se cumpara in scopul sacrificarii si vanzarii animale la pret de cumparare 800.000 lei, pret de vanzare 1.200.000 lei

% =401 "Furnizori" 952.000

"Animale si pasari"    800.000

"TVA deductibila"    152.000

- Animalele ce urmeaza a fi sacrificate si vandute, se inregistreaza ca marfuri:

"Marfuri" =361 "Animale si pasari" 800.000

- Vanzarea si incasarea banilor prin caserie:

"Casa in lei" = % 1.428.000

707 "Venituri din vanzarea 1.200.000

marfurilor"

4427 "TVA colectata" 228.000

- Descarcarea gestiunii:

"Cheltuieli privind marfurile"    =371 "Marfuri" 800.000

- In urma inundatiilor au pierit animale in valoare de 900.000 lei.

"Cheltuieli privind calamitatile =361 "Animale si pasari" 900.000

si alte evenimente extraordinare"

Inregistrarea in contabilitate a animalelor si pasarilor in cazul utilizarii pretului prestabilit (standard).

Exemplu: O ferma zootehnica achizitioneaza 5 vitei la pretul de 300.000 lei/bucata; pretul standard este de 250.000 lei:

% =401 "Furnizori" 1.785.000

"Animale si pasari"    1.250.000

"Diferente de pret la animale si pasari" 250.000

"TVA deductibila"    285.000

- Se inregistreaza in cursul lunii produsii rezultati din fatari: 4 vitei la pret prestabilit de 150.000 lei/bucata:

"Animale si pasari"    =711 " Variatia stocurilor" 600.000

- La finele lunii se calculeaza costul efectiv al produsilor care este de 170.000 lei/buc.

Se inregistreaza diferenta:

"Diferente de pret la animale si pasari" =711 " Variatia stocurilor" 80.000

Diferentele de pret inregistrate in contul 368 "Diferente de pret la animale si pasari" se vor repartiza atat asupra animalelor si pasarilor iesite din gestiune cat si asupra animalelor si pasarilor ramase in stoc.

7. Contabilitatea marfurilor si ambalajelor

7.1. Contabilitatea marfurilor

Marfurile sunt reprezentate, in general, prin acele bunuri materiale achizitionate de o unitate patrimoniala in scopul revanzarii lor, fara a suferi transformari.

Contabilitatea marfurilor se realizeaza cu ajutorul contului 371 "Marfuri" cont de stocuri, cont de ACTIV. Contul tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de marfuri.

Se debitaza cu valoarea la pret de inregistrare, a stocurilor de marfuri intrate in gestiunea unitatii prin achizitie (401, 408, 446, 542); aduse ca aport in natura de actionari (456); aduse de la terti (357, 401); valoarea materiilor prime, a materialelor consumabile, a materialelor de natura obiectelor de inventar, animalelor si pasarilor vandute ca atare (301, 302, 303, 361); valoarea produselor finite transferate magazinelor proprii de desfacere (345), au valoarea marfurilor primite de la societatile din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482); cu valoarea marfurilor constatate plus la inventar (607) si a celor primite cu titlu gratuit (758); cu valoarea adaosului comercial si taxa pe valoarea adaugata neexigibila, in situatia in care evidenta marfurilor se tine la pret cu amanuntul (378, 4428).

Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite din gestiune prin vanzare si lipsurile de inventar (607); cu valoarea marfurilor trimise la terti (357); cu valoarea adaosului si a taxei pe valoarea adaugata neexigibila aferenta marfurilor iesite din gestiune(378, 4428); cu valoarea marfurilor livrate societatilor din grup, alte societati legate prin participantii (451, 452, 481, 482); cu valoarea donatiilor (658) si a pierderilor din calamitati (671).

Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a marfurilor existente in stoc la sfarsitul perioadei.

Adaosul comercial aferent marfurilor existente in gestiunea unitatilor cu activitate comerciala se reflecta cu ajutorul contului 378 "Diferente de pret la marfuri", cont RECTIFICATIV al valorii de inregistrare a marfurilor.

Se crediteaza cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate in gestiune si se debiteaza cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor vandute. Soldul contului evidentiaza valoarea adaosului comercial aferent marfurilor existente in stoc.

Evidentierea in contabilitate a miscarii stocurilor de marfuri se realizeaza diferit de la o unitate comerciala la alta in functie de marimea unitatii (mare, mica, mijlocie); de forma de comert (en gros, en detail); de structura stocului de marfuri si nu in ultimul caz de decizia organelor manageriale.

Unitatile mici utilizeaza, in multe cazuri, metoda inventarului intermitent, unitatile mijlocii si mari metoda inventarului permanent.

Exemple de operatii privind miscarea stocurilor de marfuri in cazul utilizarii metodei inventarului permanent.

- O societate comerciala cu activitate de desfacere a marfurilor cu amanuntul se aprovizioneaza cu marfuri direct de la furnizor: valoarea marfurilor conform facturii este de 6.200.000 lei, TVA 19%.

% =401 "Furnizori" 7.383.000

"Marfuri" 6.200.000

"TVA deductibila" 1.178.000

- Adaosul comercial aferent este de 25%.

6.200.000 x 25% = 1.550.000 lei, TVA aferenta adaosului este de 29500 lei (1.550.000 x 19%).

-Taxa pe valoarea adaugata neexigibila - 1.178.000 + 29500 = 1.472.500 neexigibila.

Se inregistreaza adaosul comercial si taxa pe valoarea adaugata

"Marfuri" = % 3.022.500

378 "Diferente de pret la marfuri" 1.550.000

4428 "TVA neexigibila" 1.472.000

Valoarea marfurilor la pret cu amanuntul=6.200.000+3.255.000 = 9.222.500 lei.

- In cursul lunii se vand marfuri in valoare de 7.200.000 lei.

Pentru inregistrarea in contabilitate a marfurilor vandute este necesar sa se stabileasca taxa pe valoarea adaugata colectata aferenta marfurilor vandute si cu aceasta suma sa se diminueze soldul creditor al contului 4428 "TVA neexigibila" intrucat odata cu vanzarea marfurilor ea a devenit exigibila.

Determinarea taxei pe valoarea adaugata colectata aferenta marfurilor vandute se face pe baza unui coeficient K, stabilit prin procedeul sutei majorate:

K = =15,966

TVA colectata = unde P.V - valoarea marfurilor

vandute la pret de vanzare cu amanuntul

In exemplul dat :

TVA colectata = = 1.149.552

Inregistrarea marfurilor vandute (in numerar).

"Casa in lei" = % 7.200.000

707 "Venituri din vanzarea 6.050.448

marfurilor"

4427 "TVA colectata" 1.149.552

Se descarca gestiunea pentru marfurile vandute.

In acest scop se determina adaosul comercial aferent marfurilor vandute, pe baza unui coeficient de repartizare K determinat dupa urmatoarea formula:

K =

Adaos aferent marfurilor vandute = Valoarea marfurilor vandute x K.

Determinarea adaosului aferent marfurilor vandute:

K = x 100 = 16,41; Adaos =

Descarcarea gestiunii:

% =371 "Marfuri" 7.200.000

"Cheltuieli privind marfurile"    840.301

"Diferente de pret la marfuri"    1.210.147

"TVA neexigibila"    1.149.552

- Transferul de produse finite, la magazinul propriu de desfacere pretul de inregistrare 1.200.000 lei, TVA 19%, adaos comercial 20%.

"Marfuri" =345 "Produse finite" 1.200.000

Se inregistreaza adaosul comercial si TVA.

"Marfuri" = % 513.600

378 "Diferente de pret la marfuri" 240.000

4428 "TVA neexigibila" 273.600

Se vand marfurile in totalitate:

"Casa in lei" = % 1.713.600

707 "Venituri din vanzarea 1.440.000

marfurilor"

4427 "TVA colectata" 273.600

Descarcarea gestiunii de marfuri:

% =371 "Marfuri" 1.713.600

"Cheltuieli privind marfurile"    1.200.000

"Diferente de pret la marfuri"    240.000

"TVA neexigibila"    273.600

Cu ocazia inventarului se constata urmatoarele:

Plus de marfuri la sortimentul A la pret de inregistrare - 300.000 lei din care: TVA 5099, adaos comercial 30.000 lei.

Minus la sortimentul B de 100.000 lei care se incadreaza in perisabilitatile legale (inclusiv TVA de 18.033 lei si adaos de 10.000 lei)

Minus la sortimentul B de 120.000 lei care se imputa persoanelor vinovate.

Plusul:

"Marfuri" = % 300.000

607 "Cheltuieli privind marfurile" 215.901

378 "Diferente de pret la marfuri" 30.000

4428 "TVA neexigibila" 5099

Minusul neimputabil:

% =371 "Marfuri" 100.000

"Cheltuieli privind marfurile" 71.967

"Diferente de pret la marfuri" 10.000

"TVA neexigibila"    18.033

Minusul imputabil:

"Debitori diversi" = % 142.800

758 "Alte venituri din exploatare" 120.000

4427 "TVA colectata" 22.800

Scaderea din gestiune

"Cheltuieli privind marfurile"    =371 "Marfuri" 120.000

- In urma inundatiilor pierderile de marfuri se ridica la 500.000 lei pret de achizitie:

"Cheltuieli privind calamitatile =371 "Marfuri" 500.000

si alte evenimente extraordinare"

La unitatile care inregistreaza marfurile la pret de achizitie minusurile si plusurile constatate la inventariere se evidentiaza la acest pret. Exemplele de mai sus se vor inregistra in acest caz astfel:

Plus de marfuri in valoare de 300.000 lei pret de achizitie

"Marfuri" =607 "Cheltuieli privind marfurile" 300.000

Minus de marfuri in valoare de 100.000 lei pret de achizitie

"Cheltuieli privind marfurile" =371 "Marfuri" 100.000

Agentii economici cu activitate de comert achizitioneaza nu numai de pe piata interna ci si de pe piata externa. Pretul de vanzare la intern a marfurilor importate cuprinde, in general 3 componente: cheltuieli externe facute cu aducerea marfurilor in tara, platile facute la vama (cu exceptia TVA) si adaosul firmei importatoare cunoscut sub denumirea de marja importatorului.

Cheltuielile externe cu aducerea marfurilor in tara cuprind valoarea externa a marfurilor importatoare (valoarea CIF portul romanesc de descarcare sau franco frontiera romana). Atunci cand marfurile sunt importate intr-o alta conditie de livrare, de exemplu FOB portul strain de incarcare, calculul valorii externe CIF se face de catre importator prin adaugarea la valoarea externa FOB a cheltuielilor externe de circulatie: transport si asigurare.



A doua componenta a pretului de vanzare la intern a marfurilor importate o constituie platile facute in vama si anume: taxa vamala, comisionul vamal si accizele.

Taxa vamala este stabilita in cote procentuale diferentiate pe grupe de marfuri. Calculul se face prin aplicarea cotelor procentuale la valoarea externa transformata in lei. Suma calculata se constituie venit la bugetul statului.

Comisionul vamal se calculeaza pentru toate marfurile vamuite prin aplicare unei cote unice de 0,5% la valoarea externa si constituie venit la buget.

Accizele se calculeaza pentru anumite marfuri prevazute prin norme legale pe baza de cote diferentiate. Baza de impozitare pentru accize o reprezinta suma urmatoarelor elemente: valoarea externa + taxa vamala + comisionul vamal. Accizele reprezinta venituri la bugetul statului.

Un alt element component a pretului de vanzare la intern a marfurilor importate il constituie adaosul (marja importatorului) care se calculeaza prin aplicare unei cote procentuale, stabilita de importator, la valoarea externa.

Societatea Comerciala "Mercur" SA cumpara marfuri de la furnizor "Mercur" SA cumpara marfuri de la furnizor extern valoarea facturii 1.400 USD; cheltuielile de circulatie si cheltuielile privind asigurarea sunt de 100 USD. In vama, pe baza declaratiei taxele legale sunt: taxa vamala 10%, comision vamal 0,5%, TVA 19 %. Marja practicata de importator este de 20% curs de schimb 1USD = 30.000 lei.

Fisa de calcul a importului:

Elemente de calcul val in devize

Val facturii FOB    1.400 USD 42.000.000

Transport extern 100 USD 3.000.000

Valoarea externa CIF 1.500 USD 45.000.000

Taxa vamala- 45.000.000 x 10% 500.000

Comision vamal 45.000.000 x 5% 225.000

Cost de achizitie in vama 49.725.000

TVA deductibil    9.447.750

Pret de achizitie x 19%

401 45.000.000

446 725.000

Plati facute cu ordin de plata:

= 5.121 1172.750

Livrarea marfurilor din import diferitilor clienti interni: se intalnesc doua variante:

Varianta I

se calculeaza si se inregistreaza marja importatorului

= 378 9.000.000

Pret de vanzare "en-gross" = 49.725.000 + 9.000.000 = 58.725.000

= % 69.882.750

77 58.725.000

4427 11.157.750

Descarcarea gestiunii:

Varianta a II-a:

Se calculeaza marja importatorului fara a se inregistra in contabilitate; suma se adauga la pretul de achizitie a marfurilor formand pretul de vanzare:

Pret de vanzare cu amanuntul = 49.725.000 + 9.000.000 = 58.725.000

707 58.725.000

4427 11.157.750

Descarcarea gestiunii

= 371 49.725.000

Contabilitatea importului de marfuri in comision

Importul de marfuri in comision presupune antrenarea in aceata actiune a urmatoarelor parti:

societate de import-export

socieatea beneficiara

societatea externa furnizoarea marfurilor

Societatea de import-export actioneaza in calitate de mandatar al beneficiarului de import, se intocmesc actele de cumparare de marfuri de pe pietele externe in numele lor, dar pe contul si riscul beneficiarilor de import.

Relatiile economice au la baza contracte economice specifice operatiunilor in comision si anume:

a.       contracte de comision incheiate cu beneficiarii de import; aceste contracte sunt de prestari servicii si reglementeaza raporturile obligationale de mandat si cele financiare intre cele doua parti

b.      contracte externe incheiate de societatea de import-export cu furnizorii externi

Marfurile - obiect al importului in comision - circula in aproape toate cazurile pe traseul - furnizor extern - vama - beneficiar de import. Ele nu sunt gestionate de societatea de import-export si ca atare nu se impune reflectarea lor cu ajutorul conturilor de marfuri. Decontarea marfurilor importate in comision se realizeaza in flux invers circulatiei marfurilor: ea presupune in prima faza incasarea de societatea de import-export a unui avans in lei si valuta de la beneficiarul de import. Avansul include si TVA-ul aferent.

Decontarea marfurilor cu furnizorii externi se face in conformitate cu conditiile de plata din contractul extern prin acreditiv documentar sau cu efecte de comert. Platile in valuta catre prestatorii de servicii pe parcurs extern se face tot de unitatea de import-export.

Platile in valuta-comision, taxa vamala, TVA, in lei cad tot in sarcina unitatilor de import-export.

Decontarea cu beneficiarii presupune facturarea catre acestia a marfurilor si consta in regularizarea diferentei intre valoarea facturata de societatea de import-export si avansul incasat, mai putin retinerile facute de societate.

Diferentele de curs valutar aferente platilor in valuta catre furnizorii externi sau unitatile prestatoare de servicii nu afecteaza gestiunea societatii de import-export. Ele se reflecta direct in conturile 461 "Diversi debitori" sau 462 "Diversi creditori" dupa cum sunt nefavorabile sau favorabile.

Societatea de import-export "Venus" deruleaza unimport de marfuri in comision cu plata la vedere in urmatoarele conditii:

1.04 incaseaza un avans in suma de 8.000.000 lei de la un beneficiar de marfuri

6.04 se primesc marfurile in vama; valoarea facturii externe este 400 USD (cursul leu/USD 1 USD = 30.000 lei).

Importul este contractat in conditia FOB. La sosirea marfurilor in vama nu se cunosc cheltuieli externe de transport, se calculeaza ca fiind 10% din valoarea facturii 40USD. Comisionul societatii de import-export este de 5%. Plati in vama: taxa vamala 10%; comision vamal 0,5%, TVA 19%.

- Incasarea avansului:

419 "Clienti creditori" 8.000.000

4427 1.520.000

- Fisa de calcul a importului:

Valoarea externa FOB 400 USD 12.000.000

Transport extern 10% USD 1.200.000

Valoarea externa CIF    13.200.000

Taxa vamala 10% x 13.200.000 1.320.000

Comision vamal 0,5% x 13.200.000    66.000

Total cost de achizitie    1586.000

Comision societate imp.-exp. 5%

Val. CIF 5%    660.000

Pret de vanzare    15.246.000

TVA 15.246.000 x 19%    2.896.740

Valoarea facturii    18.142.740

401 12.000.000

408 1.200.000

446 1.386.000

704 660.000

4427 2.896.740

Platile facute in vama pentru marfurile importate:

Se primeste factura de la unitatea externa de transport: costul efectiv este de 50 USD, cursul este 30.050 lei = 1 USD

50 x 30.050 = 1.502.500; 1.502.500 - 1.200.000 = 302.500

Se achita factura furnizorului extern cursul 1 USD = 30.100 lei

40.000

Se achita factura uachita factura ucurs 1 USD = 30.100 lei

Se regularizeaza decontarea marfurilor cu beneficiarul de import:

% = 411 18.142.740

419 8.000.000

4427 1.520.000

5121 8.622.740

5121 = 461 345.000

Contabilitatea marfurilor vandute cu plata in rate

Vanzarea marfurilor cu plata in rate presupune incheierea unui contract de vanzare-cumparare intre societatea comerciala si client prin care se stabilesc urmatoarele elemente: valoarea marfurilor la pret cu amanuntul, avansul achitat la preluarea marfii, dobanda perceputa de unitatea comerciala pentru suma ce urmeaza a se plati in rate, numarul ratelor lunare, cuantumul ratei, cuantumul ratei + dobanda.

In contabilitate au loc urmatoarele inregistrari:

In baza contractului de vanzare-cumparare:

"Clienti"= %

707 "Venituri din vanzarea marfurilor" - cu suma incasata ca avans

427 "TVA colectata" - TVA aferenta sumei incasate ca avans

472 "Venituri inregistrate in avans" - suma ce urmeaza a se incasa in rate

"TVA neexigibila" - TVA aferenta sumei ce urmeaza a se achita in rate

Descarcarea gestiunii:

% =371"Marfuri" valoarea marfurilor la pret cu amanuntul

"Cheltuieli privind marfurile"

"Cheltuieli inregistrate in avans" -valoarea ratelor

"Diferenta de pret la marfuri" -cu adaosul comercial

"TVA neexigibila" -cu TVA aferenta

Pentru suma achitata ca avans la preluarea produsului se inregistreaza:

"Casa in lei" =411 "Clienti"

La incasarea ratelor plus dobanda se inregistreaza:

"Casa in lei" =411 "Clienti" - suma reprezentand rata scadenta

"Venituri inregistrate in avans" = %

707 "Venituri din vanzarea marfurilor" - rata scadenta

766 "Venituri din dobanzi"

"TVA neexigibila" =4427 "TVA colectata" - TVA aferenta ratei achitate

Contabilitatea marfurilor primite in consignatie si a vanzarii lor

Marfurile primite in consignatie nefiind in proprietatea unitatii se inregistreaza, la primire in conturi in afara bilantului respectiv in contul 8033 "Valori materiale primite in custodie". In debitul contului se inregistreaza marfurile primite, iar in credit marfurile vandute sau ridicate de depunator.

Vanzarea marfurilor se inregistreaza in conturile de bilant corespunzatoare. Dupa vanzare marfurile respective se inregistreaza ca marfuri intrate si concomitent descarcarea gestiunii.

Exemplu de operatiuni contabile privind marfurile in consignatie:

Se primesc marfuri in consignatie de la o persoana fizica la pretul de 400.000 lei, comisionul aplicat de firma 10%, TVA 19%.

D. 8033 - 400.000 lei; Pretul de vanzare se determina astfel:

- costul negociat 400.000

- comision 10% 40.000

- TVA 19% 83.600

Pretul de vanzare: 533.600

- Vanzarea:

"Casa in lei" = % 523.600

707"Venituri din vanzarea marfurilor" 400.000

708 "Venituri din activitati diverse" 40.000

4427 "TVA colectata" 83.600

Dupa vanzare se fac urmatoarele inregistrari: C.8033 - 400.000

Inregistrarea intrarii marfurilor in gestiune:

"Marfuri" = % 523.600

462 "Creditori diversi" 400.000

378 "Diferente de pret la marfuri" 40.000

4428 "TVA neexigibila" 83.600

Concomitent se inregistreaza descarcarea gestiunii:

% =371 "Marfuri" 523.600

"Cheltuieli privind marfurile"    400.000

"Diferente de pret la marfuri"    40.000

"TVA neexigibila"    83.600

Exemplu de operatiuni contabile privind marfurile din consignatie:

Un agent economic prezinta la o unitate de consignatie, in scopul vanzarii, marfuri in valoare de 1.600.000 lei; comisionul magazinului de consignatie este de 10%.

- Pret de evaluare 1.600.000

- Comision 10% 160.000

- TVA colectata (1.600.000 + 160.000) x 19%

- Pret de vanzare cu amanuntul 33400

2.09400

- Primirea marfii: D 8033 - 1.600.000

- Vanzarea marfurilor:

5311 = % 2.03400

707 1.760.000

4427 33400

- Facturarea marfurilor de furnizori:

% = 401 1.90000

- Inregistrarea comisionului si a TVA:

378 160.000

4428 33400

- Iesirea marfurilor. Credit 8033 - 1.600.000

- Descarcarea gestiunii:

160.000

- Achitarea facturii furnizorului:

401 = 5311 1.90000

Reflectarea in contabilitate a miscarii stocurilor de marfuri in cazul utilizarii metodei inventarului intermitent imbraca doua variante:

Varianta I. Inregistrarea direct pe cheltuieli a marfurilor aprovizionate si activarea in conturile de marfuri la sfarsitul exercitiului a celor nevandute stabilite prin inventariere.

Exemplu:- La inceputul lunii stocul de marfuri stabilit la sfarsitul lunii anterioare si evaluat la costul de achizitie se inregistreaza pe cheltuieli:

"Cheltuieli privind marfurile"    =371 "Marfuri" 600.000

- In cursul lunii se achizitioneaza marfuri la pret negociat (factura) de 800.000 lei, TVA 19%.

% =401 "Furnizori" 952.000

"Cheltuieli privind marfurile"    800.000

"TVA deductibila"    152.000

- Se vand marfuri in valoare de 800.000 lei (TVA 19% respectiv 15,966)

"Casa in lei" = % 800.000

707"Venituri din vanzarea marfurilor" 672.272

4427 "TVA colectata" 127.728

- La sfarsitul lunii, pe baza inventarierii, se inregistreaza stocurile de marfuri constatate.

"Marfuri" =607 "Cheltuieli privind marfurile" 600.000

Varianta a II-a. Cumularea pe stoc a materialelor aprovizionate si descarcarea gestiunii la finele exercitiului.

In aceasta varianta conturile se debiteaza pe masura aprovizionarii, iar cheltuielile de transport-manipulare se trec direct pe contul de cheltuieli 624 "Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal".

Vanzarile de marfuri sunt inregistrate o singura data la sfarsitul exercitiului in urma inventarierii si evaluarii stocurilor de marfuri ramase nevandute, la pret de cumparare.

Exemplu: La inceputul lunii soldul contului 371 "Marfuri" este de 1.000.000 lei; unitatea se aprovizioneaza cu marfuri, la pret de cumparare de 500.000 lei; in cursul lunii se vand marfuri la pret de vanzare de 800.000 lei. Pe baza inventarierii, de la sfarsitul lunii, se constata marfuri in stoc, la pret de cumparare in valoare de 900.000 lei.

- Aprovizionarea cu marfuri:

% =401 "Furnizori" 595.000

"Marfuri" 500.000

"TVA deductibila"    95.000

- Vanzari:

"Casa in lei" = % 800.000

707"Venituri din vanzarea marfurilor" 672.272

4427"TVA colectata" (800.000x15,966) 127.728

- Se calculeaza iesirile, la pret de cumparare pe baza formulei:

E = Si + I - Sf

E - iesiri la pret de cumparare;

Si - stoc initial la pret de cumparare;

I - intrari la pret de cumparare;

Sf - stoc final la pret de cumparare.;

E = 1.000.000 + 500.000 - 900.000 = 600.000

Scazut gestiunea pe baza de inventar:

"Cheltuieli privind marfurile"    =371 "Marfuri" 600.000

La finele lunii are loc inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli prin contul 121 "Profit si pierdere"

"Venituri din vanzarea marfurilor" =121 "Profit si pierdere" 672.272

"Profit si pierdere" =607 "Cheltuieli privind marfurile" 600.000

121 "Profit si pierdere" Profit = 72.272

7.2. Contabilitatea ambalajelor

Ambalajele sunt bunuri materiale destinate sa protejeze materialele, produsele finite sau marfurile pe timpul transportului, manipularii, pastrarii sau vanzarii.

In categoria ambalajelor se includ ambalajele refolosibile achizitionate goale sau odata cu materialele, cele confectionate in unitate, cele restituite de clienti.

Ambalajele sunt structurate in mai multe categorii si anume:

- ambalaje nerecuperabile ce se livreaza sau se primesc odata cu continutul lor, fara obligatii de restituire (saci si alte ambalaje).

- ambalaje recuperabile care pot fi utilizate in mai multe cicluri succesive de circulatie; ele circula, de regula, pe principiul restituirii.

Intrucat aceste bunuri nu se consuma la prima lor intrebuintare, in functie de valoare, o parte se pot incadra la obiecte de inventar cont 321 "Obiecte de inventar" sau mijloace fixe cont 212.

Ambalajele recuperabile de tipul borcane, sticle, cutii pliante se evidentiaza in contul 381 "Ambalaje", cont de stocuri, cont de ACTIV.

Se debiteaza cu valoarea, la pret de inregistrare a ambalajelor intrate in unitate prin achizitie, aport din productie proprie sau din alte surse.

Se crediteaza cu valoarea, la pret de inregistrare, a ambalajelor iesite din gestiunea unitatii prin vanzarea lor odata cu produsele sau pe alte cai.

Soldul debitor reprezinta valoarea ambalajelor existente in stoc.

Inregistrarea in contabilitate se poate face la pret de achizitie sau la pret prestabilit (standard). In situatia utilizarii pretului prestabilit, diferentele in plus sau in minus care apar intre pretul prestabilit si costul efectiv se inregistreaza distinct in contul 388 "Diferente de pret la ambalaje".

Contul 388 "Diferente de pret la ambalaje" este un cont RECTIFICATIV al valorii de inregistrare a ambalajelor.

Se debiteaza cu diferentele de pret in plus aferente ambalajelor intrate in gestiune, cu diferentele in minus aferente ambalajelor iesite din gestiune.

Se crediteaza cu diferentele in minus aferente ambalajelor achizitionate de la furnizori si cu diferentele in plus aferente ambalajelor date in consum.

Exemple de operatii contabile privind ambalajele:

Se cumpara ambalaje de la furnizori in valoare de 100.000 lei, cheltuieli de transport incluse in factura sunt de 25.000 lei, TVA 19%.

% =401 "Furnizori" 148.750

"Ambalaje" 125.000

"TVA deductibila"    23.750

- Se obtin din productie proprie ambalaje in valoare de 500.000 lei

"Ambalaje" =711 "Variatia stocata" 500.000

La inventariere se constata un plus la ambalaje in valoare de 20.000 lei.

"Ambalaje" =608 "Cheltuieli privind ambalajele" 20.000

- Se vand produse finite la pret negociat de 1.000.000 lei, ambalaje 100.000 TVA inclusa in factura este de 209.000 lei. Valoarea contabila a produselor finite este de 800.000 lei, iar a ambalajelor de 85.000 lei.

- facturarea produselor finite si a ambalajelor

"Clienti" = % 1.309.000

701"Venituri din vanzarea 1.000.000

produselor finite"

708 "Venituri din activitati diverse" 100.000

4427 "TVA colectata" 209.000

- descarcarea gestiunii pentru produsele vandute

"Variatia stocurilor" =345 "Produse finite" 800.000

- descarcarea gestiunii pentru ambalajele vandute

"Cheltuieli privind ambalajele" =381 "Ambalaje" 85.000

Ambalajele care circula pe principiul restituirii sunt inregistrate in contabilitate cu ajutorul a doua conturi din clasa 4 respectiv contul 419 "Clienti - creditori" la furnizor si contul 409 "Furnizori - debitori" la client. Intrucat functiunea acestor conturi prezinta unele particularitati vom exemplifica inregistrarea in contabilitate a operatiilor economice privind ambalajele restituibile la analiza clasei a 4-a de conturi.

8. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie

La sfarsitul fiecarui exercitiu financiar, cu ocazia inventarierii, se pot constitui provizioane pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie, cu scopul acoperirii riscurilor generate de reducerea valorii acestora din cauze ce se considera a fi reversibile (cauze fizice sau reducerea pretului pe piata).

Marimea provizioanelor se determina ca diferenta intre pretul zilei (mai mic) din momentul inventarierii si costul de achizitie (productie) mai mare, al activelor circulante inventariate.

Provizioanele constituite pentru stocuri sunt supuse acelorasi reguli de ajustare. Atat timp cat incertitudinea ramane si deprecierea apare posibila, provizioanele trebuie sa fie ajustate in functie de variatia marimii pierderilor probabile de valoare. Aceste pierderi pot sa creasca sau sa se reduca. Daca pierderea estimata va creste, provizioanele se vor suplimenta, iar daca se reduce, excedentul de provizion se va reintegra la venituri.

Subdiviziunea conturilor de venituri corespunde subdiviziunii contului de cheltuieli pentru care s-a constituit provizionul respectiv.

Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 39 "Provizioane pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie care cuprinde conturi operationale distincte pentru provizioane aferente fiecarei categorii de stocuri si comenzi in curs de executie, astfel:

- contul 391 "Provizioane pentru deprecierea materiilor prime"

- contul 392 "Provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile"

- contul 393 "Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie"

- contul 394 "Provizioane pentru deprecierea produselor"

- contul 395 "Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terti"

- contul 396 "Provizioane pentru deprecierea animalelor"

- contul 397 "Provizioane pentru deprecierea marfurilor"

- contul 398 "Provizioane pentru deprecierea ambalajelor"

Toate aceste conturi au functie contabila de PASIV.

Se crediteaza cu ocazia restituirii provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie precum si cu ocazia majorarii provizioanelor constituite anterior prin includerea acestora pe cheltuieli, in corespondenta cu contul 6814 "Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea activelor circulante".

Se debiteaza cu ocazia diminuarii sau anularii provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie in corespondenta cu contul 7814 "Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante".

Soldul creditor al acestor conturi reprezinta valoarea provizioanelor constituite la sfarsitul exercitiului financiar.

Exemplu de operatii contabile privind constituirea provizioanelor:

La sfarsitul exercitiului N se constata o depreciere de 500.000 lei la produse finite, de 200.000 lei la marfuri, de 100.000 lei la materiale consumabile, de 300.000 lei la obiecte de inventar.

"Cheltuieli de exploatare privind    = % 1.100.000

provizioane pentru deprecierea

activelor circulante"

394"Provizioane pentru deprecierea 500.000

produselor"

"Provizioane pentru deprecierea 200.000

marfurilor"

"Provizioane pentru deprecierea 100.000

materialelor consumabile"

"Provizioane pentru deprecierea 300.000

obiectelor de inventar"

In exercitiul N+1 se constata ca pentru obiectele de inventar provizionul trebuie suplimentat cu 50.000 lei, iar pentru stocurile de produse finite, materiale consumabile si marfuri nu se mai justifica.

"Cheltuieli de exploatare privind =392 "Provizioane pentru deprecierea

provizioane pentru deprecierea obiectelor de inventar"

activelor circulante" 50.000

% =7814 "Venituri din provizioane 800.000

pentru deprecierea activelor circulante"

"Provizioane pentru deprecierea produselor"    500.000

"Provizioane pentru deprecierea marfurilor"    200.000

"Provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile" 100.000

In mod similar se procedeaza si pentru constituirea si anularea provizioanelor celorlalte stocuri.



N. Feleaga, I. Ionascu - Contabilitate financiara, vol. 2, Ed. Economica, 1993, pag. 222.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2773
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved