Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


CONTABILITATEA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE

Contabilitate



+ Font mai mare | - Font mai mic



CONTABILITATEA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE

Generalitati privind stocurile



Un activ se clasifica ca activ circulant atunci cand:

   a) este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializarii si se asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data bilantului;

   b) este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare;

   c) este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a caror utilizare nu este restrictionata.

Ciclul de exploatare al unei entitati reprezinta perioada de timp dintre achizitionarea materiilor prime care intra intr-un proces de transformare si finalizarea acestora in trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie. Echivalentele de trezorerie reprezinta investitiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt usor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

In categoria activelor circulante se cuprind:

   a) stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost intocmita factura;

   b) creante;

   c) investitii pe termen scurt;

   d) casa si conturi la banci.

"Stocurile si productia in curs de executie cuprind acele categorii de bunuri economice aflate la dispozitia intreprinderii pentru a fi utilizate in procesul de productie sau de desfacere al acesteia".

Conform dictionarului economic, notiunea de stoc este definita atat in sens restrans cat si in sens general, astfel stocul in sens restrans reprezentand un ansamblu de materii prime, materiale, etc., destinate productiei, respectiv de semifabricate, produse finite, marfuri, etc., destinate vanzarii, iar in sens general, stocul reprezinta cantitatea de active materiale si financiare existente la un moment dat intr-o unitate patrimoniala.

Stocurile sunt active circulante care conform reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu Directivele europene, aprobate prin OMFP nr. 1752/2005, se caracterizeaza prin faptul ca:

a)          sunt obtinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;

b)          sunt in curs de productie in vederea vanzarii in acelasi conditii ca la punctul a);

c)          sau sunt sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.

Stocurile si productia in curs de executie reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor aflate in intreprindere, destinate a fi consumate la prima lor utilizare in procesul de productie, trebuind inlocuite cu exemplare noi de acelasi fel, si destinate a fi vandute dupa prelucrarea lor in procesul de productie si a fi vandute in starea in care s-au cumparat. Rezulta astfel ca stocurile intra si ies in si din patrimoniu in mod continuu, in cadrul fiecarui ciclu de exploatare, care nu poate fi mai mare decat un an. Stocurile includ toate bunurile aflate in proprietatea intreprinderii, intervenind in ciclul de exploatare (aprovizionare, productie, desfacere, realizare) fie pentru a fi consemnate la prima lor utilizare (materii prime, materiale consumabile), fie in vederea revinderii in aceeasi stare sau dupa o prelucrare (marfuri).

Din punct de vedere al naturii acestora in cadrul stocurilor se cuprind:

a)            materiile prime - reprezinta substanta principala a produselor finite, fiind bunurile care participa direct la fabricarea produselor si care se regasesc integral sau partial in produsul finit, fie in forma lor initiala, fie transformate;

b)            materialele consumabile - sunt bunurile care participa ori ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare, fara a se regasi, de regula, in produsul finit (materialele auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile);

c)            materialele de natura obiectelor de inventar - fiind bunurile a caror valoare este mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate imobilizari corporale, indiferent de durata lor de serviciu sau cu o durata de folosinta mai mica de un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora (echipamentul de protectie, echipamentul de lucru si imbracamintea speciala impuse salariatilor de normele de protectie si securitate a muncii sau de regulamente speciale, instrumentele, mecanismele, dispozitivele si verificatoarele (SDV-uri) cu destinatie speciala, modelele, stantele, matritele si alte obiecte similare, precum si baracamentele si amenajarile provizorii de santier reprezentate de bunurile achizitionate sau construite prin efort propriu (in regie) de catre unitatile patrimoniale pentru executarea lucrarilor si prestatiilor de constructii);

d)            produsele - sunt elementele patrimoniale de natura bunurilor, lucrarilor si serviciilor realizate in urma procesului de exploatare, avand ca principala destinatie livrarea catre terti, asemenea active circulante materiale, fiind reprezentate de semifabricate, produse finite si produsele reziduale. Prin semifabricate se inteleg produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie (faza de fabricatie) si care trec apoi in procesul tehnologic al altei sectii sau se va livra tertilor ca atare. Produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii patrimoniale trecand toate probele de calitate, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor sunt considerate produse finite. Spre deosebire de celelalte, produsele reziduale sunt acele bunuri rezultate din procesul de productie, care nu pot fi folosite ca semifabricate sau produse finite, cum ar fi de exemplu: rebuturile, materialele recuperabile sau deseurile.

e)            productia in curs de executie - reprezinta materiile prime care nu au trecut prin toate stadiile de fabricatie prevazute in procesul tehnologic, produsele care desi sunt terminate nu au trecut probele de calitate sau nu au fost receptionate din punct de vedere tehnic ori nu au fost completate in intregime, precum si lucrarile, serviciile si studiile in curs de executie sau neterminate.

f)      animalele si pasarile - reprezentate de animalele nascute si cele tinere de orice fel (vitei, purcei, manji si altele) crescute si folosite pentru reproductie, animalele si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum si animalele pentru productie (lana, lapte, blana)

g)            marfurile - sunt bunurile pe care unitatea patrimoniala le cumpara in vederea vinderii in aceeasi stare sau dupa prelucrari neesentiale, precum si acele produse care sunt predate spre vanzare magazinelor proprii

h)            ambalajele - sunt stocurile folosite pentru asigurarea protectiei bunurilor pe timpul transportului si depozitarii sau pentru prezentarea lor comerciala. Se au in vedere ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate produselor vandute si care in mod temporar, pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte.

Se includ in cadrul stocurilor si bunurile aflate in custodie, pentru prelucrare sau in consignatie la terti, care in contabilitate se va inregistra distinct pe categorii de stocuri.

In calitatea lor de active, stocurile sunt recunoscute numai atunci cand este posibil ca ele sa aduca intreprinderii beneficii economice viitoare si costul lor fi evaluat in mod credibil.

4.2. Organizarea fluxului informational al stocurilor

4.2.1. Documente primare utilizate pentru evidenta stocurile

Pentru intrarile de stocuri se pot utiliza urmatoarele documente:

- Avizul de insotire a marfii, care se emite la livrarea stocurilor si serveste ca document pentru eliberarea si scaderea din depozit a stocurilor, ca document de insotire a bunurilor pe timpul transportului, ca document pentru intocmirea facturii si document de incarcare a gestiunii primitorului.

- Factura fiscala, care se intocmeste in momentul livrarii bunurilor, cu sau fara aviz de insotire a marfii. Factura reprezinta, actul justificativ pentru decontarea livrarilor care sunt efectuate.

- Nota de receptie si constatare de diferente, care se intocmeste la primirea si receptia bunurilor, in cazurile cand exista diferente la receptie, cand sunt depozitate ia mai multe locuri si cand sunt refuzate la plata, fiind tinute doar in pastrare.

- Bon de predare-transfer-restituire, document folosit atat la consemnarea depozitarii unor bunuri provenite din productie proprie, cat si pentru transferul lor intre magazii ca restituiri la locurile de depozitare initiale.

Intrarea bunurilor in gestiune se realizeaza prin procesul de receptie a stocurilor, proces care presupune parcurgerea anumitor etape:

- receptia transportului pe baza documentului denumit "Proces verbal de constatare";

- receptia cantitativa, urmand ca pe baza constatarilor gestionarul sa intocmeasca "Nota de receptie si constatare de diferente";

- receptia calitativa, realizata de catre specialisti, tehnologi.

In cazul decalajelor intre etapa de aprovizionare si etapa de receptie a stocurilor se procedeaza astfel:

- bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune, atat la locul de depozitare cat si la contabilitate pe baza receptiei si a celorlalte documente insotitoare,

- bunurile sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrare in gestiune.

Pentru iesirile de stocuri se pot folosi urmatoarele documente:

- Avizul de insotire a marfii si Factura fiscala, pentru iesirile in afara unitatii patrimoniale.

- Bonul de consum, pentru materii prime si materiale date in consumul productiv. Acesta poate fi bon de consum individual sau bon de consum colectiv.

- Fisa limita de consum, utilizata la consumul materiilor prime cu frecventa mare a iesirilor din magazie.

- Bon de vanzare, utilizat pentru vanzarea de marfuri prin unitatile cu amanuntul.

Evidenta operativa a stocurilor se realizeaza acolo unde se produc faptele.

Documentul de evidenta operativa la depozit este "Fisa de magazie". Fisa de magazie se conduce la locurile de depozitare a stocurilor si se deschide pentru fiecare sortiment care este depozitat. Operatiile economice se consemneaza in "Fisa de magazie" numai cantitativ.

Livrarea marfurilor si a produselor se face pe baza "Dispozitiei de livrare", "Avizului de insotire a marfii" si a "Facturii fiscale".

In situatia decalajelor intre procesul de vanzare si momentul livrarii bunurilor acestea se inregistreaza ca iesiri din unitate astfel:

- bunurile vandute si nelivrate se inregistreaza distinct in gestiune iar in contabilitate se inregistreaza in conturi extrabilantiere,

- bunurile livrate si nefacturate se inregistreaza ca iesiri din gestiune atat la locurile de depozitare cat si in contabilitate, pe baza documentelor aferente.

In functie de specificul activitatilor, mai pot fi intocmite si alte documente de evidenta operativa cum sunt: Raportul de gestiune; Registrul stocurilor; Bonul de primire in consignatie; Borderoul de primire a obiectelor in consignatie; Borderoul de iesire a obiectelor din consignatie; Borderou de predare a documentelor.

Evaluarea stocurilor provenite din cumparari

In contabilitate stocurile sunt reflectate astfel: valoric, in contabilitatea sintetica; cantitativ si valoric, cu unele exceptii, in contabilitatea analitica, cantitativ, in evidenta operativa de la locurile de depozitare.

Stocurile provenite din cumparari pot fi evaluate la intrarea in patrimoniu la una din urmatoarele valori, numite si pret de inregistrare:

a) cost de achizitie - format din pretul de facturare al furnizorului, taxe si ambalaje nerecuperabile, cheltuieli de transport-aprovizionare si alte cheltuieli incluse in factura furnizorului. Deoarece costurile de achizitie difera de la o perioada la alta, chiar pentru acelasi bun, se pune problema evaluarii iesirilor din stoc.

In acest context, iesirile se evalueaza dupa una din urmatoarele metode:

metoda primul intrat - primul iesit (FIFO)- prin care iesirile se evalueaza la pretul de inregistrare al primei intrari (lot); in momentul in care primul lot s-a epuizat, iesirile care au loc in continuare se evalueaza la pretul de inregistrare al celui de-al doilea lot de intrare, s.a.m.d.

metoda costului mediu ponderat (CMP) - iesirile se evalueaza la un cost mediu

metoda ultimul intrat - primul iesit (LIFO) - prin care iesirile se evalueaza la pretul de inregistrare al ultimei intrari (lot); in momentul in care ultimul lot s-a epuizat, iesirile care au loc in continuare se evalueaza la pretul de inregistrare al penultimului lot de intrare, s.a.m.d.

b) cost standard- prin care stocurile se evalueaza si inregistreaza la un pret prestabilit iar diferentele de pret pana la costul de achizitie (favorabile sau nefavorabile) se inregistreaza distinct. La iesirea din patrimoniu a stocurilor, acestea se evalueaza la pretul prestabilit si, totodata, se repartizeaza si diferentele de pret aferente stocurilor iesite, proportional, folosind un coeficient de repartizare a diferentelor de pret.

c) Pretul de vanzare cu amanuntul - este folosit pentru evidenta marfurilor din comertul cu amanuntul si este format din costul de achizitie, adaosul comercial practicat de societate si TVA-ul care urmeaza sa fie incasat de la client.

Mentionam ca stocurile primite cu titlu gratuit se evalueaza la valoarea de utilitate iar cele aduse ca aport in natura la capitalul social se evalueaza la valoarea de aport (aceste valori sunt echivalentul costului de achizitie pentru stocurile provenite din cumparari). Insa si in aceste cazuri, evidenta stocurilor se poate tine si la cost standard sau la pret de vanzare cu amanuntul.

Organizarea contabilitatii analitice a stocurilor

In vederea asigurarii integritatii stocurilor, unitatile mari trebuie sa isi organizeze o contabilitate analitica a stocurilor. Unitatile mici si mijlocii care folosesc metoda inventarului intermitent in contabilitatea sintetica a stocurilor nu organizeaza contabilitate analitica a stocurilor.

Unitatile mari care folosesc metoda inventarului permanent in contabilitatea sintetica a stocurilor pot sa organizeze contabilitatea analitica-a stocurilor folosind una din urmatoarele metode:

Metoda cantitativ valorica pe fise de cont analitic, potrivit careia la locurile de depozitare se tine o evidenta cantitativa cu ajutorul formularului "Fisa de magazie" pe fiecare sortiment, iar la contabilitate se tine o evidenta cantitativ-valorica cu ajutorul formularului "Fisa de cont analitic pentru valori materiale", tot pe fiecare sortiment.

Etapele care se parcurg in evidenta stocurilor in cazul acestei metode sunt urmatoarele:

operarea cantitativa a stocurilor in fisele de magazie,

intocmirea documentului Borderou de predare a documentelor,

inregistrarea documentelor in "Fisele de cont analitic pentru valori materiale

verificarea concordantei inregistrarilor din Fisele de magazie cu cele din Fisele de cont analitic,

verificarea concordantei inregistrarilor din Fisele de cont analitic cu situatia din Fisele de cont sintetic cu ajutorul Balantelor de verificare analitice.

Inregistrarile in "Fisele de analitic pentru valori materiale" se fac, document cu document, pe baza documentelor de intrare-iesire a bunurilor stocabile in si din gestiuni care au stat la baza inregistrarii in "Fisa de magazie".

Metoda operativ contabila sau pe solduri se bazeaza pe suprimarea fiselor de conturi analitice pentru valori materiale de la compartimentul financiar - contabil si inlocuirea ei cu fise centralizatoare a miscarilor valorice pe grupe de bunuri. Aceasta metoda presupune evidenta miscarii stocurilor la contabilitatea materialelor numai in expresie valorica pe gestiuni, conturi de stocuri si grupe de bunuri.

Etapele care se parcurg in evidenta stocurilor in cazul acestei metode sunt urmatoarele:

- evidenta cantitativa a bunurilor la locurile de depozitare pe categorii de stocuri cu ajutorul, Fisei de magazie;

- intocmirea borderoului de predare a documentelor pe baza fiselor de magazie si a documentelor de intrare-iesire in contabilitate;

- intocmirea Registrului stocurilor la sfarsitul lunii in care se trec: cantitatile de stocuri preluate din fisele de magazie, preturile unitare; totalul valorilor determinate; intocmirea Fisei centralizatoare a miscarilor valorice pe grupe de bunuri.

Metoda global valorica presupune tinerea evidentei valorice atat la nivelul gestiunii, cat si in contabilitate. Documentele care se intocmesc sunt Raportul de gestiune si Fisele de cont pentru operatiuni diverge. Periodic, se face un control al concordantei dintre evidenta operativa si cea contabila. Aceasta metoda se utilizeaza mai ales in cazul unitatilor de desfacere cu amanuntul.

La locul de depozitare se foloseste formularul denumit "Raport de gestiune" care se completeaza numai valoric, pe baza documentelor de intrare-iesire a marfurilor si ambalajelor si respectiv pe baza documentelor de depunere a numerarului rezultat din vanzari in casieria unitatii sau direct in conturile bancare ale acesteia. La compartimentul financiar-contabil, contabilitatea se tine cu ajutorul "Fisei de cont pentru operatiuni diverse".

Organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor

Contabilitatea sintetica a fluxurilor de stocuri se poate organiza prin folosirea inventarului permanent sau intermitent.

Metoda inventarului permanent se utilizeaza de catre unitatile mari si consta in folosirea conturilor de stocuri (materii prime, materiale consumabile, marfuri). Prin utilizarea acestei metode se pot urmari in permanenta stocurile scriptice dupa fiecare operatie de intrare sau iesire.

Ca atare, contabilitatea sintetica va reflecta:

- stocul initial, de la inceputul lunii, care va fi cel final din luna precedenta si care nu poate fi decat debitor;

- intrarile in cursul lunii, pe baza documentelor de intrare a stocurilor, ce se vor inregistra in debitul conturilor corespunzatoare;

- iesirile din cursul lunii, in baza documentelor de iesire a stocurilor care vor forma rulajul creditor al conturilor de stocuri;

- in baza elementelor mentionate mai sus se va stabili in permanenta stocul scriptic al bunurilor.

Metoda inventarului intermitent poate fi utilizata de unitati patrimoniale mici si mijlocii si se caracterizeaza prin faptul ca in contabilitatea sintetica nu se urmaresc stocurile intrate si iesite in cursul perioadei de gestiune.

Conturile de stocuri se utilizeaza numai la sfarsitul perioadelor de gestiune, cand se debiteaza cu soldurile finale existente la locurile de consum sau de depozitare stabilite prin inventariere, dupa ce in prealabil aceleasi conturi de stocuri au fost diminuate cu stocurile intrate. Miscarile de stocuri nu afecteaza conturile de stocuri, ci direct conturile de cheltuieli si venituri. Tehnica aplicarii inventarului intermitent difera la stocurilor procurate din afara fata de cele provenite din productie proprie.

Pentru stocurile aprovizionate din afara unitatii se procedeaza astfel:

- se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a reveni asupra conturilor de cheltuieli, unde au fost inregistrate la inceput;

- achizitiile de bunuri efectuate de la furnizori se inregistreaza direct asupra conturilor de cheltuieli,

- la finele perioadei se inventariaza bunurile aprovizionate ori provenite din perioada precedenta, neconsumate, cu care se degreveaza cheltuielile prin trecerea lor asupra conturilor de stocuri.

Iesirile de stocuri se determina astfel:

Iesiri = Stoc initial + Intrari - Stoc final

Pentru stocurile provenite din productie proprie se procedeaza astfel:

- se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a anula veniturile constituite cu acestea la finele perioadei precedente;

- bunurile obtinute din productie proprie nu se inregistreaza in contabilitatea sintetica, ci numai in evidenta operativa de la locurile de depozitare;

- pe masura vanzarii sau a iesirii lor se vor inregistra asupra conturilor de venituri, fara sa fie necesara destocarea lor;

- la finele perioadei se inventariaza bunurile obtinute din productie proprie, inclusiv cele provenite din perioada precedenta dar nevandute, si se inregistreaza asupra conturilor de variatia stocurilor.

Relatia matematica de determinare a acestor stocuri este urmatoarea:

Intrari = Stoc initial + Vanzari - Stoc final

Pentru productia in curs de executie, determinarea se face numai la sfarsitul perioadei prin metode diferite si se inregistreaza in contabilitate ca stocuri in conturile corespunzatoare, dar la inceputul perioadei urmatoare operatia respectiva se storneaza.

Metoda inventarului intermitent nu permite un control riguros al gestionarii stocurilor si al asigurarii integritatii lor.

4. 2.3 Contabilitatea sintetica a stocurilor

Evidenta constituirii si miscarii stocurilor si productiei in curs de executie se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa a 3-a din Planul de conturi general, denumita Conturi de stocuri si productie in curs de executie". Aceste conturi sunt conturi de, bilant sau de inventar.

Conturile de stocuri au functia contabila de activ. Ele se debiteaza cu valoarea stocurilor intrate in gestiunea unitatii patrimoniale prin achizitionarea de la furnizori, aportate de catre asociati, realizate din productia proprie si din alte surse. Ele se crediteaza cu valoarea stocurilor iesite din gestiunea unitatii patrimoniale prin consum, vanzare si alte destinatii. Soldul conturilor este debitor si reprezinta valoarea bunurilor si serviciilor in stoc sau in sold la sfarsitul exercitiului financiar.

Clasa a 3-a de conturi cuprinde urmatoarele grupe de conturi:

grupa 30 "Stocuri de materii prime si materiale"

grupa 33 "Productia in curs de executie"

grupa 34 "Produse"

grupa 35 "Stocuri aflate la terti"

grupa 36 "Animale"

grupa 37 "Marfuri"

grupa 38 "Ambalaje"

grupa 39"Ajustari pentru deprecierea stocurilor si productia in curs de executie"

Dupa continutul economic, conturile din clasa 3 se grupeaza astfel:

- Conturi care tin evidenta stocurilor la valoarea de intrare;

- Conturi substractive sau rectificative care au rolul de a corecta valoarea de intrare a stocurilor, respectiv conturile 308, 348, 368, 388, 378 si conturile de ajustari.

Contabilitatea stocurilor cumparate, destinate productiei sau comercializarii

Contabilitatea stocurilor de materii prime si materiale consumabile se realizeaza, in cazul aplicarii inventarului permanent cu ajutorul contului 301 "Materii prime", respectiv 302 "Materiale consumabile" (cont care se detaliaza pe conturi sintetice de gradul II), daca evaluarea intrarilor de stocuri se face la cost efectiv de achizitie. Daca evaluarea are loc la cost standard sau pret de inregistrare, se foloseste si contul 308 "Diferente de pret la materiile prime si materiale", cand se ridica si problema repartizarii diferentelor de pret pentru materiile prime si materialele iesite din gestiune si pentru cele ramase in stoc. Valoarea materiilor prime si materialelor consumabile iesite din patrimoniu, in general prin consum, se trece asupra cheltuielilor de exploatare, caz in care se foloseste contul 601 "Cheltuieli cu materiile prime", respectiv 602 "Cheltuieli cu materialele consumabile"

Evidenta existentei, miscarii si folosirii materialelor de natura obiectelor de inventar se conduce cu ajutorul contului 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar". Acesta este un cont sintetic de activ, operational.

In debitul contului 303 "Materiale de natura obiectelor de inventar" se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar achizitionate, sau provenite din alte surse. Cheltuielile cu obiectele de inventar date in consum se inregistreaza in contul 603 "Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar".

Contabilitatea stocurilor aflate la terti se conduce cu grupa de conturi 35 "Stocuri aflate la terti", in cadrul careia s-au nominalizat mai multe conturi operationale de gradul I, operationale, in functie de natura stocului.

Evidenta animalelor cuprinse in categoria activelor circulante se conduce cu ajutorul conturilor 361 "Animale si pasari" si 368 "Diferente de pret la animale si pasari". Cu contul 368 "Diferente de pret la animale si pasari" se conduce evidenta diferentelor, in plus sau in minus, intre pretul de inregistrare standard si costul de achizitie.

Sporul de crestere in greutate al animalelor achizitionate se inregistreaza numai in contul 361 daca evidenta acestuia se tine la cost efectiv sau/si in contul 368 daca evidenta se tine la cost standard in contrapartida cu contul 711 "Variatia stocurilor". Animalele si pasarile iesite din patrimoniu se inregistreaza in contul 606 "Cheltuieli cu animalele si pasarile", cu exceptia sporului de crestere in greutate al acestora, care se inregistreaza in debitul contului 711"Variatia stocurilor"

In ceea ce priveste marfurile, evaluarea acestora se poate face la cost de achizitie, la pret cu ridicata si la pret de vanzare cu amanuntul.

Se deosebesc doua forme ale circulatiei marfurilor, si anume:

a)      circulatia cu ridicata, cand evaluarea lor se face, de obicei, la cost de achizitie, sau la pret cu ridicata. In acest caz evidenta operativa se conduce, de obicei, la locurile de depozitare cu ajutorul "Fiselor de magazie", iar la compartimentul gestiunii stocurilor de la contabilitate se conduce evidenta analitica, cu ajutorul "Fiselor de cont analitic pentru valori materiale" sau dupa o alta metoda de contabilitate analitica, iar contabilitatea sintetica cu contul 371 "Marfuri"

b)      circuitul cu amanuntul, cand evaluarea se face la pret de vanzare cu amanuntul, format din costul de achizitie, adaosul comercial si taxa pe valoarea adaugata. Diferenta dintre pretul de vanzare cu amanuntul, diminuat cu TVA colectata si costul de achizitie al marfurilor formeaza rabatul(adaosul) comercial care trebuie sa asigure acoperirea cheltuielilor de circulatie si obtinerea unei rentabilitati economice.

Evidenta operativa se conduce cu ajutorul "Raportului de gestiune", iar contabilitatea analitica dupa metoda global - valorica, cu ajutorul "Fiselor de cont pentru operatii diverse".

Daca unitatea de vanzare cu amanuntul are in structura si depozit de repartizare este obligatorie conducerea contabilitatii analitice, dupa metoda cantitativ - valorica sau operativ - contabila.

Contabilitatea sintetica a marfurilor din unitatile cu amanuntul se conduce cu ajutorul conturilor 371 "Marfuri", 378 "Diferente de pret la marfuri" si 4428 "TVA neexigibila".

Contabilitatea ambalajelor de transport se conduce cu ajutorul contului 381 "Ambalaje", daca se evalueaza la cost efectiv, iar daca evaluarea se face la pret de inregistrare sau standard, se utilizeaza si contul 388 "Diferente de pret la ambalaje".

Daca ambalajele de transport circula pe principiul restituirii intervin si conturile 409 "Furnizori - debitori" si contul 419 "Clienti - creditori". Aceste conturi avand cifra 9 pe ultima treapta de simbolizare au functie inversa decat cel din grupa din care fac parte.

Constituirea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie este expresia respectarii principiului prudentei, asigurand o informare corecta a utilizatorilor de informatii asupra dimensiunii reale a acestor elemente patrimoniale.

Contabilitatea deprecierii acestor elemente patrimoniale se conduce cu grupa de conturi 39 "Ajustari pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie".

4.4. Contabilitatea materiilor prime si a materialelor

4.4.1. Conturi utilizate

Potrivit Planului de conturi general aprobat prin OMFP nr. 1752/2005 contabilitatea materiilor prime si a materialelor se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 30 "Stocuri de materii prime si materiale" care are urmatoarea structura;

301 "Materii prime"

302 "Materiale consumabile"

3021 "Materiale auxiliare"

3022 "Combustibili"

3023 "Materiale pentru ambalat"

3024 "Piese de schimb"

3025 "Seminte si materiale de plantat"

3026 "Furaje"

3028 "Alte materiale consumabile"

303 "Materiale de natura obiectelor de inventar"

308 "Diferente de pret la materii prime si materiale"

Conturile 301 "Materii prime", 302 "Materiale consumabile" si 303"Materiale de natura obiectelor de inventar" sunt, dupa continutul economic, conturi de active circulante materiale, iar dupa functia contabila, conturi de activ.

In situatia aplicarii inventarului permanent, aceste conturi se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime si materialelor intrate in intreprindere si se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime si materialelor iesite din activul intreprinderii. Soldul debitor al conturilor reprezinta valoarea materiilor prime si materialelor existente in stoc.

In situatia aplicarii inventarului intermitent, aceste conturi se debiteaza numai la sfarsitul lunii cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime si materialelor existente in stoc, stabilita pe baza inventarului, si se crediteaza sau se debiteaza in rosu la inceputul lunii cu valoarea stocului initial de materii prime si materiale, care se include in cheltuielile aferente acestor stocuri reprezentate de conturile 601 "Cheltuieli cu materiile prime", 602 "Cheltuieli cu materialele consumabile", respectiv 603 "Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor inventar".

Contul 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale" se utilizeaza atunci cand evidenta stocurilor de materii prime si materiale se tine la un alt cost decat costul de achizitie (efectiv), respectiv la un cost standard (prestabilit). Prin urmare, asa cum arata si denumirea, acest cont tine evidenta diferentelor (in plus sau in minus) dintre costul de achizitie si pretul standard aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar. Este utilizat, de regula, de catre intreprinderile care utilizeaza inventarul permanent. Dupa continutul economic, este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a materiilor prime si materialelor, iar dupa functia contabila, este un cont de activ.

Se debiteaza cu diferentele de pret in plus (costul de achizitie mai mare decat pretul standard) inregistrate "in negru" sau in minus (costul de achizitie mai mic decat pretul standard) inregistrate "in rosu" aferente materiilor prime si materialelor intrate in gestiune. Se crediteaza cu diferentele de pret in plus ("in negru") sau in minus ("in rosu") aferente materiilor prime si materialelor iesite din gestiune. Soldul debitor al contului reprezinta diferentele de pret in plus (nefavorabile, "in negru") sau in minus (favorabile, "in rosu") aferente materiilor prime si materialelor existente in stoc.

4.5. Contabilitatea produselor si a productiei in curs de executie

4.5.1. Conturi utilizate

Contabilitatea produselor se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 34"Produse", care cuprinde urmatoarele conturi sintetice de gradul I:

341 "Semifabricate"

345 "Produse finite"

346 "Produse reziduale"

348 "Diferente de pret la produse"

Conturile 341 "Semifabricate", 345 "Produse finite" si 346 "Produse reziduale" sunt, dupa continutul economic, conturi de active circulante materiale, iar dupa functia contabila, conturi de activ.

In cazul utilizarii inventarului permanent, aceste conturi se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a produselor intrate si se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a produselor iesite din gestiune. Soldul debitor reprezinta valoarea la pret de inregistrare a produselor existente in stoc.

Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile reglementeaza continutul economic si corespondentele contabile ale conturilor din grupa 34 "Produse" doar in ipoteza utilizarii in contabilitatea financiara a inventarului permanent. Totusi, contabilitatea financiara a stocurilor de produse fabricate se poate realiza si prin inventar intermitent caz in care conturile 341 "Semifabricate", 345 "Produse finite" si 346 "Produse reziduale" se debiteaza, la sfarsitul lunii, cu valoarea la pret de inregistrare a produselor existente in stoc (stabilit prin inventariere) si se crediteaza la inceputul lunii, cu valoarea stocului initial de produse (similar unei descarcari de gestiune, pe considerentul ca produsele existente in stoc se vor vinde, oricum, in cursul lunii).

Contul 348 "Diferente de pret la produse" se utilizeaza atunci intreprinderea tine evidenta stocului de produse la un alt cost decat costul (efectiv) de productie, respectiv la un cost standard (prestabilit). Prin urmare, acest cont tine evidenta diferentelor de pret (in plus sau in minus) dintre pretul standard si costul de productie la produsele fabricate de intreprindere.

Acest cont este utilizat, de regula, in cazul aplicarii inventarului permanent si se caracterizeaza astfel: dupa continutul economic este un cont rectificativ al activelor circulante materiale, iar dupa functia contabila, este un cont de activ. Se debiteaza cu diferentele de pret in plus (costul de productie este mai mare decat pretul standard) inregistrate "in negru" sau in minus (costul de productie este mai mic decat pretul standard) inregistrate "in rosu" aferente produselor intrate. Se crediteaza cu diferentele de pret in plus ("in negru") sau in minus ("in rosu") aferente produselor iesite din gestiune. Soldul debitor al contului exprima diferentele de pret in plus (nefavorabile "in negru") sau in minus (favorabile, "in rosu") aferente produselor existente in stoc.

Conturile 331 "Produse ia curs de executie" si 332 "Lucrari si servicii in curs de executie", dupa continutul economic, sunt conturi de active circulante materiale, iar dupa functia contabila sunt conturi de activ. Se debiteaza cu valoarea la cost de productie a productiei in curs de executie stabilita la sfarsitul perioadei si se crediteaza sau se debiteaza in rosu cu ocazia scoaterii din gestiune a productiei in curs de executie la inceputul perioadei urmatoare (prin stornare). Soldul debitor al conturilor reprezinta valoarea la cost de productie a productiei in curs de executie la sfarsitul perioadei.

Determinarea productiei neterminate la sfarsitul perioadei de referinta se face prin doua metode:

Metoda contabila (indirecta sau scriptica) - utilizeaza datele din evidenta operativa si contabila, pe baza carora se calculeaza productia neterminata astfel:

Productia neterminata = Productia neterminata la inceputul perioadei +Cheltuielile totale ale perioadei - Cheltuielile aferente productiei terminate

Metoda directa (a inventarierii) - consta in inventarierea faptica a productiei neterminate, la fata locului, de catre comisia constituita in acest scop, care asigura, totodata, inscrierea cantitatilor de productia neterminata in listele de inventariere.

Contabilitatea stocurilor aflate la terti

4.6.1. Conturi utilizate

Contabilitatea stocurilor aflate temporar la terti se realizeaza cu ajutorul grupei 35 "Stocuri aflate la terti", care cuprinde urmatoarele conturi sintetice de gradul I:

351 "Materii si materiale aflate la terti"

354 "Produse aflate la terti"

356 "Animale aflate la terti"

357 "Marfuri aflate la terti"

358 "Ambalaje aflate la terti"

Conturile din grupa 35 "Stocuri aflate la terti" sunt, dupa continutul economic, conturi de active circulante materiale, iar dupa functia contabila, conturi de activ. Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a stocurilor de materii si materiale, produse, animale, marfuri sau ambalaje aflate la terti si se crediteaza cu pretul de inregistrare al stocurilor reintrate in gestiune sau a celor i curs de aprovizionare sosite in unitate. Soldul debitor reprezinta valoarea la pret de inregistrare a stocurilor aflate (inca) la terti sau a celor in curs de aprovizionare.

Contabilitatea animalelor

4.7.1. Generalitati

Normele reglementare in vigoare, asimileaza stocurilor, sub denumirea de "Animale si pasari": animalele tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, manji etc.) care urmeaza a fi trecute ulterior in categoria imobilizarilor corporale, ca animale de munca si pentru reproductie; animalele la ingrasat, destinate sacrificarii sau vanzarii; animalele pentru productie (lana, lapte, blana, oua) si coloniile de albine. Acestea sunt asimilate stocurilor indiferent daca sunt achizitionate de la terti sau sunt obtinute din productie proprie. Iesirile de animale din unitate se pot face prin vanzarea de animale vii, ca produse finite, sau prin vanzarea de produse animaliere, prin sacrificare. Evaluarea animalelor se poate face la cost de productie, cost de achizitie sau la pret standard. Cresterile in greutate pot fi evaluate la cost de productie sau la pret standard.

4.7.2. Conturi utilizate

Contabilitatea animalelor se realizeaza cu ajutorul grupei 36 "Animale si pasari" care cuprinde conturile sintetice de gradul I:

361 "Animale si pasari"

368 "Diferente de pret la animale si pasari"

Contul 361 "Animale si pasari" este, dupa continutul economic, un cont de active circulante materiale, iar dupa functia contabila, un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a animalelor intrate in gestiune. Tot in debitul contului se inregistreaza si sporul de crestere in greutate a animalelor. Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a animalelor iesite din gestiune. Soldul debitor al contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a animalelor existente la sfarsitul perioadei.

Contul 368 "Diferente de pret la animale si pasari" este, dupa continutul economic, un cont rectificativ al activelor circulante materiale, iar dupa functia contabila, un cont de activ. Acest cont se utilizeaza atunci cand evidenta animalelor se tine la un alt cost decat costul (efectiv) de productie sau de achizitie, respectiv la un cost standard (prestabilit). Prin urmare, acest cont tine evidenta diferentelor de pret (in plus sau in minus) dintre pretul standard si costul de productie sau de achizitie a animalelor.

Contul 368 "Diferente de pret la animale si pasari" functioneaza astfel: se debiteaza cu diferentele de pret in plus (costul efectiv este mai mare decat pretul standard) inregistrate "in negru" sau in minus (costul efectiv este mai mic decat pretul standard) inregistrate "in rosu" aferente animalelor intrate in gestiune; se crediteaza cu diferentele de pret in plus ("in negru") sau in minus ("in rosu") aferente animalelor iesite din gestiune. Soldul debitor al contului exprima diferentele de pret in plus(nefavorabile, "in negru") sau in minus (favorabile, "in rosu") aferente animalelor existente in unitate.

4.8. Contabilitatea marfurilor

4.8.1. Generalitati

Marfurile sunt reprezentate de bunurile achizitionate din afara intreprinderii pentru a fi vandute in aceeasi stare, fara vreo prelucrare suplimentara.

Sunt asimilate marfurilor si alte categorii de active circulante materiale, cum sunt: stocurile achizitionate pentru utilizare proprie (materii prime, materiale, obiecte de inventar etc.) si care, ulterior, si-au schimbat destinatia si se ofera spre vanzare tertilor; stocurile provenite din productie proprie, care se vand prin magazine proprii (semifabricate, produse finite etc.).

Inventarul permanent al stocurilor de marfuri presupune practicarea unor preturi specifice circulatiei marfurilor:

- Costuri de achizitie, specifice comertului "en-gros" sau cu ridicata, unde contabilitatea analitica a marfurilor se tine pe sortimente de marfuri folosind, de regula, metoda cantitativ-valorica;

- Preturi (de vanzare) cu amanuntul (inclusiv TVA), practicate in comertul "en-detail" sau cu amanuntul, unde contabilitatea analitica a marfurilor se tine pe magazine, si, in cadrul lor, pe gestiuni, folosind, de regula, metoda global-valorica.

In practica, costul de achizitie este asimilat, de cele mai multe ori, cu pretul de cumparare reflectat in facturile furnizorilor, cheltuielile de transport aferente intrarilor de marfuri urmand a fi reflectate intr-un cont analitic distinct. Acestea se vor include in cheltuieli pe masura vanzarii marfurilor. Acest mod de evaluare se impune intrucat este dificil sa se recalculeze pretul de cumparare a marfurilor intrate in functie de cheltuielile de transport-aprovizionare, avand in vedere varietatea de sortimente de marfuri intrate, in cantitati si la preturi diferite.

Pentru formarea pretului de vanzare cu amanuntul se adauga la costul de achizitie adaosul comercial si TVA neexigibila (reflecta TVA aferenta stocurilor de marfuri existente in unitatile operative "en-detail". Detailistii neplatitori de TVA utilizeaza pretul cu amanuntul compus din cost de achizitie (in care se include si TVA din factura de cumparare) plus adaosul comercial.

Adaosul comercial sau marja comerciantului este suma care trebuie sa asigure acoperirea cheltuielilor de circulatie ale comerciantului si obtinerea unui profit.

4.8.2. Conturi utilizate

Prin Planurile de conturi generale s-au instituit urmatoarele conturi pentru reflectarea stocurilor de marfuri:

371 "Marfuri"

378 "Diferente de pret la marfuri"

Contul 371 "Marfuri" este, dupa continutul economic, un cont de active circulante materiale, iar dupa functia contabila, un cont de activ. In situatia utilizarii inventarului permanent, se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a marfurile intrate si se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite di gestiune. Soldul debitor al contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a marfurilor existente in stoc. In cazul utilizarii inventarului intermitent, acest cont se debiteaza (numai) la sfarsitul lunii cu valoarea la pretul de inregistrare a marfurilor existente in stoc si se crediteaza sau se debiteaza in rosu la inceputul lunii ci valoarea la pretul de inregistrare a marfurilor existente in stoc.

Contul 378 "Diferente de pret la marfuri" este, dupa continutul economic un cont rectificativ al valorii de inregistrare a marfurilor, iar dupa functia contabila este un cont de pasiv. In situatia utilizarii inventarului permanent, se crediteaza cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate si se debiteaza cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor iesite din gestiune. Soldul creditor al contului reprezinta valoarea adaosului comercial aferent marfurilor existente in stoc. In cazul utilizarii inventarului intermitent, acest cont se crediteaza (numai) la sfarsitul lunii cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor existente in stoc si se debiteaza la inceputul lunii cu valoarea adaosului comercial aferent marfurilor existente in stoc la sfarsitul lunii precedente.

Strans legat de aceste conturi de stocuri apare contul 4428 "TVA neexigibila" cu ajutorul caruia se tine evidenta taxei pe valoare adaugata neexigibila inclusa in pretul de vanzare cu amanuntul la intreprinderile ce tin evidenta la acest pret ("en-detail"). Este un cont de pasiv (in acest caz), in creditul caruia se inregistreaza TVA aferenta marfurilor din unitatile comerciale cu amanuntul, iar in debit TVA aferenta vanzarilor de marfuri din unitatile comerciale cu amanuntul. Soldul contului reprezinta taxa pe valoare adaugata neexigibila aferenta marfurilor existente in stoc la un moment dat.

4.9. Contabilitatea ambalajelor

4.9.1. Generalitati

Exista mai multe criterii de clasificare a ambalajelor si anume:

1. Dupa "conexiunea" preturilor marfa-ambalaj, se disting:

- Ambalaje al caror pret este inclus in pretul marfurilor. Acestea nu fac obiectul contabilitatii stocurilor, nici in contabilitatea vanzatorului si nici in contabilitatea cumparatorului. Eventualele recuperari de astfel de ambalaje cu posibilitati de valorificare pot fi evidentiate in contabilitatea cumparatorului ca produse reziduale, obtinute din productie proprie;

- Ambalaje al caror pret nu este inclus in pretul marfurilor. Astfel de ambalaje fac obiectul stocurilor de ambalaje in functie de natural or economica si modul de circulatie.

2. Dupa posibilitatile de folosire, distingem:

- Ambalaje refolosibile. Acestea pot fi pastrate in mod temporar de terti, cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contract;

- Ambalaje de unica folosinta - care nu mai pot fi utilizate pentru un nou proces de circulatie, dar pot fi valorificate ca si deseuri.

3) Dupa durata de utilizare, se disting:

- Ambalaje de natura imobilizarilor;

- Ambalaje de natura obiectelor de inventar;

- Ambalaje de natura materialelor de ambalat;

- Ambalaje de transport sau circulatie.

4) Dupa modul de facturare si decontare, se disting:

- Ambalaje cu factura proforma (cantitativ) care circula pe principiul restituirii integrale. Sunt ambalajele de natura imobilizarilor si obiectelor de inventar, care cu ocazia livrarii marfurilor nu ies din patrimoniul vanzatorului. In contabilitatea cumparatorului de marfuri, evidenta acestor ambalaje se tine extrabilantier pana la restituire;

- Ambalaje care circula pe principiul vanzarii-cumpararii. Acestea sunt evidentiate in documente fiscale, similare marfurilor.

- Ambalaje care circula la schimb. Se inregistreaza doar marfurile facandu-se abstractie de ambalajele care circula in regim "plin-gol".

4.9.2 Conturi utilizate

Contabilitatea ambalajelor care circula pe principiul vanzarii-cumpararii se realizeaza cu ajutorul grupei 38 "Ambalaje", care cuprinde conturile:

381 "Ambalaje"

388 "Diferente de pret la ambalaje"

Contul. 381 "Ambalaje" este, dupa continutul economic, un cont de active circulante materiale, iar dupa functia contabila, un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor intrate; se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor iesite din gestiune; iar Soldul debitor al contului reprezinta valoarea ambalajelor existente in stoc.

Contul 388 "Diferente de pret la ambalaje" se utilizeaza atunci cand evidenta stocurilor de ambalaje se tine la un alt cost decat costul de achizitie (efectiv), respectiv la un cost standard (prestabilit). Acest cont tine, deci, evidenta diferentelor (in plus sau in minus) dintre costul de achizitie si pretul standard aferente ambalajelor.

Dupa continutul economic, este un cont rectificativ al activelor circulante materiale, iar dupa functia contabila, este un cont de activ. Se debiteaza cu diferentele de pret in plus (costul de achizitie mai mare decat pretul standard) inregistrate "in negru" sau in minus (costul de achizitie mai mic decat pretul standard) inregistrate "in rosu" aferente ambalajelor intrate in gestiune. Se crediteaza cu diferentele de pret in plus ("in negru") sau in minus ("in rosu") aferente ambalajelor iesite din gestiune. Soldul debitor al contului reprezinta diferentele de pret in plus (nefavorabile, "in negru") sau in minus (favorabile, "in rosu") aferente ambalajelor existente in stoc.

4.10. Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor

4.10.1. Generalitati

Cu ocazia inventarierii stocurilor, in baza listelor de inventariere intocmite de comisiile de inventariere trebuie sa stabileasca, alaturi de plusurile si/sau minusurile de. valoare generate de diferente cantitative, si pe cele generate de factori conjuncturali, cum ar fi: inflatie, moda, deprecieri calitative imputabile etc. Acestea se stabilesc prin compararea valorii contabile (valoarea de intrare in patrimoniu sau costul istoric) a fiecarui element stocabil inventariat cu valoarea lui de utilitate (valoarea actuala sau de piata) din momentul inventarierii, putand rezulta:

- Plusuri de valoare, daca valoarea de utilitate este mai mare decat contabila. In virtutea principiului prudentei aceste plus valori nu se contabilizeaza;

- Minusuri de valoare, daca valoarea de utilitate este mai mica decat valoarea contabila. in virtutea principiului prudentei, aceste diferente se contabilizeaza sub forma ajustarilor pentru deprecierea stocurilor.

4.10.2. Conturi utilizate

Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor se realizeaza cu ajutorul grupei AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE", care cuprinde urmatoarele conturi operationale:

AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE

Ajustari pentru deprecierea materiilor prime

Ajustari pentru deprecierea materialelor

Ajustari pentru deprecierea materialelor consumabile

Ajustari pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar

Ajustari pentru deprecierea productiei in curs de executie

Ajustari pentru deprecierea produselor

Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor

Ajustari pentru deprecierea produselor finite

Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale

Ajustari pentru deprecierea stocurilor aflate la terti

Ajustari pentru deprecierea materiilor si materialelor aflate la terti

Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terti

Ajustari pentru deprecierea produselor finite aflate la terti

Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terti

Ajustari pentru deprecierea animalelor aflate la terti

Ajustari pentru deprecierea marfurilor aflate la terti

Ajustari pentru deprecierea ambalajelor aflate la terti

Ajustari pentru deprecierea animalelor

Ajustari pentru deprecierea marfurilor

Ajustari pentru deprecierea ambalajelor

Conturile 391-398 "Ajustari pentru deprecierea stocurilor" sunt, dupa continutul economic, conturi rectificative ale stocurilor, iar dupa functia contabila conturi de pasiv.

Se crediteaza cu ocazia constituirii si suplimentarii ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si se debiteaza cu ocazia anularii si diminuarii ajustarilor pentru deprecierea stocurilor. Soldul creditor reprezinta valoarea provizioanelor constituite pentru deprecierea stocurilor.

Alte conturi specifice, utilizate pentru inregistrarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor sunt: 6814 "Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante" si 7814 "Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante"

Redam in continuare cateva exemple practice privind stocurile:

1. Se cunosc urmatoarele date legate de materia prima "X" a unei societati comerciale:

Ø      Stoc initial: 100 kg; cost de achizitie: 10.000 lei/kg;

Ø      Cumparari in cursul lunii: 300 kg, cost de achizitie: 12.000 lei/kg si TVA 19%

Ø      Consum de materii prime: 200 kg;

Ø      Lipsa la inventar 50 kg;

Ø      Stoc final 150 kg.

Lipsa la inventar se imputa gestionarului la pretul de 20.000 lei/kg si TVA 19%; Creanta fata de gestionar se recupereaza din salariul acestuia.

a) In conditiile in care contabilitatea sintetica a stocurilor de materii prime se realizeaza cu ajutorul metodei inventarului permanent, se cere sa se faca inregistrarile contabile corespunzatoare in urmatoarele situatii:

a1) evaluarea iesirilor din stoc se face la cost mediu unitar ponderat; evidenta materiilor prime se tine la cost de achizitie.

a2) evaluarea iesirilor din stoc se face dupa metoda FIFO; evidenta stocului de materii prime se tine la cost de achizitie.

a3) evaluarea iesirilor din stoc se face dupa metoda LIFO; evidenta stocurilor de materii prime se tine la cost de achizitie.

a4) evidenta stocurilor de materii prime se tine al cost standard de 11.000 lei/kg.

b) In conditiile in care contabilitatea sintetica a stocurilor de materii prime se realizeaza cu ajutorul metodei inventarului intermitent, se cere sa se faca inregistrarile contabile corespunzatoare in urmatoarele situatii:

b1) evidenta stocului de materii prime se face la cost de achizitie iar evaluarea stocului final se face la cost mediu ponderat.

b2) evidenta stocurilor de materii prime se tine la cost standard de 11.000 lei/kg iar evaluarea stocului final se face la cost mediu ponderat.

a)      Unitatea utilizeaza metoda inventarului permanent

a1) Evaluarea iesirilor din stoc se face la cost mediu; pretul de inregistrare folosit: costul de achizitie

Achizitionarea de materii prime

%

301

4426

=

401

4.284.000

3.600.000

684.000

Consumul de materii prime: 200 kg x cost mediu = 200 x (1.000.000 + 3.600.000) : (100 + 300)]= 200 x 11.500 = 2.300.000 lei

601

=

301

2.300.000

Inregistrarea lipsei la inventar (50 kg x 11.500 lei/kg)

601

=

301

575.000

Imputarea lipsei

4282

=

%

758

4427

1.190.000

1.000.000

190.000

Stingerea creantei fata de gestionar

421

=

4282

1.190.000

a2) Evaluarea iesirilor din stoc se face prin metoda FIFO; pretul de inregistrare folosit: costul de achizitie

Achizitionarea de materii prime

%

301

4426

=

401

4.284.000

3.600.000

684.000

Consumul de materii prime (100 x 10.000 + 100 x 12.000 = 2.200.000)

601

=

301

2.200.000

Inregistrarea lipsei la inventar (50 kg x 12.000 lei/kg)

601

=

301

600.000

Imputarea lipsei

4282

=

%

758

4427

1.190.000

1.000.000

190.000

Stingerea creantei fata de gestionar

421

=

4282

1.190.000

a3) Evaluarea iesirilor din stoc se face prin metoda LIFO; pretul de inregistrare folosit: costul de achizitie

Consumul de materii prime (200 kg x 12.000 lei/kg)

601

=

301

2.400.000

Inregistrarea lipsei la inventar (50 kg x 12.000 lei/kg)

601

=

301

600.000

Nota! Operatiile privind achizitia materiilor prime, inregistrarea lipsei la inventar si imputarea acesteia sunt identice cu cele prezentate la subpunctele precedente.

a4) Evidenta materiilor prime se tine la costul standard de 11.000 lei / kg

Aprovizionarea cu materii prime

%

301

308

4426

=

401

4.284.000

3.300.000

300.000

684.000

Consumul de materii prime (200 kg x 11.000 lei/kg)

601

=

301

2.200.000

Inregistrarea diferentelor de pret: Rc308 = k x Rc301; k = (100.000 + 300.000) : (1.100.000 + 3.300.000) = 0,045

601

=

308

99.000

Inregistrarea lipsei la inventar (50 kg x 11.000 lei/kg)

601

=

301

550.000

Inregistrarea diferentelor de pret aferente lipsei

601

=

308

24.750

b)      Unitatea utilizeaza metoda inventarului intermitent

b1) Evidenta stocului de materii prime se tine la cost de achizitie

Stornarea soldului initial de materii prime

301

601

=

sau

=

601

301

1.000.000

1.000.000

Achizitia de materii prime

%

601

4426

=

401

4.284.000

3.600.000

684.000

Imputarea lipsei la inventar

4282

=

%

758

4427

1.190.000

1.000.000

190.000

Inregistrarea stocului final de materii prime (150 kg x cost mediu = 150 kg x 11.500 lei/kg)

301

=

601

1.725.000

Stingerea creantei fata de gestionar

421

=

4282

1.190.000

b2) Evidenta stocului de materii prime se tine la cost standard de 11.000 lei/kg

Stornarea soldului initial de materii prime[1]

%

301

308

601

=

sau

=

601

%

301

308

1.000.000

1.100.000

100.000

1.000.000

1.100.000

100.000

Achizitia de materii prime

%

601

4426

=

401

4.284.000

3.600.000

684.000

Imputarea lipsei la inventar

4282

=

%

758

4427

1.190.000

1.000.000

190.000

Inregistrarea stocului final de materii prime

%

301

308

=

601

1.724.250

1.650.000

74.250

Stingerea creantei fata de gestionar

421

=

4282

1.190.000

Se trimit spre prelucrare la terti materii prime in valoare de 5.000.000 lei .Costul prelucrarii este de 1.000.000 lei, TVA 19%, si se achita prin ordin de plata. Ulterior materiile prime se returneaza.

Trimiterea materiilor prime spre prelucrare

351

=

301

5.000.000

Reintoarcerea de la prelucrare a materiilor prime

301

=

351

5.000.000

Inregistrarea costului prelucrarii

%

301

4426

=

401

1.190.000

1.000.000

190.000

Achitarea costului prelucrarii prin banca

401

=

5121

1.190.000

3. Se inregistreaza o lipsa de marfuri la inventar (peste normele admise) la costul de achizitie de 2.000.000 lei, din motive neimputabile. Adaosul comercial practicat de unitate este de 20% din costul de achizitie. Sa se inregistreze aceasta operatie in 3 variante:

a)      un angrosist care tine evidenta marfurilor la cost de achizitie;

b) un angrosist care tine evidenta marfurilor la pret de vanzare (cost de achizitie + adaos comercial) ;

c) un detailist care tine evidenta marfurilor la pret de vanzare cu amanuntul.

a)      Evidenta se tine la cost de achizitie

b)      Evidenta se tine la pret de vanzare, fara TVA

c) Evidenta se tine la pret de vanzare cu amanuntul

607

%

607

378

%

607

378

4428

=

=

=

371

371

371

2.000.000

2.400.000

2.000.000

400.000

2.856.000

2.000.000

400.000

456.000

a), b), c) Inregistrarea TVA -ului aferent lipsei neimputabile

635

=

4427

380.000

4. Se achizitioneaza de la furnizori animale pentru ingrasat la costul de achizitie de 10.000.000 lei si TVA 19%, care se achita cu ordin de plata. Sporul de crestere lunara in greutate se inregistreaza la valoarea efectiva de 2.000.000 lei. Dupa 6 luni se vand ca animale vii la pretul de 30.000.000 lei si TVA 19%, factura incasandu-se prin banca.

Achizitia animalelor

%

361

4426

=

401

11.900.000

10.000.000

1.900.000

Achitarea facturii

401

=

5121

11.900.000

Sporul lunar de crestere in greutate

361

=

711

2.000.000

Livrarea animalelor vii

4111

=

%

701

4427

35.700.000

30.000.000

5.700.000

Descarcarea gestiunii de animalele vandute (costul de achizitie: 10.000.000 lei; sporul de crestere in greutate: 2.000.000 lei/luna x 6 luni = 12.000.000 lei)

%

606

711

=

361

22.000.000

10.000.000

12.000.000

Contabilitatea stocurilor provenite din productie proprie

2.1. Structura si evaluarea produselor realizate in cadrul unitatii

Produsele sunt bunuri obtinute in procesul de exploatare, destinate, in principal, livrarilor catre terti. Ele sunt reprezentate de:

a) Semifabricate prin care se inteleg produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie sau faza de fabricatie si care trece in continuare in procesul tehnologic al altei sectii sau faze de fabricatie sau se livreaza tertilor;

b) Produsele finite care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii, corespund din punct de vedere calitativ, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expedierii direct clientilor;

c)   Produsele reziduale, materialele recuperabile sau deseurile, reprezentate de bunurile care nu corespund calitativ scopului pentru care au fost fabricate.

In cadrul unitatii se mai pot produce: Animale si pasari, ambalaje, obiecte de inventar.

In categoria activelor circulante materiale se mai cuprinde Productia in curs de executie, reprezentata de productia care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare, impuse de tehnologia de fabricatie, precum si produsele care au fost predate la magazia de produse finite, dar pentru care nu s-au intocmit documentele de predare la magazie.

De asemenea, se cuprind in productia in curs de executie si lucrarile si serviciile in curs de executie sau neterminate.

Produsele se pot evalua la intrarea in patrimoniu la cost de productie, caz in care iesirile se evalueaza prin metoda FIFO, LIFO sau la cost mediu ponderat, sau la cost standard, situatie in care iesirile se evalueaza la costul prestabilit iar diferentele de pret aferente iesirilor se calculeaza pe baza unui coeficient de repartizare. Productia in curs de executie se evalueaza intotdeauna la cost efectiv prin metoda directa sau prin metoda contabila (indirecta).

4.3. Evaluarea elementelor de stocuri

4.3.1. Evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu

Preturile utilizate la evaluarea diferitelor categorii de stocuri poarta numele de preturi de inregistrare.

In cazul materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, ambalajelor achizitionate din afara unitatii, acestea pot fi reflectate in contabilitate la:

Costul de achizitie este format din pretul de facturare al furnizorului, taxele si ambalajele nerecuperabile, cheltuielile de transport, aprovizionare si alte cheltuieli incluse in factura furnizorului. Costul de achizitie poate fi considerat cost istoric si poate fi luat in considerare la eliberarea stocurilor respective de la locurile de depozitare.

Potrivit IAS 2 "costul de achizitie cuprinde pretul de cumparare, inclusiv taxele de transport si celelalte taxe de cumparare, costurile de transport si manipulare si alte costuri care pot fi atribuite direct achizitiei de stocuri. Reducerile comerciale, rabaturile si alte elemente similare sunt deduse pentru a determina achizitie."

Pretul standard este un pret prestabilit care consta in evaluarea si inregistrarea stocurilor in preturi fixe, stabilite anterior pe baza preturilor medii ale stocurilor din perioada precedenta. El devine pret de inregistrare si presupune evidentierea distincta a diferentelor de pret fata de costul de achizitie. In cazul utilizarii pretului standard, se impune actualizarea periodica a acestuia.

Diferentele de pret pot fi favorabile, cand pretul standard este mai mare decat costul efectiv, si se inscriu in rosu sau nefavorabile, cand pretul standard este mai mic decat costul efectiv si se inscriu in negru.

Repartizarea diferentelor de pret se face asupra bunurilor iesite si asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:

Coeficient de repartizare = Soldul initial al diferentelor de pret +Diferente de pret aferente intrarilor in cursul anului / Soldul initial al stocurilor la pret standard +Valoarea intrata la pret standard

Coeficientul astfel determinat se pondereaza cu valoarea bunurilor iesite, la pret standard.

Pretul de facturare al furnizorului este pretul indicat in factura acestuia. Preturile de facturare devin preturi de inregistrare in contabilitate daca diferentele de pret fata de costul de achizitie se evidentiaza distinct.

Costul de productie este valoarea alocata bunurilor obtinute din productia proprie si el cuprinde cheltuielile directe si cheltuielile indirecte. In afara cheltuielilor care intra in costul de productie, apar unele cheltuieli care nu sunt incluse in costul de productie si care se numesc cheltuieli ale perioadei. Astfel de cheltuieli sunt pierderile de materiale sau manopera, cheltuieli de administratie care nu participa la finalizarea bunurilor, cheltuieli de desfacere.

Referitor la cheltuielile indirecte de productie, trebuie retinute urmatoarele aspecte prevazute de IAS 2:

cheltuielile indirecte cuprind regia de productie, fixa si variabila. Regia fixa de productie include costurile indirecte care raman relativ constante, indiferent de volumul productiei, cum sunt: amortizarea, intretinerea sectiilor si utilajelor s.a. Regia variabila include costurile indirecte de productie care variaza direct proportional cu volumul productiei, cum sunt: costurile indirecte cu materialele si forta de munca;

alocarea regiei fixe asupra costului de productie se face pe baza capacitatii normale de productie. in cazul unei productii scazute sub capacitatea normala, valoarea regiei fixe pe unitatea de produs nu se majoreaza. Regia nealocata este contabilizata ca o cheltuiala a perioadei. in schimb, in cazul unei productii peste capacitatea normala, valoarea regiei fixe pe unitatea de produs este diminuata;

alocarea regiei variabile asupra costului de productie se face pe baza folosirii reale a capacitatii de productie.

Valoarea de aport este valoarea alocata bunurilor aduse ca aport in natura, fie in cazul constituirii unei societati comerciale, fie in cazul fuziunii unor societati comerciale, fie in situatia majorarii de capital. Aceasta valoare se determina prin expertize tehnice sau prin evaluare.

Valoarea justa este valoarea alocata bunurilor dobandite cu titlu gratuit sau prin donatie. Valoare justa sau valoarea de utilitate se poate determina in functie de pretul pietei, starea sau amplasarea bunurilor.

"Valoarea realizabila neta" reprezinta pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii utilizatorului stocurilor, mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunurilor si a costurilor necesare revanzarii.

4.3.2. Evaluarea stocurilor la iesirea din gestiune

Evaluarea iesirilor din stoc, respectiv din gestiune, se face cel mai adesea tinand cont de valoarea de intrare in stoc.

Datorita faptului ca bunurile stocabile pot fi interschimbabile si fungibile, in activitatea practica este greu sa se identifice in cazul iesirilor lotul din care se face iesirea.

Principalele metode utilizate pentru evaluarea stocurilor la iesirea din gestiune in situatia utilizarii costului efectiv de inregistrare in contabilitate sunt:

- metoda primului intrat, primului iesit (FIFO);

Metoda primului intrat, primului iesit FIFO "First in, first out", are la baza ideea ca primele loturi de bunuri cumparate sunt primele care se dau in consum sau sunt vandute la valoarea de intrare a primei intrari aferente unui lot. Ca urmare, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la valoarea de intrare a primei intrari aferente unui lot.

In conditiile cresterii preturilor, folosirea metodei are ca efect:

- evaluarea iesirilor la costurile mai scazute;

- evaluarea stocurilor finale la preturile mai mari;

- majorarea profitului din exploatare si a impozitului aferent.

In conditiile scaderii preturilor, folosirea metodei are ca efect:

- iesirile sunt evaluate la preturile mai mari;

- stocurile sunt evaluate la preturile mai mici;

- reducerea profitului, a impozitului pe profit si afectarea nesemnificativa a trezoreriei.

Mentinand datele metodei CMP, calculul costului stocurilor iesite dupa metoda FIFO se prezinta astfel:

iesire pe 10.02.N: 300 buc. x 20 lei = 6.000 lei

iesire pe 28.02.N: 200 buc. x 20 lei = 4.000 lei

100 buc. x 22 lei = 2.200 lei

100 buc. x 24 lei = 2.400 lei

14.600 lei

. iar stocul final: 100 buc. x 24 = 2.400 l lei

Calculele si operatiile proprii metodei FIFO sunt reflectate in contul analitic de stocuri ca mai jos:

STOCUL "X"

Calculul costului stocurilor iesite dupa metoda FIFO

Data

Intrari

Iesiri

Stoc

Cant.

P/U

Val.

Cant.

P/U

Val.

Cant.

P/U

Val.

1.02

-

-

-

-

-

-

500

500x20

10.000

3.02

100

22

2.200

-

-

-

500

100

500x20 100x22

12.200

10.02

-

-

-

300

20 .

6.000

200

100

200x20 100x22

6.200

18.02

200

24

4.800

200

100

200

200x20 100x22 200x24

11.000

28.02

200

100

100

20

22

24

4.000

2.200

2.400

100

100x24

2.400

TOTAL

300

-

7.000

700

-

14.600

100

100x24

2.400

Evaluarea iesirilor in metoda FIFO la cele mai vechi, adica la cele mai mici costuri, conduce la o majorare a rezultatului exercitiului (profitului) si a impozitului pe profit. Ca urmare, in perioadele de crestere sustinuta a preturilor, metoda FIFO produce cea mai mare valoare posibila a rezultatului exercitiului (profitului), iar costul stocurilor iesite este apropiat de nivelul costului la momentul cand aceste stocuri au intrat in gestiune. In perioadele de descrestere a preturilor efectele sunt inverse.

Metoda ultimul intrat, primul iesit (LIFO) "Last in, first out." Presupune ca, elementele din stoc se vor contabiliza ca iesiri din stoc in ordinea celor mai recente intrari. Pe masura epuizarii succesive a fiecarui lot, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul lotului anterior.

Evaluarea iesirilor prin metoda LIFO la cele mai recente, adica la cele mai mari costuri, micsoreaza rezultatul exercitiului financiar. Efectele sunt accentuate in perioadele de inflatie, cand metoda LIFO produce cea mai mica valoare posibila a rezultatelor, iar costul stocurilor iesite este apropiat de nivelul costului celor mai recente stocuri intrate in gestiune. Utilizarea acestei metode conduce la:

- reducerea profitului brut;

- scaderea impozitului pe profit si neafectarea in mod semnificativ a trezoreriei;

- descresterea volumului fizic al activelor la sfarsitul perioadei contabile;

- subevaluarea soldurilor la finele perioadei.

Mentinand in continuare datele metodei CMP, calculul costului stocurilor iesite dupa metoda LIFO se prezinta astfel:

. iesire pe 10.02.N: 100 buc. x 22 RON = 2.200 lei

200 buc. x 20 RON = 4.000 lei 4.200 lei

. iesire pe 28.02.N: 200 buc. x 24 = 4.800 lei

200 buc. x 20 = 4.000 lei 8.800 lei

13.000 lei

. iar stocul final: 100 buc. x 20 l lei = 2.000 lei

Calculele si operatiile proprii metodei LIFO sunt reflectate in contul analitic de stocuri ca mai jos:

STOCUL "X"

Calculul costului stocurilor iesite dupa metoda LIFO

Data

Intrari

Iesiri

Stoc

Cant.

P/U

Val.

Cant.

P/U

Val.

Cant.

P/U

Val.

1.02

-

-

-

-

-

-

500

500x20

10.000

3.02

100

22

2.200

-

-

-

500

100

500x20 100x22

12.200

10.02

-

-

-

100

200

22

20

2.200

4.000

300

300x20

6.000

18.02

200

24

4.800

-

-

-

300

200

300x20 200x24

10.800

28.02

-

-

-

200

200

24

20

4.800

4.000

100

100x20

2.000

TOTAL

300

-

7.000

700

-

15.000

100

100x20

2.000

Evaluarea iesirilor in metoda LIFO la cele mai recente, adica la cele mai mari costuri, micsoreaza rezultatul exercitiului si impozitul pe profit. Efectele sunt accentuate in perioadele de inflatie, cand metoda LIFO produce cea mai mica valoare posibila a rezultatelor, iar costul stocurilor iesite este apropiat de nivelul costului celor mai recente stocuri intrate in gestiune.

Metoda costului mediu ponderat, se poate aplica in activitatea practica in doi versiuni, si anume:

- metoda costului mediu ponderat al ultimei intrari(CMPUI)

- metoda costului mediu ponderat global al tuturor intrarilor dintr-o perioada (CMPTI).

Metoda costului mediu ponderat global al tuturor intrarilor dintr-o perioada, este aplicabila in situatia combinarii inventarului permanent cu inventarul intermitent.

Considerand urmatoarele date pentru stocul "X" in februarie N: stoc initial 500 buc. x 20 lei i; intrari: 3.02.N - 100 buc. x 22 lei; 18.02.N - 200 buc. x 24 lei; iesiri: 10.02.N - 300 buc, 28.02.N - 400 buc, atunci:

CMP calculat lunar:

CMP lunar = (500buc.X 20) + (100 buc. X 22) + (200 buc. X 24) = 21,25 RON

500buc.+100 buc.+200buc.

. Costul iesirilor = 300 buc. x 21,25 lei /buc. = 6.375 lei

400 buc. x 21,25 lei /buc. = 8.500 lei

14.875 lei

. iar stocul final = 100 buc. x 21,25 RON/buc. = 2.125 lei

Calculele si operatiile acestei variante sunt reflectate in contul analitic de stocuri astfel:

Stocul "X" Calculul costului mediu ponderat lunar

Data

Intrari

Iesiri

Stoc

Cant.

P/U

Val.

Cant.

P/U

Val.

Cant.

P/U

Val.

1.02

-

-

-

-

-

-

500

20

10.000

3.02

100

22

2.200

-

-

-

600

-

12.200

18.02

200

24

4.800

-

-

-

800

2.125

17.000

10.02

-

-

-

300

2.125

6.375

500

2.125

10.625

28.02

-

-

-

400

2.125

8.500

100

2.125

2.125

TOTAL

300

-

7.000

700

-

14.875

100

2.125

2.125

CMP calculat dupa fiecare intrare:

Intrare pe 3.02.N: CMP = (500 buc. X 20 ) + (100 buc. X 22) = 20,333 lei

500 buc.+ 100 buc.

- Costul iesirii pe 10.02.N = 300 buc. x 20,333 lei = 6.100 lei

Intrare pe 18.02.N:

CMP = (300 buc. X 20,333) + (200 buc. X 24) = 21,80 lei

300 buc. + 200 buc.

- Costul iesirii pe 28.02.N = 400 buc. x 21,80 lei = 8.720 lei

14.820 lei

. iar stocul final = 100 buc. x 21, 80 lei = 2.180 lei

Calculele si operatiile variantei de mai sus sunt reflectate in contul analitic de stocuri astfel:

STOCUL "X"

Calculul CMP dupa fiecare operatie de intrare

Data

Intrari

Iesiri

Stoc

Cant.

P/U

Val.

Cant.

P/U

Val.

Cant.

P/U

Val.

1.02

-

-

-

-

-

-

500

20

10.000

3.02

100

22

2.200

-

-

-

600

20.333

12.200

10.02

-

-

-

300

20.333

6.100

300

20.333

6.100

18.02

200

24

4.800

-

-

-

500

2.180

10.900

28.02

-

-

-

400

2.180

8.720

100

2.180

2.180

TOTAL

300

-

7.000

700

-

14.820

100

2.180

2.180

Comparand cele doua variante ale metodei costului mediu ponderat se constata ca evaluarea iesirilor din stoc dupa prima varianta (CMP lunar) prezinta avantajul unui calcul simplu, dar nu permite valorizarea iesirilor in cursul perioadei de gestiune (lunii). Varianta a doua insa (CMP calculat dupa fiecare intrare), ofera posibilitatea evaluarii iesirilor in cursul perioadei de gestiune (lunii). Aceasta varianta prezinta inconvenientul unui calcul mai complex, inconvenient anulat prin utilizarea mijloacelor informatice.

In ansamblu, metoda CMP tinde sa anuleze efectele cresterii sau descresterii preturilor, deoarece nivelul costului mediu ponderat si al costului stocului final calculat conform acestei metode este influentat de toate preturile platite pe parcursul exercitiului si de pretul stocului initial.

4.3.3. Alte metode de evaluarea stocurilor

Datorita diversitatii in activitatea economica, exista si alte metode de evaluarea stocurilor. cestea sunt:

Costul standard, sau pretul standard este o categorie economica care ia in considerare un nivel normal al consumurilor de materiale si manopera. De asemenea, tine cont de gradul de eficienta si de utilizare a capacitatilor de productie.

Pretul cu amanuntul este utilizat in comert, respectiv in unitatile comerciale cu amanuntul. Acest pret permite determinarea rapida a valorii stocurilor. Aceste preturi au inclusa si marja de adaos comercial. Metoda de evaluare a iesirilor din stoc la un cost apropiat de costurile de achizitie reale de intrare calculat statistic pe baza preturilor de achizitie reale din perioadele de gestiune anterioare.

Metoda de evaluare a iesirilor din stoc la un cost prestabilit determinat pe baza unor studii tehnice si de previziune a evolutiei costurilor de achizitie.

Metoda de evaluare a iesirilor din stoc la valoarea de inlocuire sau la pretul, zilei, metoda indicata in perioadele de hiperinflatie, pentru a se realiza o concordanta intre evolutia costurilor de achizitie si evolutia pretului de vanzare

4.3.4. Evaluarea la inventariere si la inchiderea exercitiului

La inventarierea patrimoniului de la sfarsitul exercitiului, stocurile evalueaza la valoarea actuala sau de utilitate, denumita valoare de inventar.

Cu aceasta ocazie se stabilesc diferentele intre scriptic si faptic care pot fi diferente in plus sau in minus.

Diferentele favorabile nu se inregistreaza in contabilitate, iar pentru diferentele nefavorabile se vor constitui provizioane. Acest mod de inregistrare corespunde principiului prudentei si independentei exercitiului.

La inchiderea exercitiului, stocurile sunt inventariate, iar in conditiile in valoarea estimata de recuperare, adica pretul la care vor putea fi valorificate este mic decat costul, stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta.

2.2. Organizarea contabilitatii sintetice si analitice a stocurilor de produse

Contabilitatea sintetica si analitica a stocurilor de produse se realizeaza prin aceleasi metode ca in cazul stocurilor provenite din cumparari si pe care le-am analizat in cadrul unitatii precedente.

Legat de metoda inventarului intermitent in cazul contabilitatii sintetice a stocurilor de produse, aceasta presupune: obtinerea produselor nu se va inregistra in contabilitatea sintetica, ci doar la nivelul evidentei operative; se inregistreaza doar vanzarea lor (fara sa mai avem descarcarea gestiunii); la sfarsitul lunii se stabilesc prin inventariere stocurile existente (obtinute dar nevandute) care se inregistreaza in conturile de stocuri corespunzatoare, in contrapartida cu contul 711 "Variatia stocurilor". La inceputul lunii urmatoare inregistrarea stocurilor in cauza se anuleaza. Pentru productia neterminata se foloseste intotdeauna metoda inventarului intermitent.

2.3. Contabilitatea stocurilor de produse

Contabilitatea produselor se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi sintetice de gradul I, conturi de activ: 341 "Semifabricate", 345 "Produse finite", 346 "Produse reziduale", in contrapartida cu contul 711 "Variatia stocurilor". Descarcarea gestiunii de produsele iesite din patrimoniu, in cazul aplicarii metodei inventarului permanent, se face printr-o formula contabila inversa fata de formula contabila de inregistrare a obtinerii lor.

Daca evaluarea produselor se face la cost standard, diferenta intre acest cost si cel efectiv se oglindeste cu contul 348 "Diferente de pret la produse". Aceste diferente pot fi nefavorabile, cand se inregistreaza in negru, sau favorabile, cand se inregistreaza in rosu, reflectand dimensiunea stocurilor de produse din situatiile financiare.

Contabilitatea productiei in curs de executie se realizeaza cu grupa de conturi 33 "Productia in curs de executie", in cadrul careia s-au nominalizat si simbolizat doua conturi, respectiv: 331 "Produse in curs de executie" si 332 "Lucrari si servicii in curs de executie"

Ambele sunt conturi sintetice, operationale, conturi de activ.

In debitul conturilor se inregistreaza, la sfarsitul perioadei, valoarea productiei in curs de executie, stabilita prin metoda directa sau a inventarierii, ori prin metoda indirecta sau contabila, evaluata la cost efectiv. La inceputul lunii urmatoare se storneaza (in rosu sau in negru) valoarea productiei neterminate de la sfarsitul lunii precedente. In ambele situatii contul folosit in contrapartida este 711 "Variatia stocurilor".

Redam in continuare cateva exemple practice privind stocurile de produse:

1. Stocul initial de produse finite la data de 1 februarie 2005 este de 150 kg, evaluat la costul prestabilit de 20.000 lei/kg. Costul de productie efectiv este de 19.000 lei/kg. La data de 10 februarie 2002, unitatea obtine 400 kg de produse finite. La 17 februarie 2002 se vand unui client 500 kg de produse finite la pretul de 30.000 lei/kg si TVA 19%, cu incasare prin virament bancar. La sfarsitul lunii februarie 2005, potrivit datelor furnizate de contabilitatea de gestiune, s-a stabilit costul efectiv al produselor obtinute in luna februarie la pretul de 22.000 lei/kg.

Obtinerea de produse finite evaluate la pret de inregistrare (400 kg x 20.000 lei/kg)

345

=

711

8.000.000

Vanzarea produselor finite

411

=

%

701

4427

17.850.000

15.000.000

2.850.000

Descarcarea gestiunii de produsele finite evaluate la pret de inregistrare (500 kg x 20.000 lei/kg)

711

=

345

10.000.000

Incasarea prin banca a contravalorii produselor vandute

5121

=

411

17.850.000

Diferentele de pret la productiei obtinute in luna februarie [(22.000 lei/kg - 20.000 lei/kg) x 400 kg]

348

=

711

800.000

Diferentele de pret aferente productiei vandute

K =

150.000

+

800.000

3.000.000

+

8.000.000

Rc348 = K x Rc345 = 0,059 x 10.000.000 = 590.000

711

=

348

590.000

2. Din procesul de productie rezulta materiale recuperabile (deseuri) evaluate la suma de 6.000.000 lei. Ulterior acestea se vand la pretul de 7.000.000 lei si TVA 19%, incasarea facandu-se in numerar.

Obtinerea de deseuri

346

=

711

6.000.000

Vanzarea deseurilor

411

=

%

703

4427

8.330.000

7.000.000

1.330.000

Scoaterea din evidenta a produselor reziduale vandute

711

=

346

6.000.000

3. La inventarierea de la sfarsitul lunii se constata in sectiile de baza produse in curs de executie evaluate la costul efectiv de 5.000.000 lei. La sfarsitul lunii urmatoare stocul de produse in curs de executie era de 2.000.000 lei

Inregistrarea productiei in curs de executie stabilite la sfarsitul primei luni

331

=

711

5.000.000

Stornarea la inceputul lunii urmatoare a stocului de productie neterminata

331

=

711

5.000.000

Inregistrarea productiei in curs de executie stabilite la finele lunii a doua

331

=

711

2.000.000

Se obtin din productie proprie evaluate la cost prestabilit de 2.000.000 lei, cost efectiv 2.500.000 lei. Sporul lunar de crestere in greutate, calculat la cost prestabilit, este de 600.000 lei, costul efectiv al sporului lunar de crestere in greutate fiind de 700.000 lei. Dupa 4 luni animalele respective se vand ca animale vii la pretul de 8.000.000 lei si TVA 19%.

Obtinerea din productie proprie a animalelor

%

361

368

=

711

2.500.000

2.000.000

500.000

Inregistrarea sporului lunar de crestere in greutate

%

361

368

=

711

700.000

600.000

100.000

Vanzarea animalelor

4111

=

%

701

4427

9.520.000

8.000.000

1.520.000

Descarcarea gestiunii de animalele vandute

- cost standard: 2.000.000 + 600.000 x 4 = 4.400.000 lei

- diferente de pret: 500.000 + 100.000 x 4 = 900.000 lei;

- cost efectiv: 2.500.000 + 700.000 x 4 = 5.300.000 lei.

711

=

%

361

368

5.300.000

4.400.000

900.000



Sumele boldate inseamna ca sunt "in rosu".



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1971
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved