Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Organizarea generala a contabilitatii cheltuielilor

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic



ORGANIZAREA CONTABILITATII CHELTUIELILOR LA S.C TURNSEV.SA

Organizarea generala a contabilitatii cheltuielilor



Orice activitate pe care o desfasoara entitatile economice necesita , in mod obiectiv , anumite consumuri de munca vie si materializata , care poarta denumirea generala de cheltuieli.

Ele reprezinta valorile platite sau de platit pentru: consumuri de stocuri , lucrari executate si servicii prestate de care beneficiaza entitatea , cheltuieli cu personalul , cu executarea unor obligatii legale sau contractuale etc.Totodata se iau in vedere provizioanele, amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.

Ca si veniturile ,cheltuielile se delimiteaza , inclusiv in contul de profit si pierdere ,in functie de natura lor , in sensul activitatilor pentru care se efectueaza , in trei categorii si anume:cheltuieli de exploatare , cheltuieli financiare si cheltuieli extraordinare.

In cadrul fiecareia din primele doua categorii semnificative de cheltuieli , se face diferentierea pe grupe si feluri de cheltuieli si respective pe elemente de cheltuieli.

Totodata, sunt delimitate inca doua grupe de cheltuieli care privesc amortizarile , provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare la inflatie, si impozitul pe profit si alte impozite.

1. Cheltuielile de exploatare se refera la complexitatea activitatilor economice pe care intreprinderea le poate desfasura , fiind sistematizate in sase categorii, dupa cum urmeaza:

a) Cheltuieli privind stocurile , care se refera la :consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibilul , materialele pentru ambalat, piesele de schimb, semintele si materialele de plantat, furajele si alte materiale consumabile , costul de achizitie al materialelor de natura obiectelor de inventar, costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor s.a.

b)Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti pentru: intretinere si reparatii, redevente, locatii de gestiune si chirii, studii si cercetari , inclusive sumele platite pentru contractile de cercetare.

c) Cheltuieli cu alte servicii executate de terti care se refera la :colaboratori, comisioane si onorarii, protocol, reclama si publicitate, transportul de bunuri si personal, deplasari, detasari si transferari, servicii bancare, s.a.

d)Cheltuieli cu unele impozite , taxe si varsaminte asimilate suportate de entitate, cum sunt:impozitul pe cladiri si terenuri, alte impozite, taxe si varsaminte assimilate, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, datoriile si varsamintele privind fondurile speciale, s. a.

e)Cheltuieli cu personalul , unde se incadreaza :salariile si alte drepturi de personal, asigurarile si protectia sociala( contributia unitatii la asigurarile sociale si pentru ajutorul de somaj, cheltuieli cu pregatirea si perfectionarea profesionala si alte cheltuieli cu personalul suportate de entitate).

f)Alte cheltuieli de exploatare , care se refera la pierderile din creante si debitori diversi, la despagubiri, amenzi , penalitati, donatii si subventii acordate , activele cedate si alte operatii de capital etc.

2. Cheltuielile financiare se refera la pierderile din creante legate de participatii, la investitiile financiare cedate , la diferentele nefavorabile de curs valutar din operatiile curente si disponibilitatile in valuta , dobanzile curente aferente imprumuturilor primite si altor datorii privind exercitiul in curs , sconturile acordate , alte cheltuieli financiare .

3. Cheltuielile extraordinare reprezinta cheltuielile provenite din evenimente sau tranzactii , care potrivit reglementarilor contabile aplicabile, sunt clar diferite de activitatile curente si , in consecinta, nu se asteapta sa se repete in mod frecvent.

4.Cheltuielile cu amortizarile , provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare sunt grupate , in functie de natura lor , pe activitatile care le ocazioneaza, de exploatare si financiara, si cuprind:cheltuieli ce privesc amortizarea imobilizarilor necorporale si corporale , provizioanele pentru riscuri si cheltuieli, ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor , ajustarile pentru deprecierea activelor circulante , amortizarile , si ajustarile pentru pierederea de valoare s.a.

5.Cheltuielile cu impozitul pe profit si alte impozite reprezinta sumele de aceasta natura datorate bugetului statului , de catre toate entitatile economice , inclusive microintreprinderi.

In ceea ce priveste cheltuielile, ca de altfel si veniturile,este characteristic faptul ca se utilizeaza o contabiliate de angajamente , in sensul ca se inregistreaza in conturile contabile in momentul constatarii, indifferent de data platii sau incasarii propriu-zise a lor.

Operatiile economice corespunzatoare cheltuielilor se oglindesc in contabiliatate pe baza documentelor justificative in care sunt inscrise , dintre care se amintesc cele utilizate in mod frecvent in activitatea practica:

Factura fiscala , pentru achizitionarea de valori materiale nestocabile , pentru tariful de transport privind bunurile si personalul , pentru servicii prestate de terti s.a.

Bonul fiscal cod PETROM , care oglindeste aprovizionarile (consumurile ) de carburanti si lubrifianti.

Avizul de insotire , atunci cand bunurile aprovizionate nu sunt facturate.

Extrasul de cont , in situatia unor plati efectuate direct din conturile deschise la banci , cum sunt comisioanele retinute de unitatile bancare.

Ordinal de deplasare (delegatie) , pentru diurnal aferenta deplasarilor in interesul entitatii.

Listele si Procesul verbal de inventariere, care reflecta lipsurile in gestiune , imputabile sau neimputabile , privin activele circulante.

Documentele specifice pentru anumite categorii de cheltuieli , cum sunt cele care privesc consumul de energie electrica , serviciile de posta , telefon, telegraf s.a.

Bonul de consum sau Fisa limita de consum , dupa caz , pentru eliberarea din magazie a materiilor prime si materialelor destinate consumului.

Statul de salarii , pentru cheltuielile privind salariile , asigurarile sociale si protectia sociala s.a.

Contabilitatea operatiilor privind cheltuielile se organizeaza utilizandu-se mai multe conturi sintetice de gradul I si II , dupa caz.Aceste conturi sunt sistematizate in grupele: 60 “Cheltuieli privind stocurile”; 61 “Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti”; 62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terti”; 63 “Cheltuieli cu alte impozite , taxe si varsaminte assimilate”; 64 “Cheltuieli cu personalul”; 65 “Alte cheltuieli de exploatare “; 66 “Cheltuieli financiare”; 67 “Cheltuieli extraordinare”; 68 “Cheltuieli cu amortizarile , provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare “; 69 “Cheltuieli cu impozitul pe profit”.

Unele conturi sintetice de gradul I , existente in grupele 60, 64, 65, 66, si 68, contin conturi sintetice de gradul II care asigura detalierea cheltuielilor pe care le oglindesc.

Conturile de cheltuieli au anumite trasaturi commune , dintre care cele mai importante sunt:

Au functia contabila de active.

Reflecta in debit cheltuielile pe care entitatea le angajeaza , platite sau de platit.

Oglindesc in credit , la sfarsitul fiecarei perioade de gestiune sau raportare si implicit, la sfarsitul exercituiului , transferarea sau virarea integrala a cheltuielilor inregistrate in debitul contului 121 “Profit si pierdere”.

Unele conturi de cheltuieli se crediteaza , ca exceptie , si in cursul perioadei, inclusive la sfarsitul exercitiului , pentru acele operatii care impun asemenea inregistrari , cum este cazul plusurilor de active circulante constatate la inventariere s.a.

La sfarsitul perioadei de gestiune, inclusive al exercitiului , nu prezinta sold, nefiind conturi de bilant.

Sumele inregistrate in debit sau ca sold debitor, atunci cand este cazul, cumulate de la inceputul anului pana la sfarsitul exercitiului , se utilizeaza pentru determinarea indicatorilor existenti in componenta situatiilor financiare anuale denumita” Contul de profit si pierdere”, precum si in scopul detalierii informatiilor privind rezultatul exercitiului.

Conturile de cheltuieli nu necesita , de regula, dezvoltare in conturi analitice.

Ele se pot dezvolta pe conturi analitice , in functie de necesitatile impuse de anumite reglementari sau potrivit necesitatilor proprii ale entitatii.

Aspecte specifice conturilor de cheltuieli la S.C. TURNSEV.SA. se prezinta in urmatoarele subcapitole.

CAPITOLUL II

Analiza critica a sistemului actual de evidenta a cheltuielilor de productie si de calculatie a costurilor la S.C. TURNSEV.SA.

2.1. Programarea cheltuielilor de productie

Programarea cheltuielilor de productie se realizeaza in antecalculatie.Antecalculatia

reprezinta stabilirea cu anticipatie a nivelului cheltuielilor si costurilor in scopul urmaririi si controlului acestora si ,totodata, asigurarii posibilitatii de reflectare pe parcurs a produselor , lucrarilor sau serviciilor obtinute in procesul de productie.

Deci, antecalculul reprezinta expresia baneasca a normelor de consum de materii si materiale, mijloace fixe, forta de munca si alte articole de calcul pe unitatea de produs, lucrare sau serviciu.In ultima analiza,antecalculul reprezinta indicatorul de plan privind costul de productie al produselor, lucrarilor sau serviciilor.

Antecalculatia cuprinde planul(bugetul) costurilor de productie si planul (bugetul) costului pe produs.

Elaborarea bugetului costurilor de productie parcurge o serie de etape succesive , si anume:

  • Bugetul cheltuielilor directe;
  • Bugetul cheltuielilor activitatilor auxiliare;
  • Bugetul cheltuielilor indirecte de sectie;
  • Bugetul cheltuielilor generale de administratie;

Sistemul de bugete este un instrument prin care se piloteaza , controleaza si corecteaza eventualele perturbatii ale mediului intern si extern.Este de neconceput elaborarea unei retele de bugete fara integrarea obiectivelor vizate intr-o strategie pe termen lung.Nici pentru obiectivele pe termen scurt nu se pot stabili performantele datorita inexistentei unei retele de bugete.

Tehnica bugetarii presupune derularea atributelor de previziune, organizare, coordonare si control a cheltuielilor, fapt ce constituie in esenta managementul prin costuri.Conducerea prin bugete sprijina procesul de elaborare a deciziilor tactice si strategice pentru bunul mers al activitatii intreprinderii.

2.1.1. Elaborarea bugetului cheltuielilor directe sectiilor auxiliare

Bugetul cheltuielilor directe pentru materii prime, materiale auxiliare directe, manopera directa si cheltuieli sociale aferente acestora de determina pe baza normelor de consum specific, de timp sau de productie, precum si a preturilor si tarifelor in vigoare.

La S.C. TURNSEV.SA. bugetul cheltuielilor directe se prezinta astfel:

S.C. TURNSEV.SA

II.1. BUGETUL CHELTUIELILOR DIRECTE DE PRODUCTIE

PRODUS

MATERIA PRIMA

MANOPERA

DIRECTA

TOTAL

CIMENT

SORT I

SORT II

SORT III

APA

BETON-3

sorturi pompa

150.903

41.942

24.066

29.962

133

458.9

247.464,9

BOLTARI

39.366

11.954

39.999

-

36

1.101,1

92.456,1

TOTAL

190.269

5896

64.065

29.962

169

1.560

339.921

2.1.2. Elaborarea bugetului sectiilor auxiliare

Bugetul sectiilor auxiliare se elaboreaza pe elemente de cheltuieli grupate pe feluri de activitati si /sau purtatori de costuri.In cadrul acestui buget unele elemente se identifica pe purtatori de costuri, iar altele categorii de cheltuieli se repartizeaza pe baza unor criterii conventionale , pentru fiecare element de cheltuiala.

De fapt, datele din acest buget reprezinta expresia baneasca a circulatiei interne care se preia in calcul la determinarea celorlalte bugete , in raport de destinatia prestatiilor activitatilor sectiilor auxiliare.

La S.C. TURNSEV.SA. bugetul sectiilor auxiliare se prezinta astfel:

S.C .TURNSEV.SA

II.2.BUGETUL CHELTUIELILOR SECTIILOR AUXILIARE

SECTIA

Cheltuieli

repartizate

Materiale

consumabile

Obiecte

de

inventar

Energie si apa

Salarii personal auxiliar

Cheltuieli sociale aferente salariilor

Amortizarea

imobilizarilor

Norma de timp

(ore-om)

Valoare ora manopera

Total

CAS

CASS

Somaj

Sectia betoane

8.046,00

1.586

948

500

1.250

2,5

125

640

219

78

950

Sectia sortare

7.964,00

1.698

200

500

1.450

2,5

625

743

254

90

854

Total

16.010,00

284

1.148

1.000

2.700

2,5

6.750

1.383

473

168

1804

2.1. Elaborarea bugetului cheltuielilor indirecte de sectie

Bugetul cheltuielilor indirecte ale sectiilor principale de productie presupune parcurgerea a doua etape:

  • In prima etapa se elaboreaza , la nivelul fiecarei sectii, atelier sau centru de activitate, bugete detaliate pe elemente de cheltuieli, care apoi se grupeaza pe cele doua articole de calculatie:cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor si cheltuieli generale de sectie;
  • In a doua etapa se elaboreaza bugetul centralizator , pe sectii si pe intreprindere, al cheltuielilor indirecte aferente sectiilor principale.In acest buget se prevad cheltuielile pe grupe si articole de calculatie , pe total an si defalcat pe trimestre, separate pentru sectie , cat si pe total intreprindere.

Precizarea nivelului cheltuielilor pe trimestre se poate realiza in doua modalitati:fie prin bugetarea analitica in prima etapa, fie prin defalcarea nivelului total al cheltuielilor in functie de productia programata pe trimestre.

2.1.4.Elaborarea bugetului cheltuielilor generale de administratie

Bugetul cheltuielilor generale de administratie presupune parcurgerea a doua etape:

-elaborarea unui buget analitic al cheltuielilor pe grupe si feluri de cheltuieli;

-elaborarea bugetului centralizator pe total an si cu defalcare pe trimestre.

Acest buget se elaboreaza pe baza aceleiasi metodologii si acelorasi procedee ca si bugetul costurilor de productie ale locurilor (centrelor ) de costuri functionale de la nivelul sectiei.Deosebirea consta in faptul ca acest buget utilizeaza articole de cheltuieli cuprinse in structura articolului de calculatie „cheltuieli generale de administratie”.

In majoritatea cazurilor cheltuielile cuprinse in acest buget au caracter fix( in feneral cheltuielile administrativ-gospodaresti), exceptie facand unele cheltuieli de interes general cum sunt:dobanzile si spezele bancare,cheltuielile cu prelucrarea automata a datelor, perisabilitatile in cadrul normelor aprobate care au caracter variabil.

Indicatorii de eficienta urmariti in cadrul bugetului cheltuielilor generale de administratie sunt:

-rata de eficienta a cheltuielilor generale de administratie.Se determina ca raport intre cheltuielile generale de administratie aferente veniturilor din exploatare programate de intreprindere si veniturile din exploatare programate de intreprindere, raport care se inmulteste cu 1.000.

-normativul de cheltuieli generale de administratie la 1.000 lei costuri de productie ale exercitiului.Se determina ca raport intre suma cheltuielilor generale de administratie aferente veniturilor din exploatare programate de intreprindere si suma bazelor de repartizare corespunzatoare unei sectii sau produs.

Un model al bugetului cheltuielilor generale de administratie este prezentat in tabelul II.4.

2.1.6.Elaborarea bugetului general al cheltuielilor

Bugetul general al cheltuielilor de productie se elaboreza pe baza bugetelor de cheltuieli ale sectiilor de productie si a bugetului cheltuielilor generale de administratie si are ca scop determinarea cheltuielilor ocazionate de fabricarea intregii productii programate pe termen de un an.

Acest buget este recomandabil sa se elaboreze folosind nomenclatura cheltuielilor pe elemente primare , fata de bugetele mentionate anterior care utilizeaza nomenclatura cheltuielilor pe articole de calculatie ori articole de cheltuieli , process care presupune denominarea cheltuielilor de pe articole de calculatie sau de cheltuieli pe elemente primare.

Sinteza bugetarii cheltuielilor de productie este regasita in bugetul general al cheltuielilor de productie si care cuprinde , la nivel de intreprindere, pe coloane distincte , o serie de indicatori privind cheltuielile din anul precedent si cheltuielile previzionate in anul curent , atat pentru productia marfa cat si pentru productia globala a intreprinderii.

Pe randuri, alaturi de elementele de cheltuieli , apar o serie de date necesare fundamentarii unor indicatori , cum ar fi:cheltuieli la 1.000 lei productie marfa, profit potential, rentabilitate, etc.

La S.C. TURNSEV.SA. bugetul general al cheltuielilor se prezinta astfel(tabelul II.5.):

1.Reflectarea cheltuielilor cu materiile prime si materialele

Cheltuielile cu materiile prime si materialele consumabile sunt inregistrate

in contabilitatea financiara cu ajutorul conturilor 601 “Cheltuieli cu materiile prime “

si 602 “Cheltuieli cu materialele consumabile” ,cont care se dezvolta in urmatoarele conturi sintetice de gradul II:

6021”Cheltuieli cu materialele auxiliare”

6022” Cheltuieli privind combustibilul”

6023” Cheltuieli privind materialele pentru ambalat”

6024” Cheltuieli privind piesele de schimb”

6025” Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat”

6026” Cheltuieli privin furajele”

6028” Cheltuieli privind alte materiale consumabile”

Dupa continutul economic sunt conturi de procese economice reflectand pe de o parte consumul de materii prime si materiale stocabile sau nestocabile, iar pe de alta parte costul de achizitie al marfurilor si ambalajelor iesite din gestiune prin vanzare sau pe alte cai.

Dupa functia contabila sunt conturi de activ:

-Se debiteaza in cursul lunii cu ocazia colectarii cheltuielilor in corespondenta cu creditul conturilor care arata natura cheltuielilor efectuate :

-301 “Materii prime”

-302 “Materiale consumabile”, cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime , si respectiv a materialelor iesite din magazine;

- 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar”, cu valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar eliberate in folosinta;

- 401”Furnizori” si 408 “Furnizori- facturi nesosite”, cu valoarea materialelor nestocate aprovizionate de la furnizori ;

- 471 “Cheltuieli inregistrate in avans”, cu valoarea consumurilor de energie si apa,;

-361 “Animale si pasari” , cu costul de achizitie aferent animalelor si pasarilor iesite din patrimoniu;

-371 “Marfuri”, cu pretul de inregistrare sau valoarea marfurilor vandute sau constatate lipsa la inventariere;

-381 “Ambalaje”, cu pretul de inregistrare aferent ambalajelor vandute sau constatate lipsa la inventariere, precum si cu valoarea ambalajelor nerestituite furnizorilor, in cazul in care exista asemenea obligatie, prin creditul contului 409 “Furnizori-debitori”.

In situatia in care se utilizeaza pretul standard ca pret de evidenta , iar pentru activele circulante materiale consumate se constata diferente nefavorabile de pret , este necesar sa se debiteze conturile de cheltuieli si prin creditul conturilor de diferente de pret , pentru repartizarea diferentelor de pret aferente consumurilor sau altor iesiri din gestiune.

-Se crediteaza la sfarsitul lunii prin transferarea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului , adica prin preluarea acestora in debitul contului 121 “Profit si pierdere”.

Totodata pentru diferentele favorabile aferente iesirilor din gestiune (costul de achizitie este inferior pretului de inregistrare) se procedeaza la creditarea conturilor de cheltuieli si debitarea celor de diferente de pret.

Nu prezinta sold la sfarsitul lunii.

Inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor cu materiile prime si materialele consumabile se prezinta astfel:

I. Pe baza jurnalului privind consumurile de materii prime , se inregistreaza consumul de materii prime in valoare de 5.000 lei

In contabilitatea financiara:

601 = 301 5.000 lei

“Cheltuieli cu materiile “Materii prime”

prime”

In contabilitatea de gestiune:

922 = 901 5.000 lei

“ Cheltuielile activitatilor “Decontari interne privind

auxiliare” cheltuielile”

II.Pe baza bonului de consum se inregistreaza consumul de benzina la sectorul de transporturi in suma totala de 4.800 lei.

In contabilitatea financiara:

6022 = 3022 4.800 lei

“Cheltuieli privind combustibilul” “Combustibili”

In contabilitatea de gestiune:

922 = 901 4.800 lei

“ Cheltuielile activitatilor “Decontari interne privind

auxiliare” cheltuielile”

III.Se dau in consum ,pe baza bonului de consum, piese de schimb pentru asamblarea utilajelor , in valoare de 85.000 lei.

In contabilitatea financiara:

6024 = 3024 85.000 lei

“Cheltuieli privind piesele “Piese de schimb”

de schimb”

In contabilitatea de gestiune:

921 = 901 85.000 lei

“Cheltuieli activitatii de baza” “Decontari interne privind

cheltuielile”

IV. Se dau in consum materiale auxiliare si diverse, pe baza bonurilor de consum, astfel:

-la activitatea auxiliara, in suma de 22.000 lei;

-la activitatea de productie , in suma de 50.000 lei;

-la activitatea de administratie, in suma de 15.000 lei;

-la activitatea comerciala, in suma de 000 lei.

In contabilitatea financiara:

6021 = 3021 72.000 lei

“Cheltuieli cu materialele “Materiale auxiliare”

auxiliare”

6028 = 3028 18.000 lei

“Cheltuieli privind alte “Alte materiale consumabile”

materiale consumabile”

In contabilitatea de gestiune:

% = 901 90.000 lei

922 “Decontari interne privind 22.000 lei

“Cheltuielile activitatii cheltuielile”

auxiliare”

923 50.000 lei

“Cheltuieli indirecte de

productie”

924 15.000 lei

“Cheltuieli generale de

administratie”

925 000 lei

“Cheltuieli de desfacere”

Reflectarea cheltuielilor cu manopera

In aceasta categorie de cheltuieli se includ cheltuielile cu salariile si alte drepturi de personal si cele privind asigurarile sociale aferente angajatilor cu contract de munca pe durata nedeterminata.

Cheltuielile sus-mentionate se reflecta in contabilitate utilizandu-se conturile de activ existente in grupa 64 „Cheltuieli cu personalul” si anume:641 „Cheltuieli cu salariile personalului” si 645”Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala”.

Contul 641 „Cheltuieli cu salariile personalului” reflecta in debit:sumele cuvenite personalului pentru timpul lucrat si munca prestata aferente perioadei curente, precum si sporurile si premiile acordate si incluse in fondul de salarii , sumele datorate personalului pentru perioadele precedente si pentru care nu s-au intocmit state de plata si alte sume incluse in fondul de salarii, in corespondenta cu creditul conturilor 421 „Personal-salarii datorate” sau 4281 „Alte datorii in legatura cu personalul”, dupa cum s-a efectuat sau nu operatiunea de intocmire a statelor de plata.

Contul 645 „Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala” se dezvolta in conturi sintetice de gradul II , pe feluri de cheltuieli, astfel:6451 „Contributia unitatii la asigurarile sociale”, 6452 „Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj”, 6453 „Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate” si 6458 „Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala”.

Aceste conturi inregistreaza in debit contributiile unitatii pentru destinatiile pe care le precizeaza chiar denumirea lor , inclusiv sumele cuvenite personalului pentru primele cinci zile in care s-a aflat in incapacitate temporara de munca , indiferent de numarul angajatilor existenti la nivelul entitatii, alte sume cuvenite angajatilor pentru protectia sociala , potrivit contractului colectiv de munca ( ajutoare de deces, inmormantare, de nastere s. a.), in corespondenta cu creditul conturilor care reflecta asemenea obligatii si anume: 4311 „Contributia unitatii la asigurarile sociale”, 4371 „Contributia unitatii la fondul de somaj”, 4313 „Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate”, 423 „Personal-ajutoare materiale datorate”, 4281 „Alte datorii in legatura cu personalul”, in cazul in care nu s-au intocmit state de plata si 4311 „Contributia unitatii la asigurarile sociale” , pentru cota de 0,85% aferenta concediilor medicale si indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate.

Conturile privind salariile , asigurarile si protectia sociala se crediteaza la sfarsitul fiecarei lunii , cu ocazia transferarii cheltuielilor inregistrate in contul de rezultate(121).

I.Pe baza datelor preluate din statele de plata , se inregistreaza drepturile salariale aferente lunii curente in suma de 7.942 lei.

In contabilitatea financiara:

641 = 421 7.942 lei

“Cheltuieli cu salariile “Personal-salarii datorate”

personalului”

In contabilitatea de gestiune:

% = 901 7.942 lei

921 “Decontari interne privind 942 lei

“Cheltuielile activitatii cheltuielile”

de baza”

922 1.100 lei

“Cheltuielile activitatii

auxiliare”

924 1.500 lei

“Cheltuieli generale de

administratie”

925 1.400 lei

“Cheltuieli de desfacere”

II.Pe baza situatiei de plata a CAS si a contributiei la fondul de somaj, se efectueaza urmatoarele inregistrari:

In contabilitatea financiara:

6451 = 4311 1.350 lei

“Cheltuieli privind “Contributia unitatii la

asigurarile sociale” asigurarile sociale”

6452 = 4371 970 lei

“Cheltuieli privind “Contributia unitatii la

fondul de somaj” fondul de somaj”

In contabilitatea de gestiune:

% = 901 2.320 lei

921 “Decontari interne privind 1.000 lei

“Cheltuielile activitatii cheltuielile”

de baza”

922 700 lei

“Cheltuielile activitatii

auxiliare”

924 500 lei

“Cheltuieli generale de

administratie”

925 120 lei

“Cheltuieli de desfacere”

Reflectarea cheltuielilor cu lucrarile si serviciile prestate de terti

In aceasta categorie se cuprind lucrarile si serviciile care privesc : cheltuielile cu intretinerile, reparatiile, redeventele, locatiile de gestiune si chiriile, primele de asigurare

si studiile si cercetarile.

Contabilitatea acestora se tine cu ajutorul urmatoarelor conturi:

-611”Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile”

-612”Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile”

-613”Cheltuieli cu primele de asigurare”

-614”Cheltuieli cu studiile si cercetarile”

Dupa functia contabila sunt conturi de activ, care :

-Se debiteaza in cursul lunii cu ocazia colectarii cheltuielilor in corespondenta cu creditul conturilor privind furnizorii ( 401 “Furnizori” si 408 “Furnizori-facturi nesosite”) si cheltuielile inregistrate in avans(471) , pentru cota din aceste cheltuieli aferenta perioadei curente.

Contul privind cheltuielile cu primele de asigurare se debiteaza prin creditul conturilor de trezorerie(512 “ Conturi curente la banci” si 531 “Casa”), cu primele achitate.

-Se crediteaza la sfarsitul lunii prin transferarea acestor cheltuieli in debitul contului 121”Profit si pierdere”

Nu prezinta sold la sfarsitul lunii.

Inregistrarea in contabilitate a acestor cheltuieli se prezinta astfel:

I:Pe baza jurnalului privind decontarile cu furnizorii , se inregistreaza cheltuielile cu reparatiile la cladiri care au fost de 8.000 lei , din care:5.000 lei la cladirile industriale si 000 lei la cladirile administrative.

In contabilitatea financiara:



611 = 5121 8.000 lei

“Cheltuieli cu intretinerea “Conturi la banci in lei”

si reparatiile”

In contabilitatea de gestiune:

% = 901 8.000 lei

“Decontari interne privind 5.000 lei

“ Cheltuieli indirecte cheltuielile”

de productie”

924 000 lei

“Cheltuieli generale de

administratie”

II:Contractele privind asigurarile de bunuri incheiate cu ASIBAN au fost platite din contul de la banca astfel:

-la sectorul transporturi 750 lei;

-la sectia de baza 2.500 lei;

-la sectorul administrativ 500 lei;

-la sectorul commercial 1.000 lei.

In contabilitatea financiara:

613 = 5121 4.750 lei

“Cheltuieli cu primele “Conturi la banci in lei”

de asigurare”

In contabilitatea de gestiune:

% = 901 4.750 lei

“Decontari interne privind 750 lei

“Cheltuielile activitatilor cheltuielile”

auxiliare”

923 2.500lei

“Cheltuieli indirecte de

productie “

500 lei

“Cheltuieli generale de

administratie”

1.000 lei

“Cheltuieli de desfacere”

4. Reflectarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizarilor

Reflectarea acestor cheltuieli in contabilitate se realizeaza cu ajutorul contului 6811”Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor”

Dupa functia contabila este cont de activ, care:

-Se debiteaza in urmatoarele situatii:pentru inregistrarea amortizarii imobilizarilor necorporale , in corespondenta cu creditul contului 280 “Amortizari privind imobilizarile necorporale”, cu valoarea amortizarii imobilizarilor necorporale; pentru inregistrarea amortizarii imobilizarilor corporale in corespondenta cu creditul contului 281 “Amortizari privind imobilizarile corporale”

- Se crediteaza la sfarsitul lunii prin transferarea acestor cheltuieli in contul de rezultate.

Cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile fiscal in functie de valoarea contabila existenta la 31 decembrie 2003, deci fara influenta reevaluarilor ulterioare acestei date.

Documentele ce stau la baza acestor inregistrari sunt situatiile de calcul.

Inregistrarea in contabilitate a acestor cheltuieli se prezinta astfel:

I:Se inregistreaza amortizarea imobilizarilor corporale astfel:

-amortizarea mijloacelor de transport, in suma de 5.000 lei;

-amortizarea echipamentului tehnologic, in suma de 7.500 lei;

-amortizarea cladirilor administrative , in suma de 6.000 lei;

-amortizarea cladirilor sectorului commercial, in suma de 4.000 lei.

In contabilitatea financiara:

6811 = % 22.500 lei

“Cheltuieli de exploatare privind 2812 10.000 lei

amortizarea imobilizarilor” “Amortizarea constructiilor”

2813 12.500 lei

“Amortizarea instalatiilor, mijloacelor

de transport, animalelor si plantatiilor”

In contabilitatea de gestiune:

% = 901 22.500 lei

“Decontari interne privind 5.000 lei

“Cheltuielile activitatilor cheltuielile”

auxiliare”

7.500 lei

“Cheltuieli indirecte de

productie “

6.000 lei

“Cheltuieli generale de

administratie”

4.000 lei

“Cheltuieli de desfacere”

5.Reflectarea in contabilitate a altor cheltuieli de exploatare

Sunt inregistrate in categoria altor cheltuieli de exploatare, acele cheltuieli care rezulta din activitatea curenta , de exploatare care sunt deosebite ca urmare a volumului sau a frecventei cum sunt:pierderile din creante si debitori diversi, amenzi, penalitati, donatii si subventii acordate, cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital.

Reflectarea acestora in contabilitate se face cu ajutorul conturilor:

-654”Pierderi din creante si debitori diversi”;

-658”Alte cheltuieli de exploatare”

Dupa functia contabila sunt conturi de activ.

In debitul contului 654 “Pierderi din creante si debitori diversi” se oglindesc sumele datorate de clientii insolvabili, al caror faliment sau incapacitate de plata este confirmata de o hotarare a unei instante judecatoresti , in corespondenta cu creditul contului 4118 “Clienti incerti sau in litigiu”, sau 461 “Debitori diversi”, pentru contravaloarea bunurilor livrate sau a prestatiilor efectuate , exclusiv T.V.A. , pentru care se crediteaza contul 4427 “T.V.A. colectata” , cu sume in rosu.

In debitul contului 658 “Alte cheltuieli de exploatare “ se reflecta acele cheltuieli care nu se pot incadra in categoriile sau felurile analizate anterior , dintre care se amintesc:valoarea despagubirilor, amenzilor si penalitatilor, datorate sau platite , tertilor si bugetului, prin creditul conturilor de furnizori( 401”Furnizori” si 404 “Furnizori de imobilizari”), de obligatii fata de bugetul statului (4481 “Alte datorii fata de bugetul statului”) si de disponibil la banca ( 512 “Conturi la banci”);valoarea donatiilor si subventiilor acordate , prin creditul conturilor de stocuri sau trezorerie; valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale sau necorporale cedate sau scoase din patrimoniu, prin creditul conturilor de imobilizari in care sunt reflectate imobilizarile in cauza ; valoarea avansului si a ratelor aferente bunurilor cedate in regim de leasing financiar, prin creditul contului 267 “Creante imobilizate” , precum si repartizarea in perioadele urmatoare , conform scadentarului , a valorii reparatiilor capitale efectuate cu forte proprii , in corespondenta cu creditul contului 471 “Cheltuieli inregistrate in avans” s.a.

Ambele conturi se crediteaza la sfarsitul lunii prin transferarea cheltuielilor mai sus mentionate asupra rezultatului exercitiului, adica prin preluarea acestora in debitul contului 121”Profit si pierdere”.

Inregistrarea in contabilitatea de gestiune a altor cheltuieli de exploatare , fiind cheltuieli indirecte, presupune debitarea in functie de posibilitatea de localizare a conturilor:

-922”Cheltuielile activitatilor auxiliare”

-923”Cheltuieli indirecte de productie”

-924”Cheltuieli generale de administratie”

-925”Cheltuieli de desfacere”

Cu analiticele corespunzatoare , si creditand contul 901”Decontari interne privind cheltuielile”

I:Se inregistreaza clienti insolvabili , cu suma de 200 lei.

In contabilitatea financiara:

654 = 4118 200 lei

“Pierderi din creante si “Clienti incerti sau in litigiu”

debitori diversi”

]

In contabilitatea de gestiune:

922 = 901 200 lei

“Cheltuielile activitatilor ”Decontari interne

auxiliare” privind cheltuielile”

6. Reflectarea cheltuielilor cu impozitul pe profit

. Determinarea si inregistrarea impozitului pe profit reprezinta operatia contabila prin care se reflecta , pe de o parte , majorarea cheltuielilor de natura fiscala , iar pe de alta parte crearea obligatiei fata de bugetul statului .Se determina lunar, cu date cumulate de la inceputul anului.

La randul sau , impozitul pe venit datorat de microintreprinderi se calculeaza trimestrial prin aplicarea cotei de 3 % asupra veniturilor obtinute si implicit inregistrate in contul de profit si pierdere , indiferent de sursa de provenienta a lor, cu exceptia celor inregistrate in conturile :711 “Variatia stocurilor”, 722 “Venituri din productia de imobilizari corporale” si 781 “Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare”.

Pentru inregistrarea cheltuielilor privind impozitul pe profit/ venit se utilizeaza conturile 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” si 698 “Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar in elementele de mai sus”, care sunt inscrise in grupa de conturi 69 “Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite”.

Contul 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” inregistreaza in debit, de regula la sfarsitul lunii , cu sume in negru sau rosu, valoarea impozitului pe profit calculat si implicit datorat bugetului de stat si respectiv inregistrat in plus si stornat , in corespondenta cu creditul contului 4411 “Impozitul pe profit”.

Contul 698 “Cheltuieli cu imopzitul pe venit si cu alte impozite care nu apar in elementele de mai sus” reflecta in debit impozitul pe venit , datorat de microintreprinderi, prin creditul contului 4418 “Impozit pe venit”.

Repartizarea sau transferarea in contul de rezultate a cheltuielilor astfel inregistrate se efectueaza in mod obisnuit , creditandu-se cele doua conturi de cheltuieli analizate si debitandu-se contul de rezultate , 121 “Profit si pierdere”.

I:Se inregistreaza impozitul pe profit pe trimestrul IV conform calculului , de 7220 lei.

In contabilitatea financiara:

691 = 441 7.220 lei

“Cheltuieli cu impozitul pe profit” “Impozit pe profitvenit”

In contabilitatea de gestiune:

% = 901 7.220 lei

921 “Decontari interne privind 5.000 lei

“Cheltuielile activitatii cheltuielile”

de baza”

923 2.220 lei

“Cheltuielile activitatilor

auxiliare”

CAPITOLUL IV:

POSIBILITATI DE PRELUCRARE A DATELOR CU AJUTORUL CALCULATORULUI

4.1.Necesitatea prelucrarii automate a datelor privind calculul costului la S.C. TURNSEV.SA

Datorita cresterii volumului si complexitatii activitatii economico-sociale, utilizarea calculatorului electronic a devenit o necesitate , atat in activitatea decizionala, cat si in cea de executorie.

Introducerea prelucrarii automate in domeniul economic trebuie sa tina seama de particularitatile acestuia.Astfel, datele economice au urmatoarele caracteristici:sunt intr-un volum mare, ceea ce presupune o organizare prealabila a prelucrarii lor , si totodata prezinta un grad mare de repetabilitate.

Tot mai multe intreprinderi opteaza astazi pentru trecerea la sistemele de prelucrare automata a datelor contabilitatii .Aceasta trecere necesita efectuarea in prealabil a urmatoarelor lucrari:

-adaptarea documentelor primare la necesitatile prelucrarii lor cu mijloace tehnice;

-codificarea documentelor;

-stabilirea circuitelor si a modului de prelucrare.

In consecinta, sistemul informational trebuie sa dispuna de mijloace tehnice de inregistrare , calcul si transmisie a datelor si informatiilor .

Dintre factorii care fac necesara prelucrarea automata a datelor in domeniul economic( implicit si in calculul costului la S.C. TURNSEV.SA.),se pot aminti:

a)gradul inalt de mecanizare si automatizare a proceselor de productie.

Acest factor actioneaza pe doua laturi. Pe de o parte , mecanizarea si automatizarea proceselor de productie dau nastere la o avalansa de date si informatii , care trebuie urmarite sau prelucrate, operatii foarte greu de realizat in conditiile muncii manual-mintale.Pe de alta parte, apare o inechitate intre sectoarele de productie si cele de administratie , datorata faptului ca munca vie consumata in administratie ar fi constanta sau in crestere , pe cand cea consumata in productie , pe unitatea de produs , ar fi in scadere.Se ajunge astfel la o crestere a cheltuielilor indirecte pe unitatea de produs.

b) ritmul sporit al productiei.

Este necesar , in aceste conditii , ca viteza de culegere a datelor initiale , de prelucrare a lor, de transmitere a informatiilor , timpul pentru adoptarea deciziilor si timpul pentru executarea acestora sa se afle in concordanta astfel incat sa corespunda ritmului inalt al productiei.

c) necesitatea cresterii productivitatii muncii administrative.

Este necesara o astfel de crestere pentru a nu ramane in urma altor sectoare de activitate , pe de o parte, iar pe de alta parte , pentru a se usura munca lucratorilor din domeniul economic, prin efectuarea multor lucrari in unitatea de timp si descongestionarea lor in perioadele de varf.Posibilitatile si performantele calculatoarelor reprezinta un sprijin in realizarea acestui deziderat.

d) necesitatea obtinerii unei calitati superioare a informatiei economice.

Cresterea calitatii informatiilor trebuie sa se realizeze paralel cu reducerea cheltuielilor pe unitatea de informatie.Munca manula da nastere la aproximari si inexactitati , pe cand informatiile obtinute cu ajutorul tehnicii de calcul , fiind mai valoroase , genereaza decizii mai valoroase, ceea ce conduce la realizarea unei rentabilitati mai bune.

e) necesitatea crearii unor sisteme integrate.

Aceste sisteme fac posibila culegerea datelor de intrare o singura data, cat mai aproape de locul si momentul in care au aparut, iar informatiile de iesire sunt furnizate in raport de cerintele si nivelul ierarhic al decidentului. Cu alte cuvinte , satisfacerea acestor cerinte se poate realiza numai prin utiliyarea metodelor si tehnicilor specifice prelucrarii automate a datelor.

f) necesitatea folosirii rationale a personalului cu pregatire superioara.

Prin utilizarea calculatorului , personalul, in general, va fi degrevat de lucrarile de rutina obositoare. In cayul personalului cu pregatire superioara acest fapt va duce la reorientarea sa catre lucrari de conceptie mai interesante si mai stimulative.

4.2.Organizarea datelor privind prelucrarea automata la S.C. TURNSEV.SA

Sistemul de prelucrare automata a datelor la S.C. TURNSEV.SA. asigura conditiile efectuarii controlului legal.Datele contabile se prelucreaza integral cu mijloace tehnice de calcul , obtinandu-se toate formulele contabile necesare.Prelucrarea se realizeaza in cadrul unitatii.

La elaborarea si adaptarea programului utilizat s-au avut in vedere aspecte legate de posibilitatile de efectuare a controlului intern si a controlului extern.

In privinta controlului intern:

cuprinderea in procedurile de prelucrare a reglementarilor in vigoare si a posibiliatii de actualizare a acestora in functie de modificarile intervenite in legislatie;

cunoasterea adecvata a functiilor sistemului de prelucrare a datelor de catre personalul implicat si respectarea acestora;

gestionarea pachetelor de produse-program, asigurarea protectiei lor impotriva unor accese neautorizate ,realizarea confidentialitatii datelor din sistemul informatic;

stabilirea tipului de suport pentru pastarea datelor de intrare , intermediere sau de iesire;

solutionarea eventualelor erori care pot sa apara in functionarea sistemului.

In privinta controlului extern:

verificarea completa sau prin sondaj a modului de functionare a procedurilor de prelucrare prevazute de sistemul informatic;

verificarea operatiunilor economico-financiare inregistrate in contabilitate, astfel incat acestea sa fie in concordanta stricta cu prevederile actelor normative care le reglementeaza;

verificarea prin teste de control a programului informatic utilizat.

Sistemul de prelucrare automata a datelor utilizat la S.C. TURNSEV.SA raspunde la urmatoarele criterii considerate minimale de Ministerul Finantelor:

-asigura concordanta stricta a rezultatului prelucrarii informatice cu prevederile actelor normative care le reglementeza;

-asigura reluarea automata in calcul a soldurilor conturilor obtinute anterior;

-asigura conservarea datelor conform perioadelor de timp precizate in art. 25 din Legea Contabilitatii nr. 82/1991;

-nu permite inserari , modificari sau eliminari de date pentru o perioada inchisa.

In contabilitate , sistemul informatic se prezinta ca un sistem de colectare , memorare , prelucrare, si distribuire a informatiilor care utilizeaza calculatorul electronic.

Sistemul utilizat pentru prelucrarea automata a datelor , asa cum prevede regulamentul contabil, trebuie sa asigure inregistrarea in contabilitate numai a operatiilor economice si financiare consemnate in documente justificative , sa permita controlul operatiilor efectuate , precum si accesul la documentatia de analiya, programare si a procedeelor de prelucrare a datelor.

La intrarea in calculator, ciclul contabil de prelucrare a datelor are formula contabila .Pe baza ei se cladeste intregul system de stocare si prelucrare a datelor.Pe baza datelor introduce in calculator se editeza : registrul-jurnal care constituie evidenta cronologica si cartea-mare, ce constituie evidenta sistematica si care in functie de necesitatile utilizatorului pot fi editate obligatoriu sau facultativ.

In urma introducerii datelor in calculator , obligatoriu se editeaza lunar si balanteleconturilor , care in cele mai multe cazuri preiau si functia registrelor Cartea mare.

Instrumentele de lucru utilizate in cadrul acestei forme de contabilitate sunt:registrul-jurnal; balanta de verificare; registrele auxiliare folosite pentru evidenta analitica; bilantul contabil.

Documentele justificative , inainte de a fi inregistrate , sunt supuse prelucrarii contabile ( sotare, evaluare, verificare si control).Operatiile de acelasi fel se totalizeaza zilnic sau la perioade scurte, cu ajutorul formularului tip “Document cumulativ” , intocmit fie pentru debitul , fie pentru creditul contului.Pentru inregistrarile care nu au la baza documente cumulative se intocmesc note de contabilitate.Pentru simplificarea muncii de contabilitate , formulele contabile se pot inscrie direct pe documente (operatie ce se numeste contare) , fiecarui document inregistrat atribuindu-se un numar de inregistrare in jurnal.

Jurnalul de inregistrare ( registrul-jurnal ) rezolva inregistrarea cronologica a operatiilor economice si stabileste rulajul lunar al acestora.La baza inregistrarii operatiilor in acest jurnal stau: documentele justificative , documentele cumulative si notele de contabilitate , carora li se atribuie si un numar de inregistrare in contabilitate.Totalul rulajului lunii, din jurnalul de inregistrare, trebuie sa corespunda cu totalul rulajelor debitoare si creditoare din balanta de verificare a conturilor sintetice.

Fisa sintetica sah, deschisa separate pentru debitul cat si pentru creditul fiecarui cont , serveste la evidenta sintetica a operatiilor economice si financiare .Si in aceste instrumente de lucru, inregistrarile se fac chronologic si systematic pe baya documentelor justificative , a documentelor cumulative sau notelor de contabilitate , dupa caz, dupa ce acestea au fost inregistrate in jurnalul de inregistrare.

Registrele auxiliare pentru evidenta analitica se prezinta sub forma de : fisa de cont pentru operatii diverse, registru de casa, registru pentru vanzari , registru pentru cumparari , situatii si alte formulare specifice.Tot in mod systematic si cronologic, pe tot parcursul lunii, inregistrarile in aceste formulare se fac pe baza documentelor justificative.

Balanta de verificare se intocmeste pe baza fiselor sintetice sah.

La .S.C TURNSEV.SA. utilizatorii acestui program informatic sunt angajatii compartimentului financiar-contabil, care raapund de organizarea , salavarea si arhivarea datelor.

„Potrivit articolului 23 din Legea contabilitatii , persoanele fizice sau juridice care utilizeaaa sisteme de prelucrare automata adatelor au obligatia sa asigure respectarea normelor contabile , stocarea , pastrarea sub forma suportilor tehnici si controlul datelor inregistrate in contabilitate.”

Neajunsurile intalnite pe parcursul activitatii economice de la achiztionarea programului informatic au fost perfectate de furnizorul softului.

In anul 2007, la S.C TURNSEV.SA a fost implementat un sistem informatic de urmarire si evidenta a investitiilor , care permite un nivel calitativ superior al actului decizional al managerului societatii.

Printre avantajele oferite de acest system se numara:

-informatizarea activitatii .Algoritmul a fost imbunatatit , ajungand in prezent sa raspunda tuturor cerintelor din domeniu;

-costuri minime pentru licentele software;

-siguranta si stabilitate deosebita a datelor,

-toleranta la defectele hardware: intreruperea comunicarii nu blocheza activitatea , serviciul contabilitate putand functiona pana la refacerea sistemului , moment in care datele sunt actualizate automat la restul sistemului.

-internet si plati on-line:pemite accesarea in deplina siguranta a datelor de pe internet , deoarece nu se acceseaza direct datele de baza aflate la nivelul 0 , se pot efectua totodata si plati electronice;

-realizarea de situatii si rapoarte pentru toate nivelurile( serviciul contabilitate, serviciul transporturi, serviciul desfacere aprovizionare etc.

-efortul de intretinere al aplicatiei este mai mic.

In ultimii ani au aparut echipamente electronice tot mai performante si s-au obtinut realizari pe linia automatizarii intregii contabilitati a intreprinderii.In afara sistemului CIEL , in ultima vreme ,au fost create sisteme din ce in ce mai performante, care nu afecteaza esenta contabilitatii.

4. Prezentarea situatiilor de iesire care se obtin in urma prelucrarii datelor

Iesirile sistemului informational pot fi private din punct de vedere structural, functional si topologic.

Din punct de vedre structural, iesirile sistemului informational reprezinta a treia componenta din triad ace caracterizeaza structura oricarui system( intrari,prelucrari, iesiri).

Din punct de vedere functional, iesirile sistemului informational caracterizeaza obiectivele generale si specifice ale noului system.

Din punct de vedere topologic, iesirile sistemului informational bazat pe utilizarea calculatorului electronic pot fi realizate sub urmatoarele forme:

liste sau situatiile de iesire , care cuprind indicatori ai starii si dinamicii activitatii din sistemul respective;

graficele, care pot reda intr-o forma mai concentrata starea si evolutia indicatorilor economici;

iesirile catre alte sisteme informationale , prezentate sub forma unor baze de date sau fisiere ce pot fi transmise indirect prin intermediul suportilor magnetici sau direct cu ajutorul mijloacelor de teletransmisie si teleprelucrare.

Situatiile de iesire pot fi clasificate dupa mai multe criterii:

dupa specificul functiunilor generale ale agentului economic, situatiile de iesire se clasifica in cinci grupe omogene ce corespund functiilor de baza ale agentului economic:

-situatii de iesire pentru activitatea de productie;

-situatii de iesire pentru activitatea de cercetare-dezvoltare;

-situatii de iesire pentru activitatea comerciala;

-situatii de iesire pentru activitatea de personal;

-situatii de iesire pentru activitatea finaciar-contabila;

dupa destinatie, situatiile de iesire se clasifica in :

-situatii de iesire destinate altor sisteme;

-situatii de iesire destinate sistemului propriu.

Situatiile de iesire destinate altor sisteme au ca scop furnizarea de informatii specifice activitatii de cooperare cu alti agenti economici sau necesare informarii organismelor statului.In aceasta categorie se includ rapoartele statistice, darile de seama si totodata se pot include si documentele primare ce vor fi generate prin procesul automat de prelucrare a datelor , asa cum sunt: factura fiscala, avizul de insotire a marfii, ordinul de incasare sau plata etc. , documente care circula in afara sistemului propriu.

Situatiile de iesire destinate sistemului propriu detin ponderea cea mai mare si cuprind informatii necesare atat compartimentelor functionale cat si conducerii firmei.

dupa gradul de sintetizare al indicatorilor, situatiile de iesire sunt:

-situatii de iesire ce contin informatii cu caracter sintetic;

-situatii de iesire ce contin informatii cu caracter analitic.

Situatiile de iesire ce contin informatii cu caracter sintetic cuprind indicatorii globali de urmarire si control( productivitatea, cifra de afaceri, etc.), acestea servesc numai conducerii de ansamblu a agentilor economici.

Situatiile de iesire ce contin informatii cu caracter analitic sunt destinate , in principal, compartimentelor functionale pentru realizarea unor activitati curente; ele descriu in detaliu elementele patrimoniale ale agentului economic.

dupa momentul generarii, situatiile de iesire sunt:

situatii de iesire cu caracter operativ;

situatii de iesire cu caracter periodic;

situatii de iesire cu caracter aleator.

Situatiile de iesire cu caracter operativ contin informatii cu un grad mai redus de prelucrare necesare conducerii prin exceptie si sunt elaborate la perioade mici de timp(de exemplu: Situatia realizarii producsiei in ziua de …).

Situatiile de iesire cu caracter periodic sunt destinate anumitor factori de decizie sau compartimentelor functionale si se elaboreaza la perioade mai mari de timp( de exemplu: Bilantul contabil).

Situatiile de iesire cu caracter aleator contin informatii ce reflecta dereglari in functionarea agentului economic si sunt obtinute la termene nedeterminate ( de exemplu: Situatia stocurilor ce nu au miscare in “n” zile etc.).

dupa intervalul de referinta , situatiile de iesire se grupeaza astfel:

situatii de iesire de stare;

situatii de iesire statistice;

situatii de iesire cu caracter previzional.

Situatiile de iesire de stare contin informatii cu privire la nivelul si disponibilul de resurse la un moment dat si reflecta elemente de patrimoniu cum sunt: stocurile de materiale, stocurile de produse etc.

Situatiile de iesire statistice grupeaza informatii pe mai multe perioade de gestiune pentru analiza evolutiei fenomenelor si proceselor economice.

Situatiile de iesire cu caracter previzional reflecta tendintele ce se vor manifesta in derularea fenomenelor si proceselor economice , cu scopul de a stabili obiectivele pentru perioadele viitoare.

dupa modul de obtinere, situatiile de iesire sunt:

situatii de iesire obtinute la imprimanta ;

situatii de iesire obtinute la videoterminal.

Situatiile de iesire obtinute la imprimanta se folosesc atunci cand cadrul legislativ prevede utilizarea lor ca documente justificative si care se vor arhiva dupa consultare(balante de verificare, bilant contabil etc.).

Situatiile de iesire obtinute la videoterminal sunt de regula situatii de urmarire operativa a indicatorilor economici ( de exemplu: consultarea fisierului de stocuri pentru a vedea cantitatea de stocuri existenta).

Agentii economici care utilizeaza diferite forme de contabilitate informatica isi aleg de regula acea forma care corespunde cel mai bine modului de obtinere a situatiilor de iesire dorite.

In situatia in care se folosesc forme de contabilitate informatice se produc modificari si in ceea ce priveste circuitul si prelucrarea documentelor justificative si a celor contabile

Documentele justificative se pregatesc pentru a fi predate unitatii de informatica in sensul gruparii , contarii si inscrierii lor in borderouri elaborate in acest scop.La randul lor, listingurile sau situatiile finale care se primesc de la unitatea de informatica se verifica sub aspectul exactitatii datelor prelucrate din documentele justificative , se intocmesc liste de erori care se remit unitatii de informatica , se reprimesc apoi listingurile corectate, s.a.m.d.

Unitatea sau compartimentul de informatica ce asigura prelucrarea datelor poarta raspunderea pentru exactitatea informatiilor pe care le furnizeaza prin intermediul listingurilor obtinute, iar beneficiarul raspunde , la randul sau , pentru exactitatea si realitatea datelor , precum si de respectarea normelor contabile , inclusive stocarea si pastrarea sub forma suporturilor tehnice pentru datele inregistrate in contabilitate.

La sfarsitul fiecarei luni se printeaza documentele , iar datele se salveaza pe suporturi magnetice.Datele arhivate pe suporturile magnetice se pot reintegra in system de cate ori este necesar.

Listarile sunt clare, inteligibile si complete si contin de regula urmatoarele elemente de identificare: tipul documentului sau al situatiei, denumirea societatii, perioada la care se refera informatia , paginarea cronologica.

ASOCIATI

DIRECTOR ECONOMIC

DIRECTIA TEHNICA:

-ATELIERE

-REPARATII

DIRECTOR COMERCIAL

DEPARTAMENT COMERCIAL

APROVIZIONARE

DESFACERE

CONTABILITATE

RESURSE UMANE-

DESFACERE

FIGURA 1. ORGANIGRAMA S.C. TURNSEV.SA.

ADMINISTRATOR

Nr.

crt

Data inreg.

Documentul

(felul,nr,data)

Explicatii

Simbol conturi

SUMA

Debitoare

Creditoare

Debitoare

Creditoare

1

2

3

4

5

6

7

8

REPORT

X

X

1

centralizator

consum materii prime si

%

901

184.800

consumuri materii

materiale consumabile

921

85.000

prime si materiale

Betoane

45.000

Boltari

40.000

922

31.800

923

50.000



924

15.000

925

000

2

centralizator

cheltuieli cu obiecte de

%

901

2.129

consumuri de

inventar

922

840

obiecte de

923

650

inventar

924

639

3

situatie de reparti

cheltuieli cu energia si apa

%

901

1.784

zare a cheltuielilor

922

500

cu energia si apa

923

844

924

440

4

situatie de reparti

cheltuieli cu salariile

%

901

7.942

zare a salariilor

921

942

Betoane

2.000

Boltari

1.942

922

1.100

924

1.500

925

1.400

5

situatie de reparti

cheltuieli sociale aferente

921/betoane

901

1.320

zare a salariilor

salariilor

921/boltari

901

1.000

De reportat

INTOCMIT, VERIFICAT

S.C. TURNSEV.SA

II.2.BUGETUL CHELTUIELILOR SECTIILOR AUXILIARE

SECTIA

Cheltuieli

repartizate

Materiale

consumabile

Obiecte

de

inventar

Energie si apa

Salarii personal auxiliar

Cheltuieli sociale aferente salariilor

Amortizarea

imobilizarilor

Norma de timp

(ore-om)

Valoare ora manopera

Total

CAS

CASS

Somaj

Sectia betoane

8.046,00

1.586

948

500

1.250

2,5

125

640

219

78

950

Sectia sortare

7.964,00

1.698

200

500

1.450

2,5

625

743

254

90

854

Total

16.010,00

284

1.148

1.000

2.700

2,5

6.750

1.383

473

168

1804

S.C. TURNSEV.SA.

BUGETUL CHELTUIELILOR DIRECTE DE PRODUCTIE

PRODUS

MATERIA PRIMA

MANOPERA

DIRECTA

TOTAL

CIMENT

SORT I

SORT II

SORT III

APA

BETON-3

sorturi pompa

150.903

41.942

24.066

29.962

133

458.9

247.464,9

BOLTARI

39.366

11.954

39.999

-

36



1.101,1

92.456,1

TOTAL

190.269

5896

64.065

29.962

169

1.560

339.921

S.C. TURNSEV.SA

II. BUGETUL CHELTUIELILOR INDIRECTE DE PRODUCTIE

Denumire cheltuiala

Total

Materiale consumabile

Obiecte de inventar

Energie si apa

Alte cheltuieli materiale

Lucrari si servicii executate de terti

Salarii personal auxiliar

Cheltuieli sociale aferente salariilor

Amortizarea mijloacelor fixe

Cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor

4.982,32

490,14

154,18

354

-

150

1.200

360

2.274

Cheltuieli generale ale sectiei

9.932,86

2.100,66

910,20

490

250

290

400

1.020

1.472

TOTAL

14.915,18

2.590,80

1.064,38

844

250

440

4.600

1.380

746

CENTRALIZATORUL CONSUMURILOR DE MATERIALE

Document

Denumirea materialelor

Simbol intern al materialelor

U.M

Cantitatea

Pretul unitar

Valoarea

Cont correspondent debitor

Felul

Nr.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Bon consum

1

Ciment

863

Kg

690

0,2187

150.903

921/betoane

Sort 1

808

Kg

1.542

0,00272

41.942

921/betoane

Sort 2

801

Kg

898

0,0268

24.066

921/betoane

Sort 3

803

Kg

1.148

0,0261

29.962

921/betoane

Apa

403

L

442

0,003

133

921/betoane

TOTAL

-

-

-

-

247.006

-

Bon consum

2

Ciment

863

Kg

180

0,2187

39.366

921/boltari

Sort 1

808

Kg

439.500

0,00272

11.954

921/boltari

Sort 2

801

Kg

1.492.500

0,0268

39.999

921/boltari

Apa

403

L

120.000

0,0003

36

921/boltari

TOTAL

-

-

-

-

91.355

-

Bon consum

3

Ulei

541

Kg

3

5

15

922

Vasilina

215

Kg

2

8

16

922

Cablu

543

M

5

6

30

922

Rulmenti 4612

443

Buc

4

4

16

922

Rulmenti conici 5337

105

Buc

2

4,5

9

922

Acumulatori

666

Buc

1

1.500

1.500

922

TOTAL

-

-

-

-

1.586

-

Bon consum

4

Verificator complet

2.2015

Buc

1

200

200

923

TOTAL

-

-

-

-

200

-

Bon consum

5

Hartie Xerox

202

Top

2

25

50

923

Cartus imprimanta

8033

Buc

1

200

200

923

Motorina

404

L

200

3,5

700

923

TOTAL

-

-

-

-

950

-

CONCLUZII

A perfectiona contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor inseamna a gasi acele puncte slabe , tehnici si metode mai putin adecvate calcului costurilor si performantelor.

O alta directie de perfectionare vizeaza si modul de organizare a contabilitatii de gestiune in asa fel incat sa raspunda nevoii informationale a managerilor la timp si cu informatii de calitate si relevante .Informatia contabila produsa de contabilitatea de gestiune pentru a servi clientilor interni, adica managerilor, trebuie sa indeplineasca aceleasi caracteristici calitative ca si informatiile furnizate de situatiile financiare , adica: relevanta, comparabilitate, inteligibilitate si creditabilitate.

Bazandu-ne pe aceste deziderate , pe studiul literaturii de specialitate nationala si internationala, pe practica specifica mai multor societati cu activitate de productie am ajuns la urmatoarele concluzii si implicit propuneri generate de constatarile studiului realizat:

I:Diversitatea practicilor de calculatie a costurilor si de organizare a contabilitatii de gestiune , depinde intr-o mare masura de marimea intreprinderii, dar si de calitatea personalului implicat in contabilitatea de gestiune.

Organizarea judicioasa a calculatiei necesita stabilirea unui numar optim de locuri de cheltuieli pe baza unor studii aprofundate asupra strucutii organizatorice a societati comerciale , pentru utilizarea celor mai corespunzatoare tehnici impuse de colectarea cheltuielilor de productie pe locuri si repartizarea pe purtatori , precum si pentru stabilirea pentru fiecare loc de cheltuieli a responsabilitatii consumatorului acestora.

II.Existenta unui management performant presupune un pilotaj in masura sa asigure atingerea anumitor obiective stabilita de catre conducere.In acest sens, sistemul de bugete este un instrument prin care se piloteaza, controleaza si corecteaza eventualele perturbatii ale mediului intern si extern.Este de neconceput elaborarea unei retele de bugete fara integrarea obiectivelor vizate intr-o strategie pe termen lung.In cadrul multor intreprinderii din tara noastra se constata inexistenta unei strategii pe termen lung si deci a unei viziuni clare asupra viitorului limitandu-se la astabili obiective pe termen scurt.Dar nici pentru obiectivele pe termen scurt nu se pot stabili performantele datorita inexistentei bugetelor.

De aceea, in capitolul II se prezinta etapele necesare programarii cheltuielilor de productie , prin elaborarea bugetelor .Conducerea S.C.TURNSEV.SA. considera reteaua de bugete deosebit de importanta datorita avantajelor oferite de posibilitatea de monitorizare si informare .Mentionam faptul ca a conduce prin bugete este o practica frecventa actualmente, mai ales pentru intreprinderile situate in marile centre industriale.Aceasta practica nu se aplica din nefericire societatilor mici si mijlocii care reprezinta un numar semnificativ de astfel de intreprinderi.A supravietui intr-un mediu concurential acerb, asa cum va fi cazul dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, presupune si existenta unui management financiar-contabil performant bazat pe bugete si alte instrumente ale controlului de gestiune.

III.Perfectionarea sistemului infomational privind cheltuielile de productie si calculul costului de factori de natura tehnico-organizatorica si economica reprezinta o conditie obligatorie in desfasurarea activitatii oricarui agent economic.

In ultimii ani au aparut echipamente electronice mai performante si s-au obtinut realizari pe linia automatizarii intregii contabilitati a intreprinderii.In afara sistemului CIEL , in ultima vreme ,au fost create sisteme din ce in ce mai performante, care nu afecteaza esenta contabilitatii.

Tot mai multe intreprinderi opteaza astazi pentru trecerea la sistemele de prelucrare automata a datelor contabilitatii .Aceasta trecere necesita efectuarea in prealabil a urmatoarelor lucrari:

-adaptarea documentelor primare la necesitatile prelucrarii lor cu mijloace tehnice;

-codificarea documentelor;

-stabilirea circuitelor si a modului de prelucrare.

In contabilitate , sistemul informatic se prezinta ca un sistem de colectare , memorare, prelucrare si distribuire a informatiilor care utilizeaza calculatorul electronic.

De aceea, sistemul utilizat pentru prelucrarea automata a datelor trebuie sa asigure inregistrarea in contabilitate numai a operatiilor economice si financiare consemnate in documente justificative, sa permita controlul operatiilor efectuate , precum si accesul la documentatia de analiza si programare a procedeelor de prelucrare a datelor.

Prin aceasta lucrare s-a incercat o abordare teoretica si practica a ceea ce este si a ceea ce ar trebui sa fie contabilitatea de gestiune , calculatia costurilor si perfectionarea automata a datelor.

CUPRINS

Introducere

CAP.I Bazele organizarii sistemului informational financiar-contabil la S.C. TURNSEV.SA

Structura organizatorica a societatii si influenta acesteia asupra calculatiei

costurilor..

Factorii care determina organizarea calculatiei costurilor.

Organizarea compartimentului de postcalcul si relatiile cu celelalte

compartimente ale societatii..

Locul si rolul costului de productie in sistemul de indicatori ai

intreprinderii

CAP.II.Analiza critica a sistemului actual de evidenta a cheltuielilor de productie si de calculatie a costurilor la S.C. TURNSEV.SA

2.1 Programarea cheltuililor de productie..

2.1.1.Elaborarea bugetului cheltuielilor directe sectiilor auxiliare

2.1.2.Elaborarea bugetului sectiilor auxiliare

2.1.Elaborarea bugetului cheltuielilor indirecte de productie.

2.1.4.Elaborarea bugetului cheltuielilor generale de administratie.

2.1.5.Elaborarea bugetului general al cheltuielilor de desfacere..

2.1.6 Elaborarea bugetului general al cheltuielilor.

2.2 Determinarea costului antecalculat pentru doua produse.

2.3 Metoda pe comenzi de calculatie a costurilor..

2.4 Sistemul de urmarire si reflectare in contabilitate a cheltuielilor efective.

CAP.III.Organizarea contabilitatii cheltuielilor la S.C. TURNSEV.SA

1 Reflectarea cheltuielilor cu materiile prime si materialele consumabile

2 Reflectarea cheltuielilor cu manopera..

3 Reflectarea cheltuielilor cu lucrarile si serviciile prestate de terti..

4 Reflectarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizarilor.

5 Reflectarea altor cheltuieli de exploatare

6 Reflectarea cheltuielilor cu impozitul pe profit..

CAP.IV.Posibilitati de prelucrare a datelor cu ajutorul calculatorului

4.1 Necesitatea prelucrarii automate a datelor privind calculul costului la

SC TURNSEV.SA

4.2 Organizarea datelor privind prelucrarea automata la SC. TURNSEV.SA

4.3 Prezentarea situatiilor de iesire care se obtin in urma prelucrarii datelor

Concluzii

ELABORAREA BUGETULUI GENERAL AL COSTURILOR DE

PRODUCTIE ALE INTREPRINDERII

Bugetul general al costurilor de productie se elaboreaza pe baza

bugetelor de costuri ale sectiilor de productie, bugetului cheltuielilor generale

de administratie si a bugetului cheltuielilor de desfacere si are ca scop

determinarea cheltuielilor ocazionate de fabricarea intregii productii

programate pe termen de un an.

Acest buget este recomandabil sa se elaboreze folosind nomenclatura

cheltuielilor pe elemente primare, fata de bugetele mentionate anterior care

utilizeaza nomenclatura cheltuielilor pe articole de calculatie ori articole de

cheltuieli, proces care presupune denominarea cheltuielilor de pe articole de

calculatie sau de cheltuieli pe elemente primare.

Tablouri de corelatie se intocmesc pentru fiecare din bugetele

mentionate astfel incat pe baza lor sa se poata fundamenta bugetul general al

costurilor de productie al intreprinderii.

Astfel, bugetul de cheltuieli se intocmeste pentru un an de zile. Bugetul

anual se divide in bugete trimestriale si lunare, care se aloca pe diviziuni

structural – organizatorice specifice numite centre de cheltuieli. Un centru de

cheltuieli va administra deci un buget partial, componenta a bugetului general

anual, iar atribuirea responsabilitatilor pe centre de cheltuieli se poate face in

mod ierarhic.

Principalele etape ale procesului de elaborare a bugetelor de cheltuieli

au fost prezentate la subcapitolul 1. al prezentului capitol.

Tehnica bugetarii presupune derularea atributelor de previziune,

organizare, coordonare si control a cheltuielilor, fapt ce constituie in esenta

managementul prin costuri. Conducerea prin bugete sprijina procesul de

elaborare a deciziilor tactice si strategice pentru bunul mers al activitatii

intreprinderii.

Modelul unui buget general al costurilor de productie este prezentat in

tabelul nr. III.8.

Societatea comerciala……………….

Tabelul nr.III.8

Bugetul general al costurilor de productie si desfacere

mii lei

Nivelul indicatorilor

EXPLICATII

Efectiv din anul

precedent

Conform

bugetului

I. INDICATORI

1. Cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare

2. Fondul de salarii total

Profitul din exploatare

II. CHELTUIELI

A. Cheltuielile perioadei precedente

4. Valoarea productiei in curs de executie la inceputul

perioadei

B. Cheltuielile perioadei curente:

5. Materii prime si materiale directe

6. Semifabricate din productia proprie

7. Materiale recuperabile (se scad)

8. Salarii directe

9. Protectia sociala

10. Uzura S.D.V. – urilor

11. Cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor

12. Cheltuieli generale ale sectiei

1 Cheltuieli generale de administratie

14. Chletuieli de desfacere

III. DECONTAREA CHELTUIELILOR

15. Productia marfa obtinuta evaluata la costuri complete

16. Valoarea productiei in curs de executie la sfarsitul

perioadei

x

x

*) Datele sunt ipotetice.

6. ELABORAREA BUGETULUI COSTULUI UNITAR PE PRODUS

Necesitatea elaborarii bugetului costului unitar pe produs este

determinata de posibilitatea de analiza in detaliu a costurilor in vederea

calcularii rentabilitatii pe fiecare produs in parte in vederea identificarii

posibilitatilor concrete de reducere a cheltuielilor de productie si a adoptarii

masurilor care se impun.

Procesul bugetarii costurilor pe unitatea de produs asigura: cunoasterea

volumului cheltuielilor materiale si salariale de productie exprimate sub forma

baneasca, necesare fabricarii fiecarui produs, compararea costurilor respective

cu cele efective, stabilirea participarii diferitelor componente ale structurii

intreprinderii la formarea costului intregii productii.

Elaborarea bugetului costului unitar pe produs trebuie precedata de o

analiza temeinica a postcalculatiei din perioada de baza, cu scopul de a scoate

in evidenta toate aspectele relevante in functie de care sa se adopte masurile

corespunzatoare,inclusiv de reducere a cheltuielilor de productie.

La baza elaborarii bugetului costului unitar pe produs sta

nomenclatura cheltuielilor de productie pe articole de calculatie.

Bugetul costului unitar pe produs este precedat de elaborarea

bugetelor centrelor de costuri. Aceasta presupune ca in primul rand sa se

stabileasca cheltuielile centrelor de costuri pe unde trec produsele in procesul

fabricatiei lor si care fata de centrul care le-a ocazionat au caracterul de <





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1374
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site