Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE TREZORERIE SI INTERBANCARE

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic



CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE TREZORERIE SI INTERBANCARE

Prin contabilitatea operatiunilor de trezorerie si interbancare se asigura

evidenta urmatoarelor operatiuni:



> operatiunilor de casa

> operatiunilor de decontare cu BNR privind rezervele obligatorii ale bancilor, conturile

curente, compensarea multilaterala a platilor interbancare;

> operatiunilor privind imprumuturile de refinantare de la BNR;

> operatiunilor prin conturile de corespondent, depozitele, creditele si imprumuturile

interbancare;

> operatiunilor de pensiune interbancare.

Operatiunile de trezorerie au o pondere insemnata in totalul operatiunilor

bancare si prezinta o importanta deosebita in ceea ce priveste stabilitatea monetara

Structura operatiunilor de trezorerie in societatile bancare este urmatoarea:

> operatiuni de casa in lei si devize;

> operatiuni cu cecuri;

> operatiuni privind retragerile de numerar prin cartile de plata

2.1 Contabilitatea operatiunilor de casa in lei si devize

Numerarul, desi are o pondere mica in circulatia baneasca, ocupa un loc important

in activitatea bancara

Formele de existenta a numerarului sunt bancnotele si monedele metalice.

Numerarul este un mijloc de plata nedeterminat, general si cu efect de plata

imediat. Ca in majoritatea tarilor, si in Romania, circulatia numerarului este

reglementata prin lege.

Preluarea prin incasare a sumelor monetare aduse de clienti si eliberarea de

sume catre clienti, reprezinta o operatiune frecventa efectuata de banci.

Compartimentele de tezaur si casieriile bancare trebuie sa faca fata

operatiunilor generatoare de incasari si plati si in acelasi timp sa-si aduca propria

contributie la rentabilitatea bancii.

Pentru organizarea sistemului de casierii proprii, bancile trebuie sa solicite

in scris, BNR aprobarea de functionare a acestuia. Daca banca comerciala respecta

prevederile legale de operatiuni cu numerar si dispune de amenajari speciale,

primeste autorizatia de functionare impreuna cu plafonul de casa

Casele bancare pot fi de mai multe tipuri:

A) Casele operative de incasari, se ocupa de primirea numerarului in urma

incasarilor sau pentru retragerea din circulatie a bancnotelor sau monedelor uzate.

Primirea numerarului se face pe baza urmatoarelor documente:

> foaie de varsamant cu chitanta, utilizata pentru depunerea numerarului de catre clienti;

> ordin de incasare, folosit in cadrul operatiunilor de depunere interne a bancii;

> borderou insotitor, utilizat de agentii economici cand depun numerar la

casierie in genti sigilate;

> documente de casa emise de sistemul informatic al bancii.

B) Casele operative de plati, se ocupa cu eliberarea de numerar la cererea

clientilor. Aceste case pot fi deschise pentru operatiuni in lei sau valuta. Eliberarea

numerarului se face pe baza urmatoarelor documente:

1. cec simplu;

2. ordin de plata in cazul in care se depune excedentul de numerar la BNR;

3. cerere pentru rascumpararea certificatelor de depozit;

4. cambie;

5. bilet la ordin;

6. documente emise de sistemul informatic al bancii.

C) Casele speciale, sunt specifice sucursalelor si deruleaza operatiuni cu numerar in

cadrul retelei bancare.

D) Casele pentru operatiuni cu metale pretioase, pietre pretioase si alte valori.

E) Casele de schimb valutar amplasate in afara bancii.

Aceasta prezentare nu exclude existenta unor case mixte, care sa raspunda mai multor

nevoi diferite.

Operatiunile de casa sunt inregistrate cu ajutorul contului 101 'Casa'.

Acest cont evidentiaza numerarul aflat in casieria bancii, precum si miscarea

acestuia ca urmare a incasarilor si platilor efectuate. Bancnotele si

monedele expediate prin intermediul societatilor de transport raman inregistrate in

contul 101 „Casa', pana in momentul transferului proprietatii efective a fondurilor,

indiferent de modalitatile folosite pentru transferul acestor fonduri. Contul 101 „Casa'

este un cont de activ, se debiteaza cu sumele incasate si se crediteaza cu sumele platite in

numerar. Soldul debitor al contului arata numerarul existent in casieria bancii.

2.2 Contabilitatea operatiunilor cu cecuri

Cecul este un ordin scris dat de client bancii sale prin care cere acesteia sa

plateasca o anumita suma, fie lui pentru retrageri de numerar, fie catre o alta

persoana specificata de client pentru plata unei datorii.

Cecul pune in relatie directa trei persoane: tragator, tras si beneficiar.

Pentru a putea ordona, tragatorul trebuie sa isi constituie in prealabil un depozit in banca

din care sa efectueze plata. Cecul se trage asupra bancii numai in limita fondurilor

existente in cont.

Circuitul cecului vizeaza parcurgerea urmatoarelor etape:

> efectuarea unei tranzactii care sa creeze o obligatie de plata

> in baza disponibilului din cont, banca da clientilor sai carnetele de cecuri;

> la achizitia marfii, clientul-debitor completeaza un cec in vederea acoperirii obligatiei

de plata si il da creditorului-beneficiar;

> in acest moment banca, debitorul si creditorul devin persoane implicate in

operatiunea cu cecul, respectiv, tras, tragator si beneficiar;

> beneficiarul prezinta cecul spre incasare la banca sa spre a fi trimis bancii platitorului;

> banca platitorului trimite suma de plata la banca beneficiarului, respectiv

suma ajunge la acesta din urma

> datoria debitorului fata de creditor se stinge.

in procesul utilizarii cecului se intalnesc mai multe operatiuni:

a) Operatiunea de gir - cecul poate circula de la o persoana la alta prin operatiunea de gir,

cand girantul transfera unei alte persoane numita giratar toate

drepturile beneficiarului. Mentiunea privind circulatia cecului prin gir se face pe

verso-ul cecului, prin operatiunea numita andosare.

b) Operatiunea de aval - este operatiunea prin care o persoana numita

avalist (cel care da avalul), garanteaza obligatia platii pentru o alta persoana numita

avalizat, direct sau pe cale de regres, pentru toata suma prevazuta sau pentru o parte

din aceasta. Daca avalistul a platit in locul avalizatului, dobandeste toate drepturile

din cec fata de acesta din urma

c) Operatiunea de plata a cecului. Cecul este platibil la vedere datorita

faptului ca banca este obligata sa-1 achite la prezentare sau intr-un termen scurt. In



Romania plata se face in termen de opt zile daca este platibil la locul emiterii sau in

maximum 15 zile daca este platibil in alta localitate, in cazul cecului circular

termenul este de 30 de zile, iar pentru cecurile emise in raport cu strainatatea,

termenul maxim poate fi de 90 zile.

d) Operatiunea de regres si de protest - refuzul de plata poate fi facut de tragator, in cazul

in care cecul este furat sau pierdut, si de banca, in cazul in care nu exista disponibilitati in

cont. Daca nu se efectueaza plata, beneficiarul poate inainta un protest si pe baza acestuia

poate sa urmareasca persoanele obligate la plata cambiei printr-o actiune de regres, in

acest caz, el trebuie sa faca dovada refuzului platii printr-un act notarial, prin declaratia

bancii sau prin confirmarea oficiala a Casei de compensatie. Tragatorul trebuie sa suporte

toate cheltuielile si dobanzile aparute in urma refuzului de plata

Cecurile se pot clasifica dupa doua criterii:

a) dupa beneficiar avem cec nominativ (beneficiarul platii este o persoana clar stabilita

transmiterea se face prin girare) si cec la purtator(numele beneficiarului lipseste, iar

transmiterea cecului se face prin remiterea de la o persoana la alta).

b) dupa modul de incasare, avem:

> cec nebarat, se plateste in numerar sau in cont, fara nici un fel de restrictie;

> cec barat, care se plateste cu unele restrictii, de regula plata se face la alta banca

> cec de virament, este insotit de clauze ca „platibil in cont' sau „numai prin virament',

iar plata cecului se face numai scriptural, creditandu-se contul beneficiarului;

> cec certificat, este cecul pentru care banca platitoare a blocat suma necesara platii pana

la prezentarea legala la plata; prin aceasta operatiune tragatorul nu mai poate retrage din

contul sau suma destinata platii cecului respectiv, inainte de expirarea termenului de

prezentare al acestuia;

> cec circular, este un cec emis de banca in relatiile cu subunitatile sale sau cu alte banci;

este platibil la vedere dar pentru o durata de cel mult 30 de zile de la emitere;

> cec de calatorie, reprezinta un cec avand caracteristici asemanatoare bancnotei. Este

emis in sume fixe, in moneda nationala sau in valute. Poate avea o durata determinata sau

nedeterminata

Pentru evidentierea operatiunilor cu cecuri se utilizeaza conturile:

Contul 1611 'Valori de recuperat' evidentiaza sumele de recuperat de la

alte banci inregistrate provizoriu in acest cont, precum si cecurile de calatorie

cumparate remise spre incasare emitentilor.

Contul 1611 „Valori de recuperat' este un cont de activ, se debiteaza cu sumele

platite de banca si se crediteaza cu sumele incasate sau cu sumele de recuperat devenite

indoielnice.

Soldul contului reprezinta valori de recuperat de la alte banci.

Contul 2611 'Valori de recuperat' evidentiaza valori platite de banca

altor clienti ai bancii, cecuri, efecte de comert si alte valori emise la incasare, neplatite si

restituite prin casa de compensatie, precum si valori in litigiu ale bancii cu clientela.

Soldul contului reprezinta valori de recuperat de la clientela

Contul 3712 'Valori primite Ia incasare' este un cont de activ, se debiteaza cu valoarea

cecurilor, efectelor de comert si alte valori primite la incasat, si se crediteaza la incasarea

cecurilor sau la refuzul primit la prezentarea la compensare.

Soldul contului reprezinta cecuri, efecte de comert si alte valori primite la

incasare si neincasate.

Contul 3716 'Conturi indisponibile privind valori la incasare' este un cont de pasiv

utilizat atunci cand cecul primit spre incasare va fi platit numai dupa ce se obtine

contravaloarea de la emitent. Se crediteaza cu valoarea cecurilor primite spre incasare si

se debiteaza cu sumele incasate de la emitenti.

Soldul contului reprezinta valoarea cecurilor, efectelor de comert si a altor

valori remise spre incasare si neincasate.

Exemple de inregistrari contabile: La banca initiatoare:

1. Remiterea unui cec spre incasare, cu creditare imediata a contului

clientului:

2.3 Contabilitatea cartilor de plata

Cartea bancara reprezinta un instrument de plata fara numerar cu ajutorul caruia se

pot realiza plati in reteaua comerciala sau se pot obtine lichiditati de la banca

Cartile de plata sunt confectionate din plastic, avand dimensiuni standardizate

international. Pe partea din fata se afla denumirea, simbolul cartii si elementele de

identificare si personalizare. Pe verso cartea prezinta un loc pentru semnatura titularului.

in functie de caracteristicile tehnologice, exista

> carti de plata cu banda magnetica

> carti de plata cu microprocesor.

Cartile de plata se pot clasifica dupa functiile indeplinite in:

> carte de credit - ii permite utilizatorului sa faca plati sau sa obtina numerar din

disponibilul din cont si in lipsa acestuia in baza unei linii de creditare plafonate, deschisa

la banca. Creditul astfel acordat de banca poate fi utilizat de posesorul cartii in schimbul

platii unei dobanzi;

> carte de debit - se deosebeste de cartea de credit prin faptul ca platile sau retragerile de

numerar se pot realiza numai daca exista disponibil in contul curent al titularului;

> carte pentru retragerea de numerar - se foloseste numai la obtinerea de numerar si

depunerea de numerar folosind un automat bancar. Nu permite utilizarea sa pentru plata

> carte de garantare a cecurilor - permite in plus fata de o carte de credit si validarea unei

sume inscrise in cecuri de titulari;

> carte multifunctionala sau derivata - este una dintre cartile prezentate mai sus, dar care

prezinta si alte facilitati in utilizare (carte de calatorie, carti de telefon).

Decontarile operatiunilor cu carti bancare se realizeaza apeland la sistemul electronic de



transfer al fondurilor. Acest sistem se bazeaza pe elementele:

> distribuitorul automat de numerar (Cash- Dispecer- CD);

> automatul bancar (trezorierul bancar);

> terminalele la punctele de vanzare.

Distribuitorul automat de numerar este un dispozitiv electromecanic ce permite

utilizatorului autorizat sa retraga numerar sub forma de bancnote si moneda metalica

Etapele care trebuie parcurse in cazul distribuitorului automat sunt urmatoarele:

> detinatorul cartii de plata va introduce cartea de plata in aparat si numarul personal de

identificare (PIN);

> titularul cartii de plata va solicita prin tastare suma dorita care trebuie sa fie cuprinsa in

limita disponibilului din cont. Daca suma solicitata depaseste aceasta limita operatia va fi

anulata

> eliberarea de catre distribuitorul automat de numerar a sumei solicitate, concomitent cu

debitarea contului bancar al detinatorului;

> dispozitivul va confirma prin afisare, efectuarea si incheierea tranzactiei si va restitui

detinatorului cartea de plata

Automatul bancar este un dispozitiv electromecanic ce permite utilizatorului

autorizat retragerea de numerar, precum si accesul la diferite servicii cum ar fi: solicitarea

de informatii privind contul personal, transferul de sume.

Utilizarea cartilor de plata prin intermediul automatului bancar presupune

parcurgerea mai multor etape:

> introducerea cartii de plata in aparat si tastarea numarului de personal (PIN);

> introducerea prin tastare a datelor cerute pe ecranul aparatului si

confirmarea actiunii sau a sumei cerute;

> primirea de catre utilizator a unei 'chitante justificative' privind operatiunea efectuata

> restituirea cartii de plata detinatorului.

Pentru utilizarea cartii de plata, se creeaza un analitic la contul curent al clientului,

respectiv 2511 'Conturi curente / card'. Acest analitic se crediteaza

cu intrarile prin care se alimenteaza contul si se debiteaza la iesirile din cont, in

urma unor plati sau retrageri de numerar. Dobanzile aferente contului 2511 sunt

reflectate intr-un cont atasat.

Fluxurile de numerar la automatele bancare sunt evidentiate cu ajutorul

contului 367 'Alte stocuri si asimilate'. Acest cont evidentiaza alte stocuri aflate

in gestiunea bancii (bonuri valorice, timbre fiscale si postale, tichete si bilete de

calatorie, bilete de tratament si odihna, formulare cu regim special), precum si

numerarul aflat in ghiseele automate de banca

Contul 367 „Alte stocuri si asimilate' este un cont de activ, se debiteaza la

alimentarea automatului cu numerar, in corespondenta cu contul 101 'Casa' si se

crediteaza la retragerile de moneda din dispozitiv, cu ajutorul cartii bancare.

Soldul contului reprezinta valoarea altor stocuri si asimilate existente.

2.4 Contabilitatea operatiunilor de casa in devize

Operatiunile de casa in devize mai sunt denumite si operatii de schimb manual si

constau in vanzarea si cumpararea de devize de catre persoanele fizice.

Pentru inregistrarea operatiunilor in devize care genereaza si operatiuni contabile in

lei sau creat conturi de legatura intre conturile in devize si cele in lei.

Cu ajutorul acestor conturi se asigura legatura intre balanta patrimoniului in devize

si cea generala in lei.

Conturile de legatura sunt denumite, prin planul de conturi „Conturi de ajustare' a

valorilor bilantiere.

Contul 372 „Conturi de ajustare' se dezvolta in patru conturi sintetice de gradul II, dupa

cum urmeaza

3721 „Pozitie de schimb'

3722 „Contravaloarea pozitiei de schimb'

3723 „Conturi de ajustare in devize'

3729 „Conturi de ajustare privind alte elemente in afara bilantului'

Contul 3721 „Pozitie de schimb' este un cont de legatura intre contabilitatea in devize si

contabilitatea in lei, utilizat pentru restabilirea echilibrului dintre active si pasive, prin

inregistrarea in contul de rezultate a castigurilor sau a pierderilor aferente evaluarii

operatiilor in devize.

Contul 3721 „Pozitie de schimb' este un cont bifunctional.

Se crediteaza cu operatiunile care duc la cresterea cantitativa si valorica a devizelor

proprii, cu diferentele valorice pozitive rezultate din reevaluarea activelor

in devize, la sfarsitul fiecarei luni, cu diferentele negative rezultate din reevaluarea

pasivelor in devize, pe baza cursului, la sfarsitul lunii.

Se debiteaza cu operatiunile care duc la scaderea cantitativa si valorica a

devizelor proprii, cu diferentele valorice negative rezultate din reevaluarea activelor in

devize, cu diferentele valorice pozitive rezultate din reevaluarea pasivelor in devize, pe

baza cursului valutar, la sfarsitul lunii.

Soldul creditor al contului reflecta active nete in devize.

Soldul debitor al contului reflecta datorii nete in devize.

Contul 3722 „Contravaloarea pozitiei de schimb' tine evidenta contravalorii in lei a

operatiilor in devize.

Este un cont bifunctional. Acest cont are o functionare inversa contului

3721 „Pozitie de schimb'.

Evaluarea in lei a operatiunilor in devize se face la cursul zilei, astfel incat soldurile de

sens opus ale celor doua conturi de ajustare in cursul lunii trebuie sa fie egale, adica

soldul debitor al contului 3721 „Pozitie de schimb' trebuie sa corespunda cu soldul

creditor al contului 3722 „Contravaloarea pozitiei de schimb' si invers.

Soldul debitor al contului reprezinta contravaloarea in lei a activelor nete in devize.

Soldul creditor al contului'reprezinta contravaloarea in lei a datoriilor nete in devize.

inregistrari determinate de operatiuni de casa in devize:

1) Se cumpara 200 E. Cursul valutar de cumparare este de 35.000 lei/E,

in urma acestei inregistrari se realizeaza echilibrul intre soldurile de ajustare.

Soldul real din contul 3721 „Pozitia de schimb' este soldul evaluat la cursul

de referinta al bancii la sfarsitul lunii.

Diferentele de curs valutar rezultate prin metoda „la cursul zilei' adoptata de banci pentru

evaluarea devizelor din stoc, se inregistreaza astfel:

> diferentele favorabile in creditul contului 7061 „Venituri din operatiunile de

schimb si arbitraj';

> diferentele nefavorabile in debitul contului 6061 „Pierderi din operatiunile de schimb si

arbitraj' in corespondenÑa cu contul 3722 „Contravaloarea pozitiei de schimb'.

2.5 Contabilitatea decontarilor interbancare si intrabancare

Daca nu ar fi existat bancile, singura modalitate de plata ar fi fost numerarul.

Aparitia si dezvoltarea bancilor a determinat aparitia viramentului.

Decontarea bancara este o operatiune prin care are loc lichidarea obligatiilor de plata prin

intermediul conturilor deschise la banci, fara bani in numerar, respectiv prin efectuarea de

viramente dintr-un cont in altul. in urma operatiei de decontare se sting creante si datorii

dintre parti.

Decontarea poate fi efectuata prin urmatoarele modalitati:

A) Acceptarea;

B) Asigurarea cu anticipatie a sumelor necesare efectuarii unei plati.

A) Acceptarea este un act prin care debitorul se obliga sa plateasca o anumita suma, la o



data precizata, sau intr-o perioada specificata, creditorului ori posesorului unui titlu de

credit.

Acceptarea este o forma de decontare prin care platile dintre persoanele

juridice sau fizice se efectueaza pe baza consimtamantului platitorului, consimtamant dat

prin depunerea la banca a documentelor de decontare emise de catre platitor, sau

acceptate de catre acesta in urma initierii efectuate de catre beneficiar.

Instrumentele de decontare in cazul acceptarii sunt urmatoarele:

> ordinul de plata este un instrument de plata si de decontare utilizat

pentru stingerea unei obligatii devenite exigibile, respectiv o dispozitie data de un

Relatiile dintre banci pot fi relatii interbancare si relatii intrabancare, iar decontarile

aferente acestora vor fi la fel, interbancare si intrabancare.

2.5.1 Contabilitatea decontarilor interbancare

Relatiile interbancare sunt relatii dezvoltate intre banci diferite, privite ca persoane

juridice independente. In acest caz, avem urmatoarele tipuri de relatii:

> relatii dintre banci si banca centrala, derulate prin intermediul conturilor curente

deschise de banci la banca centrala

> relatii interne sau relatii desfasurate intre bancile apartinand aceluiasi sistem bancar,

derulate prin intermediul sistemului de compensare interbancara sau utilizand relatiile de

corespondent create;

> relatii externe dintre banci ce apartin unor sisteme bancare diferite (relatii de

corespondent sau de parteneriat cu banci straine).

Decontarile interbancare reprezinta plati fara numerar, efectuate de unitatile bancare

pentru clientii lor sau in numerar, avand ca beneficiar o unitate bancara a altei banci.

Aceste operatiuni se pot efectua in doua moduri:

A) Decontari prin case de compensatii

B) Decontari prin conturi corespondente.

A) Decontari prin case de compensatii

Casele de compensatii functioneaza sub tutela bancii centrale. Pentru realizarea

procesului de compensare, fiecare banca isi deschide un cont curent la banca centrala

in conditiile in care o banca doreste sa efectueze la cererea unui client, o plata catre un

furnizor ce are contul la o alta banca, va initia operatiunea pe langa casa de compensatii.

Astfel, banca platitorului va depune documentele de plata la casa de compensatii. Pe baza

acestor documente, casa de compensatii, crediteaza contul curent al bancii, operatiune

echivalenta cu o iesire de fonduri din banca si debiteaza contul curent al bancii

furnizorului, operatiune echivalenta cu o intrare de fonduri in banca. Concomitent, fiecare

banca are grija sa opereze in contul clientului sau aceasta operatiune. Contul platitorului

este debitat, iar contul furnizorului beneficiar este creditat. in procesul compensarii se

realizeaza nu numai decontarea, ci si compensarea operatiunilor bancare. Aceasta

inseamna ca se are in vedere totalul

platilor si incasarilor bancii dintr-o zi pentru operarea in contul curent deschis la

compensare.

Operatiunile sunt contabilizate folosind conturile 111 'Cont curent la BNR'

ti 341 'Decontari intrabancare'. in functie de locul unde se afla unitatile bancare ale

platitorului si ale beneficiarului si de locul unde se realizeaza compensarea, intalnim

urmatoarele situatii (consideram ca banca platitorului initiaza plata):

a. Banca platitorului si banca beneficiarului sunt in acelasi judet, iar compensarea se va

face la Casa de Compensatii din judetul unde se afla situate bancile.

b. Banca platitorului si banca beneficiarului sunt situate in judete diferite, iar

compensarea se face in judetul beneficiarului. Compensarea se va face intre banca

beneficiarului si sucursala platitorului din acelasi judet. Banca platitorului trebuie sa

vireze suma de plata printr-o operatiune intrabancara la sucursala sa din judetul

beneficiarului. Vom avea urmatoarele etape in cazul urmator:

> expedierea avizului de creditare catre subunitatea din judetul unde se va

face compensarea in vederea efectuarii platii:

c. Bancile sunt situate in judete diferite, iar compensarea se face in judetul bancii

platitorului, in acest caz, compensarea se face intre banca platitorului si sucursala bancii

beneficiarului din acelasi judet, in acest caz vom avea:

d. Bancile se afla in judete diferite, iar compensarea se face la nivelul centralelor prin

sistemul BNR. in acest caz apar doua operatiuni intrabancare. In prima operatiune se

realizeaza un virament de la subunitatea platitorului catre centrala, iar in a doua se face

un virament de la centrala bancii beneficiarului catre subunitatea unde aceasta are contul.

B) Decontari prin conturi corespondente in cadrul relatiilor dintre banci un loc important

il are acordarea statutului de banca corespondenta, care presupune existenta urmatoarelor

caracteristici:

> se bazeaza pe cunoastere si incredere reciproca intre banci;

> bancile isi deschid conturi curente reciproce (conturi de corespondenta nostro si loro) in

cadrul carora se stabilesc plafoane maxime de indatorare;

> se stabileste regimul de dobanzi si de comisioane pentru operatiunile reciproce si reguli

de stingere a datoriilor;

> in relatiile internationale, fiecare banca efectueaza pentru banca corespondenta

operatiuni in zona in care functioneaza

Utilizand conturile de corespondent, bancile pot realiza decontari directe

fara sa apeleze la casele de compensatii, accelerand astfel circuitul decontarilor

interbancare. Conturile de corespondent pot fi:

> conturi nostro, sunt conturi curente ale bancii deschise la alte banci, reprezentand

plasamente la acele banci; contul „nostro' este operabil la banca proprietara a

disponibilului din cont;

> conturi loro, sunt conturi curente ale altor banci deschise la banca, reprezentand resurse

obtinute de la acele banci; contul „loro' sau „vostro' este operabil la banca ce

gestioneaza disponibilitatile altei banci.

Decontarile interne prin conturi de corespondent sunt reflectate contabil prin

conturile 121 'Conturi de corespondent la banci' (nostro) si 122 'Conturi de

corespondent ale bancilor' (loro).





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1243
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site