Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


PROIECT LA DISCIPLINA DIAGNOSTIC FINANCIAR-CONTABIL

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Reevaluarea imobilizarilor corporale
GHID DE UTILIZARE A PROGRAMULUI TRENDIX - Modulul Contabilitate
Definirea contabilitatii
Analiza si functionarea conturilor de stocuri
CONTABILITATE - PROBLEME
METODE UTILIZATE IN CONTABILITATEA DE INFLATIE
REGISTRELE DE CONTABILITATE
Contabilitatea furnizorilor si a conturilor asimilate
Principii contabile
Programul winCont



SPECIALIZAREA CONTABILITATE, EXPERTIZA SI AUDIT



PROIECT

LA DISCIPLINA

DIAGNOSTIC FINANCIAR-CONTABIL

Capitolul 1. PREZENTAREA INTREPRINDERII

S.C. „BI.VA.FIL.RO“ S.R.L., infiintata pe data de 27.02.2006, este inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului cu nr. 22/481/27.02.2006, RO 18428825.

Sediul social al firmei este situat in Iasi, Calea Chisinaului, nr. 29, corp cladire C12.

Societatea a fost infiintata cu scopul cumpararii activului fire de la S.C. „TEROM“ S.A. Firma mama, S.C. „BI.VA.FIL“ S.R.L. ITALIA, asociatul unic al S.C. „BI.VA.FIL.RO“ S.R.L., a fost principalul client al S.C. „TEROM“ S.A. De la data infiintarii si pana la data de 04.05.2006, firma a participat la 4 licitatii de vanzare – cumparare organizate de S.C. „TEROM“ S.A., la a patra licitatie din data de 04.05.2006 activul fire fiind adjudecat.

S.C. „BI.VA.FIL.RO“ S.R.L. are obligatia prin contractul de vanzare-cumparare a activului de pastrare a obiectului principal de activitate – Fabricarea firelor si fibrelor sintetice si artificiale – pe o perioada de 2 ani.

In cadrul societatii se produc urmatoarele fire poliesterice: fire textile rasucite, fire texturate rasucite, fire texturate netorsionate, fire SET, fire SET rotosetate, fire tehnice rasucite, fire tehnice etirate, fire tehnice multiplicate si cablate, fire multiplicate si sfori, ata de cusut si surfilat.

S.C. „BI.VA.FIL.RO“ S.R.L. a preluat afacerea de la S.C. „TEROM“ S.A. Iasi, afacere care a demarat in anul 1970 si consta in fabricarea de fire poliesterice textile si tehnice, fiind in prezent singurul producator de profil din Romania.Ulterior, afacerea a fost completata cu producerea de fire polipropilenice tip covor BCF.

In prezent, S.C. „BI.VA.FIL.RO“ S.R.L. este unul din putinii producatori mondiali de fire poliesterice texturate vopsite in autoclava.

In ceea ce priveste firele trilobale, societatea este singura de pe piata interna care ofera acest produs, atat alb, cat si vopsit in autoclava.

Conceputa si proiectata ca o sectie de producere a firelor textile si tehnice poliesterice cu o capacitate proiectata de 3500 t/an fire textile si 2000 t/an fire tehnice, sectia FIRE preluata de la S.C. „TEROM“ S.A., proprietate S.C. „BI.VA.FIL.RO“ S.R.L., permite expedierea direct din depozit a produselor realizate prin incarcarea marfii in vagoane sau in mijloace de transport auto, de pe rampa special amenajata.

Procesul de productie a inceput pe data de 25.06.2006 si continua si in acest moment cu productia de fire textile si fire tehnice.

Ca si repartizare geografica, in medie cam 65% din cifra de afaceri este export, iar restul este desfacere pe piata interna.

Pentru anul 2007 cifra de afaceri bugetata este de 3.107.526 eur, iar pentru 2008 de 4.768.500 eur.

Practic, S.C. „BI.VA.FIL.RO“ S.R.L. a ramas singurul producator de fire poliesterice si polipropilenice din Romania, produsele fiind cunoscute si pe plan mondial.

Produsele sunt livrate in proportie de 62% catre export si 38% pe piata interna.

In ceea ce priveste piata externa, principalii parteneri sunt din Italia („BI.VA.FIL“, „EURONASTRO“), Germania („RATHGHEBER“) si Republica Moldova („ROLATEX“, „OLDCOM“, „ARMONIMOB“, „PONTI“, „IMEX FLOARE PLUS“ SRL).

Desfacerea pe piata romaneasca este asigurata de relatiile comerciale traditionale stabilite cu urmatoarele firme textile: „TEXTOR“ Tg. Mures, „PANTEX“ Brasov, „Pasmatex“ Timisoara, „Matasea Romana“ Cisnadie, „Aura“ Oradea, „SIMAT“ S.A., „JACARD“ Vaslui, „SINATEX“ Bucuresti, „CISEROM“ Sebes, „SANGEO“ Iasi, „HERBETEX“ Timisoara, „TRANSILVANIA INDUSTRY“ Gheorghieni, „TELIDO“ Vaslui, „IASITEX“ S.A. Iasi, „LONFIL“ S.R.L. Botosani, „ROVAFIR“ S.R.L. Vaslui, „ZIMTEX“ S.A. Zimnicea, „SP LABEL“ S.R.L. Timisoara, „PLASTPROD“ S.R.L. Iasi etc.

Concurenta pe piata interna este data de comerciantii en-gross distribuitori de fire poliesterice din Turcia.

Pe piata externa firma se confrunta cu producatori traditionali de fire pes din Germania (HOECHST), Italia (SINTERAMA), Belarus (MOGILEV), Turcia (KORTEKS), dar calitatea produselor fabricate de S.C. „BI.VA.FIL.RO“ S.R.L. permite mentinerea pe piata.

Materiile prime de baza utilizate de firma pentru realizarea de fire poliesterice sunt: fire filate poy, fire texturate, coloranti, uleiuri textile si auxiliari vopsire, cutii de ambalaj, conuri, pungi.

Majoritatea colorantilor si auxiliarilor de vopsire sunt achizitionati din comunitatea europeana (Germania, Elvetia, Italia) de la firme precum: „CARLESI RICCI“ Italia, „BEZEMA“ Elvetia, „CLARIANT“ Elvetia, „DYSTAR“ Germania. Restul materialelor necesare procesului de productie sunt achizitionate de pe piata interna de la firme precum: „SENESE RO“ Botosani (conuri si formate plastic), „RESY PAPER“ (cutii carton), „ARCA“ S.R.L. (pungi polietilena) etc.

Capitolul 2. ANALIZA CRESTERII SI A PERFORMANTEI ECONOMICO-FINANCIARE ALE INTREPRINDERII

2.1. Analiza verticala a contului de profit si pierdere

Tabelul nr. 1. Analiza verticala a contului de profit si pierdere

Nr. crt.

Specificare

Sold la:

Abateri

lei

lei

lei

Rezultat din exploatare

a.

Venituri din exploatare

b.

Cheltuieli din exploatare

Ch. cu mat. prime si mat.cons.

Alte cheltuieli materiale

Alte cheltuieli din afara

Ch. privind marfurile

Cheltuieli cu personalul

Ch. cu amortizare imobilizari corporale si necorporale

Ch. privind prestatiile externe

Ch. cu alte impozite, taxe

Ch. cu despagubiri, donatii

Ajustari priv provizioanele

Rezultatul financiar

a.

Venituri financiare

b.

Cheltuieli financiare

Rezultatul extraordinar

a.

Venituri extraordinare

b.

Cheltuieli extraordinare

Rezultatul brut

a.

Total venituri

b.

Total cheltuieli

Interpretarea rezultatelor analizei

Analiza verticala a contului de profit si pierdere in cele doua exercitii reliefeaza in perioada anterioara participarea predominanta a rezultatului de exploatare la formarea rezultatului brut

( 125.99%), iar in perioada curenta acesta diminueaza semnificativ rezultatul brut ( -339.10%).

Ponderea rezultatului din exploatare a crescut in perioada analizata cu 2.304.965 lei

(- 208.07 %), Abaterea relativa avand valoare negative datorata faptului ca exercitiul financiar anterior s-a incheiat cu pierdere din exploatare.Cresterea ponderii rezultatului de exploatare este efectul cresterii ponderii veniturilor din exploatare in veniturile totale cu 167.12 %, intr-un ritm mai accelerat decat cel al majorarii cheltuielilor de exploatare , in procent de doar 98.06 % .

Cresterea ponderii cheltuielilor de exploatare este explicabila prin majorarea cheltuielilor cu materiile prime si materiale consumabile (cu 99.57 %), altor cheltuieli materiale (cu 124.69%),altor cheltuieli externe (cu 105.70%),cheltuielilor cu marfurile (cu 741.42%), cheltuielilor cu personalul (cu 78.61%), cheltuielilor cu amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale ( cu 68.06%), cheltuielilor privind prestatiile externe ( cu 23.73%), cheltuielilor cu alte impozite si axe (cu 163.18%), dar nu in ultimul rand prin cresterea semnificativa a cheltuielilor cu despagubiri, donatii si active cedate ( cu 758.87 %).

Ponderea rezultatului financiar in rezultatul brut s-a diminuat cu 778.31%, activitatea financiara inregistrand pierdere in perioada analizata ca urmare a cresterii intr-un ritm mai rapid a cheltuielilor financiare (cu 1710.72%) fata de ritmul de crestere a ponderii veniturilor financiare (cu 52%).

In perioada analizata constatam cresterea eficientei cheltuielilor totale adica la 1.000 lei venituri totale in perioada de baza s-a cheltuit 1167.36 lei, iar in perioada curenta s-au obtinut 1.000 lei venituri totale cu 1025.88 lei cheltuieli totale.

Eficienta cheltuielilor totale a crescut cu 141.48 lei la 1.000 lei venituri totale. Cresterea eficientei cheltuielilor totale este evidentiata si de cresterea veniturilor totale intr-un ritm mai rapid decat ritmul de crestere a cheltuielilor (259.61%>228.14%). La o crestere cu 1% a veniturilor totale, cheltuielile totale cresc cu 0,803%.

2.2. Analiza rezultatului din exploatare

Tabelul nr. 2. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

Denumire SIG

Calculul SIG

Exercitiul financiar

Indici (%)

31.12.2006

31.12.2007

Cifra de afaceri (CA)

4128441

11896168

288,15

Productia vanduta +

4012324

10988702

273,87

Venituri din vanzarea marfurilor+

88078

861426

978,03

Venituri din dobanzi la entitatile al caror obiect de activitate il constituie leasingul +

0

0

0,00

Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete

28039

46040

164,20

Marja comerciala

11304

215436

1905,84

(Mc)

Venituri din vanzarea marfurilor -

88078

861426

978,03

Cheltuieli privind marfurile

76774

645990

841,42

Productia exercitiului

4754037

10876190

228,78

Productia vanduta +

4012324

10988702

273,87

Variatia stocurilor de produse finite si a productiei in curs de executie +

695298

-164879

-23,71

Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizata

46415

52367

112,82

Valoarea adaugata

531835

2928919

550,72

Productia exercitiului +

4754037

10876190

228,78

Marja comerciala -

11304

215436

1905,84

Consumuri intermediare

4233506

8162707

192,81

Excedentul (deficitul) brut de exploatare

-925301

281185

-30,39

Valoarea adaugata +

531835

2928919

550,72

Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete +

28039

46040

164,20

Venituri din dobanzi la entitatile al caror obiect de activitate il constituie leasingul -

0

0

-

Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate -

48628

127981

263,18

Cheltuieli cu personalul

1436547

2565793

178,61

Rezultatul din exploatare

-1107805

1197160

-108,07

Excedent brut din exploatare +

-925301

281185

-30,39

Alte venituri din exploatare -

40721

1334320

3276,74

Cheltuieli cu despagubiri, donatii si active cedate -

6251

53688

858,87

Text Box: Cheltuieli privind dobanzile de refinantare inreg de entitatile care au ca obiect de activitate leasingul

0

0

-

Text Box: Ajustari de valoare imobilizari corporale si necorporale

-216974

-364657

168,06

Text Box: Ajustari de valoare privind  activele  circulante

0

0

-

Ajustari privind provizioane

0

0

-

Rezultat financiar

228540

-1550205

-678,31

Venituri financiare -

342941

521274

152,00

Cheltuieli financiare

114401

2071479

1810,72

Rezultat curent

-879265

-353045

40,15

Rezultatul din exploatare +

-1107805

1197160

Rezultatul financiar

228540

-1550205

Rezultatul extraordinar

0

0

-

Venituri extraordinare -

0

0

-

Cheltuieli extraordinare

0

0

-

Rezultat brut

-879265

-353045

40,15

Rezultatul curent +

-879265

-353045

Rezultatul extraordinar

0

0

-

Rezultatul net

-879265

-353045

40,15

Rezultatul brut -

-879265

-353045

Impozitul pe profit

0

0

-

Interpretarea rezultatelor analizei:

Cifra de afaceri arata ca valoarea afacerilor realizate de intreprindere cu tertii, ca urmare a exercitarii activtatii curente de productie si comercializare, a crescut cu 188.15% ca rezultat al cresterii veniturilor din vanzarea marfurilor cu 878.03% si a veniturilor din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete cu 64.20 %.

Marja comerciala a inregistrat o evolutie ascendenta pentru exercitiul financiar 2007, cresterea fiind de 1805.84%, ca urmare a sporirii veniturilor din vanzarea marfurilor cu 878.03 % si a cheltuielilor privind marfurile doar cu 741.42 %;

Productia exercitiului a inregistrat o crestere cu 128.78 % datorita cresterii productiei vandute cu 173.87 % si a productiei imobilizate (realizata pentru scopurile proprii ale intreprinderii si capitalizata) cu 12.82 %;

Valoarea adaugata, ca indicator de performanta care exprima plusul de bogatie creat de intreprindere prin activitatea de exploatare, a inregistrat o crestere de 450.72 %, datorita cresterii mai rapida a productiei exercitiului (128,78 %) in raport cu cea a consumurilor intermediare (92.81 %), la care se adauga o majorare semnificativa a marjei comerciale ( 1805,84 % );

Deficitul brut de exploatare din anul precedent (-925301 lei) a devenit excedent brut de exploatare in anul curent (281185 lei ), ca urmare a efectului pozitiv exercitat de cresterea valorii adaugate asupra soldului intermediar de gestiune analizat intr-un ritm mai accelerat ( 450.72 %), insuficient diminuat de cresterea cheltuielilor cu impozite, taxe si varsaminte asimilate cu 163,18% si a cheltuielilor cu personalul cu 78.61 %. Astfel este justificata valoarea negativa a indicelui ( -30.39 % );

Cresterea semnificativa a altor venituri din exploatare (2276,74 %) intr-un ritm superior cresterii nivelului cheltuielilor cu despagubiri, donatii si active cedate (758,87 %) si cresterii ajustarilor de valoare a imobilizarilor corporale si necorporale (68.06 %) a determinat o crestere a rezultatului din exploatare de la o valoare negativa in anul precedent (-1107805 lei) la o valoare pozitiva in anul curent (1197160 lei). Modificarea semnului valorii rezultatului din exploatare explica indicele negativ (-108.07 ).

Rezultatul financiar reprezinta profit in exercitiul 2006 (228540 lei ) si pierdere in exercitiul 2007 (-1550205 lei) inregistrand astfel o diminuare cu -778,31 % datorata cresterii intr-un ritm mai scazut a veniturilor financiare ( 52%) decat cresterea cheltuielilor financiare (1710.72 %) ;

In perioada analizata s-a inregistrat o diminuare a pierderii din rezultatul curent cu 59.85 % ca urmare a trecerii de la pierdere la profit din exploatare (indicele rezultatului din exploatare= - si de la profit la pierdere financiara ( indicele rezultatului financiar = -

Rezultatul extraordinar nu determina nici o influenta deoarece intreprinderea nu a inregistrat venituri sau cheltuieli din activitatea extraordinara;

Rezultatul brut nu inregistreaza nici o modificare fata de rezultatul curent datorita lipsei activitatii extraordinare si a determinat egalitatea intre rezultatul curent si rezultatul brut;

Intrucat rezultatul brut in cadrul perioadei analizate inregistreaza valori negative, firma nu datoreaza impozit pe profit bugetului consolidat al statului, si astfel rezultatul net nu suporta nici o modificare fata de rezultatul brut si fata de rezultatul curent, toate cele trei solduri intermediare de gestiune inregistrand valori egale.

2.3. Deflatarea cifrei de afaceri

Tabelul nr. 3. Deflatarea cifrei de afaceri

Indicatori

Exercitii financiare

2003

2004

2005

2006

2007

CA nominala (lei)

3659000

3879600

4006890

4128441

11896168

Rata nom. RnCA (%) baza in lant

-

6.03

3.28

3.03

188.15

Rata inflatiei Ri (%)

-

9,3

8,6

4,87

6,7

Rata reala RrCA (%)

-

-2.99

-4.90

-1.75

170.06

CA reala (lei)

3763.599,9

3810552.30

4056193.20

32126791,30

%.

2.4. Analiza structurii cifrei de afaceri

Tabelul nr. 4. Analiza structurii cifrei de afaceri

Nr. crt.

Indicatori

01.01.2007

31.12.2007

lei

%

lei

%



Cifra de afaceri, din care:

Productia vanduta:

1.a

Fire textile

1.b

Fire SET-ROTOSET

1.c

Fire tehnice

1.d

Ata de cusut si surfilat

Venituri din vanzarea marfurilor

Venituri din dob inreg de entitati cu active. de leasing

Venituri din subv de exp afer CAn

28039

;

Interpretarea rezultatelor analizei

Analiza structurii cifrei de afaceri evidentiaza cresterea cu 188,15% a cifrei de afaceri avand in vedere faptul ca majorarea productiei vandute, cu consecinte pozitive, s-a realizat concomitent cu extinderea activitatii de comert, concretizata in majorarea ponderii veniturilor din vanzarea marfurilor in total cifra de afaceri de la 2.13 % la 7.24 %.

In structura cifrei de afaceri, ponderea majoritara o detin, in ambele perioade, veniturile din vanzarea firelor textile , cu procente de 49.66 % , respective 55.49 % din totalul cifrei de afaceri

Calculul coeficientului de concentrare Gini-Struck evidentiaza ca valoarea acestuia este mai apropiata de 0, in ambele perioade, reflectand distributia uniforma a cifrei de afaceri pe categoriile de produse.

Coeficientul Herfindhal prin valoarea sa apropiata de 0, evidentiaza tendinta de crestere a gradului de diversificare a categoriilor de produse care genereaza cifra de afaceri.

2.5. Analiza ratelor de remunerare care deriva din valoarea adaugata

Tabelul nr. 5. Analiza ratelor de remunerare care deriva din valoarea adaugata

Nr.

crt.

Indicatori

Abateri

Cheltuieli cu personalul

Impozite, taxe si varsaminte assimilate

Cheltuieli financiare

Dividende

Rezultat net

Amortizarea

364657

Valoarea adaugata

531835

2928919

Rata de remun. a pers.

Rata de remun. a statului

Rata de remun. a credit.

Rata de remun. a actionarilor

Rata de remun. a intrepr.

Rata de remunerare a activelor depr.

Interpretarea rezultatelor analizei:

Rata de remunerare a personalului a scazut in perioada analizata de la 270.11 % la 87.60% ca urmare a cresterii valorii adaugate in tr-un ritm mai accelerat ( 450.72%), decat ce a cheltuielilor cu personalul de doar 78.61 %. Tendinta descrescatoare a acestui raport reprezinta un semnal pozitiv pentru intreprindere deoarece cresterea cheltuielilor cu personalul este insotita de cresterea valorii adaugate intr-un procent mai rdicat.

Presiunea fiscala exercitata asupra intreprinderii a scazut de la 9.14 % la 4,37%, ceea ce a incurajat politica de investitii a societatii. Scaderea ponderii impozitelor si taxelor in valoarea adaugata bruta s-a realizat ca urmare a cresterii cu 163.18 % a cheltuielilor cu impozitul pe profit in perioada analizata, compensata de cresterea intr-un ritm mai alert a valorii adaugate (450.72%)

Cresterea intr-un ritm superior a cheltuielilor financiare (1710.72 %) fata de ritmul de crestere a valorii adaugate a determinat cresterea ratei de remunerare a creditorilor de la 21.51 % la 70.73%, nu se incadreaza in limitele recomandate de literatura de specialitate (<20%), rezultand ca intreprinderea nu poate suporta costul indatorarii in cursul exercitiului,recurgand la alte surse de finantare a datoriilor.

Rata de remunerare a intreprinderii inregistreaza valori negative in ambele perioade analizate, inregistrand totusi o tendinta crescatoare, de la -165.33% la -12.05% ,ca urmare a ameliorarii pierderii nete cu 140.15 %, rezultand astfel ca actionarii nu pot fi remunerate pe parcursul celor doua exercitii analizate.

Rata de remunerare a activului depreciate a scazut de la 40.80% la 12.45 % ca rezultat al cresterii cheltuielilor cu amortizarea intr-un ritm inferior ritmului de crestere a valorii adaugate (68.06%<450.72%).

2.6. Analiza relatiilor dintre SIG care caracterizeaza rentabilitatea

Tabelul nr. 6. Analiza relatiilor dintre SIG care caracterizeaza rentabilitatea

Nr.

crt.

Elemente de calcul

1.01.2007

31.12.2007

Indici (%)

1.

Valoarea adaugata bruta Vad b(lei)

531835

2928919

550,72

2

Consumuri intermediare Ci (lei)

4233506

8162707

192,81

3

Marja comerciala Mc (lei)

11304

215436

1905,84

4.

Productia exercitiului Pex (lei)

4754037

10876190

228,78

5.

Cifra de afaceri CA (lei)

288,15

6.

Productia vanduta Pv (lei)

4012324

10988702

273,87

7.

Productia stocata Ps (lei)

695298

-164879

-23,71

8.

Productia imobilizata Pi (lei)

46415

52367

112,82

9.

Amortizarea Am (lei)

216974

364657

168.06

10.

Valoarea adaugata neta Vad n

314861

2564262

814.41

11.

(%)

(%)

(%)

11.19

89.05

0.24

26.93

75.05

1.98

12.

2.41

13.

(%)

12.88

24.62

14.

1.91

15.

(%)

776.26

406.16

16.

0.52

17.

(%)

(%)

(%)

84.40

14.63

0.97

101.03

-1.52

0.49

18.

1,20

19.

(%)

(%)

59.20

40.80

87.55

12.45

20.

1.48

Interpretarea rezultatelor analizei:

Raportul static dintre valoarea adaugata si productia exercitiului s-a majorat cu 15.74%, adica in perioada curenta la 100 lei productie a exercitiului se obtin 26,93 lei, fata de 11,19 lei in perioada precedenta. Paralel, se observa diminuarea consumurilor intermediare efectuate pentru a obtine 100 lei a productiei a exercitiului, de la 89,05 lei la 75,05 lei, iar marja comerciala s-a apreciat in perioada analizata de la 0,24% la 1,98%.

Primul raport dinamic este supraunitar (egal cu 2,41), ca urmare a cresterii valorii adaugate intr-un ritm mai accelerat decat cel al cresterii productiei exercitiului (550.72% respectiv 228,78% ).

Raportul ce coreleaza valoarea adaugata cu cifra de afaceri a inregistrat valori crescatoare, reflectand cresterea independetei intreprinderii fata de terti, respectiv, cresterea gradului de integrare pe verticala a productiei, cu 11.74 %.

Raportul dinamic egal cu 1,91 explica cresterea valorii adaugate intr-un ritm superior (550,72%) comparativ cu ritmul de crestere a cifrei de afaceri (288,15%).

Observatiile efectuate in urma analizei raportului static precedent sunt confirmate si de valorile in scadere semnificativa (cu 370,10%) ale raportului static cifra de afaceri si valoarea adaugata, care arata o scadere a riscului intreprinderii din cauza amplificarii independentei fata de terti.

Raportul dinamic subunitar (0,52) dintre indicele cifrei de afaceri si al valorii adaugate exprima cresterea cifrei de afaceri (288.15%) intr-un ritm inferior celui al cresterii valorii adaugate (550.72%).

Sporeste ponderea productiei vandute in productia exercitiului cu 16.63%, ceea ce arata ca societatea nu are dificultati in valorificarea produselor. Paralel, s-au diminuat ponderea productiei stocate in productia exercitiului, de la 14,63% la -1,52%, si a productiei imobilizate in productia exercitiului, de la 0,97% la 0,49%.

este supraunitar (1,20) deoarece s-a inregistrat o crestere a productiei vandute cu 173,87% si o crestere a productiei exercitiului cu doar 128,78%.

Raportul static descrescator (cu 28,35%) dintre valoarea adaugata neta si cea bruta reflecta o scadere a cheltuielilor cu amortizarea in structura valorii adaugate brute, de la 40,80% la 12,45%.

Raportul dinamic supraunitar (1,48) dintre indicii valorii adaugate nete si brute sugereaza un ritm de crestere a valorii adaugate nete mai accelerat (814,41%) decat ritmul de crestere a valorii adaugate brute (550,72%).

2.7. Analiza capacitatii de autofinantare

2.7.1 Analiza capacitatii de autofinantare – procedeul deductiv

Tabelul nr. 7. Analiza capacitatii de autofinantare – procedeul deductiv

Specificare

Exercitiu financiar

Indici

(%)

Precedent

Current

EBE +

-925301

281185

-30,39

Alte venituri din exploatare –

40.721

1334320

3176,74

Alte cheltuieli din exploatare +

512126

747418

145,94

Venituri financiare –

342941

521274

152,00

Cheltuieli financiare +

114401

2071479

1810,72

Venituri extraordinare –

0

0

0

Cheltuieli extraordinare –

0

0

0

Impozit pe profit

0

0

= CAF

-1168166

-682118

58,39

Div

0

0

0

Ps

0

0

0

Af

-1168166

-682118

58,39

Interpretarea rezultatelor analizei:

Capacitatea de autofinantare a intreprinderii a crescut, in perioada analizata, cu 58,39%, fiind insa tot negativa. Intreprinderea nu dispune de potential financiar pentru a remunera capitalurile proprii antrenate in activitatea sa si pentru a finanta investitiile. Influenta asupra capacitatii de autofinantare au exercitat:

excedentul brut de exploatare care, prin cresterea cu 130,39%, explica faptul ca activitatea de exploatare a generat un surplus monetar avand efect favorabil asupra capacitatii de autofinantare;

cheltuielile financiare care au crescut cu 1710,72% au determinat diminuarea capacitatii de autofinantare;

nedistribuirea de dividende, precum si neparticiparea salariatilor la profit a condus la obtinerea unei autofinantari egale cu capacitatea de autofinantare in ambele perioade analizate,ambele fiind negative.

2.7.2. Analiza capacitatii de autofinantare – procedeul aditiv

Tabelul nr. 8 Analiza capacitatii de autofinantare – procedeul aditiv

Specificare (lei)

Exercitiu financiar

Indici

(%)

precedent

Current

Rezultat net +

-879265

-353045

40,15

Cheltuieli de expl cu amort, prov., si ajustari –

216974

364657

168,06

Ven. din prov si ajustari pt depreciere +

0

0

0

Chelt. fin cu amort si ajust pt depreciere –

0

0

0

Ven fin din ajustari pt depreciere +

0

0

0

Chelt privind activele cedate si alte op de cap –

6251

53688

858,87

Ven din vanz activelor cedate si alte op de cap +

40721

145900

358,29

Chelt privind invest fin cedate –

0

0

0

Ven din invest fin cedate –

0

0

0

Ven din subventii pt investitii

0

0

0

= CAF

-1168166

-682118

58,39

Div

0

0

0

Ps

0

0

0

Af

-1168166

-682118

58,39

Interpretarea rezultatelor analizei:

Corespunzator procedeului aditiv, cresterea cu 58,39% a capacitatii de autofinantare este consecinta a:

cresterii rezultatului net al intreprinderii cu 40,15%, insa insuficient pentru ca rezultaul net sa fie profit;

majorarii cu 758,87% a cheltuielilor cu activele cedate si alte operatiuni de capital

majorarii cu 258,29% a veniturilor provenite din vanzarea activelor cedate si alte operatiuni de capital.

Posibilitatea de autofinantare a investitiilor de crestere, mentinere si inlocuire a intreprinderii a inregostrat un indice de crestere cu 58,39%, insa se mentine negativa, fiind egala cu capacitatea de autofinantare in ambele perioade analizate, ca urmare a faptului ca actionarul nu a fost remunerat, iar salariatii nu au participat la profit.

2.8. Analiza ratelor de rentabilitate

Tabelul nr. 9. Analiza ratelor de rentabilitate

Text Box: Nr. crt. Indicatori P0 P1 Indici
(%)
1. Rata marjei comerciale (%)
12,83 25,01 194,93
2. Rata marjei brute de expl. (%)
-22,41 2,36 -10,53
3. Rata marjei nete de exploatare (%)
-26,83 10,06 -37,50
4. Rata resurselor consumate (%)
-21,30 -2,97 13,94
5. Rata rentabilitatii activului total (%)
§ (%)
§ 
§ (%)

-12,12

-26,83

45,17
 
8,52

10,06

84,62 
-70,30

-37,50

187,34
6. Rata rentabilitatii financiare (%)
§ (%)
§ (%)

-70,75

-21,30


332,20 
-39,68

-2,97


1337,05 
56,08

13,94


402,48

7. Rata rentabilitatii financiare (%)
§ (%)
§ (%)

-70,75

-12,12


5,84 
-39,68

8,52


 -4,66 
56,08

-70,30


-79,79


Tabelul nr. 10. Indicatori

Indicatori (lei)

P0

P1

Cifra de afaceri

4128441

11896168

Marja comerciala

11304

215436

Venituri din vanzarea marfurilor

88.078

861.426

Excedentul brut de expl.

-925.301

281.185

Rezultatul din exploatare

-1.107.805

1.197.160

Rezultatul net

-

-

Activ total = Pasiv total

9.139.179

14.058.630

Capitalul propriu

1242775

889730

Interpretarea rezultatelor analizei:

Rata marjei comerciale creste in perioada analizata cu 94,93%, adica in P0 la 100 lei venituri din vanzarea marfurilor s-a obtinut o marja comerciala de 12,83 lei, iar in P1 la 100 lei venituri din vanzarea marfurilor s-a obtinut o marja comerciala de 25,01 lei; ca urmare a majorarii marjei comerciale (1805,84%) si a veniturilor din vanzarea marfurilor cu 878.03%.

Rata marjei brute de exploatare a crescut cu 110,53% - adica in perioada anterioara la 100 lei CA s-au realizat -22,41 lei deficit brut din exploatare, iar in perioada analizata s-au obtinut la 100 lei CA 2,36 lei excedent brut din exploatare. Aceasta majoraree s-a datorat cresterii intr-un ritm mai lent a excedentului brut din exploatare ( 130,39%) in raport cu cresterea CA 288,15 %. In consecinta doar in perioada curenta cresterea rentabilitatii vanzarilor lasa la dispozitia intreprinderii dupa acoperirea din cifra de afaceri a costurilor exercitiului excedent brut din exploatare



Rata marjei nete de exploatare a inregistrat o crestere cu 137,50% adica la 100 lei CA s-a obtinut -26,83 lei rezultat din exploatare, iar in perioada curenta la 100 lei CA s-a realizat 10,06 lei rezultat din exploatare. Astfel dupa ce au fost acoperite din cifra de afaceri atat cheltuielile variabile, cat si cheltuielile fixe ale intreprinderii, rezultatul de exploatare a crescut cu 24.77 lei la 100 lei cifra de afaceri.

Rata rentabilitatii resurselor consumate evidentiaza cresterea, in perioada analizata a rezultatului net cu 86,06 lei la 100 lei cifra de afaceri.

Rata rentabilitatii activului total a crescut in perioada analizata cu 170,30% datorita faptului ca s-a majorat rata rentabilitatii comerciale cu 137,50% si a majorarii activului total angajat in activitatea intreprinderii cu 153,83% .Aceasta crestere a activului total a putut compensa diminuarea rentabilitatii comerciale.

Cresterea ratei rentabilitatii financiare cu 56,08% este consecinta majorarii marjei nete de la -12,12 lei la 8,52 lei la 100 lei cifra de afaceri, precum si a cresterii gradului de innoire a capitalului propriu prin intermediul cifrei de afaceri cu 302,48%.

Rata rentabilitatii financiare a crescut cu 56,08% ca urmare a diminuarii ratei rentabilitatii economice de la -12,12 % la 8,52% si a diminuarii gradului de indatorare al intreprinderii de la 5,84 la -4,66 , ceea ce a avut influenta favorabila asupra rezultatului net mai putin influentat de cheltuielile cu dobanzile sau de costul indatorarii. In paralel, a scazut ponderea rezultatului net in rezultatul de exploatare de la 79,37% la -29,49 % determinand un efect al gradului de indatorare cu tendinta descrescatoare de la o perioada la alta. Impactul gradului de indatorare scade de la o perioada la alta, fara a putea compensa diminuarea ratei rentabilitatii economice, determinand influenta nefavorabila asupra ratei rentabilitatii financiare.

2.9. Analiza riscului de exploatare

2.9.1. Analiza cost – volum – profit, cazul intreprinderii mono-produs

Tabelul nr. 11 Indicatorii analizei cost – volum – profit

Nr. crt.

Specificare

Anul

I

II

Volumul productiei Q (kg)

Pretul de vanzare p (lei/kg)

Costul variabil unitar (lei/kg)

Cifra de afaceri CA (lei)

Cheltuieli variabile CV (lei)

Cheltuieli fixe CF (lei)

Productia de echilibru (kg)

Cifra de afaceri de echilibru (lei)

Marja asupra costurilor variabile M = CA – CV (lei)

Profitul P = M – CF (lei)

Marja de siguranta (kg)

Marja de siguranta (lei)

Marja de siguranta relativa

Orizontul temporar OT = CF/mz = CF/M/360 (zile)

Coeficientul levierului de exploatare: .

Figura nr. 1. Modelul liniar de analiza a punctului critic pentru anul I (a) si pentru anul II (b)

Interpretarea rezultatelor analizei:

Rezultatele analizei cost – volum – profit, efectuata pentru produsul “Fire tehnice” (care a inregistrat cel mai mare volum al vanzarilor), conduc la urmatoarele concluzii:

intreprinderea va trebui sa realizeze 155836,67 kg, respectiv 187004 kg pentru a putea acoperi costurile variabile si fixe. Productia de echilibru mai mica in prima perioada va permite intreprinderii sa obtina profit mai repede fata de a doua perioada. Cifra de afaceri de echilibru demonstreaza acelasi lucru, adica pozitia mai sigura si mai putin vulnerabila la riscul de exploatare a intreprinderii in prima perioada.;

dupa acoperirea costurilor variabile din cifra de afaceri previzionata, la dispozitia intreprinderii raman 998000 lei, repectiv 3525790 lei. Acestea sunt suficiente pentru acoperirea costurilor fixe ale perioadei si vor permite obtinerea unui rezultat din exploatare favorabil egal cu 62.980 lei, respectiv 2590770 lei.

productia previzionata a intreprinderii nu se poate diminua in prima peritada, inregistrand deja pierderi de 1534243,41, iar in a doua peritada se poate diminua cu 249896 kg fara a inregistra pierderi, iar cifra de afaceri de 3047590 lei ceea ce explica lipsa riscului de exploatare in perioada curenta analizata.

marja de siguranta in marimi relative evidentiaza ca cifra de afaceri previzionata de intreprindere trebuie sa creasca cu 74,84 % in anul I pentru a nu mai inregistra pierderi si se poate diminua cu 46,17 % in anul II, fara a inregistra pierderi;

orizontul temporar indica faptul ca in primul an intreprinderea realizeaza productia de echilibru intr-un interval de timp mai mare (337,28 zile) fata de anul II (95,47 zile);

la o crestere cu 1% a volumului productiei, rezultatul din exploatare creste cu 1,076 % - intreprinderea nu se confrunta cu risc de exploatare.

2.9.2. Analiza cost-volum-profit in cazul intreprinderii multi-produs

Tabelul nr. 12. Elementele de calcul ale cifrei de afaceri de echilibru

Produse

Cantitatea vanduta

Pret vanz lei/um

CA

Structura CA (%)

cv (lei/um)

m = p – cv

(lei/um)

 

Fire textile

2700000

FireSET-ROTOSET

878750

Fire tehnice

342300

Ata de cusut si surfilat

114000

Marfuri

35200

Total

4070250

CF = 935020 lei

lei/um

Interpretarea rezultatelor analizei:

S.C. BI.VA.FIL.RO S.R.L. va putea inregistra profit numai dupa ce va realiza o cifra de afaceri egala cu 3528377,36 lei, care ii va permite acoperirea integrala a costurilor variabile realizate pentru obtinerea productiei vandute si a costurilor fixe ale perioadei.

Din aceasta cifra de afaceri de echilibru 66,33% provine din valorificarea produsului Fire textile; 21,59 % - Fire Set-Rotoset; 8,41% - Fire tehnice; 2,8% - Ata de cusut si surfilat; 0,87% - Alte marfuri.

Cifra de afaceri previzionata se poate diminua cu 13,31%, fara ca societatea sa inregistreze pierderi, rezulta ca aceasta nu este vulnerabila la riscul de exploatare.

Tabelul nr. 13. Indicatorii analizei cost – volum – profit

Produse

CA

CV

M

M/CA

CA cum (lei)

Profit/Pierdere cum

CF

Fire textile

2700000

Fire set-rotoset

878750

Fire tehnice

342300

Ata de cusut si surfilat

114000

Marfuri

35200

Total

4070250

Interpretarea rezultatelor analizei:

Din combinatia de produse vandute se remarca, prin cea mai mare contributie la realizarea profitului,firele-setrotoset si ata de cusut si surfilat,contributia lor fiind de 38,55 % si de 52,63 % din cifra de afaceri aferenta, respectiv de 878750 si 114000 lei, sume suficiente pentru acoperirea costurilor fixe ale perioadei egale cu 935020 lei, in diagrama profitului acest fapt este evidentiat prin panta cea mai mare a segmentului care reprezinta marja de contributie aferenta acestui produs.

Celelalte produse, desi prin cifra de afaceri permit acoperirea costurilor variabile si a unei parti din cele fixe, contribuie in proportie mai putin semnificativa la obtinerea profitului din activitatea de exploatare.

2.10. Analiza riscului financiar

Tabelul nr.14. Analiza efectului de levier financiar

Nr.

crt.

Indicatori

Exercitiul financiar

Rezultatul din exploatare (Rexp – lei)

Activul total At – lei

Capitalul propriu Cpr – lei

Datorii totale D – lei

Rata medie a dobanzii Rd - %

Cheltuielile financiare

Rezultatul net (Rnet=Rexp-Chf – lei)

Gradul de indatorare (D/Cpr)

Rata rentabilitatii economice (Re –profitnet/cperm %)

Rata rentabilitatii financiare (Rf - %)

Efectul levierului financiar (ELF=Rf-Re - %)

Efectul levierului financiar (ELF=(Re-Rd)xD/Cpr - %)

Indicele rezultatului din exploatare (IRexp - %)

Indicele rezultatului net (IRnet - %)

Coef. levierului financiar (Lf = IRnet – 100/IRexp – 100)

Interpretarea rezultatelor analizei:

In cele doua exercitii financiare, gradul de indatorare al intreprinderii este de 643%, respectiv 1497 %si exercita un efect de levier financiar negativ, egal cu -56,26% in perioada de baza si cu -112,28% in perioada analizata asupra intreprinderii, rata rentabilitatii economice este inferioara mult ratei medii a dobanzii (-30,66<8,75%, respectiv -60,68<7,5%)), ceea ce reflecta faptul ca activitatea de exploatare este nu este rentabila si intreprinderea nu poate suporta costul indatorarii; acest fapt are influenta nefavorabila asupra ratei rentabilitatii financiare care scade sub efectul indatorarii si devine inferioara ratei rentabilitatii economice (-86,92%<-30,66% respectiv -172,96%<-60,68%).

Coeficientul levierului financiar evidentiaza ca o diminuare a rezultatului din exploatare cu 1% are ca efect reducerea rezultatului net cu 0,14%, ceea ce explica riscul financiar ridicat cu care se confrunta intreprinderea.

2.11 Analiza riscului de faliment

2.11.1 Analiza riscului de faliment conform Modelului E. Altman

Tabelul nr. 15. Calculul functiei scor

Nr. crt.

Indicatori

Exercitiul financiar

R1 = Ac – Dc/At

R2 = Af/At

R3 = Rec/At

R4 = Cpr/Dt

R5 = CA/At

0.45

Z = 1,2R1+1,4R2+3,3R3+0,6R4+0,999R5

Interpretarea rezultatelor analizei:

Potrivit acestui model de analiza a riscului de faliment intreprinderea are o functie scor crescatoare dar inferioara limitei de 2,67, ceea ce inseamna ca riscul de faliment este ridicat si solvabilitatea intreprinderii este pusa la indoiala.

2.11.2.Analiza riscului de faliment conform modelului Conan & Holder

Nr. crt.

Indicatori

Exercitiul financiar

R1 = EBE/Dt

R2 = CP/At

R3 = Ac – S /At

R4 = Chf/CA

R5 = Chp/Vad

Z = 0,24R1+0,22R2+0,16R3-0,87R4-0,10R5

Interpretarea rezultatelor analizei:

Modelul de analiza Conan & Holder reflecta o situatie nefavorabila a intreprinderii analizate, valorile functiei inconstante si mai mici decat 0,16 indica o vulnerabilitate semnificativa a intreprinderii la riscul de faliment.

2.11.3 Analiza riscului de faliment conform modelului Centralei Bilanturilor Bancii Frantei

Tabelul nr. 16. Calculul functiei scor

Nr. crt.

Indicatori

Exercitiul financiar

R1 = Chf/EBE

R2 = CP/Ci

R3 = CAF/Dt

R4 = EBE/CA

R5 = Dcom/Afz x 360

R6 = ∆Vad/Vad0

R7 = Cc/CA x 360

R8 = Inv/Vad

100Z = -1,25R1+2,003R2-0,824R3+5,221R4-0,689R5-1,164R6+0,706R7+1,408R8-85,544

Potrivit acestui model, probabilitatea ca intreprinderea sa se confrunte cu riscul de faliment este de 79% in perioada precedenta si de 95% in perioada analizata, aflandu-se intr-o zona nefavorabila.

Capitolul 3. ANALIZA POZITIEI FINANCIARE

3.1.Analiza situatiei nete

Situatia neta a intreprinderii a scazut in perioada analizata cu 393418 lei fapt care reflecta scaderea averii actionarilor de la un exercitiu la altul ca urmare a unui management ineficient.

3.2.Analiza ratelor de structura ale activului si pasivului

Tabelul nr. 17 Analiza ratelor de structura ale activului si pasivului

Nr. crt.

Indicatori

P0

P1

1.

Rata activelor imobilizate(%)

75,35

58,66

2.

Rata imobilizarilor necorporale(%)

0.12

0.10

3.

Rata imobilizarilor corporale(%)

75,23

58,56

4.

Rata imobilizarilor financiare(%)

-

-

5.

Rata activelor circulante(%)

24,65

41,34

6.

Rata stocurilor(%)

12,94

9,62

7.

Rata creantelor comerciale(%)

10,94

29,35

8.

Rata disponibilitatilor(%)

0.77

2.37

9.

Rata resurselor curente(%)

41,31

25,68

10.

Rata indatorarii globale(%)

87,38

94,59

11.



Rata autonomiei financiare globale(%)

13,60

6,33

12.

Rata stabilitatii financiare(%)

59,67

75,24

Interpretarea rezultatelor:

Rezultatele analizei structurii bilantului conduc la urmatoarele concluzii:

rata activelor imobilizate a crescut in perioada analizata ceea ce inseamna ca intreprinderea este angajata in programe de investitie, reflectand cresterea capitalului investit in active imobilizate de la 52,03% la 69,19%. In paralel, se observa diminuarea ponderii activelor circulante in activul total de la 47,90% la 30,64% ceea ce pune in evidenta sporirea rigiditatii intreprinderii la modificarile impuse de mediul extern data fiind transformarea dificila a activelor imobilizate in lichiditati decat a activelor circulante.

rata imobilizarilor necorporale are valori nesemnificative, diminuarea ponderii imobilizarilor necorporale in activul total se datoreaza scoaterii din evidenta a celor amortizate integral;

in ceea ce priveste rata imobilizarilor financiare, aceasta este zero in ambele perioade deoarece intreprinderea nu este angajata in operatiuni de capital;

diminuarea ratei stocurilor in perioada analizata de la 12,94% la 9,62%, are efect favorabil – intreprinderea imobilizeaza mai putine resurse financiare in stocuri. Avand in vedere ca cifra de afaceri a crescut, diminuarea stocurilor se datoreaza reducerii stocului de produse finite si marfuri si nu reducerii stocului de materii prime si a avansurilor pentru cumparari de stocuri;

cresterea ratei creantelor comerciale, de la 10,94% la 29,34% se datoreaza acordarii unor termene de decontare mai mari clientilor;

cresterea ponderii disponibilitatilor in activul total al intreprinderii vine in conflict cu majorarea termenelor de decontare a creantelor comerciale si mai ales prin prisma cresterii cifrei de afaceri , valorile acestui raport (0,77% respectiv 3,77%) afland-se sub limitele indicate de literatura de specialitate (5-25%). De asemenea, valorile sub limita minima indica ineficienta economico-financiara in utilizarea lichiditatilor;

rata resurselor curente indica diminuarea acestora la finantarea activitatii intreprinderii, de la 41,31% la 25,68%, concomitent cu cresterea ratei indatorarii globale de la 87,38% la 94,59%, ca urmare a sporirii datoriilor totale intr-un ritm superior ritmului de crestere a pasivului total . Se poate observa ca in perioada analizata rata resurselor curente este mult inferioara ratei indatorarii globale, aceasta se datoreaza faptului ca nu au fost platite mare parte din datoriile mai mari de un an;

rata autonomiei financiare globale are valori nesemnificative si in tendinta de scadere (13,60% - 6,33%), ceea ce ii confera o pozitie de independenta financiara foarte limitata intreprinderii daca ar dori sa-si sporeasca gradul de indatorare, fiind un posibil risc pentru banca;

in perioada analizata, in structura capitalului permanent predomina datoriile cu scadentav mai mare de un an, de asemenea valoarea ratei stabilitatii financiare se incadreaza numai in perioada de baza in limitele prevazute de practica financiara (50-66%) iar in perioada analizata este superioara datorita cresterii semnificative a datoriilor cu scadenta mai mare de un an, care nu asigura un grad de siguranta scazut al intreprinderii, fata de perioada precedenta cand valoarea ratei era intre limitele normale( 59,67 %)

3.3. Indicatorii echilibrului financiar

Tabelul nr. 18 Indicatorii echilibrului financiar

Nr. crt.

Indicatori (lei)

Exercitiul financiar

Indici (%)

precedent

curent

1.

Fondul de rulment net

-1433182

2331501

-162,68

2.

Fondul de rulment propriu

-5643399

-7356374

130,35

3.

Fondul de rulment strain

4210217

9687875

230,10

4.

Fondul de rulment cap. de lucru

-1522298

2202012

-144,65

5.

Necesarul de fd. de rulment

938437,12

3864454,83

411,80

6.

Trezoreria neta TN = FRN - NFR

-2371619,12

-1532953,80

64,64

7.

Trezoreria neta TN = AT - PT

-2460735,10

-1662442,80

67,56

Interpretarea rezultatelor:

Fondul de rulment net negativ, in exercitiul precedent, evidentiaza insuficienta resurselor permanente pentru finantarea necesarului permanent (CP < Ain), ceea ce inseamna ca o parte a imobilizarilor este finantata din datorii curente. In exercitiul curent, fondul de rulment net pozitiv reflecta o sporire a marjei de siguranta a intreprinderii, datorita faptului ca o parte crescanda a activelor circulante va fi finantata cu ajutorul capitalurilor permanente ramase dupa acoperirea necesarului permanent. Evolutia favorabila a fondului de rulment net (crestere cu 262,68%) se datoreaza cresterii intr-un ritm mai rapid (cu 93,98%) a resurselor permanente decat ritmul de crestere a necesarului permanent (cu 19,75%). Sporirea capitalului permanent este efectul recurgerii massive la datorii care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an, iar cresterea necesarului permanent de finantat este rezultatul unor investitii efectuate in imobilizari corporale (achizitia de terenuri, instalatii tehnice si masini);

Fondul de rulment propriu negativ are tendinta crescatoare in perioada analizata (cu 30,35%) si exprima incapacitatea intreprinderii de a-si finanta din resurse proprii necesarul permanent, ca urmare a diminuarii capitalului propriu (cu 28,41%) fata de cresterea activelor imobilizate nete (cu 19,75%). Diminuarea autonomiei financiare a intreprinderii are efect nefavorabil asupra posibilitatii de finantare a activitatii curente a acesteia;

Fondul de rulment strain pozitiv si in crestere (cu 130,10%) evidentiaza sporirea conributiei datoriilor care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an la finantarea necesarului permanent al intreprinderii, fara a fi afectata autonomia sa financiara;

Fondul de rulment capital de lucru are valoare negativa in exercitiul precedent, iar in exercitiul curent prezinta o valoare pozitiva. Cresterea cu 244,65% a indicatorului este urmarea cresterii activelor curente intr-un ritm rapid (cu 157,99%) si a diminuarii datoriilor curente (cu 4,36%). Lichiditatea este insuficienta in exercitiul precedent, deoarece activele circulante realizabile si disponibile (Ac) nu depasesc exigibilitatea angajamentelor intreprinderii pe termen scurt (Dc), iar in exercitiul current lichiditatea este suficienta (Ac > Dc);

Necesarul de fond de rulment, pozitiv si ascedent (cu 311,80%) de la un exercitiu la altul, evidentiaza un surplus crescator de necesar temporar de finantat in raport cu deficitul de resurse temporare de mobilizat. Una din cauzele acestui fapt este adancirea decalajului nefavorabil dintre nivelul creantelor comerciale (care au crescut cu 312,65%) si nivelul datoriilor comerciale (care s-au diminuat cu 4,36%). Asadar, resursele temporare imobilizate in creante comerciale au fost superioare resurselor temporare atrase de la furnizori pentru finantarea ciclului de exploatare.

Trezoreria neta este negativa, fiind rezultatul unui fond de rulment net negativ si inferior necesarului de fond de rulment pozitiv, in exercitiul precedent, respectiv a unui fond de rulment net pozitiv si inferior necesarului de fond de rulment (NFR>0), in exercitiul curent. Trezoreria neta a exercitiului precedent reflecta o situatie foarte critica, deoarece intreprinderea are un fond de rulment negative si un necesar de fond de rulment, ambele finantate exclusiv din credite bancare pe termen scurt. O astfel de situatie, sustinuta pe termen lung, ar fi condus la intrarea intreprinderii in incapacitate de plata si faliment. Situatia din exercitiul current este foarte raspandita in intreprinderile industriale. Intreprinderea este tributara resurselor de trezorerie pentru a asigura cel putin partial acoperirea necesarului de fond de rulment. Insuficienta fondului de rulment este rezultatul lansarii unor programe de investitii mult prea ambitioase in raport cu capacitatea de finantare a acestora, care, la randul lor, antreneaza majorari ale necesarului de fond de rulment. Trezoreria negativa se diminueaza cu 35,36% deoarece fondul de rulment net creste cu 262,68%, iar necesarul de fond de rulment creste cu 311,80%.

Trezoreria neta determinata dupa cea de-a doua varianta de calcul indica faptul ca ambele exercitii financiare s-au incheiat cu un dezechilibru financiar global, concretizat intr-un deficit de disponibilitati.

3.4. Analiza echilibrului financiar prin sistemul de rate

Tabelul nr. 19. Analiza echilibrului financiar prin sistemul de rate

Indicatori (%)

P0

P1

Indici (%)

I. Ratele de acoperire financiara:

Rata finatarii stabile a imob.

0,79

1,28

162,03

Rata autofinantarii imob.

0,18

0,11

61,11

Rata finantarii straine

0,61

1,17

191,80

Rata finantarii globale a imob.

-1,53

0,60

-39,22

II. Rate de lichiditate:

a. Rate de lichiditate care deriva din FRw:

Rata lichid. generale

0,60

1,61

268,33

Rata lichid. reduse

0,28

1,24

442,86

b. Rate de lichiditate care deriva din NFR:

Viteza de rotatie a stocurilor (rot.)

3,49

9,38

268,77

Durata de rotatie a stocurilor (zile)

103,15

38,36

37,19

Viteza de rot. a creantelor (rot.)

4,13

2,88

69,73

Term de recup a creantelor (zile)

87,20

124,88

143,21

c. Rate de lichiditate care deriva din TN:

Rata lichid. imediate

0,02

0,09

450

III. Rate de solvabilitate:

Rata solvab gen

1,14

1,06

0,93

Rata indat globale

0,87

0,95

109,20

Rata indat globale

6,43

14,95

232,50

Rata prelevarii datoriilor fin

-0,12

7,37

-6141,67

Rata prelevarii datoriilor fin

0,03

0,17

566.67

Rap indep financiare globale

0,14

0,06

42,86

Rap indep financiare globale

0,16

0,07

43,75

Raportul indep fin la termen

0,23

0,08

34,78

Raportul indep fin la termen

0,30

0,09

30

Rata indat la termen

0,77

0,92

119,48

Rata indat la termen

3,39

10,89

321,24

Rata capacit globale de ramb

-6,84

-19,50

285,09

Interpretarea rezultatelor analizei:

Raportul finantarii stabile a imobilizarilor are valoare subunitara in exercitiul precedent, respectiv supraunitara in cel curent si un trend crescator (cu 62,03%). Indicatorul este expresia fondului de rulment net negativ, in exercitiul precedent si a fondului de rulment net pozitiv, in exercitiul curent. Resursele permanente, care s-au majorat cu 93,98%, au fost in exces, comparative cu necesarul permanent de finantat, care a sporit cu 19,75%. Valoarea subunitara reflecta insuficienta resurselor permanente pentru finantarea necesarului permanent, iar valoarea supraunitara reflecta o finantare satisfacatoare.

Fondul de rulment propriu negativ are tendinta crescatoare in perioada analizata (cu 30,35%) si exprima incapacitatea intreprinderii de a-si finanta din resurse proprii necesarul permanent, ca urmare a diminuarii capitalului propriu (cu 28,41%) fata de cresterea activelor imobilizate nete (cu 19,75%). Rata autofinantarii imobilizarilor este subunitara si descrescatoare, aceasta corespunde fondului de rulment propriu negativ.

Fondul de rulment strain pozitiv si in crestere (cu 130,10%) evidentiaza sporirea conributiei datoriilor care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an la finantarea necesarului permanent al intreprinderii, fara a fi afectata autonomia sa financiara, fapt evidentiat si de raportul finantarii straine.

Rata finantarii globale are valori subunitare, iar valoarea negativa din exercitiul precedent este in descrestere cu 139,22%. Fondul de rulment net nu acopera necesarul de fond de rulment in perioada analizata.

Fondul de rulment capital de lucru are valoare negativa in exercitiul precedent, iar in exercitiul curent prezinta o valoare pozitiva. Cresterea cu 244,65% a indicatorului este urmarea cresterii activelor curente intr-un ritm rapid (cu 157,99%) si a diminuarii datoriilor curente (cu 4,36%). Lichiditatea este insuficienta in exercitiul precedent, deoarece activele circulante realizabile si disponibile (Ac) nu depasesc exigibilitatea angajamentelor intreprinderii pe termen scurt (Dc), iar in exercitiul curent lichiditatea este suficienta (Ac > Dc). Lichiditatea potentiala a intreprinderii are tendinta crescatoare, fapt confirmat si de valoarea crescatoare a ratei lichiditatii generale in perioada analizata.

Rata lichiditatii reduse inregistreaza tendinta crescatoare deoarece activele realizabile si disponibile au crescut cu 316,82%, iar datoriile curente s-au diminuat cu 4,36%.

Cresterea vitezei de rotatie a stocurilor cu 5,89 rotatii are consecinte favorabile asupra lichiditatii intreprinderii; acest fapt a fost posibil datorita cresterii semnificative a cifrei de afaceri cu 188,15%. In paralel, se constata diminuarea duratei in care stocurile sunt transformate din forma materiala in bani cu 62,81% (cu 64,79 zile).

Capacitatea de plata a intreprinderii este afectata prin diminuarea vitezei de rotatie a creantelor comerciale cu 30,27%. Explicatia este depasirea cresterii cifrei de afaceri (egala cu 188,15%) de catre majorarea creantelor comerciale (cu 312,66%).

Termenul de recuperare a creantelor este foarte mare si in crestere, in comparatie cu media indicata de literatura de specialitate (35-45 zile);

Rata lichiditatii imediate are valori foarte mici si in crestere cu 350%;

Rata solvabilitatii generale are, in ambele perioade, valori mai mici decat limita (1,66) care indica faptul ca intreprinderea se caracterizeaza prin insolvabilitate si este riscanta pentru furnizorii de capital, care pot refuza acordarea de noi imprumuturi. Aceasta echivaleaza cu o situatie neta negativa. Diminuarea ratei cu 99,07% evidentiaza cresterea insolvabilitatii.

Cresterea ratei indatorarii globale de la 0,87 la 0,95 se datoreaza sporirii datoriilor totale (66,53%) intr-un ritm superior ritmului de crestere a pasivului total (cu 53,83%). Indicatorul are valoare mai mare decat 0,66, ceea ce inseamna ca intreprinderea se caracterizeaza prin risc de insolvabilitate si nu dispune de capacitate de indatorare.

In practica financiara este preferata a doua varianta de calcul coeficientului indatorarii globale. Acesta s-a majorat in perioada analizata cu 132,50%, iar valorile pe care le inregistreaza (>2) arata saturarea capacitatii de indatorare a intreprinderii. Cresterea indicatorului cu 132,50% s-a realizat ca urmare a diminuarii capitalului propriu (cu 28,41%), comparativ cu sporirea datoriilor totale (66,53%).

Rata prelevarii datoriilor financiare a inregistrat in exercitiul precedent o valoare negativa, care s-a diminuat cu 6142,67%. Ca urmare, valoarea indicatorului este inferioara limitei 0,6 in perioada precedenta, devenind superioara limitei in exercitiul curent.

Rata autonomiei financiare globale are valori foarte mici, ceea ce nu ii confera o pozitie de independenta financiara confortabila intreprinderii daca ar dori sa-si sporeasca gradul de indatorare, fiind un risc pentru banca. In cazul celei de-a doua variante de calcul, valoarea raportului este descrescatoare (cu 56,25%) si coboara sub 0,7-0,8, reflectand o autonomie financiara redusa a intreprinderii.

Conform raportului autonomiei financiare la termen intreprinderea se confrunta cu riscul de insolvabilitate, pentru ca participarea crescatoare a capitalului propriu la formarea capitalului permanent este inferioara limitei 0,5.

Pentru a doua varianta, indicatorul are o valoare cu mult mai mica decat valoarea minima admisa (=1). Astfel, ea nu isi pastreaza autonomia la termen, fiind incapabila sa acopere integral datoriile mai mari de un an din capitalurile proprii.

Valorile ratei indatorarii la termen sunt superioare limitei 0,5 pentru primul raport, respectiv 1 pentru al doilea raport; intreprinderea nu dispune de capacitate de indatorare la termen, iar riscul de insolvabilitate este prezent.

3.5. Elaborarea bilantului functional

Bilant functional

(lei)

Active = Utilizari Pasive = Resurse

I. Utilizari stabile

7.410.869,93

9.068.785,20

I. Resurse durabile (stabile)

5.974.427,79

11.397.162,80

Active imobilizate de exploatare brute

Imobilizari necorporale

Imobilizari corporale de exploatare

Active imobilizate in afara exploatarii brute

Imobilizari corporale in afara exploatarii

Imobilizari financiare

5.341.811,73

11.711,43

5.330.100,30

2.069.058,20

2.069.058,20

-

6.584.879,90

15.073,40

6.569.806,50

2.483.905,30

2.483.905,30

-

Capitaluri proprii total

Capitaluri proprii

Capital

Prime de capital

Rezerve din reevaluare

Rezerve

Rezultat reportat

Profitul/pierd ex

Repartizare profit

Amortizare

Patrimoniu public

Provizioane

Dat mai mari 1an

1.764.210,79

1.242.775

2.122.040

-

-

-

-

-879.265

-

521.435,79

-

-

4.210.217

1.709.287,80

889.730

2.122.040

-

-

-

-879.265

-353.045

-

819.557,80

-

-

9.687.875

II. Utilizari ciclice

2.272.046

5.608.346

II. Resurse ciclice

1.247.753,02

1.617.525,57

Active circ de exploat

Stocuri

Creante comerciale

Alte creante

Ch. in avans pt expl

Active circ in afara expl

Creante pt cedare imob.

Ch. in avans in afara exp

2.268.792,85

1.182.917

826.759,85

170.000

89.116

3.253,15

3.253,15

-

5.600.399,4

1.352.233

3.778.677,40

340.000

129.489

7.946,60

7.946,60

-

Datorii de exploat

Avansuri incasate

Datorii comerciale

Alte datorii

Venit in avans exp

Dat in afara expl

Datori furn imob

Dat fisc imp profit

Ven in avans in afara exploatarii

1.227.753,02

18.485,96

960.716,94

248.550,12

-

20.000

20.000

-

-

1.603.525,57

26.157,08

1.316.909,10

260.459,39

-

14.000

14.000

-

-

III. Utilizari de trezor

70.075

333.669

III. Res de trezor

2.530.810,12

1.996.111,83

Total activ

9.752.990,93

15.010.800,2

Total pasiv

9.752.990,93

15.010.800,2

3.6. Analiza echilibrului financiar prin indicatori in marime absoluta

Tabelul nr.20. Determinarea indicatorilor echilibrului functional in marime absoluta

Nr. crt.

Indicatorul

(lei)

Exercitiul financiar

Abateri

Fondul de rulment net global

Fondul de rulment net global

Necesarul de fond de rulment total

Necesarul de fond de rulment de exploat

Necesarul de fond de rulment din afara exploatarii

Trezoreria neta

Trezoreria neta

Fondul de rulment net global negativ, in perioada precedenta, a inregistrat o diminuare cu 62,09% in perioada analizata, devenind fond de rulment net global pozitiv in perioada curenta. Acest lucru se datoreaza faptului ca resursele durabile au crescut intr-un ritm mai rapid (90,77%) decat au crescut utilizarile stabile (22,37%).

Varianta a doua de calcul a fondului de rulment net global arata ca utilizarile ciclice realizabile si disponibile au fost inferioare resurselor ciclice si celor de trezorerie, in exercitiul precedent, respectiv superioare, in exercitiul curent, ceea ce inseamna ca intreprinderea nu a dispus de lichiditati potentiale si a trebuit sa recurga la credite bancare pe termen scurt, in perioada precedenta.

Necesarul de fond de rulment total reflecta decalajul crescator care exista intre necesarul de finantat reflectat in utilizarile curente resursele curente posibil de angajat pentru aceasta; cresterea necesarului de fond de rulment total cu 289,62% este explicata prin cresterea utilizarilor ciclice intr-un ritm mai mare fata de cresterea resurselor curente.

Deficitul de resurse de exploatare pentru finantarea activelor circulante de exploatare a generat necesarul de fond de rulment de exploatare pozitiv in ambele perioade.

Necesarul de fond de rulment din afara exploatarii este negativ in ambele exercitii financiare, valoarea negativa a indicatorului din exercitiul precedent diminuandu-se cu 63,85%. Acesta adunat cu necesarul de fond de rulment pentru exploatare are ca rezultat un necesar de fond de rulment total in cele doua perioade, inseamna ca activitatea de exploatare si cea in afara exploatarii au degajat o resursa in fond de rulment, respectiv, un excedent de resurse de exploatare si in afara exploatarii, in raport cu necesarul.

Trezoreria neta este negativa si descrescatoare, resursele durabile dupa finantarea utilizarilor stabile brute a permis acoperirea partiala a necesarului de fond de rulment total.

Trezoreria neta indica insuficienta resurselor durabile pentru finantarea utilizarilor stabile, o parte a acestora este finantata din resursele degajate de activitatea de exploatare, precum si din credite bancare pe termen scurt; astfel creste dependenta intreprinderii de resursele financiare provenite de la terti si riscurile aferente.

Raport de diagnostic

- S.C. BI.VA.FIL.RO S.R.L. -

Scopul raportului de diagnostic reprezinta rezultatul atingerii obiectivului privind realizarea analizei diagnostic a organizarii si functionarii S.C. „BI.VA.FIL.RO“ S.R.L. pentru a facilita intelegerea rezultatelor sale in corelatie cu dinamica, structura si eficienta cheltuielilor efectuate de intreprindere pentru desfasurarea activitatii economice.

Echipa care a realizat diagnosticul este formata din 2 membri, respectiv: Mahu Razvan Ionut si Pascariu Roxana Mihaela, masteranzi la Universitatea Al. I. Cuza, Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, specializarea “Contabilitate, expertiza si audit”, anul I.

Primul membru al echipei a realizat analiza riscului de exploatare, analiza riscului financiar, analiza riscului de faliment si analiza situatiei nete, iar cel de-al doilea membru a realizat analiza ratelor de structura ale activului si pasivului, analiza indicatorilor echilibrului financiar,analiza echilibrului financiar prin sistemul de rate, elaborarea bilantului functional si analiza echilibrului financiar prin indicatori in marime absoluta. Analiza verticala a contului de profit si pierdere,analiza rezultatului din exploatare,deflatarea cifrei de afaceri, analiza structurii cifrei de afaceri , analiza ratelor de remunerare care deriva din valoarea adaugata,analiza relatiilor dintre SIG care caracterizeaza rentabilitatea, analiza capacitatii de autofinantare, analiza ratelor de rentabilitate si raportul de diagnostic au fost realizate de catre ambii membrii ai echipei.

Diagnosticul s-a realizat pentru situatiile financiare din perioada 2006-2007.

Sursele de provenienta a datelor analizate sunt situatiile financiare, si anume: bilant, contul de profit si pierdere, situatia fluxurilor de trezorerie, notele explicative.

S.C. „BI.VA.FIL.RO“ S.R.L. a fost infiintata pe data de 27.02.2006 cu scopul cumpararii activului fire de la S.C. „TEROM“ S.A. Firma mama, S.C. „BI.VA.FIL“ S.R.L. ITALIA, asociatul unic al S.C. „BI.VA.FIL.RO“ S.R.L., a fost principalul client al S.C. „TEROM“ S.A. De la data infiintarii si pana la data de 04.05.2006, firma a participat la 4 licitatii de vanzare – cumparare organizate de S.C. „TEROM“ S.A., la a patra licitatie din data de 04.05.2006 activul fire fiind adjudecat.

S.C. „BI.VA.FIL.RO“ S.R.L. are obligatia prin contractul de vanzare-cumparare a activului de pastrare a obiectului principal de activitate – Fabricarea firelor si fibrelor sintetice si artificiale – pe o perioada de 2 ani.

Obiectivele intreprinderii sunt:

extinderea pietelor de desfacere prin promovarea produselor noi;

cresterea investitiilor pentru anul urmator cu 5%;

producerea de produse de o calitate mai buna decat cea a concurentei;

cresterea volumului vanzarilor pentru anul urmator cu 15%;

implementarea unei noi tehnologii de vopsire a firelor prin intermediul firmei-mama

Ca urmare a aplicarii metodelor si tehnicilor de diagnostic am constatat urmatoarele puncte forte si slabe:

Puncte forte

Puncte slabe

-retehnologizarea intreprinderii

- ineficienta activitatii financiare

- scaderea ponderii cheltuielilor de exploatare

- cresterea presiunii fiscale asupra intreprinderii

- cresterea eficientei chletuielilor totale

-mentinerea rezultatului curent tot sub forma pierderii, desi acesta a crescut in cadrul perioadei analizate cu 40,15%

-cresterea veniturilor totale intr-un ritm mai rapid (259,61%) decat ritmul de crestere a cheltuielilor totale (228,14%)

-mentinerea rezultatuluinet tot sub forma pierderii, desi acesta a crescut in cadrul perioadei analizate cu 40,15%

-cresterea cifrei de afaceri in perioada analizata cu 188,15 %

-cresterea chletuielior cu personalul cu 78,61 % in perioada analizata

- distributia uniforma a cifrei de afaceri pe categorii de produse

-mentinerea capacitatii de autofinantare la un nivel negativ,desi se remarca o crestere cu 58,39 % a acesteia

-cresterea marjei comerciale cu 1805,84 %

-activitatea de exploatare nu este rentabila

( Re<Rd), intreprinderea nu poate suporta costul indatorarii

- orientarea politicii intreprinderii spre investitii de mentinere si de dezvoltare

-risc financiar ridicat

-cresterea productiei exercitiului cu 128,78%

- conform modelului E. Altman si Conan & Holder de analiza a riscului de faliment, acesta este ridicat si solvabilitatea intreprinderii este nesatisfacatoare

-trecera la un excedentului brut de exploatare in perioada curenta, de la un deficit brut de exploatare din perioada de baza

- conform modelului Centralei Bilanturilor Bancii Frantei, intreprinderea se confrunta cu riscul de faliment, fiind in zona nefavorabila

-trecerea de la un rezultat din exploatare negativ la rezultat din exploatare pozitiv in cursul perioadei analizate

- cresterea termenului de decontare a creantelor clienti

- scaderea riscului intreprinderii datorita amplificarii independentei fata de terti

- intreprinderea dispune de capacitate de indatorare la termen

- cifra de afaceri previzionata se poate diminua cu 13,31%, fara ca intreprinderea sa inregistreze pierderi

- obtinerea de datorii de la furnizori cu o exigibilitate mai apropiata

- societatea nu este vulnerabila la riscul de exploatare in perioada curenta

- deficit de disponibilitati

- incapacitatea intreprinderii de a-si finanta din resurse proprii necesarul permanent

Oportunitati

Amenintari

- investitiile realizate in modernizare

- criza financiara

- intreprinderea detine toate standardele internationale, care ii permit penetrarea pietei internationale

- deprecierea monedei nationale

- produse de cea mai buna calitate

- criza internationala a furnizarii de gaze naturale

- magazine proprii cu pret de producator

Cauzele care au determinat disfunctionalitati sunt:

performanta scazuta a activitatilor de exploatare;

dificultati in valorificarea productiei;

utilizarea ineficienta a unor elemente de activ imobilizat, prin neantrenarea lor in activitatea de exploatare;

politica de stocare ineficienta;

cresterea fluctuatiei fortei de munca;

diminuarea productivitatii muncii;

utilizarea deficitara a capacitatilor de productie;

majorarea cheltuielilor totale.

Managerul trebuie sa promoveze masuri care sa permita combaterea acestor disfunctionalitati, cum ar fi:

o mai buna utilizare a capacitatilor de productie existente, prin reducerea fluctuatiei volumului productiei;

alegerea unor clienti cu cerere stabila;

conceperea de produse cu cost scazut;

achizitia input-urilor in conditii avantajoase de pret, cresterea productivitatii muncii;

utilizarea unor utilaje mai performante, a unor obiecte ale muncii cu parametrii superiori, care permit reducerea consumurilor specifice, prin folosirea unor inlocuitori mai ieftini, fara a afecta calitatea produselor ;

cresterea productivitatii muncii prin mai buna organizare a productiei si a muncii, stimularea si cointeresarea fortei de munca, ridicarea calificarii fortei de munca;

asigurarea intreprinderii cu mijloace fixe corespunzatoare cantitativ, tehnic, in corelatie cu volumul si structura activitatii;

mentinerea in stare de functionare corespunzatoare a mijloacelor fixe (prin efectuarea reparatiilor la termen, intretinerea corespunzatoare, utilizarea de personal calificat);

orientarea investitiilor spre mijloacele fixe performante, asigurarea in mod deosebit a celor direct productive;

folosirea eficienta a resurselor materiale, eliminarea cauzelor care determina consumuri neeconomicoase (de exemplu nerespectarea unor clauze contractuale, generatoare de refuzuri si cheltuieli neeconomicoase), asigurarea ritmicitatii in activitate prin realizare din timp a unor comenzi.

Aceste masuri vor fi implementate in perioada 2008 – 2009 prin utilizarea mijloacelor de productie existente si a celor noi, a personalului din firma (acesta fiind calificat), monitorizarea si evaluarea realizandu-se de catre responsabilii fiecarui departament care necesita imbunatatiri (productie, costuri, marketing).





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2570
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site