Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


METODE UTILIZATE IN CONTABILITATEA DE INFLATIE

Contabilitate



+ Font mai mare | - Font mai mic



Metode utilizate in contabilitatea de inflatie

Pentru a comensura efectele inflatiei asupra pozitiei financiare si a performantelor intreprinderii normele contabile internationale si majoritatea specialistilor recunosc trei metode:

metode bazate pe conversie;



metode bazate pe evaluare;

metode combinate.

A. Metodele bazate pe conversie presupun ca in contabilitatea curenta a perioadei, miscarile patrimoniale sa fie exprimate la costul de origine, dar situatiile financiare anuale sa fie supuse unor conversii prin care sa se cuantifice incidenta deprecierii monetare in functie de evolutia puterii de cumparare a monedei nationale. Aceste metode constau in reevaluarea partiala sau totala a posturilor din situatiile financiare anuale in functie de evolutia nivelului general al preturilor. Coeficientii de conversie sunt calculati plecand de la indicii de preturi aferenti perioadei luate in calcul.

Pentru retratarea unora sau a tuturor elementelor din situatiile financiare aceste sunt grupate astfel:

elemente nemonetare, care nu sunt exprimate in puterea curenta de cumparare a monedei de la data inchiderii exercitiului financiar. De aceea, ele trebuie supuse ajustarii la sfarsitul exercitiului cu indicele preturilor de consum, publicat lunar de Comisia Nationala de Statistica;

elemente monetare, care sunt exprimate in puterea curenta de cumparare a monedei de la data inchiderii exercitiului financiar. Ele nu sunt supuse ajustarii la inflatie.

Comparand activele monetare cu datoriile montare putem determina Situatia monetara neta a intreprinderii:

Situatia monetara neta = Active monetare - Datorii monetare

Atunci cand situatia monetara neta este negativa (datoriile monetare sunt superioare activelor monetare), rezulta un castig pentru intreprindere, deoarece unitatea ramburseaza si deconteaza datorii in moneda curenta depreciata.

Etapele metodelor bazate pe conversie sunt:

conversia bilantului de deschidere in unitati monetare la data de inchidere;

conversia bilantului de inchidere in unitati monetare la data inchiderii;

calculul castigului sau pierderii monetare;

prezentarea contului de profit si pierdere indexat.

Metodele bazate pe conversie prezinta urmatoarele avantaje:

permit o cuantificare obiectiva a efectelor inflatiei asupra activitatii, intreprinderii;

asigura compatibilitatea in timp si spatiu a informatiilor din situatiile financiare;

nu modifica bazele de evaluare (structurile contabile raman neschimbate);

impun anularea eventualelor ajustari partiale impuse de armonizarea fiscala (armonizari degresive, aplicarea metodei LIFO etc.).

Aceste metode prezinta si unele neajunsuri (limite):

costurile retratarilor sunt prea mari si pun intr-o situatie nefavorabila raportul avantaje/costuri;

uniformizeaza tratamentul pentru toate elementele pozitiei financiare, desi fiecare element are un comportament diferentiat fata de efectele inflatiei;

castigul realizat din situatia monetara neta nu reprezinta rezultatul eforturilor poprii ale intreprinderii;

necesita anumite cunostinte din partea utilizatorilor informatiilor din situatiile financiare.

B. Metodele bazate pe evaluare (metode bazate pe costurile de inlocuire) au in vedere inlocuirea, totala sau partiala a costului istoric cu costul actual.

Elementele patrimoniale sunt exprimate la valori curente, adica la valori cu care ele se pot substitui la un moment dat, folosind baze reale de exprimare a lor.

Ele pot fi valori absolute curente, adica preturile existente la data inlocuirii unor elemente patrimoniale sau costuri curente stabilite prin corectarea valorii de origine cu anumiti indici specifici de preturi.

Aceste metode bazate pe evaluare urmaresc obtinerea unui rezultat care tine seama de corectiile necesare pentru asigurarea mentinerii capacitatii de exploatare a intreprinderii (prevalenta mentinerii capitalului fizic in raport cu mentinerea capitalului financiar).

Atunci cand costul de inlocuire este mai mare decat valoarea realizabila neta si decat valoarea actualizata, se va folosi ca baza de evaluare maximul dintre valoarea realizabila neta si valoarea curenta.

Costul de inlocuire potrivit IAS 15 pentru un activ individual este de obicei derivat din:

costul curent de achizitie al unui activ similar, nou sau utilizat;

costul unei capacitati de productie echivalente sau al unui serviciu potential.

Valoarea realizabila neta reprezinta pretul de vanzare curent al unui activ, mai putin cheltuielile necesare vanzarii.

Valoarea actualizata reprezinta o estimare curenta a viitoarelor incasari nete atribuite activului, actualizate in mod corespunzator.

Atunci cand nu este disponibila nici o lista de preturi si nu a fost incheiata nici o tranzactie curenta care sa implice elementele supuse evaluarii, se recomanda utilizarea indicilor pretului individual pentru a determina costul curent al unui element.

Unele metode ale costului curent impun o ajustare care sa reflecte efectele modificarii preturilor asupra:

elementelor monetare nete, inclusiv asupra datoriilor pe termen lung;

activele si datoriile monetare incluse in capitalul circulant al intreprinderii.

Asa cum am aratat, caracteristica esentiala a metodelor costurilor curente este aceea ca ele recunosc venitul (profitul) dupa ce capacitatea operationala a intreprinderii a fost mentinuta.

Metodele bazate pe costurile actuale constau in utilizarea unor indici specifici de pret pentru corectia valorii diferitelor categorii de bunuri (imobilizari corporale, stocuri) cat si corectia amortizarii si a costului vanzarilor.

Atat in cazul metodelor bazate pe conversie cat si a celor bazate pe evaluare in situatiile financiare trebuie prezentate urmatoarele informatii:

suma ajustarii sau suma ajustata a amortizarii imobilizarilor corporale;

suma ajustarii sau suma ajustata a costului vanzarilor;

ajustarile aferente elementelor monetare, efectul indatorarii sau interesele in capitalurile proprii, atunci cand astfel de ajustari au fost luate in calcul la determinarea venitului prin metoda contabila adoptata;

efectele agregate ale ajustarilor asupra rezultatelor;

orice alte elemente semnificative care reflecta efectele variatiei preturilor raportate prin metoda contabila adoptata.

Informatiile financiare privind variatiile preturilor trebuie prezentate fie in situatiile financiare primare, fie in cele suplimentare.

Metodele bazate pe evaluare prezinta urmatoarele avantaje:

permit adoptarea unor decizii pe baza unor informatii mai relevante decat cele bazate pe costurile istorice sau metodele bazate pe conversie;

aprecierea performantelor intreprinderii si a pozitiei financiare este mai apropiata de realitate;

asigura elaborarea unor previziuni privind fluxurile de incasari viitoare ale intreprinderii mai corecte.

Pe langa aceste avantaje, metodele bazate pe evaluare prezinta anumite limite:

au un grad de subiectivitate mai ridicat, costul de inlocuire fiind greu de stabilit pentru bunurile pentru care nu exista o piata activa;

necesita calcule greoaie si dificil de aplicat;

dificultatea stabilirii unui cost de inlocuire in conditiile progresului tehnic continuu.

C. Metodele combinate (mixte) presupun utilizarea unor calcule specifice metodelor bazate pe conversie si a metodelor bazate pe evaluare. Este vorba de combinarea formala a celor doua aspecte independente - unitatea de masura si baza de evaluare.

Aplicarea acestor metode combinate are ca obiectiv mentinerea capitalului in putere de cumparare constanta si evaluarea bunurilor in costuri de inlocuire (valori actuale).

De remarcat faptul ca, desi IAS 15 "Informatia care reflecta efectele variatiilor de preturi" admite posibilitatea combinarii metodelor bazate pe conversie cu metodele bazate pe evaluare, nu prezinta caracteristicile metodelor combinate de contabilitate adaptate inflatiei.

Metodele combinate prezinta urmatoarele avantaje:

ofera cea mai buna baza de comparatie deoarece prezinta in situatiile financiare anuale atat elemente in unitati de masura de la sfarsitul anului cat si in costuri de inlocuire;

in situatiile financiare sunt prezentate atat castigurile din detinere ajustate la inflatie cat si rezultatul din elemente monetare, rezultat ce nu apare in cazul metodelor bazate pe evaluare.

Limitele metodelor combinate:

presupun calcule complexe si cu costuri ridicate;

ajustarile efectuate sunt greu accesibile unor categorii de utilizatori.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1786
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved