Proiect CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. ROLLING S.R.L. PLOIESTI

Colegiul Economic "Virgil Madgearu" Ploiesti

PROIECT

pentru examenul de certificare

a competentelor profesionale

TEMA PROIECTULUI

CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. ROLLING S.R.L. PLOIESTI

CUPRINS

Argument

Capitolul I : Salariul- obligatie a agentului economic si venit al

angajatului

Importanta, locul si rolul salariilor in activitatea agentului

economic

Sistemul de salarizare.

Aspecte juridice privind salariile.

Calculul salariilor

Determinarea venitului brut

Retineri din salarii

Impozitul pe salarii

Capitolul II : Contabilitatea salariilor.

Sarcinile contabilitatii salariilor.

Conturile folosite pentru evidenta salariilor.

Operatii economice si documente justificative privind contabilitatea salariilor.

Capitolul III : Contabilitatea salariilor la S.C. Rolling S.R.L. Ploiesti

Prezentarea unitatii.

Monogarfie contabila privind salariile la S.C. Rolling S.R.L. Ploiesti

Utilizarea informatiilor contabile privind salariile la S.C. Rolling S.R.L. Ploiesti

Capitolul IV : Posibilitati de sporire a eficientei la S.C. Rolling S.R.L. Ploiesti

prin imbunatatirea evidentei contabile la S.C.

Bibliografie

ARGUMENT

Viata demonstreaza ca stiinta si practica sunt de nedespartit. Intre ele exista o unitate dialectica in sensul ca stiinta izvoraste din practica, iar practica progreseaza prin stiinta. Ambele stau la baza procesului de cunoastere umana.

Procesul nasterii si dezvoltarii diferitelor stiinte este diferit. In functie de o serie de conditii si de factori, unele stiinte s-au inchegat repede si au inregistrat un progres continuu, iar altele s-au dezvoltat mai incet. Intre acestea din urma se numara si contabilitatea.

Radacinile contabilitatii sunt infiripate adanc in trecutul indepartat al omenirii. Nascuta din nevoi practice, ea a servit in timp de multe veacuri interesele individuale si pe cele ale societatii. Produs generat de activitatea economica si instumental conducerii acesteia contabilitatea e avut o evolutie lenta, sinoasa si discreta, determinata in principal de dezvoltarea fortelor de productie. Prezenta ei este marcata in stansa legatura cu activitatea economica, ca instrument indispensabil al cunosterii si conducerii acesteia.

Contabilitatea nu a debutat sub forma unei teorii stiintifice, ci s-a impus ca o metoda specifica de inregistrare a unor fenomene social-economice.

Stiintele economice au aparut mai tarziu si nici dupa aparitia acestora contabilitatea n-a privit o orientare precisa, care sa favorizeze dezvoltarea sa stiintifica.

        Prin politica salariala organizatia se angajeaza in dezvoltarea unui sistem de salarizare vizand performanta in munca, aceasta inseamna ca urmareste sporirea caracterului incitativ al salariului, sustinerea presupune realizarea unei stranse legaturi intre rezultatele muncii pe de o parte si plata acesteia pe de alta parte.

In tara noastra, dupa cum se apreciaza in unele publicatii de referinta, datorita faptului ca inca nu s-au modificat simtitor sistemele de salarizare, ca firmele nu si-au creat inca o politica proprie in materie de remunerare a muncii, salariul nu opereaza inca, in mod corespunzator pe piata muncii si isi indeplineste defectuos functiile sale de recompensare a muncii, de echilibru economic si social.

CAPITOLUL I : SALARIUL - OBLIGATIE A AGENTULUI ECONOMIC SI

VENIT AL ANGAJATULUI

Importanta, locul si rolul salariilor in activitatea agentului

economic

"Salariul, indiferent de denumirea sa, reprezinta suma de bani data de patron salariatului in temeiul unui contract individual de munca pentru munca efectuata sau ce trebuie efectuata si pentru serviciile indeplinite sau ce trebuie indeplinite."(A.Atanasiu)

Interesul tot mai mare pentru o politica eficienta izvoraste din convingerea tot mai evidenta a economistilor si a altor specialisti in domeniu ca remuneratia este nu numai o consecinta ci si o premisa a unei activitati economico-sociale eficiente.

In acest sens, concluzia practica ce s-a impus pe plan mondial este ca politica salariala, judicious elaborate si perfect armonizata cu politica generala a intreprinderii, este de natura sa stimuleze cresterea eficientei economice mai mult decat sa o afecteze.

Prin urmare, o politica eficienta in domeniul salarizarii este necesar, in primul rand, sa se inscrie in politica de ansamblu a intreprinderii si sa raspunda, pe de o parte, cerintelor generale, obiective ale cresterii eficientei activitatii desfasurate, iar pe de alta parte, sa asigure accentuarea cointeresarii salariatilor nu numai pentru realizarea de performante individuale, ci indeosebi pentru un aport sporit la performanta globala a intreprinderii pe termen mediu sau lung.

        De asemenea, astazi, in multe tari ale lumii, dezvoltarea managementului resurselor umane trece printr-o profunda schimbare, in conformitate cu strategiile in domeniul salarizarii, care servesc drept fundament pentru elaborarea politicilor salariale, private in general, ca instrumente specifice, operationale de realizare a obiectivelor strategice. Politicile salariale constituie din acest punct de vedere, un ansamblu de decizii de actiune directionale privind obiectivele pe care orice organizatie si le propune in domeniu salarizarii, precum si mijloacele de realizare a acestora.

        Desi administrarea salarizarii este adesea considerate ca o functie specializata, totusi, la fel ca si alte aspecte ale managementului resurselor umane, dezvoltarea unei politici salariale sau abordarea pe baze stiintifice a acesteia este o activitate complexa care impune luarea in considerare a tuturor laturilor de esenta ale salariului, a sarcinilor si functiilor de baza ale acestuia, a corelatiilor acestuia cu cele mai diferite variabile economice si sociale, precum si a implicatiilor acestora asupra tuturor intereselor, de cele mai multe ori divergente ale agentilor economici.

        Astfel, pentru posesorul de capital, pentru intreprinzator salariul constituie, adesea, cel mai important element al costurilor de productie, principalul sau post de cheltuieli, iar minimizarea acestuia o cerinta esentiala  a mentinerii si chiar a cresterii competitivitatii, capacitatii concurentiale si a viabilitatii intreprinderii pe piata. De aceea se afirma , deseori, ca politicile salariale ale agentilor particulari sunt mai ales politici ale controlului costurilor.

        Pentru posesorul de forta de munca, pentru angajat, salariul reprezinta un venit, este principalul mijloc de existenta a sa si a familiei sale, iar reactia acestuia va fi de a incerca sa maximizeze salariul nu numai pentru a obtine un minim de subzistenta ci de a obtine o remunerare cat mai mare. De aceea, politicile salariale nu trebuie sa neglijeze nevoile si scopurile fundamentale ale oamenilor, salariul fiind un mijloc de a satisface nu numai necesitatile fizice si biologice de baza ale angajatilor, ci si un mijloc de a satisface nevoile sociale si personale ale acestora. Aceasta cu atat mai mult cu cat, indivizii intra in organizatii cu speranta satisfacerii nevoilor lor personale. Organizatiile au ele obiectivul lor, insa esentialul pentru atingerea acestora consta in a sti sa castige serviciile angajatilor, sa-i motiveze pentru nivele inalte de performanta, asigurandu-se astfel ca acestia vor continua sa-si indeplineasca obligatiilor fata de organizatie.

        Aceasta este, de fapt, o problema a organizatiilor care tine de managementul resurselor umane si care consta in a reduce diferentele intre nevoile organizatiei si nevoile angajatilor, acceptand nevoile acestora din urma si utilizandu-se pentru a stimula participarea si performanta lor.

        Intreprinderile au, intr-adevar, nevoie sa diminueze costurile de productie, dar au nevoie mai ales de motivarea oamenilor in munca, ceea ce face ca atitudinea managerilor fata de angajati si reactia acestora la acesta atitudine sa capete o tot mai mare importanta.

        In acest context, o cerinta deosebit de importanta de care trebuie sa tina seama politica salariala o constituie asigurarea cadrului necesar pentru ca o parte echilibrata din valoarea nou creata sa revina angajatilor deoarece exagerarea dintr-o directie sau alta poate avea efecte nedorite atat in ceea ce priveste eficienta activitatii desfasurate cat si asigurarea caracterului stimulativ al salariului.

        In ceea ce priveste puterea sau autoritatea publica, aceasta priveste salariul, atat sub aspect economic cat si social, atat de pe pozitia pietei muncii cat si a institutiilor existente, de pe pozitia echilibrelor economice si a echilibrelor sociale.

        Prin urmare,contradictiile si dezacordurile generate de interesele divergente ale agentilor economici, care sunt sursa disfunctionalitatilor in cadrul organizatiilor, reclama dezvoltarea unor asemenea politici salariale care sa determine adeziunea angajatilor la organizatie, si care sa permita accentuarea cointeresarii acestora,  stimularea si motivarea lor, indeosebi pentru un aport sporit la performanta globala a intreprinderii pe termen mediu sau lung. Aceasta inseamna ca politica salariala trebuie, printer altele, sa fie rezultatul si totodata sa asigure concentrarea intereselor agentilor economici, ale partenerilor sociali atat sub aspectul recompensarii participarii la munca cat si al realizarii obiectivelor generale ale organizatiei.

        Daca la nivel macroeconomic, politica salariala este conceputa ca o componenta a strategiei economice generale, alaturi de politica ocuparii fortei de munca, de politica fiscala, monetara, bugetara si de credit, la nivel microeconomic politica salariala constituie parte intrinseca a strategiei firmei care implica o latura interna si una externa deoarece vizeaza:

-          modelarea si sustinerea prin salariu a raporturilor de munca din interiorul intreprinderii, respectiv a raportului dintre continutul muncii desfasurate si modalitatile de plata;

-          o anumita aliniere realizata prin mecanismele de piata intre nivelul si structura salariilor platite si cele practicate de alte firme cel putin pentru profesiile sau meseriile de baza

        Prin politica salariala organizatia se angajeaza in dezvoltarea unui sistem de salarizare vizand performanta in munca, aceasta inseamna ca urmareste sporirea caracterului incitativ al salariului, sustinerea presupune realizarea unei stranse legaturi intre rezultatele muncii pe de o parte si plata acesteia pe de alta parte.

        In tara noastra, dupa cum se apreciaza in unele publicatii de referinta, datorita faptului ca inca nu s-au modificat simtitor sistemele de salarizare, ca firmele nu si-au creat inca o politica proprie in materie de remunerare a muncii, salariul nu opereaza inca, in mod corespunzator pe piata muncii si isi indeplineste defectuos functiile sale de recompensare a muncii, de echilibru economic si social.

In perioada actuala, numai o parte din agentii economici au dovedit preocupare pentru stabilirea de criiterii specifice pentru evaluarea performantei profesionale individuale a personalului. De regula si acestia s-au limitat la evaluarea rezultatelor in munca si cele de comportament.

        Referitor la metodele de evaluare, respective de apreciere a rezultatelor personalului, specialistii in domeniu din diverse tari prezinta puncte de vedere diferite. Astfel, s-a generalizat in Anglia - aprecierea globala a colectivului, ierarhizarea personalului pe baza de scara de evaluare, in Franta - aprecierea individuala bazata pe comparatia rezultatelor obtinute de indivizii colectivului, in SUA - ierarhizarea persoanelor in cadrul colectivului in raport cu contributia la rezultatele globale obtinute, aprecierea numai a lucrarilor deosebite.

1.2 Sistemul de salarizare

Evolutia tarii noastre spre economia de piata a impus transformari de esenta si in ceea ce priveste legislatia muncii si protectiei sociale.

Actele normative ce fundamenteaza nouk sistem juridic in domeniul raporturilor de munca specific economiei de piata si care asigura partilor libertatea si initiativa in a decide cu privire la drepturile si obligatiile reciproce sunt: Legea nr. 13/1991 privind contractul colectiv de munca, Legea nr.14/1991 privind salarizarea, Legea nr. 15/1991 privind solutionarea conflictelor de munca, Legea nr. 1/1991 privind protectia sociaka a somerilor si reintegrarea lor profesionala.

Acest sistem juridic cuprinde, in principiu, doua directii, si anume:

drepturile si obligatiile reciproce ale salariatilor si patronilor sau conducatorilor de unitati ce se vor stabili prin cantractul colectiv de munca;

drepturile si obligatiile salariatilor ce se vor stabili prin contractul individual de munca, prin negociere libera a acestora, cu patrinii sau reprezentantii legali ai acestora.

Contractul colectiv de munca, potrivit Legii nr. 13/1991, pune bazele noilor raporturi de munca, in domeniul muncii. El reprezinta conventia dintre patroni si salariati prin care se stabilesc, in limitele prevazute de lege, clauzele privind conditiile de munca, partile fiind egale si lebere in negocierea clauzelor acestuia.

Contractul colectiv de munca se incheie in forma scrisa la nivel national, la nivelul ramurilor de activitate, grupurilor de unitati si unitatilor, se semneaza de catre participantii la negociere, se inregistreaza, se depune si se pastreaza, dupa caz, la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si la Directia de Munca si Protectia Sociala judeteana sau a municipiului Bucuresti (numai cel incheiat la nivelul unitatilor).

La nivelul unitatii, contractul colectiv de munca se incheie intre patron si salariati, salariatii fiind reprezentati de catre sindicate, iar daca acestia nu sunt membri de sindicat sau ai aceluiasi sindicat isi vor desemna prin vot secret, un reprezentant.

Contractul colectiv de munca se incheie pe o perioada determinata, care nu pot fi mai mica de un an, sau pe durata unei lucrari determinate, iar la expirarea termenului, partile pot hotari prelungirea acestuia. El inceteaza o data cu indeplinirea termenului sau terminarea lucrarii pentru care a fost incheiat, daca partile nu convin prelungirea aplicarii acestuie, precum si la data dizolvarii sau constituirii falimentului unitatii.

In conformitate cu prevederile contractului colectiv de munca, se incheie, intre patron si salariat, un contract individual de munca prin care se stabilesc drepturile si obligatiile reciproce privind conditiile de munca, salarizare etc

Pentru munca prestat in conditiile prevazute in contractul individual de munca, fiecare persoana are dreptul la un salariu in bani, convenit la incheierea contractului, conform prevederilor legale.

Potrivit Legii nr.14/1991, privind salarizarea, salariul cuprinde:

salariul de baza, ce se stabileste pentru fiecare salariat in functie de clasificarea, importanta, complexitatea lucrarilor ce revin postului in care este incadrat, pregatirea si competenta profesionala;

adaosurile si sporurile la salariul de baza in raport cu rezultatele obtinute, conditiile concrete in care se desfasoara activitatea si vechimea in munca.

Salariile individuale se stabilesc prin contractele individuale de munca fara a fi limitate si sunt confidentiale.

Legature salariului cu rezultatele muncii capata un continut particular, diferentiindu-se de la o forma de salarizare la alta sub influenta unui complex de factori si conditii variate ca natura si continut.

Formele de salarizare a personalului din cadrul societatilor comerciale sunt:

salarizarea pe baza de cote stabilite la 100, 1000, 10000 lei desfaceri.

Cotele se stabiles anual, individual sau colectiv pe unitati, grupe de unitati, pe produse sau grupe de produse, cu trei zecimale, fara rotunjiri, astfel:

Cota la 100, 1000 suma salariilor de baza anuale

10000 lei incasari = __________ ______ ____ __ x 100

din desfacere volumul planificat al desfacerilor pe

un an 1000 sau 10000 lei

Cand cota este individuala se ia in calcul salariul de baza individual si volumul planificat al desfacerilor de marfuri pentru lucratorul respectiv.

In acest caz salariul lucratorului pentru munca prestata se determina lunar pe baza volumului desfacerilor de marfuri realizat de fiecare lucrator si a cotelor de salarizare stabilite la 100, 1000 sau 10000 lei astfel:

Sr = Ci x Dri,

unde : Sr = salariul realizat de un lucrator;

Ci = cota individuala stabilita la 100, 1000 sau 10000 lei desfaceri;

Dri = desfaceri realizate individual.

In conditiile in care volumul de activitate realizat se urmareste pe intregul colectiv, iar pentru formatia de lucru respectiva sunt stabilite cote colective, suma cuvenita lunar rezulta prin aplicarea cotei colective la desfacerile obtinute de intreaga formatie, astfel:

∑Sr = Cc x Drc'

unde: ∑Sr = salariile realizate de colectivul de munca sau castigul global;

Cc = cota colectiva stabilita la 100, 1000 sau 10000 lei desfaceri;

Drc' = desfaceri realizate de intreaga formatie de lucru.

Acest castig global se repartizeaza fiecarui lucrator in functie de salariul de baza pentru timpul efectiv de lucru cu ajutorul "indicelui de repartizare", care se calculeaza cu patru zecimale, ca raport intre castigul global si salariile de baza pentru timpul efectiv de lucrat, astfel:

∑Sr

Ir = _______

∑Sbte

unde: Ir = este indicele de repartizare;

Sbte = salriile de baza pentru timpul efectiv lucrat.

Indicele astfel calculat se aplica la salariul de baza pentru timpul efectiv lucrat al fiecarui lucrator si se obtine salariul realizat de fiecare membru al formatiei.

salarizarea pe baza de cote procentuale se aplica personalului din

unitatile de desfacere cu amanuntul si de alimentatie publica cu activitate

restransa sau cu caracter sezonier. Prin aceasta forma de salarizare sunt

remunerati lucratori care vand marfuri prin comertul mobil, punctele de

desfacere din incinta unor institutii, punctele comerciale pentru desfacerea

narfurilor greu vandabile, unitatile de desfacere situate in punctele izolate in

afara localitatilor, precum si cei care se ocupa cu vanzarile directe la domicili-

ul cumparatorilor. Cotele procentuale sunt stabilite ca limite maxime. In aceste

cote sunt incluse unele cheltuieli ale unitatii care se suporta de lucratori din

veniturile realizate, cum sunt : taxele pentru apa, lumina, incalzire, cheltuieli

pentru curatenia localului, transportul marfurilor, pierderile normale la marfuri

etc..

Salariul realizat de lucratorii remunerati in aceasta forma se calculeaza astfel: prin aplicarea cotelor procentuale la volumul valoric al desfacerilor realizate de unitate se obtine castigul total, din care se scad cheltuielile suportate de acestia, iar partea care ramane se repartizeaza fiecarui lucrator in parte proportional cu salariul de baza pentru timpul efectiv lucrat pe baza indicelui de reaprtizare, astfel:

∑Sn = C%Dre - Cheltuieli

∑Src

Ir = ______

∑Sbte

Sri = Ir x Sbtei

unde : C% = reprezinta cota procentuala;

Sri = salariul realizat individual;

Sbtei = salariul de baza pentru timpul efectiv lucrat, individual;

salarizarea in acord direct proportional cu gradul de indeplinire a

planului se foloseste pentru remunerarea personalului operativ, de conducere, de specialitate si administrare din cadrul societatilor comerciale cu amanuntul si cu ridicata. Salariul realizat se acorda in raport direct proportional cu gradul de indeplinire a programului desfacerilor da marfuri, astfel : pentru fiecare procent de depasire a programului desfacerilor de marfuri lucratorii vor primi in plus cate un procent din salariul de baza pentru timpul efectiv lucrat, iar in cazul neindeplinirii programului desfacerilor pentru fiecare procent de nerealizare salariul de baza pentru timpul efectiv lucrat se va diminua cu cate un procent;

salarizarea in regie sau in raport cu timpul efectiv lucrat se aplica

pentru acele categorii de personal pentru care se stabilesc sarcini concrete de munca. Salariul de baza se acorda lucratorului in raport cu timpul lucrat in conditiile realizarii integrale a sarcinilor de munca. Se calculeaza astfel:

Sr = Sbz x T

unde: Sr = salariul realizat;

Sbz = salariul de baza zilnic;

T = timpul efectiv lucrat, exprimai in zile, iar:

Sb

Sbz = _____

Nz

unde: Sb = salariul de baza

Nz = numarul de zile lucratoare din luna pentru care se calculeaza;

salarizarea pe baza de tarife se aplica personalului din activitatea

de prestari servicii, iarsalariul se va calcula astfel:

St = I x T

unde: I = volumul incasarilor;

T = tariful stabilit la 1000 lei incasari.

In afara de formele de salarizare, sistemul de salarizare mai cuprinde:

sistemul de sporuri, care este instrumentul cu ajutorul caruia se

asigura recompensarea personalului pentru vechime in munca, pentru munca de noaptea, pentru munca suplimantara etc..

De exmplu intr-una din ramurile economiei nationale s-au identificat urmatoarele sporuri la salarii care se acorda dupa cum urmeaza:

pentru vechime in munca, astfel : pentru vechime intre 3 - 5 ani sporul este de 5% ; 5- 10 ani - 10% ; 10 - 15 ani - 15% ; 15 - 25 ani - 20% ; peste 25 de ani - 25%.

pentru munca de noapte. Personalul care lucreaza in schimbul de noapte si are program de 7 ore primeste salariul cuvenit pentru 8 ore. Atunci cand programul in timpul noptii este de 8 ore, pentru munca prestata se acorda un spor de 25 % din salariul de baza, daca timpul lucrat noaptea reprezinta cel putin jumatate din programul de lucru;

pentru munca suplimentara. Personalul care lucreaza peste durata normala a zilei de lucru sau in zilele de repaus saptamanal ori in alte zile in care, potrivit legii, nu se lucreaza, in principiu, i se da in compensare timpul liber corespunzator. Atunci cand nu se poate asigura asemenea recuperari, munca suplimentare se plateste cu un spor de 100 % din salariul de baza orar. Pentru munca prestata in zilele de repaus saptamanal, sau in alte zile in care potrivit reglementarilor in vigoare nu se lucreaza, se acorda un spor egal cu 100 % din salariul de baza cuvenit pentru timpul lucrat.

Personalul care prin natura muncii lucreaza peste programul normal de munca poate primi un spor de pana la 100 % :

pentru exercitatrea unei functii suplimentare se acorda un spor de 50 % din salariul de baza al functiei inlocuite;

pentru utilizarea cel putin a unei limbi straine acolo unde necesitatile postului o impun se acorda un spor de 10 % din salariul de baza;

pentru conditiile grele de munca si conditii periculoase se poate acorda un spor de pana la 15 %;

sistemul premial, care asigura legarea tot mai stransa si nemijlocita a cuantumului total al castigurilor lucratorilor de rezultatele efective obtinute in unitatea in care lucreaza.

Personalul din cadrul societatilor comerciale poate beneficia de premii, in cursul si la sfarsitul anului din fondul de participare a angajatilor la profitul societatii ce se constituie anual, la dispozitia societatii, pe baza rezultatelor economice ale anului anterior, dintr-o cota de 10 % din profitul ramas dupa plata impozitului datorat potrivit legii.

Premiile din fondul de participare a angajatilor la profitul societatii se acorda dupa cum urmeaza:

50 % in cursul anului;

50 % la sfarsitul anului, dupa incheierea bilantului general.

Premiile cuvenite intregului personal pot fi reduse sau anulate de conducerea societatii comerciale, in cazul lucratorilor care in cursul anului se fac vinovati de abateri sau neajunsuri in munca desfasurata.

Premiile ce se acorda unu lucrator in cursul anului si la sfarsitul anului sunt neplafonate, in conditiile indeplinirii si depasirii sarcinilor stabilite.

Aspecte juridice privind salariile

Prin legea nr. 53/2003 - Codul Muncii se prevede:

"Art. 154 - (1) Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.

(2) Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani.

Art. 155 - Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri.

Art. 156 - Salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorului

Prin Codul Muncii (Lege nr. 53/2003) se prevede:

"Art. 10 - Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru el si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu.

Art. 11 - Clauzele contractului individual de munca nu pot contine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de munca.

Art. 12 - (1) Contractul individual de munca se incheie pe durata nedeterminata.

(2) - Prin exceptie, contractul individual de munca se poate incheia si pe durata determinata, in conditiile expres prevazute de lege.

Art. 14 - (1) In sensul prezentului cod, prin angajator se intelege persoana fizica sau juridica ce poate, potrivit legii, sa angajeze forta de munca pe baza de contract individual de munca.

Art. 16 - (3) Munca prestata in temeiul unui contract individual de munca ii confera salariatului vechime in munca.

Art. 35 - (1) Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.

(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii.

(3) Salariatii care cumuleaza mai multe functii sunt obligati sa declare fiecarui angajator locul unde exercita functia pe care o considera de baza.

Art. 82 - (1) Contractul individual de munca pe durata determinata nu poate fi incheiat pe o durata mai mare de 18 luni.

Art. 101 - (1) Angajatorul poate incadra salariatii cu program de lucru corespunzator unei fractiuni de norma de cel putin doua ore pe zi, prin contracte individuale de munca pe durata nedeterminata sau pe durata determinata, denumite contracte individuale de munca cu timp partial.

(2) Contractul individual de munca cu timp partial se incheie numai in forma scrisa.

(3) Durata saptamanala de lucru a unui salariat angajat cu contract individual de munca cu timp partial este inferioara celei a unui salariat cu norma intreaga comparabil, fara a putea fi mai mica de 10 ore.

Art. 108 - timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.

Art. 109 - (1) Pentru salariatii angajati cu norma intreaga, durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana."

Desfasurarea unor activitati, pe cat de numeroase, pe atat de diversificate, se face pe baza unor contracte/conventii civile, incheiate in baza Codului civil.

CONTRACTUL CIVIL este acordul intre doua sau mai multe persoane in scopul de a produce efecte juridice, constand, in general, in realizarea unui produs, executarea unei lucrari, prestarea unui serviciu. Contractul civil este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita executant/prestator, se obliga sa realizeze un produs, sa execute o lucrare, sa presteze un serviciu pentru si sub autoritatea unui beneficiar, persoana fizica sau juridica, in schimbul platii convenite.

Contractele civile nu sunt legate de timp, nu se incheie cu timp integral de lucru si nici cu timp partial de lucru, nu se incheie nici pe durata nedeterminata, nici pe durata determinata; ele au menirea de a produce efecte juridice constand in "a da", "a face", respectiv de realizare a unui bun, de executare a unei lucrari, de prestare a unui serviciu.

PERSOANA juridica poate incheia contracte civile nu in calitate de angajator, ci de beneficiar. Persoana fizica poate incheia contracte civile atat in calitate de beneficiar, cat si de executant. ESTE INTERZISA, sub sanctiunea nulitatii absolute, incheierea atat a unui contract civil in scopul prestarii unei munci sau a unei activitati ilicite ori imorale.

Munca prestata in temeiul unui contract civil nu-i confera executantului vechime in munca. Persoanele care desfasoara activitate pe baza de contract civil nu au calitate de salariat, iar beneficiarul nu are calitate de angajator; beneficiarul nu are obligatia legala de a infiinta un "registru general de evidenta al contractelor civile", respectiv al prestatorilor.

Persoanele care desfasoara activitate pe baza de contracte civile nu au "functie" si nici "functie de baza", nu pot cumula mai multe functii si nu se pot afla in "incompatibilitate pentru cumulul unor functii" si nu sunt obligate sa declare nici unui beneficiar sau institutii de stat ce activitati desfasoara pe baza de contract civil (intrucat beneficiarul are obligatia legala sa-i calculeze, retina si vireze impozitul).

1.4. Calculul salariilor

1.4.1 Determinarea venitului brut

Salariul este expresia baneasca a partii din venitul national destinat consumului individual si repartizata celor ce muncesc, proportional cu cantitatea si calitatea muncii depuse. Salariile se platesc angajatilor in doua transe: chenzina I (avans) si chenzina a II-a (lichidare). Plata chenzinei I se face pe baza "Listei de avans chenzinal", iar plata chenzinei a II-a pe baza "Statului de plata al salariilor".

Venitul reprezinta sumele sau valorile incasate sau de incasat din: livrari de bunuri, executari de lucrari, prestari de servicii, executari de obligatii legale sau contractuale.

Potrivit Codului fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract de individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate de munca.

Potrivit noii reglementari, sunt asimilate salariilor, pe langa veniturile prevazute in Ordonanta Guvernului nr. 7/2001, si sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice.

Veniturile salariale obtinute de angajati se compun din:

Sau

Salariul realizat - calculat in functie de salariul de baza si de forma de salarizare aplicata (salarizare in regie - pentru timpul lucrat; salarizare in acord - in functie de normele de munca; salarizare in cote procentuale - calculat la volumul vanzarilor).

Salariul realizat poate fi egal, mai mare sau mai mic decat salariul de baza negociat. El reprezinta o suma bruta.

Adaosurile si sporurile din salariu (indemnizatie de conducere, indemnizatie de zbor, spor de vechime, spor de noapte, spor de stres, spor de lucru in subteran, spor de periculozitate, spor de toxicilitate etc.) - se calculeaza fie in suma fixa, fie ca procent din salariul de baza, proportional cu timpul lucrat in alte conditii.

Prin insumarea veniturilor brute lunare realizate de toti salariatii societatii comerciale, se obtine Fondul de salarii brut realizat in luna respectiva. El constituie pentru societatea comerciala o cheltuiala.

Ordonanta de urgenta nr. 138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial, Partea I nr. 1281 din 30/12/2004)

Conform acesteia, incepand cu anul 2005

Art. 3. - La calculul deducerilor personale lunare degresive potrivit art. 1 in functie de venitul brut lunar din salarii si de numarul de peroane aflate in intretinerea contribuabilului s-a utilizat urmatorul algoritm de calcul:

Pentru un venit brut lunar din salarii de pana la 1.000 lei:

Fara persoane in intretinere: 250 lei

Cu o persoana aflata in intretinere: 350 lei

Cu 2 persoane aflate in intretinere: 450 lei

Cu 3 persoane aflate in intretinere: 550 lei

Cu 4 persoane aflate in intretinere: 650 lei

Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1.000 lei - 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive si urmeaza sa fie stabilite prin ordin al MF.

Pentru un venit brut lunar din salarii peste 3.000 lei: deducerea personala lunara este 0 (zero).

VBL - venit brut lunar

1.4.2. Retineri din salarii

Prin insumarea salariului realizat cu adaosurile si sporul la salariu, rezulta Venitul brut realizat. Din venitul brut al angajatului se efectueaza urmatoarele retineri individuale:

a)      Contributia angajatului la asigurarile sociale - de 9,5% x venitul brut realizat -> constitue datorie fata de bugetul A.S.

b)      Contributia angajatorului la fondul de somaj - de 1% x salariul de baza -> constituie datorie fata de fondul de somaj

c)      Contributia angajatului la asigurarile sociale de sanatate - de 6,5% x venitul brut realizat -> constituie datorie fata de Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate

d)     Impozitul pe venitul din salarii, calculat prin aplicarea cotei unice de impozitare de 16% asupra venitului impozabil -> constituie datorie la bugetul statului

e)      Avansul achitat angajatului la chenzina I

f)       Alte retineri - rate locuinte, chirii, pensii alimentare, imputatii etc. -> constituie datorie fata de creditorii respectivi.

Dupa scaderea din venitul brut realizat a tuturor retinerilor individuale, ramane restul de plata care se achita angajatilor din casierie la data chenzinei a II-a.

1.4.3. Impozitul pe salarii

Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar reprezentand plati anticipate, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.

Impozitul lunar se determina astfel:

La locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii si a cheltuielilor profesionale, si deducerile personale acordate pentru luna respectiva;

Pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

Platitorii de venituri din salarii care efectueaza regularizarea anuala a impozitului determina impozitul anual pe veniturile din salarii prin aplicarea baremului anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil, asupra bazei de impozitare anuale, determinata ca diferenta intre venitul net anual corectat cu diferenta de cheltuiala profesionala si suma deducerilor personale cuvenite in acel an si, dupa caz, cotizatia de sindicat platita conform legii.

In situatia in care contribuabilul realizeaza numai venituri de natura salariala la functia de baza ca fiind angajat permanent si beneficiaza de deducerile prevazute la art.86 alin.(1) lit. c)-f) din Codul fiscal, atunci operatiunea de acordare a deducerilor si stabilire a impozitului pe venit se efectueaza de organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al contribuabilului.

Ordin emis de ministrul finantelor publice, 10 ianuarie 2005

Cap. I Art. 43: pct. 1: Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din:

a)      Activitati independente;

b)      Salarii;

c)      Cedarea folosintei bunurilor;

d)     Pensii;

e)      Activitati agricole;

a)      Premii;

b)      Alte surse

este de 16% aplicata asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din categoria respectiva

CAPITOLUL II: CONTABILITATEA SALARIILOR

2.1 Sarcinile contabilitatii salariilor

Contabilitatea salariilor are ca sarcina sa asigure informarea necesara asupra timpului efectiv lucrat, lucrului efectuat, retinerile din salarii ale fiecarui angajat si datoriile pe care angajatorul le are asupra bugetului statului privind salariile angajatilor. Cea dea doua sracina pe care o are contabilitatea salariilor este aceea de a calcula si de a inregistra salariile conform normelor in viguare si de a prezenta situatia fiecarui angajat in parte si datoriile pe care angajatorul le are asupra angajatilor.

2.2 Conturile folosite pentru evidenta salariilor

Evidenta contabila a salariilor se tine cu ajutorul conturilor din clasa 4,grupa 42:

Contul 421 - personal salarii datorate, tine evidenta sumelor datorate angajatilor ca salarii si decontarile acestora. Cont de obligatii salariale de Pasiv. Se crediteaza cu salariile calculate conform statelor de plata si suportate pe cheltuieli (641). Se debiteaza cu retinerile din salarii (4312 CAS, 4314 CASS, 4372 CFS), cu avansul chenzinal (425)acordat anterior si retinut,cu retinerile datorate tertilor(ratemarfuri,locuinta,credite,CAR etc),cu sumele platite in numerar (5311)sau prin card(5121), cu sumele neridicate in termen legal (426). Soldul creditor reprezinta salarii datorate si nachitate inca.

Contul 423 - personal ajutoare materiale datorate, tine evidenta sumelor datorate angajatilor ca ajutoare materiale pentru incapacitate temporara de munca, pentru concedii de maternitate, ajutor de deces si alte ajutoare materiale. Cont de obligatii de Pasiv. Se crediteaza cu sumele datorate angajatilor ca ajutoare materiale si suportate de unitate pe cheltuieli (645), suportate de bugetul asigurarilor sociale (4311). Se debiteaza cu retinerile reprezentand contributia la asigurarile sociale (4312 CAS), la fondul de somaj (4372 CFS), impozit (444), sumele platite angajatului cu numerar (5311) sau pe card (5121) si cu sumele neridicate in termen legal (426). Soldul creditor reprezinta ajutoare materiale datorate angajatilor.

Contul 424 - participarea pesonalului la profit, tine evidenta sumelor datorate angajatilor ca stimulente din profitul exercitiiului sau din profitul reportat. Cont de obligatii de Pasiv. Se crediteaza cu sumele datorate angajatilor din profitul exercitiului curent (129) sau din profitul reportat (117). Se debiteaza cu impozitul retinut (444), cu sumele datorate angajatilor, cu sumele neridicate in termen legal (426). Soldul creditor reprezinta sume datorate angajatilor ca participare la profit.

Contul 425 - avansuri acoradate personalului, tine evidenta sumelor acordate ca avansuri salariale. Cont de creante ,de Activ. Se debiteaza cu avansurile salariale platite (5311). Se crediteaza cu avansurile platite anterior si retinute prin statul de plata (421) sau din ajutoare materiale (423). Soldul debitor reprezinta avansul salarial acordat si nedecontat.

Contul 426 - drepturi de personal neridicate, tine evidenta sumelor neridicate da angajati reprezentand salarii, ajutoare, preme , stimulente. Cont de obligatii ,de Pasiv. Se crediteaza cu sumele neridicate reprezentand salarii, premii (421), ajutoare materiale (423) si stimulente din profit (424) neridicate. Se debiteaza cu sumele platite ulterior (531) si cu salariile neridicate prescrise si care se fac venituri ale unitatii (7588) ori care se datoreaza bugetului statului (4481). Soldul creditor reprezinta salarii neridicate, neprescrise inca.

Contul 427 - retineri datorate tertilor ; tine evidenta sumelor retinute din salarii, reprezentand marfuri, locuinte, credite la banca, CAR (casa de ajutor reciproc) (proprii popriri datorate tertilor. Cont de Pasiv. Se crediteaza cu sumele retinute angajatilor din salarii(421) si din ajutoare materiale (423). Se debiteaza cu retinerile datorate si virate tertilor (512) si cu sumele platite in numerar. Soldul creditor reprezinta sume datorate tertilor nevirate inca.

Contul 428 - alte datorii si creante in legatura cu personalul, se dezvolta in conturi sintetice de gradul II.

Contul 4281 - alte datorii in legatura cu personalul. Cont de obligatii, de Pasiv. Se crediteaza cu sumele datorate personalului, reprezentand salarii si indemnizatii aferente exercitiilor anterioare neachitate la timp (641, 645). Se debiteaza cu sumele platite angajatilor(5121, 5311).. Soldul creditor reprezinta alte datorii fata de personal

Contul 4282 - alte creante in legatura cu personalul. Cont de creante de Activ. Se debiteaza cu sume reprezentand creante ale unitatii fata de angajatii carora li s-au acordat anterior si sporuri, adaosuri, indemnizatii necuvenite (7588) sau contravaloarea achipamentelor de lucru sau de protocol suportata de angajati (303) precum si alte debite fata de angajati (706 ). Se crediteaza cu sumele retinute prin statul de plata (421) si cu sumele incasate in numerar (5311). Soldul debitor reprezinta alte creante in legatura cu personalul.

2.3 Operatii economice si documente justificative privind evidenta salariilor.

1. Plata avans chenzinal conform listei de avans.

425 A + D 425 = 5311

5311 A - C

2. Inregistrare cheltuieli cu salariile conform statului de plata.

___ ___

A + D 641 = 421

421 P + C

3. Inregistrarea retinerilor din salarii conform statului de plata.

___ ____

P - D 421 = %

4312 P + C 4312

4372 P + C 4372

4314 P + C 4314

444 P + C 444

425 P + C 425

427 P + C ____ 427

4. Obligatiile sociale ale firmei calculat in baza statului de plata.

a)      CAS

____ ____

4311 P + C 6451 = 4311

6451 A + D

b)      CFS

____ ____

4371 P + C 6452 = 4371

6452 A + D

c)      CASS

____ ____

4313 P + C 6452 = 4313

6452 A + D

d)     Contributia la fondul national de sanatate

____ ____

P + C 6453 = 446/ fond national de sanatate

6453 A + D

e)      Contributia la fondul de risc si accidente

____ ____

P + C 6454 = 446/fond de risc si accidente

6454 A + D

f)       Contributie la fondul de garantare a creantelor salariale

____ ___

P + C 6455 = 446/fond de garantare a creantelor salariale

6455 A + D

g) Comision camera de munca

___ ___

P + C 635 = 446/comision camera de munca

A + D

5. Virarea obligatiilor aferente salariilor conform O.P.

5121 A -C % = 5121

4311 P - D 4311

4312 P - D 4312

4313 P - D 4313

4314 P - D 4314

4371 P - D 4371

4372 P - D 4372

427 P - D 427

444 P - D 444

446 P - D 446 ____

Capitolul III : CONTABILITATEA SALARIILOR LA S.C. ROLLING S.R.L. PLOIESTI

Prezentarea societatii

Societatea comerciala " Rolling " S.R.L., are sediul in Ploiesti, strada Gheorghe Doja, nr. 42, judetul Prahova, telefon 0244/125073 si 115322.

Societatea comerciala a fost infiintata ca urmare a Hotararii Guvernului nr. 1200 din 12.11.1990 la 01.03.1991 si a fost inregistrata la Registrul Comertului cu nr. J/29/96/01.03.1991 si are codul fiscal 1351808/30.10.1992 .

La constituire, societatea a avut un capital social de 11.690 lei, din care 4.870 lei mijloace fixe si 6.820 lei mijloace circulante, capital subscris si varsat integral la Statul Roman.

Ca urmare a aplicarii HG 26/1992, capitalul social a fost majorat la 46.748 lei, iar prin Actul de transmitere nr. 1806/04.06.1993 , s-au transmis la F.P.S. si F.P.P. cele 93.496 actiuni, cu valoare nominala de 50 bani fiecare, dupa cum urmeaza:

46.748*0,7=32.723,6 lei la F.P.S

46.748*0,3=14.024,4 lei la F.P.P I Banat-Crisana

Reevaluarea patrimoniului societatii conform HG 500/1994 a majorat corespunzator capitalul social la 204.396 lei , valoare divizata in 81.758 actiuni a cate 2,5 lei fiecare, cu urmatoarea distribuire la cei doi actionari:

57231 actiuni aferente F.P.S

24527 actiuni aferente F.P.P I Banat-Crisana

Profil de activitate

Obiectul de activitate al societatii asa cum este stipulat in statut, cuprinde comercializarea de marfuri.

Aceasta activitate se desfasoara in prezent, intr-o retea formata din 3 magazine

v  Magazinul Roxim

v  Magazinul Dacris

v  Magazinul Manro

Toate cele 3 magazine se afla sub directa gestiune a S.C. "Rolling" S.A

Personalul operativ care deserveste aceasta retea este format din salariatii societatii. Prin activitatea indelungata in domeniu, s-a ajuns la stabilirea unor legaturi traditionale, cu furnizorii de marfuri.

Circa 80% din volumul de marfuri este livrat de:

v  S.C. "Kaufland" S.A. Ploiesti

v  S.C. "Plus" S.A. Ploiesti

v  S.C. "Dorna" S.A. Bucuresti

v  S.C. "Piritex" S.A. Bucuresti

v  S.C. "Danone" S.A. Adjud

In ceea ce priveste PUNCTUL DE VEDERE AL CLIENTILOR fata de produsele oferite de societate, aceasta nu este exprimata in plangeri sau reclamatii inregistrate, cel mult unele retineri datorate nivelului preturilor.

Indicatori economico-financiari privind activitatea SC "Rolling" S.R.L Ploiesti

Nr crt	Indicatori	u/m
	Cifra de afaceri	lei
	Chelt	lei
	Profit brut	lei
	Nr total salariati	nr
	a)TESA	nr
	b)muncitori	nr
	W/total pers
	W/TESA
	W/Muncitor

3.2. Monografia contabila a S.C. "Rolling" S.R.L Ploiesti

Situatia initiala

ACTIV

v     Terenuri    1200 lei

v     Mijloace de transport 2000 lei

v     Marfuri 9382 lei

v     Debitori diversi    1500 lei

v     Disponibil la banca 6000 lei

v     Numerar in casierie    3000 lei

v     Cheltuieli de constituire 300 lei

TOTAL ACTIV 23382 lei

PASIV

v     Capital social    9000 lei

v     Rezerve 2500 lei

v     Furnizori 1000 lei

v     Credite bancare pe termen lung 2500 lei

v     Rezultatul reportat    800 lei

v     Prime de capital 400 lei

v     Diferente de pret la marfuri    1800 lei

v     Personal - salarii datorate    3500 lei

v     Impozit pe profit    200 lei

v     TVA de plata    200 lei

v     TVA neexigibila    1482 lei

TOTAL PASIV 23382 lei

Bilant la 30 noiembrie 2007

3.2. Monografie contabila privind salariile la SC Anteco SA Ploiesti

1. Se realizeaza majorarea capitalului social din rezerve cu suam de 500 lei.

Inregistrare majorare capital social.

___ ____

1012 P + C 106 = 1012 500 lei

106 P - D

2. Se subscrie un capital in suma de 3000 lei, 3000 de actiuni iar cheltuielile de constituire sunt platite prin banca in suma de 300 lei. Capitatlul subscris este varsat in procent de 25% in contul de la banca, 25% in casierie iar restul de 50% un aport in natura concretizat intr-un mijloc de transport.

a)      Inregistrarea subscrierii capitalului.

___ ____

P + C 456 = 1011 3000

A/P + D

b)      Inregistrarea aportului in bani si natura la capitalul social.

____

A/P - C    % = 456 3000

A + D 5121 750

A + D 5311 750

2133 A + D 2133 ____ 1500

c)      Inregistrarea majorarii capitalului social varsat.

____ ____

P - D 1011 = 1012 3000

P + C

d)     Inregistrarea achitarii cheltuielilor de constituire platite prin contul de la banca.

A + D 201 = 5121 300

5121 A - C

3. Se inregistreaza achizitionarea de marfuri in valoare de 1000 lei la care adaosul comercial = 30%.

a)      Inregistrarea achizitionarii de marfur conform facturii fiscale din data de 10.12.2007.

___ ___

P + C % = 401 1190

371 A + D 371 1000

4426 A + D 4426 ____ 190

b) Inregistrare adaos comercial si TVA neexigibila conform NRDC nr 15/12.2007

___ ____

A + D 371 = % 547

P + C 378 300

4428 P + C ____ 4428 247

4. Se inregistreaza ridicare sumei de a banca si se achita avansul salarial.

a)      Inregistrarea ridicarii sumei de la banca.

A - C 581 = 5121 2000

A + D

____ ___

581 A - C 5311 = 581 2000

5311 A + D

b)      Inregistrarea achitarii avansului.

___ ____

A + D 425 = 5311 2000

A - C

5. Se inregistreaza vanzarea de marfuri in suma de 3000 lei.

Inregistrarea vanzarii de marfuri.

____ ____

A + D 4111 = % 3570

P + C    707 3000

4427 P + C    _____ 4427 570

6. Se inregistreaza incasarea unor venituri din dobanzi in suma de 6000 lei

aferente disponibilitatilor bancare.

Inregistrarea incasarii dobanzii.

____ ___

P + C 5121 = 766 6000

5121 A + D

7. Se inregistreaza achizitionarea de materiale consumabile in suma de 500 lei.

Inregistrarea achizitionarii de materiale consumabile.

___ ___

P + C % = 401 595

A + D 302 500

4426 A + D 4426 ____ 95

8. Se inregistreaza achitarea furnizorului de materiale consumabile.

Inregistrare achitare furnizor de materiale consumabile.

P - D 401 = 5311 595

A - C

9. Se inregistreaza conform statului de plata fond salarii in suma de 6817 lei.

Inregistrare fond salarii conform statului de plata.

421 P + C 641 = 421 6817 lei

641 A + D

10. Se inregistreaza retinerile din salarii conform statului de plata.

a)      Inregistrare CAS angajati.

____ ____

P + C 6453 = 4312 919 lei

A + D

b)      Inregistrare CFS angajati.

____ ____

P + C 6453 = 4372 82 lei

A + D

c)      Inregistrare CASS angajati.

____ ____

4314 P + C 6453 = 4314 587 lei

A + D

d) Inregistrare impozit pe salarii.

___ ___

444 P + C 698 = 444 1238 lei

698 A + D

11. Se inregistreaza obligatiile sociale ale firmei

a)      Inregistrarea obligatiilor sociale ale angajatorului fata de stat CAS.

P + C 6451 = 4311 2056.10 lei

6451 A + D

b)      Inregistrarea obligatiilor sociale ale angajatorului fata de stat CFS.

4371 P + C 6452 = 4371 260.25 lei

6452 A + D

c)      Inregistrarea obligatiilor sociale ale angajatorului fata de stat CASS.

4313 P + C 6451 = 4313 729.5 lei

6451 A + D

d)     Inregistrarea obligatiilor angajatorului fata de stat privind fondul de indemnizatii si concedii medicale.

___ ___

447 P + C 635 = 447/fond de indemnizatii si 78 lei

635 A + D concedii medicale

e)      Inregistrarea obligatiilor angajatorului fata de stat privind fondul de risc.

___ ___

447 P + C 635 = 447/fond de risc 78 lei

635 A + D

f)       Inregistrarea obligatiilor angajatorului fata de stat privind ITM.

___ ___

447 P + C 635 = 447/ ITM 78 lei

635 A + D

12. La data de 15.12.2007 conform A.E nr 259 se vand marfuri in valoare

de 5000 lei.

Inregistrare vanzare marfuri.

____ ____

418 A + D 418 = % 5950

707 P + C 707 5000

4428 A/P + C 4428 950

13. La data de 17.12.2007 se emite factura pentru marfurile vandute.

a) Inregistrare emitere factura.

____ ____

418 A - C 4111 = 418 5950

4111 A + D

b) Inregistrare transformare TVA neexigibila in TVA colectata.

____ ____

4428 A/P - D 4428 = 4427 950

4427 P + C

14. Se inregistreaza incasarea creantei prin banca.

Inregistrare incasare creanta prin banca.

____ ____

4111 A - C 5121 = 4111 5950

5121 A + D

15. Se inregistreaza achitatrea chenzinei a doua conform statului de plata.

a) Inregistrarea ridicarii sumei de la banca

___ ____

5121 A - C 581 = 5121 4817

581 A + D

___ ____

581 A - C 581 = 5311 4817

5311 A + D

b) Inregistrarea achitarii chenzinei a doua.

___ ____

A + D 425 = 5311

5311 A - C

16. Se inregistreaza virarea obligatiilor aferente asalriilor.

a) Inregistrarea ridicarii sumei de la banca.

___ ____

5121 A - C 581 = 5121

581 A + D

____ ___

581 A - C 5311 = 581

5311 A + D

b) Inregistrarea virarii obligatiilor aferente salariilor.

____ _____

A - C % = 5311 6105.85

P - C     4311 2056.10

P - C     4312 919

P - C     4313 729.50

P - C 4314 587

4371 P - C 4371 260.25

4372 P - C 4372 82

444 P - C 444 1238

447 P - C 447 ______ 234

17. Se inregistreaza inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri.

a) Inregistrarea inchderii conturilor de cheltuieli.

___ _____

121 A /P + D 121 = % 12922.85

635 A - C 635 234

641 A - C 641 6817

6451 A - C 6451 2785.6

6452 A - C 6452 260.25

6453 A - C 6453 1588

698 A - C ____ 698 1238

b) Inregistrarea inchiderii conturilor de venituri.

___ ____

A/P + C % = 121 14000

P - D 707 8000

766 P - D 766 ____ 6000

18. Se calculeaza si se inregistreaza impozitul pe profit.

Profit = Venituri totale - Cheltuieli

Profit = 14000 - 12922.85

Profit = 1077.15

Impozitul pe profit = 1077.15 * 16 %

Impoztiul pe profit = 172.34

Inregistrarea impozitului pe profit

___ ____

P + C 691 = 4411 172.34

691 A + D

19. Se inregistreaza regularizarea TVA.

Inregistrare regularizare TVA.

____ _____

A - C 4427 = % 1520

P - D 4426 285

4423 P + C ____ 4427 1235

(2c) 3000 3000 (2c) 9000 Si

RD: 3000 RC: 3000 500 (1)

TSD:3000 TSD:3000 3000 (2c)

RD: -- RC: 3500

TSD:-- TSC: 12500

SFC: 12500

400 Si (1) 500 2500 Si

RD: -- RC: -- RD: 500 RC: --

TSD:-- TSC: 400 TSD: 500 TSC: 2500

SFC: 400 SFC: 2000

117 121

800 Si (17a) 12922.85 14000 (17b)

RD: -- RC: -- RD: 12922.85 RC: 14000

TSD: -- TSC: 800 TSD: 12922.85 TSC: 14000

SFC: 800 SFC: 1077.15

2500 Si Si 300

RD:-- RC: -- (2d) 300________________

TSD: -- TSC: 2500 RD: 300 RC: --

SFC: 2500 TSD: 600 TSC: --

SFD: 600

Si 1200________________ Si 2000

RD: -- RC: -- (2b) 1500_______________

TSD: 1200 TSC: 1200 RD: 1500 RC: --

SFD: 1200 TSD: 3500 TSC: --

SFD: 3500

_(7) 500_____________ Si 9382

RD: 500 RC: -- (3a) 1000

TSD: 500 TSC: --_ (3b) 547_______________

SFD: 500 RD: 1547 RC: --

TSD:10929 TSC: --_

SFD: 10929

1800 Si (8) 595 1000 Si

300 (3b)_ 1190 (3a)

RD: -- RC: 300 595 (7)_

TSD: -- TSC: 2100_ RD: 595 RC: 1785

SFC: 2100 TSD: 595 TSC: 2785_

SFC: 2190

4411 418

200 Si (12) 5950 5950 (13a)

172.34 (18a) RD: 5950 RC: 5950

RD: -- RC : 172.34 TSD: 5950 TSC: 5950

TSD: -- TSC : 372.34_

SFC : 372.34

421 425

3500 Si (4b) 2000

(15b) 4817________________

RD: -- RC: 6817 RD: 6817 RC:--

TSD: -- TSC: 10317_ TSD: 6817 TSC: --__

SFC: 10317 SFD: 6817

(16b) 2056.10 2056.10 (11a) (16b) 919 919 (10a)_

RD: 2056.10 RC: 2056.10 RD: 919 RC: 919

TSD: 2056.10 TSC: 2056.10 TSD: 919 TSC: 919_

(16b) 729.5 729.5 (11c) (16b) 587 587 (10c)

RD: 729.5 RC: 729.5 RD: 587 RC: 587

TSD: 729.5 TSC: 729.5 TSD: 587 TSC: 587_

(16b) 260.25 260.25(11b)_ (16b) 82 82 (10b)_

RD : 260.25 RC: 260.25 RD: 82 RC: 82

TSD: 260.25 TSC: 260.25_ TSD: 82 TSC: 82_

(5) 3570 5950 (14) 200 Si

(13a) 5950__________________

RD: 9520 RC: 5950 RD: -- RC: 1235

TSD: 9520 TSC: 5950 TSD: -- TSC: 1435_

SFD: 3570    SFC: 1435

(3a) 190 570 (5)

(19) 1520 950 (13b)_

RD: 285 RC: 285 RD: 1520 RC: 1520

TSD: 285 TSC: 285_ TSD: 1520 TSC: 1520_

(13b) 950 1482 Si (16b) 1238 1238 (10d)

247 (3b) RD: 1238 RC: 1238

950 (12)_ TSD: 1238 TSC: 1238

RD: 950 RC: 1197

TSD: 950 TSC: 2679_

SFC: 1729

(16b) 234 78 (11d) (2a) 3000 3000 (2b)

78 (11e) RD: 3000 RC: 3000

78 (11j) TSD: 3000 TSC: 3000

RD: 234 RC: 234

TSD: 234 TSC: 234

Si 1500____________ Si 6000 300 (2d)

RD: -- RC: -- (2b) 750 2000 (4a)

TSD: 1500 TSC: -- (6) 6000 4817 (15a)

SFD: 1500    (14) 5950 6105.85 (16a)

RD: 12700 RC: 13222.85

TSD: 18700 TSC: 13222.85_

SFD: 5477.15

Si 3000 2000 (4b) (4a) 2000 2000 (4a)

(2b) 750 595 (8) (15a) 4817 4817 (15a)

(4a) 2000 4817 (15b) (16a) 6105.85 6105.85 (16a)

(15a) 4817 6105.85 (16b) RD: 12922.85 RC: 12922.85

(16a) 6105.85________________ TSD: 12922.85 TSC: 12922.85

RD: 13672.85 RC: 13517.85

TSD: 16674.85 TSC: 13517.85

SFD: 3155

(11d) 78 234 (17a) (9) 6817 6817 (17a)

(11c) 78 RD: 6817 RC: 6817

(11j) 78__________________ TSD: 6817 TSC: 6817_

RD: 234 RC: 234

TSD: 234 TSC: 234

(11a) 2056.10 2785.6 (17a) (11b) 260.25 260.25 (17a)

(11c) 729.5____________________ RD: 260.25 RC: 260.25

RD: 2785.6 RC: 2785.6 TSD: 260.25 TSC: 260.25

TSD: 2785.6 TSC: 2785.6_

(10a) 919 1588 (17a) (18a) 172.34____________

(10b) 82 RD: 172.34 RC: --

(10c) 587__________________ TSD: 172.34 TSC: --_

RD: 1588 RC: 1588 SFD: 172.34

TSD: 1588 TSC: 1588

(10d) 1238 1238 (17a) (17b) 8000 3000 (5)

RD: 1238 RC: 1238 5000 (12)

TSD: 1238 TSC: 1238 RD: 8000 RC: 8000

TSD:8000 TSC: 8000

(17b) 6000 6000 (6)

RD: 6000 RC: 6000

TSD: 6000 TSC: 6000