Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


PROIECT DE CONTABILITATE SI INFORMATICA - CONTABILITATEA DECONTARILOR CU PERSONALUL, CHELTUIELI DE EXPLOATARE, ASIGURARILE SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA SI BUGETUL STATULUI

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic




UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE




PROIECT DE CONTABILITATE SI INFORMATICA

CONTABILITATEA DECONTARILOR CU PERSONALUL, CHELTUIELI DE EXPLOATARE, ASIGURARILE SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA SI BUGETUL STATULUI

CAPITOLUL I

1. 1. Motivatie si metode stiintifice de cercetare folosite

In economia de piata, alocarea resurselor de munca sau a fortei de munca se realizeaza prin intermediul pietei muncii in functie de necesitatile celorlalte piete pe criterii de eficienta.

Piata muncii reprezinta spatiul economic in cadrul caruia se confrunta cererea de munca cu oferta de munca, au loc negocieri privind angajarea salariala.

Tranzactiile intre posesorii de capital si cei ai fortei de munca au loc pe baza principiilor economice de piata si a unor reglemetari juridice specifice cu referire la comportamentul celor doi parteneri: cumparatorului si vanzatorului de forta de munca. Pe aceasta piata un rol important revine sindicatelor, ca reprezentanti ai ofertantilor de forta de munca, si patronatului, ca purtatorul cererii de munca la nivel macroeconomic si microeconomic. Negocierile intre cei doi parteneri vizeaza realizarea echilibrului de interese, in conditiile existente pe piata muncii a unui anumit raport intre cererea si oferta de munca.

Piata muncii se afla in stransa interdependenta cu fluxurile de pe celelalte piete (bunurilor si serviciilor, capitalului, monetara, valutara) la nivel national si international. Este o piata derivata. Piata bunurilor si serviciilor da semnale cu privire la cererea de factor de productie de munca. La randul ei, piata muncii influenteaza piata bunurilor si serviciilor, deoarece veniturile obtinute ca urmare a unui grad mai mare de ocupare a fortei de munca stimuleaza cererea si, in consecinta, oferta de bunuri economice. Faptul ca salariul detine o pondere importanta in totalul veniturilor unei economii nationale, constituie, evident, un factor de influenta asupra derularii fluxurilor de pe celelalte piete.

1.2. Elemente teoretice fundamentale – referitoare la salariu (Economie politica)

Salariul sau pretul muncii constituie o componenta esentiala a pietei muncii. Descifrarea conceptului si a rolului sau are o mare importanta in stabilirea unui raport echitabil intre veniturile posesorului fortei de munca si ale celorlalti posesori de factori de productie.

De marimea si dinamica salariului depinde asigurarea unor conditii economice si salariale corespunzatoare unui anumit standard de viata.

In functie de intelegerea acestui raport se vor delimita relatiile, la nivel microeconomic-firma si macroeconomic-guvern, fata de retribuire si alte conditii privind angajarea fortei de munca.

Salariul in acceptiunea cea mai larga, reprezinta suma de bani cu care este remunerat factorul de productie munca pentru participarea sa la obtinerea rezultatelor unei activitati economice.

Salariul trebuie abordat in dublu sens: cost si venit.

Salariul – cost reprezinta cheltuielile suportate de agentii economici pentru plata muncii, contributiile la asigurarile sociale si fondul de somaj. In functie de ramura, subramura si firma, ponderea acestor cheltuieli in costul total este diferita.

Salariul - venit care revine factorului de productie munca, este o forma de venit personal de a carui marime depinde satisfacerea nevoilor, aspiratiilor fiecarui salariat. De aceea, el devine un stimulent pentru salariati de a se recalifica, perfectiona si adapta la cerintele unitatii in care lucreaza, pietei muncii, in general.

Salariul – venit detine o pondere importanta in totalul venitului national. In tarile dezvoltate economic, pana la 90% din populatia ocupata este salariata. In tarile in curs de dezvoltare, aceasta pondere este mult mai mica, datorita structurii inguste, uneori monostructura, putin evaluata, a economiilor nationale respective.

In lucrarile contemporane, unii economisti definesc salariul – venit drept remunerarea muncii in raport cu cererea – oferta de munca, cu negocierile colective intre sindicate si patronat, cu reglementarile legislative privind functionarea pietei muncii. Asadar, salariul este o categorie economica complexa care presupune contract de munca, negocieri colective, prestatii de securitate sociala, institutii ale pietei muncii.

Piata muncii este o piata cu concurenta imperfecta, in consecinta, salariul de echilibru se formeaza teoretic. Marimea sa, fara a face abstractie de cererea si oferta de munca, este rezultatul negocierilor in cadrul firmei unde se stabilesc in mod concret conditiile de angajare si nivelul salariului. La aceste negocieri se iau in considerare reglemetarile pietei muncii, ca de exemplu, salariul minim stabilit prin negocieri intre guvern si sindicate pe economia nationala, sau pe ramuri de activitate. Salariul negociat va fi mai mare fata de salariul de echilibru. Salariul minim garantat pe economie se poate situa deasupra salariului de echilibru.

Salariul minim este un punct de plecare in negocieri, astfel ca salariul convenit va fi mai mare, iar in conditiile cand factorul munca va deveni prea scump, agentul economic va reduce cererea de munca.

Salariul privit ca venit are o tendinta generala de crestere. Ca marime si capacitate de acoperire a nevoilor de trai ale salariatului si familiei lui, salariul se diferentiaza de la o tara la alta si de la o perioada la alta, pe ramuri, domenii, profesii, meserii, in functie de mai multi factori, si anume:

raportul dintre cererea si oferta de forta de munca;

cheltuielile necesare subzistentei lucratorilor, pentru refacerea si dezvoltarea fortei de munca in conditiile diversificarii si sporirii nevoilor materiale si spirituale, ale aparitiei unor noi bunuri si servicii;

nivelul preturilor bunurilor si serviciilor de consum;

cheltuieli pentru odihna si viata spirituala, care cresc pe masura ce timpul de munca se reduce in favoarea timpului liber;

sporirea cheltuielilor de transport, telecomunicatii;

chirii care au tendinta de crestere;

gradul de organizare a sindicatelor;

raportul dintre productivitatea muncii si salariul nominal; daca pe unitate de rezultat salariul in calitate de cost scade cand productivitatea devanseaza cresterea salariului mediu, in schimb, salariul ca venit are o tendinta de crestere, dar fara a devansa sporul productivitatii muncii. Ratiunea consta in criteriul de eficienta ce ghideaza activitatea economica.

1.3. Probleme teoretice specifice domeniului financiar – contabil, referitoare la salariu

Pretul fortei de munca, precum si expresia valorica a partii din venitul national care este destinata consumului individual, direct al angajatilor, poarta denumirea de salariu. Marimea salariului este stabilita prin negociere intre angajatori si angajati, pe baza cadrului general reprezentat de contractul colectiv de munca si pe baza cadrului individual reprezentat de contractul individual de munca.

Societatile comerciale pot utiliza forme de salarizare precum: salarizarea in acord, salarizarea pe baza de cote procentuale din veniturile realizate din productia obtinuta, salarizarea in regie sau dupa timpul efectiv lucrat.

La nivelul individual salariul se stabileste pornind de la salariul tarifar minim pe tara pentru un lucru de 170 ore, in medie, pe luna si a unui tarif orar minim pe tara.

Elementele de calcul si decontare a remuneratiei factorului munca, asa cum sunt evidentiate la nivelul unui stat de salarii se prezinta dupa cum urmeaza:

Salariul de baza brut:

(+) sporuri si adaosuri (in sistemul sporurilor se pot inchide: sporul pentru vechimea in munca; sporul pentru conditii deosebite, cum sunt: mediu toxic, periculoase; sporul pentru orele lucrate suplimentar peste programul de lucru; sporul pentru lucrul de noapte);

(+) indemnizatiile de conducere si alte sporuri acordate pentru conducere;

(+) indexari de salarii sau compensari de cresteri de pret;

(+) sumele acordate cu ocazia iesirii la pensie platite din fondul de salarii;

(+) prime anuale si cele din cursul anului, sub diferite forme altele decat cele ce reprezinta participarea salariilor la profit.

Venit brut:

(-) contributia personalului la contributia pentru asigurari sociale (10,5%);

(-) contributia angajatorului la asigurarile sociale de sanatate (5,5%);

(-) contributia angajatorului la fondul de somaj (0,5%).

Total contributii

Venit net (Venit brut – Total contributii):

(-) deducere personala de baza;

(-) deducerile personale suplimentare.

Venit impozabil

(-) impozit pe veniturile sub forma salariala;

(-) avansuri acordate salariatilor;

(-) retineri datorate tertilor;

Salariul net de plata (Venit brut – Total contributii – Impozit pe salarii – Avansuri – Retineri)

Se observa din cele de mai sus ca retinerile suportate de angajat sunt:

- contributia angajatorului la asigurarile sociale (10,5%);

- contributia angajatorului la asigurarile sociale de sanatate (5,5%);

- contributia angajatorului la fondul de somaj (0,5%);

- impozitul pe salarii 16%;

- alte retineri.

Pentru drepturile de salarii cuvenite personalului, intreprinderea este obligata sa constituie si sa plateasca bugetului asigurarile sociale de stat si altor institutii ale statului anumite datorii:

o       Contributia unitatii la asigurarile sociale (CAS).

Aceasta se calculeaza prin aplicarea unui procent asupra salariului brut lunar si se suporta de catre intreprindere. Procentul variaza in functie de grupa de munca in care este incadrata fiecare intreprindere (pentru S.C. METROREX S.A. procentrul este de 20,8%).

o       Contributia unitatii la constituirea fondului de ajutor de somaj.

Se determina prin aplicarea procentului de 2,5% asupra salariului brut lunar.

o       Contributia unitatii la fondul de sanatate se determina prin aplicarea procentului de 5,2% asupra salariului brut lunar si se suporta de catre intreprindere.

o       Contributia unitatii la fondul de risc se determina prin aplicarea procentului de 0,325% asupra salariului brut lunar.

o       Contributia unitatii la fondul de accidente se determina prin aplicarea procentului de 0,85% asupra salariului brut lunar.

o       Contributia unitatii la fondul de creante salariale se determina prin aplicarea procentului de 0,25% asupra salariului brut lunar.

Principalele conturi utilizate pentru inregistrarea in contabilitate a operatiilor privind cheltuielile de exploatare vizand personalul, sunt:

Conturi de cheltuieli de exploatare

641 Cheltuieli cu salariile personalului;

645 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala

Conturi privind relatiile cu personalul si alti terti

421 Personal – salarii datorate

425 Avansuri acordate personalului

427 Retineri din salarii datorate tertilor

431 Asigurari sociale

444 Impozitul pe salarii

437 Ajutor de somaj

Conturi de trezorerie

5311 Casa in lei

5121 Conturi la banci in lei

Contul 641 Cheltuieli cu salariile personalului tine evidenta cheltuielilor cu salariile personalului. Dupa continutul economic, este cont de procese, iar dupa functia contabila, este cont activ.

Se debiteaza cu valoarea salariilor si a altor drepturi cuvenite personalului.

Se crediteaza, la srarsitul lunii, in corespondenta cu contul 121 Profit si pierdere, cand contul nu mai prezinta sold.

Contul 645 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala tine evidenta evidenta cheltuielilor privind asigurarile si protectia sociala. Contul 645 se imparte in doua subconturi:

6451 Contributia unitatii la asigurarile sociale, care tine evidenta cheltuielilor privind contributia intreprinderii la asigurarile sociale (20,8%) si a fondului de sanatate (5,5%);

6452 Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj tine evidenta cheltuielilor privind contributia unitatii la constituirea fondului de ajutor de somaj (2,5%).

Dupa continutul economic, contul 645 este un cont de procese economice, iar dupa functia contabila, un cont activ.

Se debiteaza cu sumele privind contributia unitatii la asigurarile sociale (CAS) si cu fondul de sanatate.

Se crediteaza, la sfarsitul lunii, in corespondenta cu contul 121 Profit si pierdere, cand contul nu mai prezinta sold.

Contul 421 Personal – salarii datorate este utilizat pentru evidentierea decontarilor cu personalul pentru salariile cuvenite, inclusiv adaosurile si premiile. Dupa continutul economic, este cont de datorii salariale, iar dupa functia contabila, este cont pasiv.

Se crediteaza cu sumele reprezentand salariile si alte drepturi cuvenite salariatilor.

Se debiteaza cu retinerile din salarii, sub forma de avansuri acordate, sume datorate de salariati tertilor, contributia salariatilor pentru asigurarile sociale, impozitul pe salarii, contributia salariatilor pentru fondul de ajutor de somaj, sumele neridicate de salariati in termen legal si salariile nete platite salariatilor.

Soldul contului este creditor si reflecta sumele datorate salariatilor si neachitate inca.

Contul 425 Avansuri acordate personalului se utilizeaza pentru a reflecta in contabilitate sumele acordate drept avans salariatilor in cursul lunii, in contul drepturilor salariale care se calculeaza si care revin salariatilor la sfarsitul lunii. Dupa continutul economic, este cont de creante in relatiile cu personalul, iar dupa functia contabila, este cont de activ.

Se debiteaza cu avansul acordat salariatilor in cursul lunii, in numerar.

Se crediteaza la sfarsitul lunii, prin decontarea avansului acordat in timpul lunii.

Sodul sau debitor reflecta avansurile acordate personalului si nedecontate inca.

Contul 427 Retineri din salarii datorate tertilor se utilizeaza pentru evidentierea retinerilor si popririlor instituite asupra personalului, datorate tertilor. Dupa continutul economic este cont de datorii fata de terti, iar dupa functia contabila este un cont de pasiv.

Se crediteaza cu sumele retinute salariatilor pe statele de salarii sau de ajutoare materiale, datorate tertilor, reprezentand chirii, cumparari cu plata in rate, etc.

Se debiteaza cu sumele platite tertilor, reprezentand retineri sau opriri din salarii.

Soldul contului este creditor si reflecta sumele retinute din salarii in favoarea tertilor, nevirate inca.

Contul 431 Asigurari sociale reflecta relatiile intreprinderii cu bugetul asigurarilor sociale privind contributiile calculate si datorate de catre aceasta, prin aplicarea procentului legal asupra fondului de salarii efectiv lunar (20,8% CAS si 5,5% fond pentru asigurarile sociale de sanatate), precum si cu contributia la asigurarile sociale (10,5%) si cu fondul pentru asigurarile sociale de sanatate(5,5%) din salariile brute cuvenite salariatilor.

Dupa continutul economoc, este cont de datorii sociale, iar dupa functia contabila, este un cont de pasiv.

Se crediteaza, la sfarsitul lunii, cu contributiile calculate si suportate de intreprindere asupra cheltuielilor de exploatare si cu contributiile retinute din salariile personalului.

Se debiteaza cu sumele privind plata acestor contributii (20,8% CAS, 5,5% fond pentru asigurarile sociale de sanatate) catre bugetul asigurarilor sociale de stat, cu ocazia chenzinei a II-a.

Prezinta sold creditor, care reprezinta contributia la asigurarile sociale datorata bugetului asigurarilor sociale de stat, neachitata inca.

Contul 437 Ajutor de somaj reflecta relatiile cu bugetul asigurarilor sociale de stat privind contributia intreprinderii la fondul de somaj (2,5% asupra salariului brut lunar) si contributia personalului in favoarea ajutorului de somaj (0,5% asupra salariului brut lunar al fiecarui salariat). Dupa continutul economic, este un cont de datorii sociale, iar dupa functia contabila, este un cont de pasiv.

Se crediteaza cu contributia calculata de unitate pentru ajutorul de somaj (2,5%) si contributia retinuta din salariile personalului (0,5%), in favoarea ajutorului de somaj.

Se debiteaza cu plata contributiilor la ajutorul de somaj.

Prezinta sold creditor, ce reprezinta contributia la ajutorul de somaj datorata, neachitata inca.

Contul 444 Impozitul pe salarii reflecta relatiile cu bugetul statului privind impozitul calculat si retinut din salariile personalului. Dupa continutul economic, este un cont de datorii fiscale, iar dupa functia contabila, este un cont de pasiv.

Se crediteaza cu impozitul pe salarii calculat si retinut din salariul brut lunar al salariatilor si se debiteaza in momentul platii impozitului pe salarii catre bugetul statului, cu ocazia platii chenzinei a II-a.

Soldul sau creditor reprezinta impozitul pe salarii datorat bugetului de stat, neachitat inca.

„Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj”

  „Contributia unitatii la fondul de somaj”

  „Contributia unitatii pentru asigurarile sociale”

  „Contributia angajatorului pentru asigurarile de sanatate”

 

6451 „Contributia unitatii la asigurarile sociale”

 
„Contributia unitatii la asigurarile sociale”

  „Personal-ajutoare materiale datorate

  „Drepturi de personal neridicate”

  „Retineri din salarii datorate tertilor”

  „Contributia angajatilor la asigurarile sociale de sanatate”

  „Contributia personalului la asigurarile sociale”

 

421 „Personal-salarii datorate”

 

5121 „Conturi la banci in lei”

 
„Cheltuieli cu salariile personalului

  „Avansuri acordate personalului”

  „Casa in lei”

  Principalele fluxuri contabile privind decontarile cu personalul

si bugetele de asigurari si protectie sociala


S.C. METROREX S.A. are personal angajat cu contracte individuale de munca, in temeiul caruia persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea societatii, in schimbul unei remuneratii denumite salariu. Societatea are obligatia de a infiinta un registru general de evidenta a salariatilor. Totodata pentru evidenta salariatilor si remuneratia lunara acordata acestora, se intocmesc urmatoarele formulare:

Stat de salarii. Este un document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor, precum si al contributiilor si al altor sume datorate; document justificativ de inregistrare in contabilitate. Statul de salarii se intocmeste in doua exemplare, lunar, pe sectii, ateliere, etc., pe baza documentelor de evidenta a muncii si a timpului efectiv lucrat, a documentelor de centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii salarizati in acord, a evidentei si a documentelor privind retinerile legale, a listelor de avans chenzinal, a concediilor de odihna, certificatelor medicale. Statul de salarii circula la persoanele autorizate sa exercite controlul financiar contabil, separat de celelalte acte justificative de plati si la compartimentul care a intocmit statele de salarii.

Lista de avans chenzinal. Serveste ca document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor ca avansuri chenzinale; ca document pentru retinerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale platite, ca document justificativ de inregistrare in contabilitate. Se intocmeste lunar. Se arhiveaza la contabilitate si la compartimentul care a intocmit lista de avans.

Ordin de deplasare. Serveste ca dispozitie catre persoana delegat sa efectueze deplasarea; ca document pentru decontarea de catre titularul de avans a cheltuielilor efectuate si ca document pentru stabilirea diferentelor de primit sau de restituit de titularul de avans; este un document justificativ de inregistrare in contabilitate. Se intocmeste intr-un exemplar, pentru fiecare deplasare, de persoana care urmeaza a efectua deplasarea, precum si pentru justificarea avansurilor acordate in vederea procurarii de valori materiale in numerar. Se arhiveaza la departamentul financiar-contabil.

Ordin de deplasare in strainatate. Serveste ca dispozitie catre conducatorii auto sa efectueze transporturi in strainatate cu autovehicolul unitatii, ca document de stabilire a avansului in valuta, document pentru justificarea valutei ridicate de la casierie, document justificativ de inregistrare in registrul de casa in valuta si in contabilitate. Se intocmeste la societazile care efectueaza transporturi in strainatate, in doua exemplare, pentru fiecare deplasare. Se arhiveaza la departamentul financiar-contabil.

Decont de cheltuieli pentru deplasari externe. Este documentul ce se intocmeste pentru decontarea de catre titularul de avans a cheltuielilor efectuate cu ocazia deplasarii in strainatate. Se intocmeste intr-un exemplar de catre titularul de avans pentru cheltuielile efectuate pe intreaga durata a deplasarii.



Decont de cheltuieli valutare (transporturi internationale). Este documentul ce se intocmeste pentru decontarea de catre titularul de avans a cheltuielilor efectuate in valuta si in lei, cu ocazia deplasarii in strainatate. Se intocmeste la unitatile care executa transporturi in strainatate, intr-un exemplar, de catre titularul de avans.

1.4. Sinteza privind cadrul legislativ referitor la tema – politici economice in domeniu

Piata muncii, considerata imperfecta, functioneaza nu numai pe baza principiilor pietei, ci intr-o mare masura si pe baza reglementarilor din partea statului, care se incadreaza in politica generala de protectie sociala.

Astfel, la nivel mecroeconomic se stabilesc conditiile generale de functionare a pietei muncii, reglementarile ce trebuie sa stea la baza partenerilor ce reprezinta cererea si oferta de munca. Prin legislatia muncii, elaborata de guvern cu aportul nemijlocit al sindicatelor, se formuleaza:

modalitatile de angajare a fortei de munca;

durata zilei de munca;

conditiile de acordare a concediilor;

conditiile de disponibilizare a fortei de munca;

facilitatile acordate fortei de munca devenite somera;

principiile de stabilire a salariilor;

stabilirea unui nivel minim al salariilor de la care incep negocierile;

facilitati pentru unele sectoare de activitate pentru a atrage forta de munca, mai ales in cele deficitare in ce priveste acest factor de productie.

Desigur ca, in functie de caracteristicile pietei muncii din fiecare zona, sunt formulate si alte conditii de functionare a acesteia.

La nivel macroeconomic are loc intalnirea efectiva a cererii cu oferta de munca intre firme si viitori angajati salariati. In functie de conditiile concrete ale unitatii economice privind inzestrarea tehnica, volumul anticipat al productiei se dimensioneaza in termeni reali marimea si structura socioprofesionala a cererii de munca. Firma, prin contract, isi asuma obligatiile ce ii revin fata de angajati.

La acest nivel, din confruntarea cererii cu oferta de munca, insotita de negocierile colective, are loc acceptarea sau neacceptarea de ore suplimentare si se stabilesc: marimea si dinamica salariului, conditiile de munca, durata concediului, unele facilitati pe care firma le acorda, dar si obligatiile ce revin angajatilor.

Piata muncii asigura distribuirea fortei de munca in concordanta cu principiile generale si cu conditiile economico-sociale la nivel de firma, unitate economica.

In Romania, in anii `90, piata muncii s-a aflat intr-un proces de transformare in vederea functionarii dupa principiile economiei de piata. In acest deceniu s-a creat cadrul institutional prin reorganizarea Ministerului Muncii, a Directiilor Judetene de Munca si Protectie Sociala, a Oficiilor Fortei de Munca la nivel de municipiu si oras.

In anul 1999 s-a infiintat Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca, cu ramificatii la nivel de judet si oras in vederea gestionarii, ocuparii, formarii, calificarii si recalificarii fortei de munca, alocarii resurselor umane in profil teritorial. Toate aceste organisme au un rol important in urmarirea cererii de munca si a ofertei de munca, in asigurarea pe diferite trepte, a protectiei sociale a somerilor. Totodata s-a creat cadrul legislativ prin elaborarea unor noi legi si perfectionarea Codului muncii.

CAPITOLUL II

II. 1. Prezentarea entitatii economice

2.1. Cunoasterea concreta a societatii.

S.C METROREX S.A. este o societate comerciala, organizata ca societate pe actiuni, in baza H.G. nr. 482/1999 si a Legii nr. 31/1990, sub autoritatea Ministerului Transporturilor.

2.2. Delimitarea obiectului de activitate.

S.C. METROREX S.A. asigura transportul de persoane cu metroul pe reteaua de cai ferate subterane si supraterane, in conditii de siguranta a circulatiei, pentru satisfacerea interesului public, social si de aparare civila.

Exploatarea, intretinerea curenta si reparatiile infrastructurii si materialului rulant se efectueaza de regula cu personal angajat al societatii, distribuit in subunitati de baza, dupa cum urmeaza: Electroenergetica, Electromecanica, Semnalizare bloc comanda, Automatizari si telecomunicatii, Linii si tunele, Administrare statii, Comercial, Depouri si Uzina de reparatii.

2.3. Regimul juridic al societatii.

S.C. METROREX S.A. este inmatriculata la Registrul Comertului cu nr. J40/6880/1999.

2.4. Concretizarea obiectivelor de organizare a contabilitatii.

Contabilitatea este organizata si se tine in compartimente distincte, conduse de catre Directorul Economic, Contabilul Sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare.

Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor la S.C. METROREX S.A. este organizata in conformitate cu Ordinul Ministrului Finantelor Publice al Romaniei nr. 1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu Directivele Europene. Fata de aceste cerinte, situatiile financiare ale S.C. METROREX S.A., sunt in concordanta si cu prevederile Ministerului Finantelor Publice nr. 1784/2002. Aceste prevederi specifice stipuleaza ca situatiile financiare anuale se intocmesc pe baza balantei de verificare.

Discutarea factorilor de influenta.

Natura activitatii S.C. METROREX S.A. si cadrul legislativ existent nu ridica problema continuitatii activitatii, nu conduce la riscul intreruperii activitatii si incalcarii „principiului continuitatii activitatii”.

2.6. Regasirea practica a principiilor de organizare a sistemului complet de contabilitate.

Contabilitatea asigura masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute de societate. In acelasi timp, asigura inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atat pentru propriile cerinte cat si pentru utilizatorii externi.

2.7. Grafic de prezentare a formei de contabilitate.

Multitudinea nevoilor informationale ale diversilor utilizatori de informatie contabila determina construirea a doua reprezentari ale aceleiasi realitati si anume: o reprezentare „interna” si o reprezentare „externa”.

Contabilitatea generala sau financiara are rolul de a inregistra tranzactiile societatii cu mediu extern, pentru determinarea periodica a situatiei patrimoniale si financiare si a rezultatului obtinut.

Informatiile contabilitatii financiare au caracter retrospectiv si se fac publice prin intermediul conturilor anuale, denumite si situatii financiare sau documente contabile de sinteza.

Contabilitatea de gestiune sau contabilitatea costurilor indeplineste urmatoarele functii:

Functia de determinare a rezultatelor analitice pe activitati;

Functia de determinare a costurilor pe activitati si unitati organizationale (departamente, sectii);

Functia de furnizare a informatiilor necesare bugetelor si conturilor provizionale;

Functia de producere a informatiilor destinate masurarii performantelor societatii la nivelul sectoarelor de activitate.

2.8. Atributii si raspunderi legale in organizarea contabilitatii.

Contabilitatea este organizata in compartiment distinct, condus de catre Directorul Economic, Contabilul Sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare si raspund impreuna cu personalul din subordine de organizarea si conducerea contabilitatii, in conditiile legii.

II.2. Contabilitatea drepturilor salariale

Salariatul 1

Salariul tarifar   

Spor vechime 25%   

250 (1.000 x 25%)

Spor conditii speciale 20%   

200 (1.000 x 20%)

Concediu odihna

Spor noxe   

Spor ore festive   

Venit brut

Contributia la asigurari sociale 10,5%

189(1.800 x 10,5%)

Contributia la asigurari sociale de sanatate 5,5%

99(1.800 x 5,5%)

Contributia la fondul de somaj 0,5%

9(1.800 x 0,5%)

Total contributii

Venit net

Deducere personala de baza

Venit baza calcul

Impozit calculat de virat

200(1.253 x 16%)

Salariu net

Avans

Rata CAR

TOTAL PLATA

Salariatul 2

Salariul tarifar   

Spor conducere 10%

Salariul cumulat

Spor vechime 21%   

Spor conditii speciale 20%   

220 (1.100 x 20%)

Concediu odihna

Spor noxe

Spor ore festive   

Spor ore noapte

Venit brut

Contributia la asigurari sociale 10,5%

205(1.951 x 10,5%)

Contributia la asigurari sociale de sanatate 5,5%

107(1.951 x 5,5%)

Contributia la fondul de somaj 0,5%

10(1.951 x 0,5%)

Total contributii

Venit net

Deducere personala de baza

Venit baza calcul

Impozit calculat de virat

224(1.399 x 16%)

Salariu net

Avans

Pensie alimentara

TOTAL PLATA

Statul de salarii aferent salariatilor 1 si 2 si inregistrarile contabile aferente drepturilor de personal sunt urmatoarele:



SECTIA ELECTROMECANICA

STAT DE PLATA PE LUNA NOIEMBRIE 2009

Nume prenume

Salariu tarufar

Retributia calculata

Vechime (%)

Ore festive

Ore noapte

Spor vechime

Spor metrou

Noxe

Venit brut

P.S.F. (10,5%)

Somaj (0,5%)

ASIG. MED. (5.5%)

Venit net

Deducere de baza

Venit brut calculat

Impozit

Salariu net

Avans

CAR

Pensie alimentara

Total plata



Total

1. Avansul chenzinal in valoare de 2.000 lei, se achita salariatilor, in numerar.

100 lei

Avansuri acordate personalului

Casa in lei

2. La sfarsitul lunii, se calculeaza drepturile de salarii brute cuvenite personalului care conform statului de plata al salariatilor sunt de 7.544 lei.

- statul de plata al salariilor se inregistreaza in contabilitate

Cheltuieli cu salariile personalului

Personal – salarii datorate

3. Se inregistreaza retinerile din salariile personalului

lei

- impozite pe salarii

- contributia la asigurari sociale 10,5%

- ajutor de somaj (0,5%)

- contributia la asigurari sociale de sanatate (5,5%)

- avans acordat in timpul lunii

- rata CAR

- pensie alimentara

Personal – salarii datorate

444 „Impozitul pe salarii”

431 „Asigurari sociale” (CAS)

4372 „Contributia personalului la fondul de somaj”

431 „Asigurari sociale” (CASS)

425 „Avansuri acordate personalului”

427 „Retineri din salarii datorate tertilor”

4. Din casieria societatii se achita personalului salariile nete in valoare de:

2008 lei

Personal – salarii datorate

Casa in lei

5. Se inregistreaza obligatiile de plata ale unitatii.

- Inregistrarea contributiei unitatii la CASS = 20,8%

3.751 x 20,8% = 784 lei

784 lei

Contributia unitatii la asigurarile sociale

Contributia unitatii la asigurarile sociale

6. Inregistrarea contributiei unitatii la fondul de risc

3.751 x 0,325% = 12 lei

12 lei

Contributia unitatii la fondul de risc

Contributia unitatii la fondul de risc

7. Inregistrarea contributiei unitatii la fondul de accidente

3.751 x 0,85% = 32 lei

32 lei

Contributia unitatii la fondul de accidente

Contributia unitatii la fondul de accidente

8. Inregistrarea contributiei unitatii la fondul de somaj

3.751 x 0,5% = 19 lei

19 lei

Contributia unitatii la fondul de somaj

Contributia unitatii la fondul de somaj

9. Inregistrarea contributiei unitatii la fondul creantelor salariale

3.751 x 0,25% = 9 lei

9 lei

Contributia unitatii la fondul creantelor salariale

Contributia unitatii la fondul de creantelor salariale

10. Inregistrarea contributiei unitatii la asigurarile sociale de sanatate

3.751 x 5,2% = 191 lei

191 lei

Contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate

Contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate

11. Conturile de cheltuieli se inchid la sfarsitul perioadei de gestiune prin contul 481 „Decontari intre unitate si subunitati”

Decontari intre unitate si subunitati

Cheltuieli cu salariile personalului

Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale

Contributia unitatii la fondul de risc

Contributia unitatii la fondul de accidente

Cheltuieli privind contributia unitatii pentru ajutorul de somaj

Contributia unitatii la fondul creantelor salariale

Contributia unitatii pentru asigurarile sociale de sanatate

II.3. Aplicatie informatica

S.C. METROREX S.A are in structura organigramei Oficiul de calcul care se ocupa cu elaborarea de programe, introducere date si informatizarea tuturor sectiilor.

Programul – baza de date gestioneaza documentele de intrare si iesire si elaborarea de situatii lunare pentru evidenta personalului si state de plata. Dupa lansarea in executie a programului pe ecran apare baza de meniuri, asa cum este prezentat mai jos:

personal: editare date despre salariati si deduceri personale de baza si suplimentare, editeaza fisele fiscale;

concedii medicale: prelucreaza datele din certificatele medicale si listeaza statele de plata;

concediu de odihna: prelucreaza datele despre concediile de odihna si intocmeste statele pentru concediile de odihna;

avans: intocmeste avansurile lunare, listeaza statele de plata si fluturasii;

lichidare: prelucreaza pontajele, se listeaza statele de plata si fluturasii;

CAPITOLUL III.

Concluzii: performante si deficiente

Forma de salarizare consta in principiile si modalitatile concrete prin care se determina marimea salariului pentru fiecare salariat. Forma de salarizare face legatura intre partea ce revine salariatului si activitatea depusa de el, intre salarii si rezultatele muncii. Fiecare forma de salarizare evidentiaza intr-un mod specific cantitatea, calitatea si importanta muncii depuse.

Formele de salarizare sunt stipulate in contractul de munca. Cele mai practicate forme de salarizare sunt: in regie, in acord si mixta.

Practicarea diferitelor forme de salarizare nu exclude contestarea lor din partea salariatilor sau a intreprinzatorului, faptul ca acestia nu sunt recompensati in functie de utilizarea eficienta a muncii sau a capitalului. Atenuarea acestui conflict se poate efectua prin masuri de corectare, participare, socializare, etc.

Corectarea vizeaza adaptarea salariului la dinamica preturilor prin indexare, prin acordarea unor sporuri pentru muncile efectuate in conditii mai grele sau in cazul unor responsabilitati in domeniul managementului.

Participarea consta in accesul salariatilor la impartirea beneficiului obtinut de unitatea economica unde isi desfasoara activitatea. Permite o repartizare mai echitabila a rezultatelor obtinute prin aportul salariatilor si o atenuare a confruntarilor dintre interesele personale ale salariatilor si cu cele ale intreprinderii.

Socializarea este un adaos la salariu in cazul unor salariati care sunt intr-o situatie mai dificila, remunerarea pe baza muncii depuse fiind insuficienta in conditia data.

Alegerea formei de salarizare are in vedere utilizarea eficienta a fortei de munca, stimularea ei in ridicarea calificarii si evaluarea cat mai justa a raportului intre rezultatele economico-financiare ale unitatilor si remunerarea propriilor salariati.

Salariatii sunt interesati indeosebi de securitatea locurilor de munca si negocierea salariilor, pentru majoritatea acestora intreprinderea reprezentand unica sursa de venituri. Salariatii precum si sindicatele in calitatea lor de „parteneri sociali” sunt interesati, in analiza situatiilor finaciare, de informatiile privind stabilitatea si profitabilitatea intreprinderii lor, precum si de informatiile care le permit sa evalueze capacitatea intreprinderii de a oferi posibile mariri de salarii, pensii si acordarea altor avantaje, precum si oportunitati profesionale.

CAPITOLUL IV

Bibliografie

1. Coman Florin - Contabilitatea financiara a societatilor comerciale - Editura Fundatia Romaniei de Maine, Bucuresti 2007;

2. Ionescu Cicilia – Contabilitate – Baze si proceduri - Editura Fundatia Romaniei de Maine, Bucuresti 2007;

3. Ilincuta Lucian-Dorel, Chivu Ramona-Maria, Gadau Liana – Contabilitatea financiara – Aplicatii practice si teste grila pentru autoevaluare - Editura Fundatia Romaniei de Maine, Bucuresti 2008;

4. Ionescu Luminita – Contabilitatea aprofundata a societatilor comerciale, Editia a III-a revizuita si adaugita - Editura Fundatia Romaniei de Maine, Bucuresti 2007;

5. Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.927 din 23 Decembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare;

6. Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.454 din 18 Iunie 2008.

7. Legea nr.31/1990 a societatilor comerciale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.1066 din 17 Noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1855
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site