Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Proiect diploma - contabilitate

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic



CUPRINS

1. PREZENTARE GENERALA A SOCIETATII 3



1.1. Scurt istoric si amplasare 3

1.1.1. Amplasare 3

1.2. Obiectul de activitate si organizarea firmei 4

1.2.1. Organizarea firmei 4

1.3. Capitalul social si rezultatele financiare 6

1.3.1. Rezultatele financiare 6

2. EVALUAREA PATRIMONIULUI IN CONTABILITATE 7

2.1. Notiune. Necesitate si principiile evaluarii 7

2.2. Forme de evaluare 8

2.3. Reguli generale de evaluare a elementelor patrimoniale 9

2.3.1. Evaluarea curenta 9

2.3.2. Evaluarea elementelor patrimoniale la inventariere 11

2.3.3. Evaluarea la bilant a elementelor patrimoniale 13

2.4. Sistemul de preturi si tarife - baza evaluarii patrimoniului 13

2.5. Facturarea marfurilor si ambalajelor , elementele comerciale, financiare si fiscale ale facturii 15

3. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII STOCURILOR SI OPERATIUNILOR CU MARFURI IN CADRUL FIRMEI 17

3.1. Formele si documentele aprovizionarii si vanzarii de marfuri 17

3.1.1. Formele si documentele aprovizionarii cu marfuri 17

3.1.2. Formele si documentele vanzarii de marfuri 18

3.1.3. Organizarea evidentei operative a marfurilor 19

3.2. Caracterizarea generala ale metodelor de contabilitate a stocurilor si operatilor de marfuri 20

3.3. Metoda inventarului permanent 20

3.3.1. Metoda inventarului permanent la cost de achizitie 21

3.3.2. Metoda inventarului permanent la pret standard 24

3.3.3. Metoda inventarului permanent la pret de vanzare 25

3.3.4. Metoda inventarului permanent in conditiile T.V.A. si a reducerilor de pret 26

3.3.5. Contabilitatea analitica a marfurilor 27

3.4. Metoda inventarului intermitent 28

3.5. Contabilitatea aprovizionari - vanzarii de marfuri in conditiile constatarii de diferente la receptie si distributie 29

3.6. Contabilitatea altor operatiuni privind marfurile 30

3.6.1. Contabilitatea marfurilor aflate la terti 30

3.6.2. Contabilitatea vanzarii marfurilor cu plata in rate 38

3.6.3. Contabilitatea produselor vandute prin magazinele proprii 44

4. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII AMBALAJELOR IN CADRUL FIRMEI 47

4.1. Definirea si clasificarea ambalajelor 47

4.2. Organizarea contabilitatii ambalajelor refolosibile 47

4.3. Contabilitatea operatiunilor privind ambalajele refolosibile care circula prin vanzare - cumparare 50

4.4. Contabilitatea operatiunilor privind ambalajele refolosibile care circula prin restituire directa 52

5. CONCLUZII SI PROPUNERI 55

BIBLIOGRAFIE 57

1. PREZENTARE GENERALA A SOCIETATII

1.1. Scurt istoric si amplasare

Societatea comerciala SC Novar Electric Romania SRL a luat fiinta in anul 1993 fiind infiintata de un asociat unic, persoana juridica germana: "Eff-Eff Handels-GmbH&Co" cu sediul in Johannes-Manthe, Strasse 14, Postfach 440, D-7571 Albstadt (Ebigen) Germania, in momentul actual facand parte din concernul Novar PLC Anglia.Societatea SC Novar Electric Romania SRL este o persoana juridica romana avand forma de societate cu raspundere limitata.Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legea romana si prevederile prezentului statut. Societatea isi dobandeste personalitate juridica in momentul inregistrarii la Registrul Comertului, avand capital strain 100%. Initial firma a fost constituita ca o firma satelit a celei germane Fritz-Fuss cu sediul la Albstadt, fiind o firma cu traditie in producerea de sisiteme de alarma; o firma de tip familial infiintata in 1956. In 1993 firma Fritz-Fuss si-a schimbat forma de organizare devenind o societate pe actiuni.

Prin decizia nr. 32 din 22.01.1993 a Prefecturii judetului Timis in temeiul legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale si a legii nr. 5/1990 privind administrarea judetelor se hotaraste incepand cu data de 23.01.1993 reorganizarea si infiintarea socieatii comerciale: "SC Eff-Eff Romania SRL" Þ "SC Caradon Electric Romania" Þ "SC Novar Electric Romania SRL".

In baza cererii de inmatriculare, "SC Novar Electric Romania SRL" din Lugoj a fost inmatriculata la Camera de Comert si Industrie a judetului Timis-ORC sub nr. K 34/53 din 23.01.1993. In 1993 firma a avut un numar de 39 de angajati avand sediul intr-un spatiu inchiriat la Filatura de matase de pe strada Timisorii, Lugoj.

In prezent noul sediu se afla pe strada Salcamilor nr. 2 bis; sediul este construit dupa un proiect german si design-ul este similar sediului din Germania. In prezent numarul angajatilor este de aproximativ 500 fiind in extindere atat ca numar de angajati cat si ca spatiu de productie; iar activitatea de productie este destinata in special exportului, urmand ca in perspectiva, prin intermediul campaniei de vanzari sa intre puternic si pe piata Romana, specializate in producerea de componente pentru sisteme de alarma, atat parti cat si sisteme integrale.

1.1.1. Amplasare

Societatea comerciala este amplasata in Lugoj, strada Salcamilor, nr. 2 bis, jud. Timis

Telefon: (0040) (0256) 350000

Fax: (0040) (0256) 350000

Cod fiscal: R3485911

Cont BRD Lugoj nr. 251100996015311

Conducerea executiva este asigurata de:

administrator: Dr. Martin Wolfgang Schaele- cetatean german

director tehnico-administrativ: Ing. Walner Horst00

director de productie: Ing. Boscu Ioan

Hala de productie este dotata cu utilaje performante, cu roboti industriali; in caz de nevoie exista posibilitatea de dezvoltare pe verticala si orizontala.

1.2. Obiectul de activitate si organizarea firmei

Obiectul de activitate este de producere de:

sisteme de alarma pentru cladiri

sisteme antiefractie

sisteme control-acces

sisteme de detectare a incendiilor

dispozitive electro-mecanice pentru usi

Activitati comerciale de import-export si pe piata interna cu produsele metionate. Va realiza orice activitate din cele de mai sus si in nume propriu ca agent, companie subsidiara, filiala sau in cooperare cu alte societati putand organiza retele proprii de comercializare si productie.

1.2.1. Organizarea firmei

SC Novar Electric Romania SRL este persoana juridica romana constituita sub forma juridica de societate cu raspundere limitata.

Actiunile emise de societate sunt nominative, egale ca valoare si confera actionarilor drepturi si obligatii indivizibile. Ele poarta semnatura a doi administratori iar forma si continutul lor vor fi stalilite de consiliul de administratie in conditiile prevazute de lege. Posesorii de actiuni au atat drept de preferinta la suscriptia de noi actiuni emise de societate, cat si drept de preemitiune la achizitionarea actiunilor pe care orice actionar doreste sa le instraineze.

Posesiunea unei actiuni atrage adeziunea la drept la statutul societatii. Societatea nu recunoaste decat un singur posesor pentru fiecare actiune. Actiunile sunt libere cesibile intre actionari prin declaratia facuta in registrul de actiuni al societatii, conform legii. Cesiunea actiunilor catre terti se poate face numai pe baza aprobarii Adunarii Generale a actionarilor adoptata cu respectarea cvorumului si conditiilor stabilite pentru Adunarile Generale extraordinare, dar numai dupa acordarea dreptului exercitiului de preferinta de minim doua luni.

In cazul pierderii unor actiuni, propietarul/titularul va trebui sa anunte Consiliul de administratie al societatii si sa faca public faptul prin presa, in cel putin doua cotidiene de larga circulatie. Dupa sase luni de la notificarea pierderii, posesorul va obtine un "duplicat" al actiunilor pierdute.

Organul deliberativ al societatii este Adunarea Generala a Actionarilor care poate fi ordinara (se convoca cel putin o data pe an) sau extraordinara (se convoca de cate ori este nevoie).

Actionarii nu pot fi prezenti in adunarile generale decat prin alti actionari, in baza unei procuri speciale iar administratorii si functionarii societatii nu pot reprezenta pe actionari.

Adunarile generale sunt prezidate de Presedintele Consiliului de Administratie; iar in caz de lipsa acestuia de catre un membru al consiliului de administratie desemnat de presedinte.

Alegerea membrilor Consiliului de Administratie, revocarea lor si luarea deciziilor referitoare la raspunderea administratorilor se face prin vot secret. Hotararile luate de Adunarea Generala in limitele legii, contractului de societate si statutului sunt obligatorii tuturor actionarilor,chiar si celor absenti sau care au votat impotriva.

Adunarea Generala ordinara este obligata:

a)      sa discute, sa aprobe sau sa modifice bilantul in contul de profit si pierderi dupa ascultarea raportului administratorului si cenzorilor si sa fixeze dividentul

b)      sa se aleaga si sa se revoce administratorii si cenzorii si sa ratifice eventualele cooptari

c)      sa fixeze salariul administratorilor si cenzorilor pentru exercitiul in curs, precum si garantiile ce urmeaza a fi depuse de acestia

d)      sa se pronunte asupra gestiunii administratorilor

e)      sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si programul de activitate pe exercitiul viitor

f)       sa hotarasca gajarea, incheierea sau desfiintarea uneia sau mai multora dintre unitatile societatii

g)      sa stabileasca competentele si raspunderile pentru Consiliul de Administratie si Comisia de cenzori potrivit legii si statutului

h)      sa aprobe structura organizatorica a societatii

Societatea este administrata de un consiliu de administratie compus din trei administratori numiti de Adunarea Generala, pe perioada de patru ani,reeligibili, membrii ce sunt alesi dintre actionari. Consiliul de administratie desemneaza dintre administratori un presedinte care este si directorul general al societatii.

El se intruneste la convocarea Presedintelui sau a doi administratori ori de cate ori este nevoie, dar cel putin o data pe luna. La sedintele Consiliului de administratie vor fi convocati si cenzorii.

Consiliul de administratie are urmatoarele atributii:

a)      angajeaza si concediaza personalul societatii, stabileste drepturile si obligatiile acestuia

a)      stabileste nivelul scolarizarii pe care il supune aprobarii Adunarii Generale a Actionarilor

b)      aproba regulamente de ordine interioara

c)      inchee contracte si reprezinta societatea fata de terti, prin semnatura unica a Presedintelui Consiliului de administratie putand face toate operatiunile necesare pentru indeplinirea obiectivului de activitate al societatii

d)      supune anual, Adunarii Generale, raportul cu privire la activitatea societatii, bilantul contabil si contul de profit si pierdere pentru anul precedent, precum si bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul urmator.

Consiliul de administratie poate delega o parte din puterile sale unui Comitet de directie format din trei membrii.

Gestionarea societatii este controlata de catre actionari si Comisia de cenzori. Comisia de cenzori este formata din trei cenzori si tot atatia supleanti alesi de Adunarea Generala a actionarilor pentru o perioada de trei ani.Cenzorii sunt reeligibili. Cenzorii sunt obligati sa depuna inainte de a intra in functie a treia parte din garantia ceruta pentru administratori.

Cel putin unul dintre    cenzori si un supleant sunt contabili autorizati sau experti contabili, iar ceilalti sunt alesi de catre actionari.

Cenzorii sunt obligati sa supraevalueze gestiunea societatii, sa verifice daca contul de profit si pierderi sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele; daca acestea din urma sunt regulat tinute si daca evaluarea patrimoniului s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea bilantului.

Cenzorii aduc la cunostinta administratorilor neregularitatile in administratie si incalcarile dispozitiilor legale si statutare pe care le constata, iar in cazurile mai importante le vor aduce la cunostinta Adunarii Generale a Actionarilor. Revocarea lor se face numai de catre Adunarea Generala a Actionarilor cu votul cerut la adunarile extraordinare.

In afara de evidentele prevazute    de lege, societatea va tine si urmatoarele registre:

un registru al actionarilor in care se va arata , dupa caz: nume, prenume, domiciliul sau sediul actionarului, precum si varsamintele facute in contul actionarilor

un registru al sedintelor si deliberarilor AGA

un registru al sedintelor si deliberarilor Consiliului de Administratie

un registru al deliberarilor si constatarilor facute de cenzori in executarea mandatului lor

Drepturile si obligatiile personalului social se stabilesc de Consiliul de Administratie cu respectarea legislatiei muncii in vigoare.

1.3. Capitalul social si rezultatele financiare

Capitalul social: 5.004.796 USD; tip participare: 100% strain.

Asociatul Unic raspunde pentru datoriile si obligatiile societatii numai in limita aportului sau subscris la capitalul social al acesteia.

Partile sociale, indivizibile si nominative sunt reprezentate prin certificate eliberate de societate, stampilate si semnate a Asociatul Unic.

Evidenta Certificatelor de parti sociale trebuie sa cuprinda:

denumirea competa a societatii

durata de functionare a societatii

numele si adresa asociatului unic

numarul de ordine si valoarea partilor sociale pe care le reprezinta si mentiunea ca certificatul nu este negociabil

Pierderea sau distrugerea unui certificat de parte sociale trebuie notificata in scris societatii, de catre proprietar si facuta public prin presa. Dupa o perioada de sase luni de la publicarea pierderii sau distrugerii, societatea poate elibera un duplicat al certificatului de parti sociale pierdut sau distrus, facand mentiunile corespunzatoare in registrul de parti sociale.

1.3.1. Rezultatele financiare

In primii cinci ani societatea este scutita de plata impozitului pe profit; in 1997 se observa un varf al profitului net; aceasta se datoreaza faptului ca incepand cu 1998 a inceput sa plateasca impozit pe profit.

In 2001 se observa o crestere a profitului net; aceasta datorandu-se construirii unei noi hale de productie, marindu-se capacitatea de productie. Se poate observa caci capitalul investit in noua capacitate de productie ( aprox. 5 mil. $ ) este recuperabil in aproximativ 2.5 ani la un profit comparabil cu cel din 2001.

Noua investitie este finantata prin aport la capital ( aport in natura 193.613$ ; 5.004.796$ capital social varsat ). In 2002 numarul angajatilor a crescut substantial.

2. EVALUAREA PATRIMONIULUI IN CONTABILITATE

2.1. Notiune. Necesitate si principiile evaluarii

In contabilitate se foloseste exprimarea baneasca (valorica) pentru efectuarea inregistrarilor curente si pentru centralizarea si generalizarea datelor ceea ce impune utilizarea evaluarii ca procedeu al metodei contabilitatii.

Evaluarea consta in cuantificarea si masurarea in expresie valorica (cuantificare monetara) a mijloacelor materiale, creantelor, obligatiilor, costurilor, veniturilor, rezultatelor financiare si a fiecarei operatii economice folosind tarife si preturi.

Ca procedeu al metodelor contabilitatii, evaluarea este strans legata de celalalte procedee a caror aplicare este conditionata de exprimarea valorica a operatiilor economice.

Astfel contul nu se mai poate folosi decat pentru inregistrarea operatiilor economice exprimate in etalon banesc. De aceea in vederea inregistrarii in conturi a documentelor si a rezultatelor inventarierii, acestea trebuie sa cuprinda elementele oglindite atat in etalon natural cat si in etalon banesc.

Evaluarea este strans legata de calculatie, intrucat reflectarea exacta in conturi aexistentei si miscarii elementelor patrimoniale in fazele circuitului economic este necesara stabilirea precisa a valorii lor.Necesitatea evaluarii este impusa de calculul costului produselor deoarece elementele componente ale acestuia nu se pot insuma , fiind exprimate in mod diferit, decat prin intermediul etalonului banesc.

De asemenea, centralizarea si generalizarea informatiilor privind existenta, miscarea si transformarea elementelor patrimoniale, cu ajutorul bilantului, calcularea unor indicatori economico-finanaciari sintetici este posibila numai daca acestea sunt exprimate valoric.

Desi contabilitatea foloseate intr-o mare masura evaluarea, nu inseamna ca aceasta se tine numai valoric. La baza evidentei valorice a mijloacelor economice sta evidenta cantitativa a lor.

Pentru ca prin evaluare sa se dea o imagine fidela a patrimoniului, situatatiei financiare si rezultatelor, la efectuarea evaluarii se vor respecta urmatoarele principii:

Principiul stabilirii obiectului evaluarii - obiectul evaluarii reprezinta continutul acesteia de aceeea el trebuie delimitat in timp si spatiu de multitudinea si diversitatea obiectelor, fenomenelor si proceselor economice ce intra in obiectul activitatii. Astfel, la evaluarea mijloacelor fixe se foloseste metoda analitica de evaluare, care presupune evaluarea individuala a fiecarui mijloc fix, deoarece acestea au caracteristici proprii, pe cand la produse, materiale, marfuri, se utilizeaza metoda sintetica de evaluare, care grupeaza mijloacele cu caracteristici asemanatoare si le cuantifica valoric o singura data si nu pentru fiecare unitate fizica de masura. Daca obiectul evaluarii il constitue bunuri materiale vandute tertilor, se utilizeaza preturile pentru exprimarea lor baneasca; iar daca bunurile se folosesc in cadrul fluxurilor interne ele sunt evaluate prin intermediul costului de productie.

Principiul valorii reale - presupune ca elementele patrimoniale sa fie evaluate la un pret care sa exprime valoarea reala a lor, in vederea asigurarii unui bilant real.

Principiul alegerii formei de evaluare - elementele patrimoniale in functie de scopul urmarit. Astfel prin inregistrarile curente in contabilitate se practica evaluarea la un cost de productie, pretul efectiv de procurare sau de obtinere a elementelor supuse evaluarii (forma de evaluare curenta). Pentru evaluarile ficute periodic se foloseste valuarea actuala sau de utilitate, utilizand pretul zilei (forma de evaluare periodica).

Principiul prudentei - impune ca la evaluarea elementelor sa se tina seama de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii in viitor. Ca urmare, nu este permisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea cheltuielilor si a elementelor de pasiv, tinand seama de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior.

Principiul permanentei metodelor - impune continuitatea in aplicarea normelor si a regulilor utilizate la evaluarea in tot cursul exercitiului si de la un exercitiu la altul in vederea asigurarii comparabilitatii informatiilor contabile. In cazuri justificate, unitatea patrimoniala poate schimba metoda de evaluare,mentionand in documentele de sinteza influenta acestor modificari asupra situatiei patrimoniale si finanaciare si a rezultatului exercitiului.

2.2. Forme de evaluare

In functie de modul de efectuare in timp a evaluarii si de scopul urmarit se disting doua forme principale de evaluare: evaluarea curenta si evaluarea periodica.

Evaluarea curenta - este practicata la inregistrarea operatiilor economice in contabilitate, pe tot parcursul desfasurarii activitatii, fiind numita si evaluare contabila.

Aceasta se face la valoarea de intrare a bunurilor in patrimoniu, stabilita in functie de caile de dobandire a bunului respectiv.

Evaluarea periodica - se efectueaza in doua momente principale: la inventarierea elementelor patrimoniale numita evaluare de inventar si cu prilejul alcatuirii bilantului contabil, numita evaluare bilantiera.

Cu ocazia inventarierii, evaluarea elementelor patrimoniale se face la valoarea actuala, adica la pretul zilei la data inventarierii sau la valoarea de utilitate, care reprezinta pretul presupus ca il accepta un client tinand seama de utilitatea bunului pentru el. Pentru creante si datorii, valoarea de utilitate se stabileste in functie de valoarea probabila de incasat respectiv de platit.

La incheierea exercitiului, elementele patrimoniale se evalueaza si se reflecta in bilant la valoarea de intrare in patrimoniu (valoare contabila), pusa de acord cu rezultatele inventarierii si cu valoarea de utilitate aplicand principiul prudentei.

Reevaluarea. La anumite perioade, pe baza unor dispozitii legale, este posibila reevaluarea elementelor patrimoniale. Reevaluarea consta intr-o noua evaluare a elementelor patrimoniale, operatie in cadrul careia valorile contabile sunt inlocuite cu valorile actuale determinate in functie de preturile pietei sau cu noile valori de utilitate. In urma reevaluarii, mijloacele economice, creantele si obligatiile unitatii patrimoniale sunt aduse la valori actualizate, care pot fi mai mari sau mai mici decat valorile contabile cu care au fost inregistrate in conturi. Reevaluarea se efectueaza de regula pentru toate elementele patrimoniale cu prilejul unor modificari generale si substantiale de preturi.

2.3. Reguli generale de evaluare a elementelor patrimoniale

2.3.1. Evaluarea curenta

Evaluarea contabila sau curenta a elementelor patrimoniale depinde de momentul efectuarii ei.

A. La intrarea in patrimoniu, bunurile sunt evaluate si inregistrate in contabilitate in functie de modul de dobandire al lor, astfel:

a) materii prime, materiale consumabile,obiecte de inventar, animale, marfuri si alte bunuri procurate cu titlu oneros (cumparate), la costul de achizitie,in structura caruia se cuprind urmatoarele elemente:

pretul de cumparare al bunurilor, din care sunt deduse taxele recuperabile legal (TVA si taxe asimilate), precum si rabaturile si remizele

taxele nerecuperabile: taxe vamale aferente bunurilor importate

cheltuieli accesorii de achizitionare, acestea sunt cheltuieli directe sau indirecte legate de aprovizionare pana la intrarea bunurilor in gestiune. Ele pot fi:

costuri externe: care sunt comisioane, cheltuieli de tranzit, transportul extern, aigurarea

costuri interne de transport pe parcursul intern, cheltuieli de incarcare-descarcare, receptie, manipulare

nu se cuprind in costul de achizitie cheltuieli financiare aferente finantarii necesare constituirii stocurilor si nici sconturile financiare acordate pentru plata inainte de scadenta.

b) productia in curs de executie, semifabricatele si produsele finite, precum si alte bunuri executate de catre intreprindere, se evalueaza la costul de productie, format din:

pretul de achizitie al materialelor consumate

cheltuieli directe de fabricatie (productie)

cheltuieli indirecte de productie, aferente, respectiv rational legate de fabricatia bunurilor

c) activele (stocurile) circulante materiale aduse ca aport la capital, obtinute prin titlu gratuit sau prin donatie, se efectueaza si se inregistreaza la valoarea de utilitate in functie de pretul pietei si starea acestora. Valoarea de utilitate reprezinta pretul presupus ca il accepta un client, in functie de utilitatea bunului respectiv pentru unitatea acestuia.

Costul de intrare (de achizitie sau de productie) este denumit si valoare de intrare, respectiv valoare contabila.

d) bunurile primite cu titlu de aport in natura la constituirea sau fuzionarea unor unitati patrimoniale se evalueaza si se    contabilizeaza in valorile si preturile prevazute in actul de evaluare, determinate prin expertiza sau inscrise in contractul de constituire a societatii.

e) creantele si datoriile sunt evaluate si inregistrate la valoarea lor nominala inscrisa in documentele care atesta de creanta sau datorie

B. La iesirea din patrimoniu; respectiv la darea in consum a unor elemente patrimoniale sau alte iesiri, acestea se inregistreaza la valoarea de intrare. Intrucat diferitele stocuri de materii prime, materiale consumabile, marfuri pot proveni din surse diferite de aprovizionare, avand la intrare preturi si valori diferite, la iesirea elementelor patrimoniale de la locurile de depozitare, ele se evalueaza si inregistreaza in contabilitate prin aplicarea uneia din urmatoarele metode de evaluare:

metoda costului mediu ponderat (CMP)

metoda prima intrare-prima iesire (FIFO)

metoda ultima intrare- prima iesire (LIFO)

metoda proxima intrare-prima iesire (NIFO)

metoda costului standard

metoda identificarii specifice

Metoda costului mediu ponderat

Costul unitar mediu ponderat se calculeaza ca raportul dintre valoarea totala a stocului initial (Si) plus valoarea totoala a intrarilor (Vi) si cantitatea existenta in stocul initial (qs), plus cantitatile intrate (qi)

CMP=(Si+Vi)/(qs+qiSqi)

Metoda costului mediu ponderat poate fi aplicata in doua variante:

actualizarea costului unitar mediu ponderat dupa fiecare intrate

actualizarea periodica a costului unitar mediu ponderat fie lunar, fie la alte perioade, care in principiu sa nu depaseasca durata medie de stocare.

CMP=(Si+Vi)/(qs+qiSqi)

CMP x Cantitatea iesita=valoarea materialelor iesite

Varianta CMP dupa fiecare intrare - in acest caz iesirile sunt evaluate cu ultimul cost mediu ponderat, obtinut cu formula:

CMP=(Si'+Vi')/(qs+qi)    ,unde Si' este stocul precedent evaluat la costul mediu ponderat precedent

Varianta actualizarii CMP in functie de durata medie de stocare - se determina durata unei rotatii = cantitatea intrata (qi)/ stoc mediu (qs)

Prin varianta actualizarii periodice a CMP, in conditiile cresterii preturilor, prin inflatie, pretul de evaluare a stocului final este mai mic decat ultimul pret de aprovizionare, astfel ca valoarea iesirilor va fi mai mare decat in prima varianta, influetand corespunzator cheltuielile de exploatare si rezultatele financiare.

Metoda prima intrare prima iesire FIFO (first-in, first-out)

Potrivit acestei metode, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costurile primului lot intrat, respectiv al articolului care este mai vechi in stoc. Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul lotului urmator in ordine cronologica. Ca urmare, stocurile sunt evaluate cu costurile ultimilor loturi achizitionate.

Prin aceasta metoda iesirile se estimeaza la valoarea de intrare in ordinea intrarilor in gestiune a lotului.

Metoda ultima intrare prima iesire LIFO (last-in, first-out)

Iesirile sunt evaluate la costul ultimului lot intrat, respectiv al articolului care este cel mai recent. Dupa epuizarea ultimului lot, cantitatile iesite vor fi evaluate la costul lotului anterior.

Metodele FIFO si LIFO dau rezultate extreme, prima evaluand stocul final la ultimul cost de achizitie, mai mare, face ca iesirile sa aiba o valoare mai mica fata de valoarea determinata prin metoda LIFO. Ca metoda CMP, evaluarile se situeaza ca marime intre valorile date de celalalte metode.

Metoda proxima intrare prima iesire NIFO (next-in, first-out)

Aceasta este apropiata in conceptia sa de metoda LIFO si este enuntata astfel: cea mai apropiata, proxima intrare- prima iesire. Evaluarea iesirilor se face la valoarea lor de inlocuire. Ea este suma pe care intreprinderea va accepta sa o plateasca pentru achizitionarea unui bun de substituire care sa permita asigurarea unui flux identic de bunuri si servicii in aceleasi conditii de exploatare.

In practica, iesirile sunt evaluate la pretul din ultima factura sau dintr-o estimare apropiata.

Metoda costului standard

Intreprinderile in cadrul contabilitatii interne de gestiune pot sa determine costuri si preturi prestabilite pentru a evalua stocurile, folosind costurile standard.

Practic aceste costuri pot fi costuri antecalculate sau costuri medii dintr-o perioada anterioara.

In cazul folosirii acestei metode de evaluare, bunurilor li se stabilesc anticipat costuri de inregistrare, cu ajutorul carora se evalueaza si inregistreaza intrarile si iesirile.

Diferentele dintre costurile de inregistrare (standard) si costurile de achizitie sau de productie se evidentiaza in costuri distincte.

Preturile standard folosite pentru inregistrarea in contabilitate este necesar sa fie actualizat periodic, de regula cel putin o data pe an, in functie de evolutia preturilor si de alti factori.

Regulamentul privind aplicarea legii contabilitatii recomanda evaluarea si inregistrarea iesirii bunurilor din gestiune pe baza costurilor determinate prin una din urmatoarele patru metode: costul mediu ponderat (CMP); prima intrare- prima iesire (FIFO); ultima intrare- prima iesire (LIFO); costul standard.

Alegerea metodei este la latitudinea conducerii unitatii patrimoniale, dar potrivit principiului permanentei metodelor, o metoda adoptata trebuie mentinuta in tot cursul exercitiului si de la un exercitiu la altul. In cazuri justificate, intreprinderea poate schimba metoda de evaluare, facand in acest sens mentiuni in anexa la bilant, inclusiv cu privire la influenta situatiei patrimoniale si financiare, precum si asupra rezultatului exercitiului.

2.3.2. Evaluarea elementelor patrimoniale la inventariere

Evaluarea bunurilor cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala sau de utilitate, denumita si valoare de inventar.

Aceste valori se stabilesc in functie de utilitatea bunului in intreprindere si pretul pietei.

Valoarea de inventar este deci egala cu valoarea actuala care este o valoare estimata, ce se apreciaza in functie de piata si de utilitatea bunului pentru intrepindere.

Valoarea de utilitate sau pretul pietei, ca baza de evaluare a bunurilor la inventariere, se identifica in principal, in functie de destinatia lor:

bunurile (activelor) destinate vanzarii (marfuri, produse finite, unele semifabricate si materiale) li se stabilesc de regula, valoarea de inventar sub forma valorii de realizare care este data de pretul de vanzare, din care se scad cheltuielile ramase de efectuat pentru comercializarea lor, cum sunt: cheltuieli de transport, comisioane cedate, cheltuieli in perioada de garantie.

semifabricatele si productia in curs de executie se evalueaza la valoarea componentelor materialelor incorporate la care se mai adauga costurile stadiilor de prelucrare tehnologica parcursa (stabilite prin metode tehnice sau metoda contabila);

materiile prime si materialele consumabile destinate utilizarii in exploatare se evalueaza la costul lor de inlocuire (de reaprovizionare)

Inventarierea generala a elementelor patrimoniale efectuate de regula, la sfarsitul exercitiului de doua obiective principale:

a) Constatarea existentei si starii reale a elementelor patrimoniale si punerea de acord a situatiei scriptice (contabile) cu realitatea prin inregistrarea diferentelor (plusuri, minusuri) cantitative si valorice.

La inventarierea de constatare a existentei si starii elementelor patrimoniale, bunurile, creantele si obligatiile inventariate sunt evaluate la valoarea contabila a lor (Vc) respectiv la preturile cu care acestea au fost inregistrate la intrarea in patrimoniu.

Acest mod de evaluare se impune pentru a asigura comparabilitatea informatiilor din contabilitate cu cele obtinute in urma inventarierii.

b) Estimarea potentialului elementelor patrimoniale in functie de pretul zilei si de utilitatea lor la inchiderea exercitiului

In acest scop bunurile inventariate se evalueaza la valoarea actuala (pretul pietii), denumita si valoare de inventar (Vi)

Valoarea de utilitate a creantelor si datoriilor este datade valoarea probabila de incasat, respectiv de plata.

In urma compararii si analizei valorilor de inventar (Vi) a elementelor de patrimoniale inventariate (bunuri, creante) cu valoarea contabila (Vc) a acestora pot sa apara urmatoarele situatii:

valoarea de inventar este egala cu valoarea contabila (Vi=Vc). Situatie mai rar intilnita, ea semnifica ca de la intrarea elementelor in patrimoniu pana la data inventarierii si evaluarii lor nu au fost modificari de preturi sau in aprecierea utilitatii acestora.

valoarea de inventar este mai mare decat valoarea contabila (Vi>Vc) rezultand un plus de valoare. Aceasta situatie arata ca fata de preturile de intrare, noile preturi (actuale) sunt mai mari fie datorita interventiei unor factori de inflatie, fie urmare a cresterii utilitatii bunurilor printr-o cerere sustinuta a acestora pe piata.

valoarea de inventar este mai mica decat valoarea contabila (Vi<Vc) satabilindu-se un minus de valoare. O asemenea situatie poate rezulta in urma diminuarii preturilor ca o tendinta generala sau numai la unele categorii de bunuri (marfuri), ori datorita deprecierii fizice a bunurilor pe timpul stocarii, respectiv a scaderii utilitatii lor pentru activitatea intreprinderii.

Rezultatele si diferentele stabilite la inventarierea de constatare si estimare a elementelor patrimoniale la valoarea actuala sunt grupate pe categorii de elemente si apoi inscrise in REGISTRUL INVENTAR, unul dintre registrele oficiale ale intreprinderii si servesc ca baza pentru inregistrarile contabile de punere de acord si pentru unele determinari la evaluarea bilantiele

2.3.3. Evaluarea la bilant a elementelor patrimoniale

Evaluarea la bilant a elementelor patrimoniale constituie o actiune complexa. Aceasta se efectueaza cu prilejul inchiderii conturilor la finele exercitiului, in vederea inlocuirii bilantului contabil.

Regula de evaluare la bilant indica evaluarea elementelor patrimoniale la valoarea de intrare, respective valoarea contabila, luand in considerare si diferentele rezultate din estimarea acestor elemente la valoarea actuala (valoarea de inventar).

Notarea diferentelor (plus de evaluare sau minus de evaluare) se face potrivit principiului prudentei astfel:

Pentru mijloace economice:

daca valoare de inventar este mai mare decat valoarea contabila (Vi>Vc), plusul de valoare nu este luat in considerare, elementele fiind evaluate in bilant la valoarea lor contabila. Plusurile de valoare fiind probabile, principiul prudentei recomanda sa nu fie luate in calculde evaluarea bilantiera;

daca valoarea de inventar este mai mica decat valoarea contabila (Vi<Vc), minusul de valoare este luat in calcul de evaluare pentru a adduce valoarea contabila la valoarea valorii de inventar. Elementele in cauza sunt evaluate la valoarea de inventar.

Procedura de determinare a valorii de inventar in contabilitate pe baza valorii consta in calculul si inregistrarea de amortizare suplimentara la imobilizari si prin constituirea de provizoane pentru stocuri si creante. Astfel, daca din valoarea contabila se deduce (scad) amortizarea suplimentara (As) sau/si provizioanele (Pz), rezulta valoarea de inventar cu care mijloacele economice au fost estimate la inventar:

Vc-As-Pz=Vi

Pentru surse economice

La surse economice, principiul prudentei se aplica apeland la un rationament inversului utilizat la tratarea diferentelor de valoare stabilite la mijloacele economice, intrucat in dubla reprezentare sursele de provenienta exprima aspectul care se contrapune celui al mijloacelor economice cu privire la aceiasi realitate.

Astfel:

daca valoare de inventar este mai mica decit valoarea contabila (Vi<Vc), minusul de valoare nu se ia in considerare la evaluare, sursele respective fiind inscrise in bilant la valoarea lor contabila.

in cazul in care     valoarea de inventar a lor este mai mica decat valoarea contabila (Vi>Vc), plusul de valoare este preluat in calculul de evaluare prin constituirea unor provizoane

care se adauga la valoarea contabila a surselor. In felul acesta sursele respective vor fi evaluate in bilant la valoarea de inventar:

Vc+Pz+Vi

2.4. Sistemul de preturi si tarife - baza evaluarii patrimoniului

Principiul general de evaluare curenta aelementelor patrimoniale consta in evaluarea la costul istoric, denumit si valoarea contabila.

Baza stabilirii costului istoric, respectiv a valorii contabile cu care elementele patrimoniale sunt evaluate si inregistrate in contabilitate o constituie preturile si tarifele.

Preturile reprezinta echivalentul banesc al valorii marfurilor (bunurilor) ce face obiectul schimbului pe piata, negociat si acceptat de cumparator si vanzator.

Pe traseul pe care il parcurg marfurile de la producator la consumatorul final se formeaza mai multe categorii de preturi.

A.Preturile producatorilor : cele care se formeaza la punerea in circulatie a bunurilor create de intreprinderi si societati de productie.

Acestea sunt:

Pretul de productie: pentru bunurile fabricate in industrie si activitati manufacturiere.

Pretul de deviz: pentru lucrarile de constructii-montaj

Preturile de contractare si achizitie: pentru produsele agricole

Preturile producatorilor au in general urmatoarea structura valorica:

costul de productie- compus din costul de achizitie al materiilor prime si materiale consumabile; cheltuieli de prelucrare a materiilor prime; cheltuieli indirecte de productie si cheltuielile de administratie si conducere;

cheltuielile de desfacere (livrare) ocazionate de punerea in circulatie (pe piata) a bunurilor fabricate;

profitul producatorului

accizele, pentru unele bunuri

Preturile importatorilor, cele aferente bunurilor, respectiv marfurile obtinute din import, de catre societatile comerciale importatoare, se formeaza pe baza urmatoarelor elemente principale:

pretul extern de import al bunului, transformat in lei la cursul oficial de schimb de la data intrarii in vama

cheltuielile de transport si asigurare pe parcursul extern in devize, transformat in lei;

taxele si comisioanele vamale

accizele

marja importatorului, dimensionata pentru acoperirea cheltuielilor de comercializare si a asigura profitul importatorului

B Preturile comerciantilor (de comercializare): ele se formeaza in sfera circulatiei marfurilor, la nivelul fiecarei verigi comerciale pana la consumatorul final.

Sunt practicate doua mari categorii de preturi, pentru comercializarea marfurilor: preturile de vanzare cu ridicata si preturile de vanzare cu amanuntul.

Preturile de vanzare cu ridicata, numite si preturile angrosistilor, respectiv cele ale intreprinderilor care comercializeaza marfurile in loturi mari. Marfurile pot trece prin mai multe verigi en-gros (cu ridicata) sau de la acestea la agentii economici cu activitate de productie, care le folosesc ca materii prime,respectiv la institutii publice pentru consum.

Preturile de vanzare cu ridicata, delimiteaza in structura lor valorica urmatoarele componente:

pretul de productie (sau pretul importatorului) la care bunul este cumparat

adaosul comercial al verigii cu ridicata (angrosistul)

Adaosul comercial inclus in pretul cu ridicata trebuie astfel dimensionat, in conditii de concurenta incat sa acopere cheltuielile de circulatie si de gestionare a fiecarei verigi comerciale si sa asigure o rata de profit rezonabila.

Preturile de vanzare cu amanuntul, numite si preturile detailistilor, sunt preturile organizatiilor comerciale care comercializeaza marfuri ,,cu bucata" (en-detail), catre micii consumatori, de regula, catre populatie prin magazine de desfacere cu amanuntul.

In acest stadiu, marfurile ajungand la consumatorii finali, in structura preturilor de vanzare cu amanuntul se cuprinde si taxa pe valoarea adaugata; respectiv:

pretul de vanzare cu ridicata

adaosul comercial al unitatii de desfacere cu amanuntul

taxa pe valoarea adaugata

Tarifele-reprezinta echivalentul banesc al valorii lucrarii executate si serviciile prestate ce se tranzactioneaza pe piata intre executanti si beneficiari.

Mecanismul de formare al tarifelor este cu cel al formarii preturilor, cu precizarea ca la baza lor de estimare o constituie costurile de executie (de productie) si nu costul complet deoarece lucrarile si serviciile nu ocazioneaza cheltuieli de desfacere.

Preturile si tarifele private ca instrumente de gestiune servesc pentru fixarea marimii valorii schimburilor patrimoniale si pentru efectuarea decontarilor intre participantii la actele de comert si la operatiile economice.

Se disting doua categorii de decontarii: decontari interne si decontari externe.

Decontarile externe sunt cele care se fac cu tertii, clientii, furnizorii pentru care se opereaza cu preturile producatorilor, importatorilor sau preturile de vanzare cu ridicata si amanuntul in cazul marfurilor si a altor bunuri, respectiv cu tarifele pentru lucrari si servicii.

Decontarile interne intervin penru operatii si fluxuri de bunuri si valori ce se realizeaza intre subdiviziunile aceleiasi intreprinderi, cum sunt intre sectii si sectoare principale; fluxuri intre depozite si magazii.

Pentru inregistrarea si controlul acestor fluxuri de bunuri si valori cu caracter intern, intre compartimentele care colaboreaza, evaluarile fiind facute fie la nivelul costurilor de productie (standard, normative), fie la nivelul preturilor sau tarifelor acceptate pe piata,dupa cum s-a decis la fundamentarea si aprobarea bugetelor interne de active.

2.5. Facturarea marfurilor si ambalajelor , elementele comerciale, financiare si fiscale ale facturii

Documentul care sta la baza vanzarilor (cumpararilor) de marfuri si ambalaje este factura. Pentru furnizor este un document de vanzare a marfurilor, pentru client de cumparare.

Factura cuprinde :

a)      pretul unitar al marfurilor si ambalajelor (in cazul in care acestea sunt facturate) care inmultit cu cantitatea vanduta si cumparata pentru fiecare sortiment de marfa permite stabilirea valorilor partiale. Aceste insumate dau valoarea totala a marfii.

b)      reducerile de pret care pot fi de doua tipuri :

Reduceri comerciale

Reduceri financiare

1. Reducerile comerciale pot fi : bonificatii, remize, ristorne

Bonificatile sunt reduceri de pret acordate de furnizor clientului pentru unele defecte de calitate continute de marfa.

Remizele sunt reduceri acordate asupra pretului de vanzare convenit, in functie de impor-tanta cantitatii vandute sau de rolul de revanzator al clientului. Se calculeaza in general prin aplicarea unui procent asupra pretului de vanzare.

Risturile reprezinta reduceri de pret calculate asupra ansamblului de operatii efectuate de acelasi partener pentru o anumita perioada convenita de comun acord (exemplul : ristorne de 1% asupra vanzarilor catre acelasi client si care au depasit valoarea de 2 milioane lei conve-nita prin contract).

2. Reducerile financiare

Reducerile financiare apar sub forma sconturilor sau sconturilor de reglementare. Scon-turile sunt reduceri acordate de furnizor clientului pentru plata si incasarea inainte de termenul de exigibilitate.

c)      Pretul ambalajului - ambalajele pot fi facturate separat de marfa sau pot fi incluse in pre-tul marfurilor. De regula sunt facturate separat si se platesc odata cu plata contravalorii marfurilor

d)      Pretul transportului - factura cuprinde de cele mai multe ori si pretul transportului de mar-furi, daca acesta trebuie platit de client furnizorului. In acest caz transportul facturat clien-tului devine un element aditiv al facturii. Este vorba de cheltuielile de transport suportate de client conform prevederilor contractuale dar efectuate de furnizor in contul acestuia.

In conditile aplicarii taxei pe valoare adaugata (TVA) factura cuprinde si acest element cu caracter fiscal.TVA este o taxa fiscala care priveste vanzarile de marfuri si prestarile de servicii. Ea este datorata statului de vanzator si este facturata cumparatorului. Vanzatorul are insa si calitatea de colector de TVA. Ca urmare in factura trebuie sa apara distinct pretul marfurilor si servici-lor si separat suma TVA.

TVA de plata pe o luna

TVA incasata pentru vanzarile lunii

TVA platita pentru cumpararile lunii

TVA de plata

TVA colectata

TVA deductibila

Reducerile de pret cu caracter comercial se pot factura odata cu facturarea acesteia printr-o factura distincta. Reducerile financiare indiferent de momentul acordarii si obtinerii lor, nu influenteaza pretul acestora si reprezinta cheltuieli financiare pentru vanzator si venituri financiare pentru cumparator.

3. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII STOCURILOR SI OPERATIUNILOR CU MARFURI IN CADRUL FIRMEI

3.1. Formele si documentele aprovizionarii si vanzarii de marfuri

3.1.1. Formele si documentele aprovizionarii cu marfuri

A. Formele comune si documentele aprovizionarii cu marfuri

Aprovizionarea cu marfuri se face de la intreprinderile industriale si agricole producatoare din zona, prin import direct sau prin intermediul intreprinderilor de comert exterior si de la alte intreprinderi din comert. Procesul de aprovizionare se desfasoara pe baza contractelor incheiate cu furnizorii, in care se precizeaza marfurile ce se achizitioneaza, cantitatile si termenele de livrare, modalitatile si termenele de plata, conditile de transport si ambalare, etc.

Aprovizionarea se poate face si pe baza de comanda.

a)Aprovizionarea fara delegat - are loc in concordanta cu prevederile contractuale si ale graficului de livrari, pe baza acestuia furnizorul procedeaza la autoreceptia lotului de marfuri, intocmind un proces verbal de autoreceptie, dispozitie de livrare, factura si certificatul de calitate.

Urmeaza ambalarea marfurilor, incarcarea in mijlocul de transport si expedierea lor, cu aceasta ocazie fiind incredintate carausului. Ca documente de transport se intocmesc : scrisoarea de trasura, scrisoarea de transport, buletinul de magazie. Car de livrare si transport, co-misia de receptie intocmeste Nota de receptie si constatare de diferente. In cazul constatarii unor urme de violare a vagonului sau ambalajelor se intocmeste un Proces verbal de constata-re opozabil furnizorului sau carausului, dupa caz. Daca partial sau total marfa nu este accepta-ta de intreprinderea de comert ca fiind necorespunzatoare sortimental, calitativ sau nelivrata la termenele prevazute, este luata in custodie intocmindu-se un Proces verbal de luare in custo-die, ulterior restituindu-se furnizorului.

In nota de receptie marfa se evalueaza la pretul ei de cumparare sau costul de achizitie. Pe baza documentelor primare se fac inregistrari in evidenta operativa si se intocmesc documen-tele centralizatoare care se inregistreaza in contabilitatea sintetica.

b)Aprovizionarea prin delegat propriu - are loc cand furnizorul si beneficiarul se afla in aceasi localitate. Delegatul intreprinderii de comert se prezinta la furnizor cu comanda si o delegatie de ridicare a marfurilor si eventual cu CEC-ul necesar efectuarii platii.

Participand la receptia marfurilor si ambalajelor, delegatul le preia si semneaza documentele de livrare. El poarta raspunderea integritatii lotului de marfa si ambalaje. La sosirea lui se procedeaza la verificarea cantitativa si calitativa si se intocmeste Nota de receptie si constatare diferente. In cazul lipsurilor de marfa constatate la receptie se intocmeste Decizia de imputare sau se ia delegatului un agajament de plata.

c)Aprovizionarea cu delegat al intreprinderii furnizoare - presupune prezentarea acestuia la unitatea beneficiara unde se primesc si verifica marfurile de catre comisia de receptie si se in-tocmesc documentele de receptie. Documentarea necesita, fie asteptarea documentelor de de-contare de la furnizor, fie intocmirea lor din proprie initiativa de beneficiar.

B.     Formele specifice de aprovizionare si documentele intocmite

a)Aprovizionarea prin intermediul depozitelor de repartizare, se intalneste in cadrul intre-prinderilor "en gros" sau de "alimentatie publica".

Depozitul de repartizare efectueaza doua operatii :

prima se refera la receptia marfurilor sosite de la furnizor prin una din formele anterioare

a doua constituie distribuirea marfurilor catre magazine sau unitati de alimentatie publica. Aceasta se efectueaza pe baza "Graficului de distributie" si a "Notei de predare - restitu-ire" care justifica descarcarea gestiunii depozitului si incarcarea gestiunii beneficiare.

Nota de predare restituire sta la baza complectarii "Raportului de gestiune" cu intrarile de marfuri si a "Fisei de magazie" cu iesirile de marfuri.

b)Aprovizionarea de pe piata agroalimentara se face de unitatile operative de alimentatie publica din numerarul retinut din vanzari si incredintat achizitorului sub forma de avans spre decontare. Aceasta consemneaza sortimentele de marfuri, cantitatile si pretul de cumparare in "Borderoul de achizitii". Predarea marfurilor catre gestiunea primitoare se consemneaza in nota "Nota de receptie si constatare de diferente".

c)Aprovizionarea din productie proprie se intalneste tot in alimentatia publica si consta in transferul unor preparate culinare din bucatariile restraurantelor catre unitatile de desfacere.

Documentul de transfer este "Nota de predare restituire" intocmita pe baza "Notei de coman-da" emisa de unitatea primitoare. Nota de predare - restituire serveste la descarcarea gestiunii bucatariei si la incarcarea gestiunii unitatii primitoare.

3.1.2. Formele si documentele vanzarii de marfuri

Formele si documentele de vanzare a marfurilor se pot imparti in doua categorii si anume :

vanzarea catre consumatorii individuali

vanzarea catre consumatorii colectivi sau terti

Dupa modalitatea de incasare a banilor, vanzarea poate fi in numerar sau prin virament.

A.     Vanzarea catre terti cu incasarea in numerar sau prin virament

a) Vanzarea loco unitate primitoare cu delegat al intreprinderii predatoare, presupune colec-tarea comenzilor de marfuri de la beneficiar, pregatirea loturilor de marfuri ce se vand, autore-ceptionarea si incredintarea lor delegatului, ambalarea si incarcarea in mijloacele de transport, intocmirea "Avizului de insotire a marfurilor".

Confirmarea primirii marfurilor si acceptul platii lor se face prin completarea de catre bene-ficiar a cantitatii de marfuri primite in " Avizul de insotire" si a semnarii acestuia. Pe baza avizului astfel completat furnizorul intocmeste "Factura" care este individuala sau globala da-ca vanzarea se face la mai multe unitati apartinand aceleiasi intreprindere.

Avizele de insotire si facturile stau la baza inregistrarilor din evidenta operativa gestionara. Ele se prelucreaza si se centralizeaza in "Recapitulatia sau Borderoul marfurilor iesite".

b) Vanzarea loco unitate furnizoare cu delegat al cumparatorului necesita prezentarea aces-tuia cu o "comanda" cuprinzand marfurile solicitate si o "Delegatie de ridicare a marfurilor".

Avizand comanda, serviciul comercial emite "Dispozitia de livrare" prin care dispune van-zarea marfurilor. La unitatea predatoare se receptioneaza marfurile, in prezenta delegatului cumparatorului intocmindu-se "Factura" si "Certificatul de calitate".

c) Vanzarea marfurilor pe raspunderea furnizorului (fara delegat) se efectueaza pe baza con-tractului, a graficului de livrare si a dispozitiei de livrare intocmita de compartimentul comer-cial.

Dupa pregatirea lotului de marfa se procedeaza la autoreceptia sa, cu care ocazie se intoc-meste un "Proces verbal de receptie". Se intocmesc apoi documentele de livrare : "Factura", "Certificat de calitate", etc. Dupa predarea marfurilor carausului se emit documentele de transport : "Scrisoare de tra-sura", "Scrisoare de transport", "Buletin de mesagerie", etc. Documentele de livrare se inregistreaza in evidenta gestionara si apoi se prelucreaza, centra-lizeaza si inregistreaza in contabilitate.

B.     Vanzarea catre consumatorii individuali se face, de regula, cu incasarea in numerar si cu-noaste urmatoarele forme :

a)      Vanzarea marfurilor cu bon eliberat de vanzator si inregistrarea in borderouri;

b)      Vanzarea marfurilor cu eliberare de bon si inregistrarea in aparatul de casa;

c)      Vanzarea marfurilor cu tichet emis de aparatul de casa;

d)      Vanzarea marfurilor cu plata la domiciliul clientului prin casele de comenzi.

Daca aceste forme de vanzare sunt specifice intreprinderilor "en detaille", pentru intreprin-derile de alimentatie publica, ele se pot folosi in special la unitati cu autoservire; ca forma specifica de vanzare pentru celelalte unitati apare :

e)      Vanzarea prin ospatari

3.1.3. Organizarea evidentei operative a marfurilor

Se face in mod diferit la depozite si celelalte unitati : magazine, restaurante, baruri, etc

a) La depozite, evidenta operativa este organizata cu ajutorul "Fisei de magazie" in care gestionarul opereaza numai cantitativ, intrarile si iesirile de marfuri, stabilind stocul de mar-furi dupa fiecare operatii. Datele din fisa de magazie se confrunta periodic cu cele de la contabilitate pentru controlul exactitatii lor.

b) In magazine, restaurante, cofetarii, baruri, bufete organizarea evidentei operative si a con-tabilitati analitice prezinta particularitati datorate formelor si documentelor vanzarii marfurilor care furnizeaza numai informatii valorice. Evidenta operativa se organizeaza cu ajutorul ra-portului de gestiune, intocmit zilnic sau periodic de gestionar si numai in etalon valoric. Aces-ta cuprinde miscarile valorice ale marfurilor si ambalajelor si soldul scriptic determinat scrip-tic sau periodic.

c) Formele de evidenta operativa specifice, se organizeaza in gestiunile bucatariilor si baruri-lor. La bucatarii gestionarii intocmesc zilnic "Planul productiei culinare", document cantitativ care exprima stocul de preparate culinare. La baruri se intocmeste "Fisa de stocuri" care are rolul unui inventar de predare primire a stocurilor de marfuri ramase la sfarsitul programului de lucru.

3.2. Caracterizarea generala ale metodelor de contabilitate a stocurilor si operatilor de marfuri

Metodele de contabilitate a stocurilor permit crearea unui sistem prin care sa se evidentieze, pornind de la anumite reguli, atat stocurile cat si operatiile care le influenteaza, respectiv fluxul circulatiei marfurilor. Sistemele create se pot diferentia prin :

preturile utilizate in evaluarea stocurilor si miscarilor de marfuri

capacitatea de a identifica si reflecta in mod continuu sau doar la anumite momente nivelul stocurilor

structurile de conturi utilizate in intreprindere, a stocurilor si operatiilor care le determina

modalitatea de a primi intrarile de marfuri, fie ca o afectare directa a stocurilor, fie ca o cheltuiala determinata de procurarea unui bun

Indiferent de metodele aplicate, privite in ansamblu, toate converg spre cunoasterea unor elemente indispensabile atat intocmirii bilantului cat si contul "Profit si pierdere".

Nivelul stocurilor:

ca obiect al inventarului in scopul evaluarii si controlului gestionar

ca element de bilant care defineste o marime patrimoniala

ca termen in relatia de calcul a costului marfurilor vandute

pentru calculul provizioanelor in cazul deprecierii de valoare

Calculul rezultatelor generate de activitate:

identificarea si separarea reducerilor cu caracter comercial de cele financiare

stabilirea corecta a nivelului veniturilor

dimensionarea costului marfurilor vandute

In functie de particularitatile proprii metodelor, acestea se pot grupa in doua mari categorii :

Metoda inventarului permanent

Metoda inventarului intermitent

Utilizarea notiunii de "inventar" semnifica posibilitatea pe care o ofera contabilitatea de a stabilii scriptic, permanent sau periodic, nivelul stocurilor. Potrivit articolului 13 din Legea contabilitatii, contabilitatea valorilor materiale si implicit a marfurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

3.3. Metoda inventarului permanent

Metoda inventarului permanent asigura cunoasterea in orice moment a nivelului stocurilor, cu ajutorul conturilor de marfuri, realizandu-se in acest fel un inventar scriptic continuu. In acest sens in contabilitate se inregistreaza toate operatiile de intrare si iesire ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si valoric.

Determinarea nivelului stocurilor,impune ca toate operatiunile de intrari - iesiri sa fie eva-luate    la acelasi pret indiferent care ar fi acesta. Plecand de la posibilele preturi de evaluare, metoda inventarului permanent se poate prezen-ta in mai multe variante :

a)      inventar permanent la cost de achizitie

b)      inventar permanent la pret standard

c)      inventar permanent la pret de vanzare

3.3.1. Metoda inventarului permanent la cost de achizitie

Permanenta inventarului la cost de achizitie se caracterizeaza prin evaluarea stocurilor si miscarii marfurilor la cost de achizitie, care de regula este fluctuant pentru aceleasi marfuri. Aceasta fluctuatie presupune calculul costului de achizitie aferent marfurilor vandute dupa anumite procedee. Legea contabilitatii prevede calculul dupa doua procedee si anume :

costul mediu ponderat

primul intrat - primul iesit

Pentru contabilitatea curenta a operatiilor privind stocurile si miscarile de marfuri, Planul de conturi general mentioneaza urmatoarele conturi :

Contul 371 "MARFURI"

Acest cont tine evidenta marfurilor aflate la depozitele cu ridicata, precum si a celor aflate la unitatile cu amanuntul sau de alimentatie publica.

In debitul contului se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a marfurilor intrate in gestiune (cumparari , primite de la terti, aduse ca aport, constatate in plus la inventar, donatii).

In creditul contului se inregistreaza marfurile iesite din patrimoniul unitatii (prin vanzare, date in custodie la terti, retragere de aport, minusuri la inventar).

Soldul contului reprezinta valoarea marfurilor la pret de inregistrare existente in stoc la finele perioadei.

Contul 607 "CHELTUIELI PRIVIND MARFURILE"

Evidentiaza costul marfurilor vandute de catre unitatile patrimoniale.

In cazul inventarului permanent se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a marfurilor vandute sau constatate lipsa la inventar si diferentele de pret aferente (in cazul evaluarii mar-furilor la alte valori decat costul de achizitie)

Creditarea contului se efectueaza la finele perioadei cu ocazia calculului rezultatului.

In cazul inventarului intermitent contul 607 "Cheltuieli privind marfurile" functioneaza astfel :

la inceputul exercitiului se debiteaza cu stocul initial la cost de achizitie, determinat prin inventar fizic la finele perioadei precedente

pe parcursul perioadei se debiteaza toate cumpararile de marfuri la cost de achizitie



la sfarsitul perioadei, se crediteaza cu valoarea la cost de achizitie a stocului final deter-minata prin inventariere in vederea stabilirii costului de achizitie al marfurilor vandute. Pentru aceasta valoare se inchide contul de cheltuieli prin contul 121 "Profit si pierdere".

Contul 707 "VENITURI DIN VANZAREA MARFURILOR"

Tine evidenta vanzarilor de marfuri (la pret de vanzare mai putin T.V.A.).

In credit se inregistreaza la pretul de vanzare al marfurilor (exclusiv T.V.A.), livrate clienti-lor; sumele incasate in avans care nu reprezinta venituri ale exercitiului in curs.

Debitarea contului are loc la finele perioadei cu ocazia calcularii rezultatului.

Cele trei conturi prezentate reprezinta osatura metodei, celelalte conturi care nu mai apar fiind inerente reflectarii fluxului circulatiei marfurilor.

Alte conturi utilizate pentru decontarile cu furnizorii dar care nu definesc metoda sunt:

Contul 401 "FURNIZORI"

Acest cont tine evidenta decontarilor cu furnizorii interni si externi pentru aprovizionari de bunuri, lucrari executate sau servicii prestate de acestia.

Contul 403 "EFECTE DE PLATA"

Contul tine evidenta obligatiilor de plata stabilite pe baza de efecte comerciale (bilet de or-din, cambii, etc.).

Contul 408 "FURNIZORI FACTURI NESOSITE"

Evidentiaza obligatiile fata de furnizori pentru bunurile primite fara facturi. De mentionat ca in acest caz TV.A.-ul aferent cumparatorilor este neexigibil pana la primirea facturii.

Contul 409 "FURNIZORI DEBITORI"

Tine evidenta avansurilor acordate furnizorului pentru livrarile de bunuri, executari de lucrari, prestari de servicii.

Pentru contabilitatea cu clientii contul 411 "Clienti" tine evidenta decontarilor cu clientii interni si externi pentru marfurile vandute, lucrarile executate si serviciile prestate pe baza de facturi.

Contul 413 "EFECTE DE PRIMIT DE LA CLIENTI"

In acest cont se inregistreaza drepturile de creanta stabilite pe baza de efecte comerciale rezultate din relatiile cu clientii.

Contul 418 "CLIENTI FACTURI DE INTOCMIT"

Evidentiaza creantele din vanzarea fara factura. De remarcat faptul ca in acest caz T.V.A.-ul aferent vanzarilor este neexigibil pana la intocmirea facturii.

Contul 419 "CLIENTI-CREDITORI"

Tine evidenta avansurilor incasate de la clienti in vederea vanzarii de bunuri, prestarii de servicii sau executarii de lucrari in contul lor.

Contul 512 "CONTURI CURENTE LA BANCI"(In lei sau valuta)

Tine evidenta disponibilitatilor in lei si in devize aflate in conturi la banci, precum si a mis-carii acestora, a carnetelor de CEC-uri cu limita de suma si a sumelor in curs de decontare.

Din cele expuse rezulta ca in metoda inventarului permanent la cost de achizitie, costurile principale functioneaza in felul urmator :

Contul 371 "MARFURI"

Se debiteaza la costul de achizitie al marfurilor intrate in patrimoniu.

Se crediteaza cu costul mediu de achizitie al marfurilor iesite din patrimoniul calculat pe ba-za procedeului cost mediu ponderat global sau pe loturi, sau procedeul epuizarii succesive a stocurilor in varianta FIFO.

Soldul final debitor reflecta stocul de marfa la cosul de achizitie.

Contul 607 "CHELTUIELI PRIVIND MARFURILE"

Se debiteaza cu costul mediu de achizitie al marfurilor iesite din patrimoniu .

Se crediteaza la inchiderea exercitiului cu repartizarea sumei totale a cheltuielilor cu marfa asupra rezultatului financiar, cu aceasta ocazie se soldeaza.

Contul 707 "VENITURI DIN VANZAREA MARFURILOR"

Se crediteaza in cursul exercitiului cu pretul de vanzare al marfurilor vandute.

Se debiteaza la inchiderea exercitiului cu suma totala a veniturilor din vanzare transferata in contul de rezultate.

Pentru a putea calcula la finele perioadei rezultatul din vanzarea marfurilor este necesara cunoasterea prealabila a costului de achizitie a marfurilor vandute. Calculul acestuia se face in continuare potrivit procedeelor mentionate.

A. Calculul costului de achizitie a marfurilor vandute dupa procedeul costului mediu ponderat.

a) Costul mediu ponderat global (CPG) se determina dupa relatia :

Costul mediu ponderat global se calculeaza pentru o perioada determinata, de regula lunar. Avantajul acestui procedeu consta in nivelarea variatilor de preturi in conditiile fluctuatiei lor. Dezavantajul ar fi : necesitatea asteptarii sfarsitului de perioada pentru evaluarea iesirilor. Pornind de la dezavantajele costului mediu ponderat global, au aparut variante care sa se atenueze, in acest sens se pot identifica :

b) Procedeul costului mediu ponderat teoretic, care poate fi costul mediu ponderat global al perioadei precedente.

c) Procedeul costului mediu ponderat pe loturi de marfa impune calculul dupa fiecare intra-re. Consecinta : intre doua intrari succesive, toate iesirile se evalueaza la ultimul cost mediu ponderat.

d evaluarea la costul mediu a intrarilor fara a tine cont de stocul intial. Metoda este practicabila doar la sfarsitul perioadei.

B. Calculul costului de achizitie al marfurilor vandute dupa procedeul epuizarii succesive a stocurilor.

Acest procedeu consta in folosirea drept costuri de iesire a costurilor exacte de intrare, dar luate intr-o anumita ordine, care are un caracter contabil si nu corespunde neaparat miscarilor reale.

Cele doua variante sunt :

a) primul intrat - primul iesit (FIFO)

b) ultimul intrat - ultimul iesit (LIFO)

a) Procedeul FIFO

Procedeul evalueaza marfa iesita la pretul cel mai vechi si o lasa in stoc la pretul cel mai nou. Este recomandat in conditii de inflatie, deoarece pretul cel mai vechi este si cel mai mic, ca urmare diminueaza cheltuielile cu marfa, majorand profitul si totodata impozitul pe profit.

b) Procedeul LIFO

Procedeul evalueaza marfa iesita la pretul cel mai nou si o lasa in stoc la pretul cel mai ve-chi. Nu se recomanda in conditii de inflatie deoarece pretul cel mai nou este si cel mai mare, deci majoreaza cheltuielile cu marfa, diminuandu-se profitul din vanzare si implicit impozitul pe profit. In cazul de depreciere monetara stocul este supraevaluat.

3.3.2. Metoda inventarului permanent la pret standard

a) Principiile metodei :

Evaluarea stocurilor, intrarilor si iesirilor de marfuri la pret standard prestabilit pe baza pre-turilor perioadei precedente. Periodic pretul standard se actualizeaza in functie de evolutia reala a preturilor. Calculul si inregistrarea diferentei intre pretul standard si costul de achizitie atat pentru sto-curi cat si pentru intrari si iesiri.

b) Conturi utilizate :

Contul 371"Marfuri" inregistrand stocul si operatiile cu marfuri la pret standard.

Ca urmare se debiteaza cu marfurile intrate la cost standard, se crediteaza cu marfurile iesite la cost standard. Soldul final debitor reflecta stocul de marfuri la cost standard.

Necesita dezvoltarea in analitic, cantitativ - valoric pe fiecare sortiment de marfa.

Contul 378"Diferente de pret la marfuri" evidentiaza diferentele dintre pretul prestabilit si costul de achizitie al marfurilor intrate, iesite sau in stoc.

Contul 378"Diferente de pret la marfuri" cu functie de activ se debiteaza cu diferentele de pret aferente marfurilor intrate in gestiune; in rosu diferentele favorabile (Pstd > Ca) si in negru cele nefavorabile (Pstd < Ca).

Se crediteaza cu diferentele aferente marfurilor iesite si care se calculeaza pe baza unui coeficient.

Diferenta aferenta marfurilor iesite

Soldul final debitor reflecta diferentele de pret aferente stocului de marfa (in rosu diferente-le favorabile si in negru cele nefavorabile). Soldul contului 378"Diferente de pret"se insumea-za algebric cu soldul final al contului 371"Marfuri" astfel incat stocul de marfa se reflecta la costul de achizitie efectiv.

Contul 378"Diferente de pret la marfuri" in calitate de cont bifunctional, se crediteaza cu di-ferentele favorabile aferente marfurilor intrate si se debiteaza cu diferentele nefavorabile afe-rente intrarilor de marfa, urmand sa se repartizeze soldul contului la data calculului asupra marfii iesite pe baza coeficientului.

Diferenta aferenta marfurilor iesite :

Contul se va debita cu diferentele favorabile aferente iesirilor de marfa si se va credita cu diferentele nefavorabile aferente iesirilor de marfa.

Soldul final creditor sau debitor va reflecta diferentele favorabile sau nefavorabile aferente stocului de marfa si se va insuma algebric cu soldul final al contului 371"Marfuri".

Contul 607"Cheltuieli privind marfurile" este un cont de activ care se debiteaza in cursul exercitiului, cu costul standard al marfurilor iesite, urmand ca la inchiderea exercitiului aceas-ta sa se corecteze cu diferentele aferente iesirilor de marfuri. Tot la inchiderea exercitiului se crediteaza cu suma cheltuielilor privind marfurile iesite la cost de achizitie, repartizata asupra contului de rezultate.

Contul 707"Venituri din vanzarea marfurilor" functioneaza la fel ca in metoda precedenta. Se crediteaza cu pretul de vanzare al marfurilor vandute; se debiteaza la inchiderea exercitiu-lui cu suma veniturilor la pret de vanzare transferata in contul 121 "Profit si pierdere" dupa care se soldeaza.

3.3.3. Metoda inventarului permanent la pret de vanzare

Principii :

evaluarea stocurilor, intrarilor si iesirilor de marfuri la pret de vanzare

pretul de vanzare include costul de achizitie si marja bruta

Consecinta este calculul marjei aferente vanzarilor si stocurilor de marfuri.

Contul 371"Marfuri" - se debiteaza cu pretul de vanzare al marfurilor intrate in patrimoniu, se crediteaza cu pretul de vanzare al marfurilor iesite si are sold final debitor reprezentand stocul de marfa la pret de vanzare.

Contul 378"Diferente de pret la marfuri" - reflecta marja aferenta intrarilor, iesirilor si stocului. Rolul rectificativ al contului se mentine in vederea stabilirii stocului la nivelul costului de achizitie.

Functioneaza ca un cont de pasiv. Se crediteaza cu marja bruta aferenta intrarilor de marfa. Se debiteaza cu marja bruta aferenta iesirilor de marfa.

Daca intreprinderea practica un coeficient unic de marja, marja bruta aferenta iesirilor se calculeaza la fiecare iesire aplicand coeficientul redus.

Daca intreprinderea practica coeficienti diferentiali pe sortimente de marfa, marja aferenta iesirilor se calculeaza la sfarsitul perioadei pe baza coeficientului de repartizare.

Soldul final al contului 378"Diferente de pret la marfuri" este creditor si reflecta marja bruta aferenta stocului de marfa. Contul 607"Cheltuieli privind marfurile" si 707 "Venituri din vanzarea marfurilor" functioneaza la fel ca la metoda inventarului permanent la cost de achizitie.

3.3.4. Metoda inventarului permanent in conditiile T.V.A. si a reducerilor de pret

Taxa pe valoare adaugata este un impozit indirect care se stabileste asupra operatiilor privind transferul proprietatii bunurilor, precum si celor privind prestarile de servicii.Valoarea adaugata este echivalenta cu diferenta dintre vanzarile si cumpararile aceluias stadiu al circuitului economic. T.V.A. care se deconteaza cu statul se calculeaza prin aplicarea coeficientului 19% asupra valorii adaugate la fiecare stadiu al circuitului economic. Obligatia de a plati T.V.A. ia nastere la data facturarii de bunuri mobile, transferul proprietatii bunurilor imobiliare si prestarii serviciilor. Cota de impozitare este de 19% pentru operatiile impozabile obligatoriu si zero pentru operatiile de export. Platitorii de T.V.A. au dreptul la reducerea taxei aferenta bunurilor cumparate sau serviciilor primite, destinate realizarii de operatiuni impozabile.

T.V.A. - datorata statului se calculeaza ca diferenta intre T.V.A. facturata pentru bunurile livrate sau serviciile prestate si T.V.A. aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate sau executate in unitatile proprii destinate realizarii de operatii impozabile.

T.V.A. - datorata se plateste potrivit decontului intocmit lunar, pana la 25 ale lunii urmatoare, prin virament, CEC sau numerar la organul fiscal la care s-a inregistrat ca platitor sau banca comerciala, cu exceptia importului, caz in care plata se face concomitent cu achitarea taxelor vamale.

Conturi utilizate :

Contul 4423"T.V.A.de platit"cont de pasiv, tine evidentaT.V.A. de recuperat de la bugetul statului.

In credit se inregistreza T.V.A. de platit (T.V.A.colectata - T.V.A.deductibila) si in debit platile efectuate.

Soldul contului reprezinta T.V.A.de plata.

Contul 4424"T.V.A.de recuperat", cont de activ, tine evidenta T.V.A. de recuperat de la bugetul statului.

In debit se inregistreaza diferenta calculata la sfarsitul perioadei intre T.V.A.colectata mai mica si T.V.A. deductibila mai mare.

In creditul contului se inregistreaza T.V.A.incasata de la buget sau compensata cu cea de plata din perioada urmatoare.

Soldul contului exprima T.V.A. de recuperat de la buget.

Contul 4426"T.V.A.deductibila", cont de activ, tine evidenta T.V.A.inscrisa in facturile emise de furnizori pentru bunurile, serviciile si lucrarile achizitionate de unitatea patrimoniala, deductibila din punct de vedere fiscal.

In debitul contului se inscriu sumele reprezentand T.V.A. colectata sau de recuperat. Contul nu prezinta sold la sfarsitul perioadei.

Contul 4427"T.V.A.colectata", cont de pasiv, tine evidenta sumelor reprezentand T.V.A. aferenta vanzarilor de bunuri, prestarilor de servicii sau executarilor de lucrari.

In creditul contului se inregistreaza T.V.A. incasata in facturile emise catre clienti, iar in debitul contului T.V.A. dedusa si eventual de plata.

La sfarsitul perioadei contul nu prezinta sold.

Contul 4428"T.V.A.neexigibila", cont bifunctional, tine evidenta T.V.A. neexigibila rezultata din vanzarile si cumpararile de bunuri si servicii si lucrari efectuate cu plata in rate precum si cea aferenta facturilor nesosite sau pentru lucarile pentru care nu s-au intocmit facturi.

Ø      Reducerile de pret :

a) Reducerile comerciale sub forma bonificatiilor, remizelor, ristornelor facturate odata cu marfa, pot actiona fie asupra pretului de cumparare, fie asupra pretului de vanzare, facturate ulterior marfii, au caracterul unor cheltuieli sau venituri. In acest caz contabilitatea lor se poate realiza cu ajutorul conturilor :

658"Alte cheltuieli de exploatare"cont de activ care tine evidenta reducerilor de pret acordate clientilor, in debit , si care se crediteaza la finele perioadei prin debitul contului de venituri din exploatare in vederea determinarii vanzarilor nete.

758"Alte venituri din exploatare" cont de pasiv, tine evidenta reducerilor de pret obtinute de la furnizori.

In creditul contului se reflecta reducerile primite de la furnizori si creditarea contului are loc la sfarsitul perioadei prin contul "Profit si pierdere"

Prin intermediul celor doua conturi se evidentiaza reducerile primite sau acordate ulterioar facturarii marfurilor.

b) Reducerile financiare sub forma sconturilor se contabilizeaza cu ajutorul conturilor:

667"Cheltuieli privind sconturile acordate"tine evidenta cheltuielilor privind sconturile acordate clientilor sau debitorilor pentru achitare anticipat.

Contul se debiteaza cu sconturile acordate si se crediteaza la finele perioadei pentru totalul debitului cu ocazia calcularii rezultatelor.

767"Venituri din sconturi obtinute"tine evidenta veniturilor obtinute de unitatea patrimoniala din sconturile primite de la furnizori sau alti creditori.

Contul se crediteaza cu sconturile obtinute si se debiteaza la finele perioadei cu ocazia calcularii rezultatelor.

3.3.5. Contabilitatea analitica a marfurilor

In vederea determinarii costului de achizitie a marfurilor vandute si a nivelului stocurilor pe structurile impuse de obiectivele de gestiune, este necesara organizarea contabilitatii. In principiu aceasta contabilitate este un atribut al gestiunii interne dar din motive legate de mentinerea si controlul integritatii patrimoniale a fost transferata in contabilitatea financiara. In consecinta, in cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analitica a stocurilor, respectiv a stocurilor de marfuri, ambalaje, se poate organiza, in functie de specificul activitatii, dupa una din metodele :

a) Metoda operativ - contabila (pe solduri) care consta in :

organizarea unei evidente cantitative a bunurilor la locul de depozitare cu ajutorul fiselor de magazie;

tinerea unei evidente valorice desfasurate pe gestiuni si in cadrul lor pe grupe sau subgrupe de bunuri in contabilitate;

controlul exactitatii si concordantei inregistrarilor efectuate de cele doua structuri prin evaluarea stocurilor cantitative din fisele de magazie in registrul stocurilor.

b) Metoda cantitativ - valorica (pe fise de cont analitic)

evidenta cantitativa la depozite pe feluri de bunuri (marfuri) prin fise de magazie;

evidenta cantitativ - valorica prin contabilitatea organizata pe gestiuni si in cadrul lor pe feluri de bunuri. Suportul contabil : fisele de cont analitic cantitativ - valorice;

controlul prin punctaj periodic intre cantitatiile inregistrate in fisele de magazie si cele din fisele de cont analitic de la contabilitate.

c) Metoda global - valorica :

evidenta global - valorica la nivelul de gestiune si in contabilitate;

controlul periodic, valoric intre gestiune si contabilitate

domeniul de aplicatie : de regula unitatile de desfacere cu amanuntul pentru evidenta marfurilor.

3.4. Metoda inventarului intermitent

Metoda inventarului intermitent se poate aplica la intreprinderile mici si mijlocii si presupune stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza invetarierii stocurilor la finele perioadei.

Valoarea iesirilor de marfuri se va determina conform relatiei :

Costul de achizitie al marfurilor vandute

Valoarea stocului initial

Valoarea intrarilor

Valoarea stocului final

(Ca mv)

(Si)

(I)

Sf)

Cand Sf<Si, Ca mv este mai mare decat costul de achizitie al intrarilor de unde rezulta o diminuare de stoc.

Cand Sf>Si, Ca mv este mai mic decat costul de achizitie al intrarilor perioadei, de unde rezulta o majorare de stoc.

Generalizand relatia se poate prezenta :

Principalul dezavantaj al metodei consta in imposibilitatea urmaririi gestiunilor de marfuri, a controlului prin contabilitate si in consecinta orice eventuala lipsa de marfa este considerata ca o vanzare.

Conturile utilizate de metoda inventarului intermitent sunt cele prezentate la inventarul permanent : 371"Marfuri", 607"Cheltuieli privind marfurile si 707"Venituri din vanzarea marfurilor"

Contul 371 "Marfuri" inregistreaza stocul initial la deschiderea exercitiului si stocul final la inchiderea lui.

Stocul initial este stabilit la sfarsitul exercitiului precedent prin inventarierea si eventual al costului mediu ponderat global, costul de achizitie al ultimului lot intrat daca data intrarii este apropiata de inchiderea exercitiului sau de valoarea venala (pretul zilei).

se debiteaza la deschiderea exercitiului cu Si;

se crediteaza la inchiderea exercitiului cu Si, pentru a-l anula, deoarece el a fost disponibilizat pentru vanzare;

se debiteaza la inchiderea exercitiului cu Sf stabilit prin inventariere

Contul 607"Cheltuieli privind marfurile" se debiteaza in cursul exercitiului cu intrarile de marfuri la cost de achizitie.

Se debiteaza la inchiderea exercitiului cu stocul initial la cost de achizitie pentru a completa cheltuielile cu marfa.

Se crediteaza la inchiderea exercitiului su stocul final la cost de achizitie in vederea determinarii cheltuielilor cu marfa (stocul final se disponibilizeaza in vederea vanzarii in exercitiul urmator), apoi se determina costul de achizitie al marfurilor vandute prin relatia :


si se repartizeaza asupra rezultatului financiar prin creditarea contului 607"Cheltuieli privind marfurile", care se soldeaza.

Contul 707"Venituri din vanzarea marfurilor" functioneaza la fel ca la metoda invetarului permanent.

3.5. Contabilitatea aprovizionari - vanzarii de marfuri in conditiile constatarii de diferente la receptie si distributie

A Contabilitatea aprovizionarii de marfuri cu diferente la receptie

La primirea marfurilor aprovizionate de la furnizori, comisia de receptie verifica din punct de vedere cantitativ si calitativ marfurile respectiv concordanta acestora cu datele inscrise in documentele de livrare si cu prevederile din contracte. La compartimentul comercial se mai procedeaza la o verificare valorica prin confruntarea preturilor din factura cu cele negociate si inscrise in contract si prin refacerea tuturor calculelor din documentele de livrare.Atat marfa cat si diferentele constatate se inscriu in "Nota de receptie si constatare de diferente".

Dupa natura lor diferentele pot fi :

a)      cantitativ - valorice

b)      calitativ - valorice

c)      valorice

Diferentele cantitativ - valorice dupa sensul lor pot fi :

plusuri cantitativ - valorice

minusuri cantitativ - valorice

Dupa modul de solutionare plusurile cantitativ - valorice pot fi :

acceptate in gestiune daca marfa se incadreaza i prevederile contractuale

neacceptate daca nu s-au respectat prevederile din contract

Plusul acceptat se inregistreaza ca o intrare de marfa, la cost de aprovizionare sau pret de vanzare in functie de metoda practicata, cu particularitatea ca obligatia de plata se reflecta cu ajutorul contului 408"Furnizori facturi - nesosite", iar T.V.A.aferenta este neexigibila, cand se face transferul obligatiei in contul 401"Furnizori", iar T.V.A.neexigibila in contul 4426"T.V.A.deductibila".

Plusul neaccceptat se preia in custodie, intocmindu-se un Proces - verbal de preluare a marfurilor i custodie; in contabilitate se debiteaza contul 8033"Valori materiale primite in pastrare sau custodie". Ulterior aceste marfuri se restituie furnizorului, intocmindu-se un "Aviz de insotire" si se crediteaza contul 8033.

Minusurile cantitativ - valorice se pot datora unor cauze cunoscute caz in care se considera solutionate, sau unor cauze care nu se cunosc in momentul receptiei, lucru care determina sa fie considerate nesolutionate.

Minusurile solutionate pot apare din vina furnizorului, carausului sau delegatului propriu, si in aceasta situatie sunt recuperabile prin imputare sau pot fi cauzate de factori obiectivi fiind nerecuperabile.

Minusurile din vina furnizorului nu se reflecta, de regula, in contabilitate, ele se refuza la plata, solicitandu-se furnizorului o factura cu sumele corespunzatoare minusului in rosu.

Minusul din vina carausului se imputa acestuia la costul de aprovizionare al marfii lipsa. Minusul din vina delegatului se recupereaza prin imputare la pretul de vanzare al marfii ce lipseste plus T.V.A.aferenta cumpararii. Costul de aprovizionare si T.V.A.aferenta se datoreaza furnizorului, iar diferenta pana la pretul de vanzare reprezinta un venit exceptional din operatiuni de gestiune. Minusul cantitativ - valoric solutionat dar nerecuperat poate prezenta :

perisabilitati in limita normelor sau peste normele legale;

pierderi din cauza de forta majora

Ele se suporta de intreprinderea de comert si majoreaza cheltuielile cu marfa ale exercitiului in care are loc aprovizionarea, la costul de aprovizionare al marfii lipsa. Posibilitatile reprezinta scazaminte normale de marfa datorate proprietatilor fizico - chimice ale acesteia. Se calculeaza prin aplicarea normelor de perisabilitate stabilite prin legislatie si exprimat procentual la cantitatea de marfa facturata de furnizor. Minusurile cantitativ - valorice nesolutionate se reflecta pana la solutionare in debitul contului 473"Decontari din operatiuni in curs de clarificare" la cost de aprovizionare. Ulterior, dupa solutionare, se crediteaza acest cont in corespondenta cu conturile care arata modalitatea de solutionare 461"Debitori diversi" sau 607"Cheltuieli privind marfurile". In cazul diferentelor calitativ - valorice marfa poate fi acceptata cu sau fara bonificatii sau luata in custodie si restituita ulterior. Diferentele valorice, indiferent de sensul lor, plusuri sau minusuri, se datoreaza unor preturi eronate sau erorilor de calcul din factura. Diferentele valorice in plus se reflecta in contul 408"Furnizori facturi nesosite" pana la primirea facturii suplimentare, iar pentru cele in minus se intocmeste"refuz de plata partial" si se solicita furnizorului o factura cu sumele in rosu.

B. Contabilitatea vanzarii de marfuri in conditiile constatarii de diferente la vanzare

In procesul vanzarii marfurilor, diferentele apar in cazul formei de vanzare prin autoreceptie la furnizor sau delegat al furnizorului.

Frecvente sunt minusurile cantitativ - valorice din pierderi normale sau imputate delegatului. Ele se inregistreaza ca iesiri de marfuri in corespondenta cu conturile care arata modalitatea de solutionare 607"Cheltuieli privind marfurile" pentru perisabilitati si 461"Debitori" pentru imputatii.

3.6. Contabilitatea altor operatiuni privind marfurile

3.6.1. Contabilitatea marfurilor aflate la terti

Marfurile aflate la terti fac parte din patrimoniul intreprinderii, dar se afla pentru o perioada determinata la alte intreprinderi.

In raport cu scopul pentru care se afla marfurile la terti, deosebim urmatoarele situatii :

marfuri date spre prelucrare sau reconditionare la terti;

marfuri cumparate si achitate, dar lasate in custodia furnizorilor;

marfuri refuzate de clienti in urma vanzarii si ramase in custodia furnizorilor

marfuri date spre vanzare in consignatie

3.6.1.1. Contabilitatea marfurilor date spre prelucrare sau reconditionare la terti

Contabilitatea se organizeaza pentru marfurile dezafectate temporar la alte intreprinderi in vederea prelucrarii sau reconditionarii. Atat prelucrarea cat si reconditionarea contribuie la cresterea vitezei de rotatie a marfurilor prin mobilizarea unor marfuri greu vandabile. Contabilitatea sintetica a marfurilor trimise spre prelucrare sau reconditionare se organizeaza cu ajutorul contului 357"Marfuri in custodie la terti", cu aceasta ocazie soldandu-se. Evaluarea marfurilor trimise trimise la terti se poate face la acelasi tip de pret cu stocul de marfuri, sau la un altul.

Operatiile de trimitere si aducere de la prelucrare necesita urmatoarele inregistrari :

a)      trimiterea vechiului sortiment la prelucrare :

357 "Marfuri in custodie" = 371 "Marfuri"

b)      aducerea noului sortiment la prelucrare

% = %

371 "Marfuri" 357 "Marfuri in custodie"

4427"T.V.A.deductibila" 401 "Furnizori"

Daca evaluarea stocurilor de marfuri se face la pret de vanzare si exista o marja bruta pentru respectiva marfa, trimiterea la prelucrare se inregistreaza astfel :

% = 371 "Marfuri"

357 "Marfuri in custodie"

378"Diferente de pret la marfuri"

Aducerea de la prelucrare se inregistreaza la pretul de vanzare al noului sortiment :

371 "Marfuri" 357 "Marfuri in custodie"

4426"T.V.A.deductibila" 378"Diferente de pret la

marfuri"

401 "Furnizori"

In cazul trimiterii marfurilor la reconditionare se pot obtine doua solutii primitoare la cheltuieli cu manopera si transportul lor dus - intors :

aducerea lor de la reconditionare se majoreaza costul marfurilor cu cheltuielile efectuate;

cheltuielile cu manopera si transportul se include in cheltuieli in exercitiul in care se efectueaza reconditionarea.

Trimiterea la reconditionare :

357 "Marfuri in custodie" = 371 "Marfuri"

Aducerea de la reconditionare :

la prima varianta :

% = %

371 "Marfuri" 357 "Marfuri in custodie"

4426"T.V.A.deductibila" 401 "Furnizori"

in a doua varianta :

371 "Marfuri" = 357 "Marfuri in custodie"

iar apoi :

= 401 "Furnizori"

607"Cheltuieli privind marfurile"

4426 T.V.A. deductibila

3.6.1.2. Contabilitatea marfurilor cumparate si lasate in custodia furnizorilor

Desi aprovizionate si achitate furnizorului, uneori marfurile raman in pastrarea acestuia din lipsa spatiilor de depozitare proprii sau a mijloacelor de transport. In aceasta situatie, pe langa "Factura" se mai intocmeste un "Proces - verbal de luare in custodie" in care se precizeaza si tariful perceput de furnizor pentru pastrarea marfii. Aceasta majoreaza costul de aprovizionare al marfurilor.

Pe baza facturii se inregistreaza intrarea marfurilor si eventual a ambalajelor in patrimoniu si achitarea contravalorii lor. La sosirea marfurilor in unitatile operative ale intreprinderii se face o inregistrare de transfer din contul 357"Marfuri in custodie la terti" in contul 371"Marfuri".

Daca la sosirea marfurilor se constata diferente in plus sau in minus acestea se solutioneaza astfel :

Plusurile calitativ - valorice se inregistreaza ca o intrare de marfa folosind contul 408"Furnizori facturi nesosite" si considerand T.V.A.neexigibila iar cele neaccceptate se preiau in custodie.

Minusurile calitativ - valorice necesita creditarea contului 357"Marfuri in custodie la terti" in corespondenta cu conturile care arata modalitatea de solutionare a lor (461"Debitori " pentru imputatii si 607"Cheltuieli privind marfurile" pentru perisabilitati).

Se inregistreaza factura furnizorului    cu numarul l3342417pentru marfuri receptionate si achitate, dar lasate in custodia acestuia cuprinzand :

-marfa "element de blocare sperrelement'' .1200 buc. 4.000.000 lei

''marfa senzor fum '' 900buc. 1.500.000lei

TOTAL

-cutii 2.100buc8.000lei.

-cheltuiala pe perioada pastrarii marfurilor

TOTAL

TOTAL GENERAL

In contabilitate se vor efectua urmatoarele inregistrari :

% = 401"Furnizori"

357 "Marfuri in custodie"

4426"T.V.A.deductibila"

7.350.392.000. lei

La receptia marfurilor in gestiunea societatii se constata un minus de 200 bucati marfa "sperrelement" din care 25% perisabilitati si restul un minus nesolutionat si in plus de 100 bucati din marfa"sensor fum" care se accepta in gestiune.

Receptia marfurilor primite in custodie :

-marfa"element de blocare sperrelement " 1000buc4.000.000lei.

-marfa "senzor fum"    900buc1.500.000lei

TOTAL

-cutii2100buc8.000 lei

TOTAL

Receptia plusului de marfa :

-marfa"senzor fum" 100buc1.500.000lei.

T.V.A. 19%

Repartizarea cheltuielilor pe timpul aprovizionarii in functie de valoarea totala a marfii:

K=

-marfa "element de blocare sperrelement" 4.000.0000,16%

-marfa"senzor fum" 1.500.0000,16%

-lipsa marfii 800.000.000/6.300.000.0000,16%

TOTAL 6.300.000.000

marfa sperrelement

marfa sensor fum

TOTAL : 5.508.800.000

Inregistrarea marfurilor cumparate in baza facturii emise de furnizor :

371 "Marfuri" 357"Marfuri in custodie"

3013 "Ambalaje " 408 "Furnizori facturi

4428 "T.V.A. neexigibila" nesosite"

Calculul si inregistrarea perisabilitatii conform facturii :

0,025 x 1.200 buc. = 30 buc. x 4.000.000 lei +1.100.000 lei = 121.100.000

607"Cheltuieli privind = 357 "Marfuri in custodie""

marfurile"

Inregistrarea minusului nesolutionat :

(200 buc. - 30 buc.)x4.000.000lei / buc. = 170 buc. x 4.000.000lei / buc. + 6.300.000lei = 686.300.000 lei

473"decontari din opera- = 357 "Marfuri in custodie"

tiuni in curs de clarificare"

686.300.000 lei

3.6.1.3. Contabilitatea marfurilor refuzate de clienti si ramase in custodia acestora

In cazul unor livrari de marfuri necontractate sau necomandate la alte termene decat cele prevazute in contract sau de alta calitate, clientul le poate refuza la plata, total sau partial, luandu-le pentru o perioada de timp in custodie.

Evaluarea marfurilor ramase in custodia clientilor se poate face la acelasi tip de pret cu marfa aflata in patrimoniu sau la un alt tip de pret.

Deoarece intreprinderea a inregistrat vanzarea, respectiv descarcarea gestiunii pentru marfa livrata, ea trebuie sa storneze aceste inregistrari prin inversarea articolului contabil, dupa care este necesar sa-si reintregeasca patrimoniul cu aceste marfuri. Apoi pana la primirea lor prin restituirea efectuata de client, le inregistreaza ca marfuri aflate la terti, cu ajutorul contului 357"Marfuri in custodie la terti".

La readucerea marfurilor de la clienti, se crediteaza contul 357"Marfuri in custodie la terti" in corespondenta cu contul 371"Marfuri".

Daca marfurile se vand altor clienti, direct din custodie, se va credita contul 357"Marfuri in custodie la terti" cu valoarea marfurilor iesite din custodie.

Considerand ca un angrosist a livrat, pe raspunderea proprie unui detailist, conform documentelor :

Pret

T.V.A.

-marfa "sistem alarma anti-efractie" 500 buc. x 6.000.000 lei / buc.

-cutii 500 buc. x 3000 lei / buc.

TOTAL

TOTAL GENERAL

au loc urmatoarele inregistrari contabile :

inregistrarea vanzarii marfurilor conform documentelor de livrare

411 "Clienti" = %

707 "Venituri din

vanzarea marfurilor

4427 T.V.A. colectata

3.570.000.000 lei

3.000.000.000 lei

570.000.000 lei

transformarea ambalajelor in marfuri

371 "Marfuri " = 3013"Ambalaje"

1.500.000 lei

inregistrarea vanzarii ambalajelor conform facturii

411 "Clienti" = %

707 "Venituri din

vanzarea marfurilor

4427 T.V.A. colectata

1.785.000 lei

1.500.000 lei

285.000 lei

inregistrarea descarcarii gestiunii la pret de aprovizionare

607"Cheltuieli privind = 371"Marfuri"

marfurile"

2.430.000.000 lei

De la client se primeste documentatia de refuz de plata pentru 20 bucati marfa "sistem alarma antiefractie" ca fiind necorespunzatoare calitativ, el solicita trimiterea unei facturi cu sumele corespunzatoare refuzului in rosu.

Corespunzator acestei constatari se efectueaza incasarea pentru :

-marfa "sistem alarma anti-efractie" 480 buc. x 6.000.000 lei / buc.

-cutii 480 buc. x 3000 lei / buc.

TOTAL

TOTAL GENERAL

inregistrarea incasarilor pe baza dispozitiei de plata

5121"Disponibilul in lei" = 411"Clienti"

Se storneaza valorile reprezentand refuzul de plata :

-marfa "sistem alarma anti-efractie" 20 buc. x 6.000.000lei / buc.

-cutii 20 buc. x 3000lei / buc.

TOTAL

TOTAL GENERAL

% = 411 "Clienti"

707"Venituri din

vanzarea marfurilor"

4427"T.V.A. colectata"

142.871.400 lei

120.060.000 lei

2.281.140 lei

se storneaza operatia de descarcare a gestiunii pentru marfa refuzata in baza facturii :

-marfa "sistem alarma anti-efractie" 20 buc. x 4.500.000 lei / buc.

-cutii 20 buc. x 3000 lei / buc.

TOTAL

371"Marfuri" = 607"Cheltuieli privind

marfurile"

90.060.000 lei

se inregistreaza marfa si ambalajele ramase in custodie :

357 "Marfuri in custodie" = 371 "Marfuri"

90.060.000 lei

se inregistreaza reducerea marfurilor si ambalajelor restituite :

371 "Marfuri" = 357 "Marfuri in custodie"

90.060.000 lei

3.6.1.4. Contabilitatea marfurilor primite si vandute prin comertul de consignatie

Comertul de consignatie ca forma a comertului cu amanuntul asigura desfacerea unor marfuri apartinand unor persoane fizice sau juridice. Ca urmare se diversifica paleta sortimentala a marfurilor oferite consumatorilor.

Marfurile destinate vanzarii prin consignatie pot sa fie noi sau cu un anumit grad de uzura, dar trebuie sa fie in stare de folosinta si cu aspect comercial.

Unitatiile patrimoniale cu activitate de consignatie pot fi atat cu capital de stat, organizate pe langa unitatile comerciale cu amanuntul, cat si cu capital privat.

Evaluarea marfurilor care fac obiectul circulatiei opereaza cu doua categorii de preturi: preturi de evaluare si preturi de vanzare.

Pretul de evaluare poate fi stabilit fie de pretiuitorii din cadrul birourilor de primire, fie de proprietarul marfurilor, fie prin negociere de catre partenerii implicati. Nivelul acestui pret este corelat cu preturile marfurilor similare si cu eventuala uzura a marfurilor.

Pretul de evaluare este platit deponentilor putand fi diminuat cu retinerile datorate pastrarii marfurilor peste termenul normal stabilit, sau cu reducerile acceptate de deponent in cazul nevanzarii acestora.

Pretul de vanzare se compune din :

pretul de evaluare

comisionul consignatiei

eventual T.V.A.

Comisionul cuprins in pretul de vanzare, asigura unitatii dupa acoperirea propriilor cheltuieli si un profit. Tot comertului de consignatie poate fi asimilata si vanzarea de catre producatori sau comercianti a marfurilor prin intermediul unor comisionari. Participantii la operatiile de consignatie sunt in acest caz : consignatorii (deponentii) si consignatarii (comisionarii). Consignatarii beneficiaza de un comision si suporta toate cheltuielile legate de pierderile de marfuri din vina lor. Cheltuielile efectuate de consignatari in contul consignatorilor sunt recuperate de acestia. Preturile aplicate in acest caz sunt :

costul de achizitie al marfii la consignator;

pretul de vanzare care poate fi fixat de consignator sau consignatar.

Documentele pentru evidenta intrarilor de marfuri sunt :

a) Bon de primire a marfurilor in consignatie, document intocmit la primirea marfurilor in care se consemneaza :

date despre deponent

felul marfurilor

numarul sau cantitatea

pretul de evaluare

b) Avizul de insotire a marfii in cazul trimiterii marfurilor de catre consignatori, document in baza caruia isi scade gestiunea de marfuri si simultan consignatorul evidentiaza primirea pentru pastrare pana la vanzare.

Pe baza "Avizului de insotire a marfii" consignatorul procedeaza la organizarea receptiei si consemnarea acesteia in "Nota de receptie si constatare diferente".

c) Centralizatorul intrarilor ca document cumulativ

Documentele pentru evidentierea iesirilor de marfuri :

a) Bonul de vanzare. Factura care consemneaza vanzarile fie in numerar fie prin virament si pe baza carora se completeaza zilnic "Borderoul de iesire a obiectelor din consignatie" servind la :

evidenta miscarilor obiectelor primite in consignatie

justificarea vanzarilor

justificarea predarii documentelor de catre gestionar

b) Jurnalul pentru vanzari care serveste ca registru auxiliar al vanzarilor, pentru stabilirea lunara a T.V.A.colectata si pentru controlul unor operatii inregistrate in contabilitate.

c) Contul de vanzari este intocmit dupa vanzarea marfurilor de catre consignatar, este echivalentul unui decont prin care se justifica venitul net obtinut si care urmeaza a fi decontat consignatorului.

Acest document serveste la :

inregistrarea vanzarilor in contabilitatea consignatorului;

incasarea venitului net in contabilitatea consignatorului si scaderea din evidenta a marfurilor

Venitul net din vanzare se calculeaza ca diferenta intre pretul de vanzare si cheltuielile efectuate in contul consignatorului plus comisionul incasat de consignatar.

Conturi utilizate in cazul operatiilor de consignatie :

Contul 8033"Valori materiale primite spre pastrare sau custodie" pentru evidentierea marfurilor primite in gestiune dar apartinand deponentilor sau consignatorilor.

Contul 357"Marfuri in custodie sau consignatie la terti" care inregistreaza marfurile trimise de consignator spre vanzare la consignatar.

Contul 462"Creditori diversi"tine evidenta angajamentelor fata de deponenti sau consignatori si care decurg din momentul vanzarii marfurilor.

Conturile din clasa 6 pentru evidentierea pe de-o parte costului marfurilor vandute de consignatori cat si pentru cheltuielile proprii impuse de existenta si desfasurarea activitatii.

Contul 707"Venituri din vanzari de marfuri" evidentiaza dupa caz :

comisioanele consignatarilor

pretul de vanzare al consignatorului

Contul 121"Profit si pierdere"prin care se reunesc conturile de cheltuieli si venituri in vederea calculului rezultatului.

Rezultatul se calculeaza :

a)      la consignatori

Rezultat = pret vanzare - ( cost achizitii + comisionul consignatorului)

b)      la consignatari

Rezultat = comisioane - cheltuieli

Contabilitatea operatiilor cu marfuri in comertul de consignatie :

a)      La consignatiile care primesc marfuri de la populatie

Contabilitatea marfurilor primite spre vanzare prin consignatie se tine cu ajutorul contului extrapatrimonial 8033"Valori materiale primite in pastrare sau in custodie". La primirea marfii in consignatie se intocmeste bonul de primire in trei exemplare, din care primul exemplar se preda depunatorului ca act doveditor al depunerii obiectului, al doilea exemplar se retine la unitate si serveste la intocmirea jurnalului primirii marfurilor in consignatie si al treilea exemplar serveste ca fisa de evidenta a obiectului.

Pe baza bonului de primire in consignatie, la biroul de primiri se intocmeste eticheta care insoteste obiectul si in care se mentioneaza numarul de ordine al bonului de primire, data primirii, raionul prin care se face vanzarea, denumirea obiectului si pretul de vanzare (inclusiv comisionul si T.V.A.aplicata la comision) care insoteste obiectul pe tot timpul cat acesta se afla in unitate pentru vanzare.

Jurnalul primirii marfurilor in consignatie serveste pentru inregistrarea obiectului in contabilitate la contul 8033" Valori materiale primite in pastrare sau in custodie", si care se debiteaza cu pretul de valoare a obiectului primit. La vanzarea obiectului prin consignatie se emite bonul de vanzare care sta la baza inregistrarii in Jurnalul vanzarilor de marfuri in consignatie.

Bunurile retrase de depunatori se intregistreaza in acest jurnal in coloane speciale pe care le cuprinde acest document. Pentru decontarea marfurilor vandute prin consignatie se intocmeste borderoul de programare la plata. In acest borderou semneaza deponentul de primirea sumei inscrise in borderou cu care ocazie preda primul exemplar al bonului de primire in consignatie. Pe baza boederoului se crediteaza contul 8033 "Valori materiale primite in pastrare sau in custodie".

3.6.2. Contabilitatea vanzarii marfurilor cu plata in rate

Societatile comerciale care desfasoara activitati de desfacere a marfurilor, fie prin sistemul en-gros, fie en-detail, au latituinea sa vanda marfuri cu plata in rate. Vanzarea se face prin incheierea unui contract intre societatea comerciala si clientul sau. In acest sens, clientul trebuie sa depuna dovada ca este in masura sa achite ratele esalonate la termenele scadente stabilite de vanzator.

Pentru creditul acordat clientului pe perioada derularii ratelor, societatea comerciala percepe dobanda, fie la nivelul celei bancare fie mai mica decat aceasta. Dobanda se poate calcula la marimea ratelor sau la suma ramasa de plata, conform deciziei comerciantului, sau se negociaza cu clientul.

Contabilitatea foloseste conturi specifice pentru a reflecta venitul de realizat pana la incasarea ratelor si anume contul 472"Venituri inregistrate in avans" deschis pentru venitul de realizat. In acelasi timp, pentru T.V.A.aferenta ratelor se foloseste contul 4428"T.V.A.neexigibila"care devine exigibila, colectata la incasarea ratelor scadente.

Dobanda inclusa in rata se reflecta ca un venit curent in momentul incasarii ratei prin contul 766"Vanituri din dobanzi", analitic distinct. Clientii cu plata in rate se pot reflecta la analitic distinct al contuli 411.05"Clienti cu plata in rate".

Contabilizarea vanzarii in rate se poate efectua pe acelasi cod al analiticelor pentru a facilita urmarirea ratelor, ca de exemplu : 411.05"Clienti cu plata in rate"; 472.05"Venituri inregistrate in avans din contracte cu plata in rate"; 707.05"Venituri din vanzarea marfurilor cu plata in rate"; 4428.05"T.V.A.exigibila din contracte cu plata in rate".

Aplicatie : Societatea NOVAR vinde in rate unui client marfa"sistem de alarma    anti-incendiu" cu pretul cu amanuntul de :

5.000.000 lei + 950.000 lei T.V.A = 5.950.000 lei.

La livrarea marfii se percepe 40% din valoarea marfii :

5.950.000 x 40% = 2.380.000 lei

Restul de plata :

5.950.000 - 2.380.000 = 3.570.000 lei

Achitarea se face in cinci rate egale la termene stabilite. Marimea ratei va fi :

3.570.000 lei / 5 = 714.000 lei

T.V.A.inclusa in rata :114.000 lei

Dobanda este de 10% fixata in urmatoarele variante :

Dobanda se percepe la marimea ratei

Dobanda se percepe la restul de plata

Dobanda se percepe le restul de plata in suma fixa

Se intocmeste tabelul cu ratele scadente pentru clientul respectiv.

Varianta 1 :

Dobanda se percepe la marimea ratei:

714.000 lei x 10 % = 71.400 lei dobanda.

71.400 x 5 rate = 357.000 lei dobanda

Data



Rate

Dobanda

De plata

Restant

T.V.A.

Fara T.V.A.

Contul 472.05 Scadenta conform tabelului de mai sus :

DATA

Luna martie

Luna aprilie

Luna mai

Luna iunie

Luan iulie

In contabilitatea unitatii se inregistreaza :

creanta conform documentelor de livrare :

707.05

472.05

4428.05

lei

2.000.000 lei

380.000 lei

3.357.000 lei

570.000 lei

se incaseaza avansul de 40% in numerar :

= 411.05

2.380.000 lei

se descarca gestiunea de marfa in baza documentelor de livrare

lei

4.000.000 lei

1.200.000 lei

872.000 lei

Lunar pe baza tabelelor de mai sus, dupa incasarea ratei se formeaza veniturile curente:

la data de 15/03/03

= 411.05

785.400 lei

707.05

766.05

lei

600.000 lei

71.400 lei

114.000 lei

In mod asemanator se procedeaza la fiecare rata scadenta, astfel ca la finele lunii iulie unitatea inchide venitul de realizat din aceasta operatiune.

Varianta 2 :

Dobanda se percepe la suma restanta de plata, avand aceleasi date ca la varianta 1, avem :

Restul de plata :

3.570.000 lei / 5 = 714.000 lei

La sumele restante se aplica procentul de dobanda de 5% :

3.570.000 x 5%

178.500 lei

2.856.000 x 5%

142.800 lei

2.142.000 x 5%

107.100 lei

1.428.000 x 5%

71.400 lei

714.000 x 5%

35.700 lei

Total dobanda :

535.500 lei

Data

Rate

Dobanda

De plata

Restant

T.V.A.

Fara T.V.A.

Din prezentarea celor doua tabele se observa ca dobanda cu procent variabil, chiar daca aceasta este mai mica procentul fix, aplicata la restul de plata este mai mare.

In contabilitate, inregistrarile se fac asemanator variantei 1 cu sumele din tabelul de calcul si din scadentarul contului 472.05.

Contul 472.05 Scadenta conform tabelului de mai sus :

DATA

Suma de rapartizat

Conturi corespondente

Luna martie

Luna aprilie

Luna mai

Luna iunie

Luna iulie

Inregistrarea creantei fata de client :

707.05

4427

472.05

4428.05

lei

2.000.000 lei

380.000 lei

3.535.500 lei

570.000 lei

Inregistrarea avansului in numerar pe baza chitantei :

= 411.05

2.380.000 lei

Inregistrarea descarcarii gestiunii in baza documentelor de livrare :

lei

4.000.000 lei

1.200.000 lei

872.000 lei

Lunar pe baza tabelelor se constituie veniturile curente :

la data de 15/03/03

= 411.05

892.500 lei

707.05

766.05

lei

600.000 lei

178.500 lei

114.000 lei

Varianta 3 :

Dobanda se percepe la suma restanta de plata dar in marime fixa. In aceasta varianta pe care o practica comerciantii, dobanda se calculeaza cu procent variabil, la fel ca la varianta precedenta (apoi, suma totala a dobanzii se imparte la numarul ratelor de plata si rezulta o suma fixa pe care cumparatorul trebuie sa o plateasca lunar).

Asadar total dobanda calculata : 535.500 lei, dobanda lunara fiind :

535.500 / 5 rate = 107.100 lei / luna

Data

Rate

Dobanda

De plata

Restant

T.V.A.

Fara T.V.A.

Contul 472.05 Scadentar conform tabelului de mai sus :

DATA

Suma de rapartizat

Conturi corespondente

Luna martie

Luna aprilie

Luna mai

Luna iunie

Luna iulie

Modificarea fata de variantele precedente apare la trecerea venitului in avans pe venituri curente ale fiecarei luni :

la data de 15/03/03

= 411.05

821.100 lei

707.05

766.05

lei

600.000 lei

107.100 lei

114.000 lei

Restul inregistrarilor sunt la fel ca la precedentele exemple.

Vanzarea de produse finite sau marfuri la persoane fizice cu plata in rate

In situatia firmelor producatoare care nu au magazine    proprii de prezentare si vanzare cu amanuntul este necesara inregistrarea contabila :

411 " Clienti"

707"Venituri din vanzarea produselor

finite"

4428"T.V.A.neexigibila"

472"Venituri inregistrate in avans"

cu pretul cu amanuntul facturat clientilor cu plata in rate, in care se include pretul cu ridicata plus adaosul comercial, la suma carora se aplica T.V.A., plus dobanda calculata pentru perioada de plata a ratelor.



In situatia firmelor care vand marfuri cu plata in rate prin magazinul propriu de desfacere cu amanuntul este necesara inregistrarea contabila :

411 " Clienti"

707"Venituri din vanzarea produselor

finite"

4428"T.V.A.neexigibila"

472"Venituri inregistrate in avans"

La incasarea in numerar a cotei din valoarea produselor sau a marfurilor facturate, cu plata in rate la predarea acestora catre cumparatori, respectiv a ratelor scadente, sunt necesare inregistrarile contabile :

5311"Casa in lei"

411 " Clienti"

si concomitent cu T.V.A. adaugata neexigibila devenita exigibila si :

4428"T.V.A.neexigibila"

4427"T.V.A.colectata"

cu dobanda incasata odata cu ratele scadente trecuta la venituri

472"Venituri inregistrate in avans"

766"Venituri din dobanzi"

4. Scaderea din evidenta gestionara a :

a) produselor finite din productie proprie, vandute cu plata in rate in cursul lunii expirate :

711"Venituri din productia stocata"

345"Produse finite"

348"Diferente de pret la produse"

cu costul de productie efectiv (711) format din pretul de inregistrare (cu ridicata, planificat sau standard ) plus diferenta nefavorabila dintre pretul de inregistrare mai mc decat costul de productie efectiv, sau :

345"Produse finite"

711"Venituri din productia stocata"

348"Diferente de pret la produse"

cu costul efectiv (711) format din pretul de inregistrare (345) mai putin diferenta favorabila (378) dintre pretul de inregistrare mai mare decat costul de productie efectiv.

b) marfurile din magazinele proprii de prezentare si desfacere cu amanuntul vandute cu plata in rate in cursul lunii expirate

371"Marfuri"

607"Cheltuieli privind marfurile"

4428"T.V.A.neexigibila"

348"Diferente de pret la produse"

cu pretul cu amanuntul al marfurilor iesite in cursul lunii expirate (371) pe seama conturilor : 607 - cu pretul de aprovizionare efectiv, 4428 - cu taxa pe valoare adaugata neexigibila si 378 - cu adaosul comercial.

In cazul in care marfurile se inregistreaza in contabilitate la pretul lor de aprovizionare efective este necesara numai inregistrarea : 607 = 371.

3.6.3. Contabilitatea produselor vandute prin magazinele proprii

Problemele contabilitatii produselor vandute prin magazinele proprii nu si-au gasit inca o rezolvare corespunzatoare datorita, in parte, interpretarii diferite a notiunii de marfa.

Multi agenti economici producatori de bunuri apeleaza la unitatiile comerciale cu amanuntul prin intermediul carora isi desfac propriile lor produse, cat si marfurile achizitionate de la terti, cu scopul de a realiza in principal profit suplimentar, de a testa cerintele pietii, si prin preturile de vanzare mai reduse de a atrage cat mai multi cumparatori.

Asemenea unitati de vanzare cu amanuntul fiinteaza conducand fie propria lor evidenta, fie incadrata in cea a unitatii care le patroneaza. In aceeasi categorie pot fi incadrate si unitatile de alimentatie publica, cu deosebirea ca acestea au ca obiect principal producerea a ceea ce se numesc "preparate culinare", pentru a fi vandute in aceeasi incinta, astfel amenajata incat sa corespunda cerintelor consumatorilor. Desfacerea prin magazine proprii o constituie, dupa cum prevad actele normative in vigoare, si vanzarea unor stocuri de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar etc. cand acestea prisosesc, fara a constitui in mod expres, obiectul de activitate al unitatiilor economice. In toate aceste modalitati de desfacere cu amanuntul a bunurilor prin magazine proprii, se apeleaza la notiunea de marfa, imbracand uneori, intelesuri care se abat de la adevaratul ei continut economic si juridic. De aceea inainte de a intra in problemele de contabilitate sa clarificam notiunea de marfa.

Intr-o unitate productiva un produs poate fi in acelasi timp si o marfa, fiindca pentru a obtine un produs se cheltuiesc resurse, adica intervine un proces de fabricatie : acesta urmeaza a se vinde pentru a se recupera resursele cheltuite si neaparat pentru a se obtine un profit, pe cand marfa e un bun care se cumpara pentru a se vinde, rareori prin schimbarea formei sau a continutului initial, de asemenea pentru a obtine profit.

In toate publicatiile care trateaza contabilitatea produselor vandute prin magazine proprii, nu respecta intru totul notiunea de marfa, mai mult, aceasta se confunda cu cea de productie - marfa.

Confuzia porneste din Normele Metodologice de Utilizare a Conturilor Contabile in care se prevede ca trecerea produselor finite la magazinele proprii pentru a fi livrate se preschimba denumirea in marfuri, fara a indeplini conditiile de marfa mentionate inainte.

Textul, normele metodologice prevad la functia contului 345"Produse finite" ca in creditul acestui cont se inregistreaza printre altele si "valoarea la pret de inregistrare a produselor finite livrate prin magazinele proprii de desfacere", in corespondenta cu contul 371"Marfuri".

In primul rand, prin magazinele proprii de desfacere se efectueaza vanzari cu amanuntul, adica in patide mici si de regula cu plata imediata, in numerar, deci nu are loc o livrare. Notiunea de livrare presupune partide mai mari de marfuri si un anumit sistem de decontare, utilizand contul 411"Clienti".

In fond, magazinul de desfacere cu amanuntul nu cumpara produse ci le primeste pentru a fi vandute; cu alte cuvinte are loc o predare - primire de produse finite intre doi gestionari subordonati aceleiasi unitati si care nu antreneaza un transfer de proprietate.

Unii autori considera ca simplul transfer de produse finite la magazinele proprii, pentru a fi vandute, ca aducator de venit din vanzarea produselor finite, si totodata o intrare de marfuri in magazin.

Din punct de vedere al rezultatelor financiare, utilizand modelul acestor autori, la venituri se inregistreaza, pe de-o parte, veniturile din vanzarea produselor finite, fara sa fi intervenit o vanzare de la depozitul de produse finite la magazin, iar pe de alta parte si veniturile din vanzarea marfurilor, ceea ce denatureaza veniturile.

La cheltuieli se inregistreaza pe de-o parte, cheltuielile de productie reflectate in conturile din clasa VI, iar pe de alta parte cheltuielile privind marfurile, care cuprind si pe cele de productie denaturand, de asemenea, suma cheltuielilor.

Alti autori opereaza in contabilitate predarea produselor finite la magazinul propriu ca o iesire de produse finite si o intrare de marfuri. Procedand astfel se respecta normele metodologice, dar se contravine notiunii de marfa. In acelasi timp are loc si o abatere de la prevederile legale, intrucat se deschide contul 711"Venituri din productia stocata" cu cota aparte aferenta produselor finire predate la magazin, prin creditul contului 121"Profit si pierdere". Desi in functia primului se prevede ca iesirile de produse finite vandute sau lipsurile constatate la inventariere se inscriu in debitul sau prin creditarea contului 345"Produse finite" si nicidecum creditul contului 121"Profit si pierdere".

In alte lucrari, desi respecta normele metodologice ale Ministerului Finantelor, operandu-se trecerea produselor finite la magazinele proprii prin formula :

371"Marfuri" = 345"Produse finite"

nu se fac referiri la inchiderea contului 711"Venituri din productia stocata" si nici la influenta operatiilor asupra rulajelor contului 121"Profit si pierdere".

In ceea ce priveste valorificarea stocurilor ce prisosesc, pentru a avea o informatie cat mai reala, ca la vanzarea acestora sa se foloseasca contul 708"Venituri din activitati diverse", iar evidenta lor gestionara sa se asigure, in continuare, cu ajutorul conturilor de stocuri.

In concluzie, consideram ca desfacerea produselor finite prin magazinele proprii sau direct din depozitele de produse finite, trebuie sa urmeze aceeasi filiera de inregistrare contabila pe care Normele Metodologice ale Ministerului Finantelor de utilizare a conturilor, le prevad pentru obtinerea si vanzarea produselor finite. Trecerea produselor finite din depozitul de produse finite in gestiunea magazinelor proprii urmeaza a se opera doar ca transfer de gestiuni si nu ca o vanzare de produse finite.

Atunci cand unitatea livreaza produse finite in partide mai mari se pot acorda clientilor si anumite bonificatii.

Schematic, formarea pretului de desfacere se prezinta astfel :

Cost uzina + Cheltuieli de desfacere = Cost complet + Profitul = Pretul de vanzare produse finite

In contabilitatea financiara, obtinerea si vanzarea produselor finite prin magazinele proprii parcurg urmatoarea filiera :

Cheltuielile facute pentru obtinerea produselor se vor reflecta in conturile din clasa a VI-a, iar productia obtinuta, evaluata la costuri prestabilite.

345"produse finite"

711"Venituri din productia stocata"

Pentru diferenta dintre costul efectiv mai mare si cel efectiv mai mic :

Cost efectiv

1.200.000 lei

Prestabilit

1.000.000 lei

200.000 lei

348"Diferente de pret la produse finite"

711"Venituri din productia stocata"

Transferul produselor se opereaza in conturile analitice :

345"produse finite"

analitic : magazin de desfacere

345"produse finite"

analitic : depozitul de produse finite

Inregistrarea vanzarilor produselor finite conform documentelor de livrare :

Pretul de livrare (vanzare) al intregului stoc 1.800.000 lei, din care livrarea la terti 800.000, vanzarea in numerar 1.000.000 lei.

La data de 08.03.2003 se vinde clientului pe baza facturii cu numarul 6672829 senzorul de geam.

4111"Clienti"

701"Venituri din vanzarea

produselor finite"

4427"T.V.A.colectata"

lei

1.000.000 lei

190.000 lei

Se inregistreza plata facuta de client pe baza chitantei cu numarul 0925336.

5311"Casa"

701"Venituri din vanzare

produselor finite"

4427"T.V.A.colectata"

lei

1.000.000 lei

190.000 lei

Are loc descarcarea din gestiunea magazinului a senzorului geam pe baza facturii cu numarul 6672829.

701"Venituri din vanzarea

produselor finite"

345"Produse finite"

348"Diferente de pret la produse

finite"

lei

1.000.000 lei

200.000 lei

In alimentatia publica materiile cumparate sunt denumite marfuri din considerentul ca ele sunt cumparate pentru a se vinde in starea initiala sau transformate in preparate culinare.

Pentru simplificarea calculului costului unitar al unui preparat, consideram ca materiile prime trebuie sa se evalueze din momentul intrarii in gestiune, la pret de vanzare cu amanuntul, inclusiv T.V.A., adaosul comercial variind in functie de gradul de confort al unitatii care este beneficiara stocului aprovizionat.

Cu acest pret se va opera apoi folosind retetarele la evaluarea materiilor prime ce au concurat la obtinerea preparatului si stabilirea costului unei portii.

4. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII AMBALAJELOR IN CADRUL FIRMEI

4.1. Definirea si clasificarea ambalajelor

Circulatia marfurilor de la producatori pana la consumatori, ca de altfel si a celorlalte categorii de bunuri materiale, este conditionata in mare masura de utilizarea unor ambalaje adecvate, care contribuie la pastrarea proprietatilor fizico - chimice ale acestora in timpul transportului, manipularii, depozitarii si comercializarii. Altfel spus ambalajele reprezinta o categorie distincta de stocuri care asigura una dintre premisele importante pentru realizarea in conditii corespunzatoare a circulatiei propriu - zise a marfurilor.

Datorita diversitatii tipurilor de ambalaje, a dimensiunilor si modului de finantare si recuperare este necesara, ca o conditie indispensabila pentru organizarea contabilitatii, clasificarea lor dupa mai multe criterii.

In functie de durata si valoare : ambalaje de natura mijloacelor fixe si ambalaje de natura stocurilor.

Ambalajele de circulatie sau transport , in functie de modul de recuperare si valorificare se delimiteaza in doua subgrupe :

ambalaje facturate distinct care circula prin vanzare - cumparare

ambalaje facturate distinct care circula prin restituire

Materialele de ambalat se folosesc pentru impachetarea marfurilor in vederea vanzarii en-detail, pentru preambalare si expunere estetica, precum si pentru nevoi gospodaresti. Ele se reflecta in contabilitate cu ajutorul contului 3023 "Materiale pentru ambalat" sau pot fi incluse direct in cheltuieli de exploatare, in debitul contului 604"Cheltuieli privind materialele nestocate", dupa cum se stabileste de unitatea patrimoniala.

Materialele de ambalat, precum si ambalajele a caror valoare este inclusa in pretul marfurilor (cutii de conserve, sticle de plastic, pungi de polietilena) se utilizeaza o singura data, fiind nerecuperabile, fapt pentru care, pe masura eliberarii in consum se include in cheltuieli de exploatare.

4.2. Organizarea contabilitatii ambalajelor refolosibile

Pentru organizarea contabilitatii ambalajelor     de transport sau de circulatie se utilizeaza doua conturi sintetice de gradul unu 381"Ambalaje si 388"Diferente de pret la ambalaje", care constituie grupa 38 "Ambalaje" din cadrul clase a 3-a "Conturi de stocuri si productie in curs de executie" din planul de conturi.

Utilizarea celor doua conturi amintite pentru urmarirea ambalajelor de transport sau de cir-culatie facturate distinct, care circula prin vanzare - cumparare sau prin restituire directa, este influentata intr-o anumita masura de pretul de inregistrare adoptat de unitate, care poate fi costul efectiv de achizitie sau pretul standard prestabilit.

Folosirea costului efectiv de achizitie consta in evaluarea ambalajelor si implicit a operatiilor de intrari si iesiri in si din gestiune la costul efectiv de intrare in patrimoniu, care in pe-rioada actuala este fluctuant, fapt ce creaza anumite dificultati in ceea ce priveste evaluarea iesirilor din gestiune.

In cazul adoptarii costului amintit ca pret de inregistrare este justificata crearea in cadrul contului 381"Ambalaje" a doua conturi analitice, unul pentru pretul de facturare sau de cumparare si celalalt pentru cheltuielile de transport - aprovizionare, ambele cu functia contabila de activ.

Pentru contul analitic privind cheltuielile de transport - aprovizionare este caracteristic faptul ca la sfarsitul fiecarei luni, pentru ambalajele vandute si, de asemenea, iesite din gestiune cu alte destinatii, se efectueaza operatia de repartizare a cheltuielilor colectate, calculandu-se coeficientul mediu de repartizare, asa cum se procedeaza in cazul contului 308"Diferente de pret la marfuri" sau a celorlalte conturi de diferente de pret.

Adoptarea pretului standard ( prestabilit) ca pret de inregistrare necesita determinarea in prealabil a acestui pret pentru fiecare categorie sau fel de ambalaje, folosindu-se preturile medii aferente operatiilor de intrari din perioada anterioara. Pretul in cauza se utilizeaza ca un pret constant in cursul exercitiului atat pentru intrarile, cat si pentru iesirile de ambalaje in si din patrimoniu.

Pentru inregistrarea diferentelor in plus sau in minus intre pretul standard si costul efectiv de achizitie se utilizeaza contul 388"Diferente de pret la ambalaje", asa cum se procedeaza in cazul celorlalte conturi de diferente de pret.

Contul 381"Ambalaje" este de activ si reflecta in debit si, de asemenea, in credit pretul de inregistrare aferent ambalajelor de transport sau de circulatie intrate si respectiv iesite in si din patrimoniu.

Se debiteaza prin creditul conturilor care corespund modalitatilor de intrare a ambalajelor in patrimoniu si anume : 401"Furnizori",408"Furnizori-facturi nesosite"si 542"Avansuri de tre-zorerie", pentru achizitionari de la terti cu decontare ulterioara si respectiv din avansuri spre decontare.358"Ambalaje aflate la terti" si 401"Furnizori", cu valoarea ambalajelor primite din custodie sau pastrare de la terti si respectiv cu cheltuielile de transport -    aprovizionare si de prelucrare datorate pentru acestea in cazul utilizarii costul efectiv de achizitie ca pret de inre-gistrare; 608"Cheltuieli privind ambalajele" si 7582 "Venituri din donatii si subventii primite", pentru ambalajele constatate in plus la inventariere si respectiv primite cu titlu de gratuit.

Se crediteaza pentru iesirile din patrimoniu, prin debitul conturilor ce corespund cailor sau modalitatilor de iesire, dupa cum urmeaza : 608"Cheltuieli privind ambalajele" pentru vanzari si lipsuri la inventariere imputabile; 671"Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare ", pentru pierderile din calamitati, 6582 " Donatii si subventii acordate ", in cazul predarii cu titlu gratuit a pierderilor neimputabile.

Soldul contului 381"Ambalaje poate fi debitor, reprezentand valoarea la pretul de inregis-trare aferenta ambalajelor existente in stoc la sfarsitul perioadei de gestiune.

Soldul contului la care ne referim, in functie de pretul de inregistrare utilizat, necesita anu-mite corectari in vederea stabilirii valorii ce se inscrie in activul bilantului contabil, la un post distinct existent in grupa activelor circulante, subgrupa de stocuri, asa cum se prezinta in continuare :

a) in cazul utilizarii costului efectiv de achizitie ca pret de inregistrare :

Valoarea de bilant

b) situatia folosirii pretului standard (prestabilit) :

Valoarea de bilant

Pentru contul 381"Ambalaje" este necesar sa se organizeze evidenta analitica global valorica pe unitati operative de desfacere en-detail si la nivelul depozitelor de vanzare en-gros, iar pentru acestea din urma se conduce in plus evidenta cantitativ - valorica pe feluri sau categorii de ambalaje.

Contul 388"Diferente de pret la ambalaje"este rectificativ, bifunctional, utilizandu-se in cazul adoptarii pretului prestabilit ca pret de inregistrare, asa cum se preocedeaza in cazul celorlalte conturi de diferente de pret.

Pentru organizarea contabilitatii ambalajelor se poate utiliza, atunci cand este cazul, si contul 398"Provizioane pentru deprecierea ambalajelor" cu functia contabila de pasiv.

In credit reflecta, de regula, la sfarsitul anului, dupa efectuarea inventarierii patrimoniului, valoarea deprecierii ambalajelor existente in stoc, prin corespondenta cu debitul contului 6814"Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru depreciarea activelor circulante".

Se debiteaza in exercitiile ce urmeaza celui in care a fost creditat, in masura iesirii din pa-trimoniu a ambalajelor pentru care s-au constituit provizioanele sau in cazul in care depre-cierea nu s-a produs sau a fost mai mica decat cea preconizata, creditandu-se contul 7814"Ve-nituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante".

Soldul contului analizat reprezinta provizioanele existente la sfarsitul perioadei de gestiune sau anului finanicar si disponibile pentru exercitiul urmator.

Totodata, se retine ca unitatile patrimoniale cu volum redus de activitate si cu stocuri mici de ambalaje pot adpota metoda inventarului intermitent, situatie in care contul 381"Ambalaje" se utilizeaza numai la inceputul si la sfarsitul fiecarei luni.

In prima zi a lunii se crediteaza cu valoarea totala a ambalajelor de transport sau de circula-tie existente in stoc la sfarsitul lunii anterioare sau altfel spus cu soldul debitor pe care-l pre-zinta contul in cauza, prin debitul contului 608"Cheltuieli privind ambalajele".

In ultima zi a lunii se debiteaza cu valoarea la pretul de inregistrare aferenta ambalajelor de transport sau de circulatie existente in stoc si stabilita pe baza de inventar, in corespondenta cu creditul contului 608"Cheltuieli privind ambalajele". Valoarea astfel inregistrata reprezinta soldul final debitor al contului ambalaje, sold care in prima zi a lunii urmatoare se include in cheltuieli, asa cum s-a prezentat anterior.

In urma acestei ultime inregistrari contabile, in contul 608"Cheltuieli privind ambalajele" ramane oglindita numai valoarea ambalajelor iesite din gestiune.

Pentru toate ambalajele ce se achizitioneaza in cursul lunii este caracteristic faptul ca se in-registreaza direct in debitul contului 608"Cheltuieli privind ambalajele", prin corespondenta cu creditul conturilor 401"Furnizori",542"Avansuri de trezorerie".

In ceea ce priveste metoda inventarului intermitent se poate remarca faptul ca asigura sim-plificarea lucrarilor de contabilitate si implicit reducerea cheltuielilor pe care acestea le oca-zioneaza, insa diminueaza posibilitatile de urmarire si control privind gestiunea de ambalaje, fapt pentru care agentii economici manifesta o anumita retinere in legatura cu adoptarea acestei metode.

4.3. Contabilitatea operatiunilor privind ambalajele refolosibile care circula prin vanzare - cumparare

Pentru operatiile ce se inregistreaza in continuare se au in vedere metoda inventarului permanent si pretul standard sau prestabilit ca pret de evidenta.

. Pe baza jurnalului notelor de receptie, se inregistreaza primirea odata cu marfurile a unor ambalaje refelitor la care se cunosc :

- pretul total facturat de furnizor, exclusiv TVA

2.000.000 lei

- pretul total prestabilit aferent ambalajelor receptionate

1.700.000 lei

- diferente de pret nefavorabile

300.000 lei

- TVA aferenta (19%)

380.000 lei

- cheltuieli de transport decontate dintr-un avans de trezorerie

100.000 lei

- TVA aferenta cheltuielilor de transport (19%)

19.000 lei

Se inregistreaza operatiunile economice privind :

a)      ambalajele receptionate

381 "Ambalaje"

388"Diferente de pret la ambalaje"

4426"T.V.A.deductibila"

401"Furnizori"

lei

1.700.000 lei

300.000 lei

380.000 lei

b)      cheltuieli de transport - aprovizionare :

388"Diferente de pret la ambalaje"

4426"T.V.A.deductibila"

401"Furnizori"

lei

100.000 lei

19.000 lei

. Se inregistreaza ambalajele constatate in plus la inventariere si constatate in procesul verbal intocmit cu aceasta ocazie, ambalaje evaluate la pretul prestabilit de 400.000 lei si la costul efectiv de achizitie de 375.000 lei, rezultand diferente de pret favorabile de 25.000 lei.

Se inregistreaza operatiile referitoare la :

a)      incarcarea gestiunii referitoare la :

381 "Ambalaje"

608"Cheltuieli privind ambalajele"

400.000 lei

b)      oglindirea in contabilitate a diferentelor de pret :

608"Cheltuieli privind ambalajele"

388"Diferente de pret la ambalaje"

25.000 lei

Se primesc ambalaje de la prelucrare referitor la care, pe baza facturii furnizorului, se cunosc urmatoarele elemente :

- valoarea ambalajelor trimise spre prelucrare

450.000 lei

- tariful total pentru prelucrare

200.000 lei

- valoarea ambalajelor primite, la pretul prestabilit

700.000 lei

- diferentele de pret favorabile

50.000 lei

- TVA aferenta tarifului facturat de furnizor (19%)

38.000 lei

Se inregistreaza urmatoarele operatii :

a)      intrarea in patrimoniu a ambalajelor :

381 "Ambalaje"

358"Ambalaje aflate la terti"

401"Furnizori"

388"Diferente de pret la ambalaje"

lei

450.000 lei

200.000 lei

50.000 lei

b)      TVA facturata de furnizor :

4426"TVA deductibila"

401"Furnizori"

38.000 lei

Se inregistreaza vanzarea ambalajelor, odata cu marfurile, cunoscandu-se ca in jurnalul facturilor fiscale este inscrisa valoarea totala de 1.500.000 lei, precum si TVA aferenta de 19% :

411 "Clienti"

708"Venituri din activitati diverse"

4427"TVA colectata"

lei

1500.000 lei

285.000 lei

Se descarca gestiunea pentru ambalajele vandute si inregistrate la operatia anterioara, repartizandu-se totodata diferentele de pret favorabile de 165.000 lei, stabilite pe baza de coeficient mediu (11%) :

608"Cheltuieli privind ambalajele"

380"Ambalaje"

1.500.000 lei

si

388"Diferente de pret la ambalaje"

608"Cheltuieli privind ambalajele"

165.000 lei

Se acorda ambalaje cu titlu gratuit, evaluate la pretul de inregistrare total de 250.000 lei, cu diferente de pret favorabile de 27.500 lei(11%) si TVA de 42.275 lei (222.500 x 19%), care se inregistreaza pe baza procesului verbal de predare primire si a notei de contabilitate, astfel :

a)      descarcarea gestiunii de ambalaje :

6712"Donatii si subventii acordate"

381"Ambalaje"

250.000 lei

b)      repartizarea diferentelor de pret favorabile :

388"Diferente de pret la ambalaje"

6718"Alte cheltuieli exceptinale privind operatiile de gestiune"

27.500 lei

c)      oglindirea TVA aferenta ambalajelor acordate :

635"Cheltuieli cu alte impozite, taxe si alte varsaminte asimilate"

4427"TVA colectata"

42.275 lei

Pentru ambalajele, ca de altfel si pentru alte valori materiale care se elibereaza din gestiune la valoarea de intrare, iar pretul de inregistrare (de evidenta) este cel standard, este justificat sa se calculeze TVA aferenta la aceasta valoare, corectandu-se in mod corepunzator pretul in cauza, prin adaugarea diferentelor de pret nefavorabile sau scaderea celor favorabile, dupa caz.

Se imputa gestionarului minusul de ambalaje constatat la inventariere, cunoscandu-se costul efectiv de achizitie de 100.000 lei si TVA aferenta de 19.000 lei(19%) :

4282"Alte creante in legatura cu personalul"

758"Alte venituri din exploatare"

4427"TVA colectata"

lei

100.000 lei

19.000 lei

8. Se descarca gestiunea pentru ambalajele imputate si inregistrate la operatia anterioara, cunoscandu-se in plus pretul de inregistrare total de 110.000 lei. Precum si diferentele de pret favorabile de 10.000 lei :

608"Cheltuieli privind ambalajele"

388"Diferente de pret la ambalaje"

381"Ambalaje"

lei

100.000 lei

10.000 lei

Pentru operatiile economice inregistrate anterior s-a considerat ca diferentele de pret sunt favorabile, pretul de inregistrare prestabilit fiind mai mare decat costul efectiv de achizitie. In situatia in care pretul prestabilit este mai mic, diferentele de pret sunt nefavorabile si se reflecta in contabilitate cu ajutorul aceluiasi cont sintetic (388"Diferente de pret la ambalaje"), insa inregistrarile contabile se inverseaza sau altfel spus contul in cauza se utilizeaza ca un cont de activ, in debit oglindeste diferentele de pret aferente intrarilor de ambalaje, iar in cre-dit pe cele corepunzatoare iesirilor de ambalaje din patrimoniu.

4.4. Contabilitatea operatiunilor privind ambalajele refolosibile care circula prin restituire directa

Operatiile economice privind aceasta categorie de ambalaje se exemplifica utilizandu-se metoda inventarului permanent si pretul standard sau prestabilit ca pret de evidenta.

Sistemul de restituire directa a ambalajelor se adopta, de regula, in situatia in care intre furnizor si client se efectueaza operatii frecvente de livrari de marfuri cu ambalaje refolosi-bile. Pentru asemenea livrari de ambalaje nu se constituie venituri, iar in contabilitatea furni-zorului se utilizeaza contul 419"Clienti - creditori", care se crediteaza pentru ambalajele li-vrate si se debiteaza pentru cele goale restituite de client. Pe de alta parte, in contabilitatea clientului nu se incarca gestiunea de ambalaje, ci se foloseste contul 409"Furnizori - debito-ri", care se debiteaza cu valoarea ambalajelor primite de la furnizor cu marfuri si se crediteaza ulterior cu valoarea ambalajelor goale restituite acestei unitati.

A.     In contabilitatea furnizorului

Operatiile privind intrarea in patrimoniu a ambalajelor refolosibile, prin achizitionarea, ca plus de inventar sau de la prelucrare, precum si cele privind iesirea prin donatii acordate si prin imputare se inregistreaza ca in cazul ambalajelor care circula in sistemul de vanzare - cumparare, asa cum s-a prezentat anterior.

Pe baza facturii, se inregistreaza livrarea, odata cu marfurile, a unor ambalaje de transport sau de circulatie la pretul total de 1.000.000 lei :

411"Clienti"

419"Clienti - creditori"

1.000.000 lei

2. Se primesc ambalajele goale restituite de client in valoare de 700.000 lei :

419"Clienti - creditori"

4111"Clienti"

700.000 lei

3. Se inregistreaza ambalajele retinute de client (nerestituite) in valoare de 300.000 lei, facturandu-se TVA aferenta de 57.000 lei (19%):

419"Clienti - creditori"

708"Venituri din activitati diverse"

300.000 lei

si

4111"Clienti"

4427 "TVA colectata"

57.000 lei

4. Se inregistreaza descarcarea gestiunii pentru ambalajele retinute de client, cunoscandu-se pretul de inregistrare total de 330.000 lei, precum si diferentele de pret favorabile de 30.000 lei :

608"Cheltuieli privind ambalajele"

388"Diferente de pret la ambalaje"

381"Ambalaje"

lei

300.000 lei

30.000 lei

B.     In contabilitatea clientului

1. Se stabilesc ambalajele livrate de furnizor, odata cu marfurile, in valoare de 1.000.000 lei:

409"Furnizori-debitori"

401"Furnizori"

1.000.000 lei

2. Se inregistreaza restituirea catre furnizor a ambalajelor goale, i valoare de 700.000 lei :

401"Furnizori"

409"Furnizori-debitori"

700.000 lei

3. Se inregistreaza ambalajele in stare buna, in valoare de 200.000 lei. Si cele degradate din calamitati, in valoare de 100.000 lei, nerestituite furnizorului si facturate de acesta :

381"Ambalaje"

608"Cheltuieli privind ambalajele"

409"Furnizori - debitori"

lei

200.000 lei

100.000 lei

si

4426"TVA deductibila"

401"Furnizori"

57.000 lei

In cazul in care degradarea ambalajelor s-a produs din vina unui angajat sau a unui tert se efectueaza in plus inregistrarea obisnuita de imputare si implicit de oglindire a TVA colectata.

5. CONCLUZII SI PROPUNERI

Comertul ca o componenta principala a sectorului tertiar al economiei, se poate defini ca an-samblul de activitati prin care se stabilesc legaturi permanente intre producatori si consumato-ri. In esenta se defineste ca o activitate continua de cumparare a marfurilor si revanzare a lor in scopul obtinerii unui profit.

Comertul cu marfuri in toate formele lui, prezentate in lucrarea aceasta, trateaza ca marfurile sunt formate din bunuri achizitionate in vederea revanzarii in aceeasi stare. Problema care se pune in unele cazuri este delimitarea notiunii de marfa.

Problema stabilirii exacte a notiunii de marfa este foarte importanta pentru comert si mai ales pentru comertul prin magazine proprii acolo unde trebuie sa se faca delimitarea exacta intre marfa si produsul finit.

In ceea ce priveste unitatile producatoare, nu vand in cele mai multe cazuri marfuri prin magazinele lor, ci produse finite pe care le obtin, cu scopul de a obtine un profit suplimentar pentru a testa cerintele pietei si pentru a atrage mai multi cumparatori prin preturile mai reduse in comparatie cu cele ale marfurilor identice, si utilizatorii finali.

In concluzie, consideram ca desfacerea produselor finite prin magazine proprii sau direct din depozitele de produse finite trebuie sa urmeze aceeasi filiera de inregistrare contabila pe care Normele Metodologice ale Ministerului Finantelor de utilizare a conturilor contabile, prevad pentru obtinerea si vanzarea produselor finite.

Circulatia marfurilor in comertul prin consignatie a capatat o amploare desosebita dupa 1990 si pana in prezent. Comertul prin consignatie ofera unele avantaje comerciantilor dato-rita faptului ca ei au nevoie de mai putine lichiditati deoarece ei nu cumpara marfurile pe care le vand ci le intermediaza vanzarea lor intre proprietar si cumparator.

Contabilitatea operatiunilor privind circulatia marfurilor in acest caz este stricta existand un set de documente justificative prin care se tine o evidenta stricta a marfurilor primite spre vanzare, vandute si a modului de decontare a banilor si scoaterii din gestiune a marfurilor vandute.

Organizarea contabilitatii in cadrul acestui sector prevede limite stricte in ceea ce priveste aceste documente justificative.La alegerea comisionului consignatarul poate opta fie pentru aplicarea acestui procent de comision asupra pretului de cumparare fie asupra pretului stabilit de consignatar ca pret de vanzare pentru marfurile proprii.

Unitatiile patrimoniale cu activitate de consignatie pot fi atat cu capital de stat, organizate pe langa unitatile comerciale cu amanuntul cat si cu capital privat, care au o pondere foarte mare in prezent. Comertul de consignatie ca forma a comertului cu amanuntul asigura desfa-cerea unor marfuri apartinand unor persoane fizice sau juridice.

Ca urmare se diversifica paleta sortimentala a marfurilor oferite consumatorilor. Comertul en-gross atat de important in cadrul economiei de piata asigura o veriga foarte importanta in cadrul activitatii de circulatie a marfurilor. Reducerea lantului de verigi, duce la reduceri de pret la cumparatorii finali.

Contabilitatea analitica si sintetica este foarte bine organizata in cadrul formelor de comert en-gros oferind informatii foarte utile factorilor de decizie si conducere. In cadrul acestei lucrari am urmarit modul de organizare si conducere a contabilitatii privind circulatia marfurilor in mai multe domenii ale comertului. Analizand modul de organizare si conducere a contabilitatii privind circulatia marfurilor si reflectarea acestuia in contabilitate se pot trage unele concluzii :

O evidenta bine organizata in oricare dintre tipurile de comert si faze ale circulatiei marfu-rilor trebuie sa furnizeze informatiile necesare luarii unor decizii cat mai documentate.

Actuala metodologie privind evidenta circulatiei marfurilor si actualul sistem contabil sa-tisfac necesitatile mentionate mai sus dar problema este a documentelor justificative prea complexe si numeroase care ingreuneaza procesul de prelucrare a datelor primare si mai ales de culegere a lor.

Simplificarea sau sortarea verigilor prin care trec aceste documente ar duce la o mai buna eficienta si randament in cadrul compartimentelor financiar - contabile ale diferitelor firme de comert.

Toate aceste date furnizate de contabilitate trebuie sa fie folosite in analiza si diagnosticarea societatilor pentru a determina situatia acestora din mai multe puncte de vedere. Aceste lucruri se fac cu ajutorul unor indicatori economici - financiari care caracterizeaza situatia, starea firmei la un moment dat.    Asadar, toate acestea nu se pot realiza decat prin buna organizare a contabilitatii in cadrul societatilor comerciale, utilizarea metodologiei de aplicare a contabilitatii aceasta fiind baza necesara realizarii scopurilor propuse de firma. Analizand modul de organizare si conducere a contabilitatii privind circulatia marfurilor in comert, respectiv reflectarea acesteia in contabilitate se pot face unele propuneri care sa duca la o mai eficienta organizare si conducere a activitatii.

In primul rand circulatia documentelor contabile intre punctele de lucru si compartimentul contabilitate se face uneori prea incet, recomandabil ar fi informatizarea contabilitatii in punctele de lucru si cresterea vitezei de circulatie a documetelor. Personalul utilizat in cadrul firmei dar mai ales cel in compartimentul contabilitate nu are sarcini clare si de aceea in cadrul compartimentului eficienta este scazuta o mai buna repartizare a personalului pe activitati ar duce la eficientizarea activitatii acestui compartiment. Reducerea timpului de lucru si chiar reducerea numarului de personal ceea ce ar duce la scaderea cheltuielilor.

Chiar daca aceste activitati ar necesita un personal calificat este de preferinta sa se realizeze aceasta activitate pentru a nu se ajunge in situatii critice pentru firma. Informatiile furnizate de acesti indicatori sunt mult mai importante mai ales in actualul mediu concurential cand orice informatie este foarte utila pentru activitatea intreprinderii.

Consider ca aceste cateva masuri privind evidenta circulatiei marfurilor si a sistemului de indicatori care sa o reflecte creste rolul informativ al contabilitatii prin furnizarea unor infor-matii reale, corecte privind acest sector important al activitatii de comert.

BIBLIOGRAFIE

C.Staicu

Contabilitatea financiara
Ed.Universitaria, 2002

Dorel Mates

Contabilitatea financiara a intreprinderii intre normalizare si armonizare vol.1 si 2
Ed.Mirton Timisoara,2002

Dumitru.M.,Negrutiu M.

Noul sistem de contabilitate in comert si turism, Ed.Princess Com.SRL,Bucuresti

Dumbrava P.,Pop A.

Contabilitatea de gestiune in comert si turism, Ed.Intelcredo,Deva 1995

Epuran M.si colaboratorii

Contabilitatea financiara in noul sistem contabil, Timisoara,Ed. De Vest,vol.1,1994, vol.2,1995

Gh.Popescu,Veronica Popescu

Contabilitatea simplificata,armonizata cu directiile Europene si fiscalitatea societa tilor comerciale,
Ed. Gestiunea-Bucuresti 2002

Mihai Ioan,Emil Cazan si colaboratorii

Analiza situatiei financiare a agentilor economici, Ed.Mirton,Timisoara,1997

Mihai Ristea,Mirela Dima

Contabilitatea societatilor comerciale
Ed. Universitara,2002

Min.Fin.Publice

Reglementari contabile pentru agentii economici, Ed.Economica,2002

Revista Tribuna Economica colectia 2002-2003

Revista Finante Contabilitate colectia 2002-2003

Revista Gestiunea si Contabilitatea firmei,colectia 2002-2003





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1755
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved