Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


CONFLICTUL DE INTERESE

Contracte

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Rezolutiunea, rezilierea si riscul contractelor efecte specifice ale contractelor sinalagmatice
CONTRACT DE STUDII DOCTORALE
CONTRACTUL DE CONSIGNATIE
MODIFICAREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA
CONTRACTUL DE INTRETINERE
CONTRACTELE SPECIALE
CONTRACTUL SOCIETATII COMERCIALE
CONTRACT DE IMPRUMUT DE FOLOSINTA COMODAT
CONTRACT DE EXECUTIE
Contracte de constructii

CONFLICTUL DE INTERESE[1]

Pe parcursul desfasurarii, incheierii negocierilor colective, a inceperi negocierii contractului colectiv de munca pot apare conflicte de munca intre salariati si unitati.



Nu pot constitui obiect al conflictului de interese revendicari care necesita adoptarea unei legi sau a unor acte normative.

Conflictele de interese pot avea loc:

la nivelul unitatilor;

la nivelul grupurilor de unitati, al ramurilor ori la nivel national;

Salariatii la nivel de unitate, in conflictele de interese sunt reprezentati de catre organizatiile de sindicat din cadrul unitatii sau in lipsa acestora de reprezentantii salariatilor alesi sa-i reprezinte la negocieri

In cazul conflictelor de interese la nivel de grup de unitati, de ramura si la nivel national, salariatii sunt reprezentati de organizatiile sindicale reprezentative care participi la negocierea contractului colectiv de munca. Concilierea, medierea si arbitrarea acestor conflicte de interese se vor face intre organizatiile sindicale si patronale reprezentative la nivel de grup de unitati, de ramura si la nivel national,

Conflictul de interese poate fii declansat in situatiile:

unitatea refuza sa inceapa negocierea contractului colectiv de munca;

unitatea nu accepta revendicarile formulate de salariati;

unitatea refuza semnarea contractului colectiv de munca, cu toate ea negocierile au fost definitivate

unitatea nu isi indeplineste obligatia de a incepe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru si conditiile de munca. Aceasta situatie vizeaza ipoteza in care exista in executare un contract colectiv de munca incheiat pe o perioada de mai mult de 1 an, este singura situatie exceptata de la regula potrivit careia conflictele de interese nu pot fi declansate pe durata valabilitatii unui contract colectiv de munca.

Conflictele de interese au urmatoarele caracteristici:

nu pot interveni in nici un alt moment al derularii raporturilor de munca decat exclusiv in cel al negocierii contractului colectiv de munca;

pot avea ca obiect aspectele care, potrivit Legii nr. 130/1996 privesc contractele colective de munca sau pot fi reglementate prin contractul colectiv de munca;

nu pot avea ca obiect revendicari ale salariatilor pentru a caror rezolvare este necesara adoptarea unei legi sau a altor acte normative;

au caracter colectiv. Potrivit art.9 din Legea nr. 168/1999 ele pot interveni la nivel de unitate, grupuri de unitati, ramuri sau la nivel national;

nu pot privi interese ale persoanelor care presteaza munca in temeiul unui alt contract decat contractul individual de munca;

conflictele de interese nu izvorasc din incalcarea unui drept deja existent;.

conflictul de interese intervine intr-o faza precontractuala;

Sindicatele sau reprezentantii salariatilor vor sesiza in scris unitatea despre existenta premizelor privind declansarea unui conflict de interese. Sesizarea se va face in scris cu precizarea revendicarilor salariatilor, inclusiv a motivarii acestora, precum si a propunerilor de solutionare; verbal, daca discutiile dintre conducerea societatii si sindicat sau reprezentantii salariatilor sunt consemnate intr-un proces-verbal;

Conducerea unitatii are obligatia de a raspunde in scris sindicatelor sau reprezentantilor salariatilor, in termen de doua zile lucratoare de la primirea sesizarii, cu precizarea punctului de vedere pentru fiecare din revendicarile formulate.



1. Concilierea conflictului de interese

Sindicatul sau reprezentantii salariatilor, in situatia in care conflictul de interese a fost declansat, sesizeaza Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei in vederea concilierii. In 24 de ore de la sesizare, Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei desemneaza delegatul care va participa la concilierea conflictului de interese. Delegatul are obligatia convocarii partilor la procedura de conciliere in termen ce nu poate depasi 7 zile de la inregistrarea sesizarii Sindicatului, respectiv reprezentantii salariatilor isi aleg o delegatie care sa-i reprezinte la conciliere formata din 2-5 persoane. Pentru sustinerea punctului de vedere al unitatii, conducatorul acestuia, daca va participa personal va desemna printr-o imputernicire scrisa o delegatie compusa din 2-5 persoane care sa participe la conciliere.

Trebuie subliniat faptul ca Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei nu are competenta legala de a hotari incetarea conflictului de interese; competenta sa se rezuma la indrumarea partenerilor sociali in cadrul concilierii, cu privire la aplicarea corecta a dispozitiilor legale si la solutionarea conflictelor prin conciliere si negociere.

Rezultatul dezbaterilor se consemneaza in proces-verbal semnat de catre parti si de delegat. Procesul-verbal se intocmeste in trei exemplare, cate unul pentru fiecare parte. La sfarsitul dezbaterilor exista, trei posibilitati:

s-a ajuns la acord, partile definitivand contractul colectiv de munca, conflictul de interese fiind incheiat;

s-a ajuns la un acord partial, salariatii hotarasc daca conflictul de interese va continua sau nu;

nu s-a ajuns la acord, conflictul de interese va continua;

Rezultatul concilierii se aduce la cunostinta salariatilor de catre cei care au facut sesizarea pentru efectuarea concilierii.

2. Medierea conflictului de interese

In cazul in care conflictul de interese nu a fost solutionat ca urmare a concilierii, partile pot hotari prin consens initierea procedurii de mediere.

Spre deosebire de conciliere, medierea este o faza posibila, nu obligatorie, a solutionarii conflictului de interese. Mediatorii sunt alesi de comun acord de caine partile aflate in conflict de interese dintre persoanele care au calitatea de mediator. Daca partile nu reusesc sa stabileasca un mediator de comun acord, procedura de mediere inceteaza, trecandu-se la etapele urmatoare de rezolvare a conflictului de interese.

Durata medierii nu poate depasi 30 de zile calculate de la dala la care mediatorul a fost ales. Mediatorul are dreptul sa convoace partile ( partile vor avea un numar egal de reprezentanti la mediere, in general acelasi numar ca si la conciliere si aceleasi persoane, daca este posibil) si sa le ceara relatii in scris cu privire la revendicarile formulate. La incheierea misiunii mediatorul intocmeste un raport cu privire la situatia conflictului de interese si isi va preciza parerea cu privire la revendicarile formulate, raport ce va fi transmis flecarei parti si Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei in situatia in care medierea a reusit, conflictul de interese inceteaza. In caz contrar, conflictul de interese continua cu celelalte etape. Atat prin conciliere cat si prin mediere se incearca prin dialog, solutionarea conflictului de interese, prin prezenta unei a treia parti. Doar ca la conciliere a treia parte nu propuse ea insasi o solutie partilor, in timp ce la mediere se permite mediatorului sa propuna o solutie.

3. Arbitrajul conflictului de interese

Pe durata conflictului de interese partile aflate in. conflict pot hotari. prin consens ca revendicarile formulate sa fie supuse arbitrajului unei comisii ( o alta etapa facultativa a solutionarii conflictului de interese), Pe intreaga durata a conflictului de interese se poate hotari, prin consens, recurgerea la arbitraj, se poate apela la arbitraj numai dupa esecul concilierii, concilierea fiind o faza a conflictului de interese prima si obligatorie.

Hotararile pronuntate de comisia de arbitraj sunt obligatorii pentru partii si completeaza contractele colective de munca. Comisia de arbitraj este formata din trei membrii desemnati astfel:

un arbitru de catre conducerea unitati;

un arbitru, de catre sindicat sau reprezentantii salariatilor;




un arbitraj al Ministerului Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei;

Partile sunt obligate sa depuna la comisia de arbitraj intreaga documentatie privind revendicarile formulate si sustinerea acestora. In termen de 3 zile comisia convoaca partile pentru dezbaterea conflictului de interese, pe baza prevederilor legale. Comisia de arbitraj se pronunta in termen de 5 zile de la data incheierii dezbaterilor printr-o hotarare irevocabila. Incepand cu data promulgarii hotararii conflictul de interese inceteaza.

In concluzie arbitrajul este facultativ numai ca etapa de solutionare a conflictului de interese, dar obligatoriu prin rezultatele sale.

4. Greva

Pe durata desfasurarii conflictului de interese poate avea loc o incetare colectiva involuntara a lucrului intr-o unitate, numita greva.

Greva este un drept individual si colectiv: el apartine fiecarui salariat, dar se exercita in mod colectiv, ea este definita si de art.251 alin 1 din Codul Muncii ca fiind ' incetarea voluntara si colectiva a lucrului de catre salariati'.

In masura in care concilierea si eventual medierea solutionarii conflictul de interese se poate intra in ultima, faza a unui conflict de interese si anume greva Declansarea grevei dupa arbitraj este exclusa, deoarece hotararea comisiei de arbitraj este obligatori , conform Legii nr. 168/1999, si face parte din contractul colectiv de munca.

Incepand cu data pronuntarii hotararii de catre comisia de arbitraj conflictul de interese inceteaza.

Grevele pot fi de:

avertisment de maxim 2 ore si trebuie sa preceada cu cel putin 5 zile greva propriu zisa;

de solidaritate cu salariatii din alte unitati, durata fiind de maxim o zi;

propriu-zisa;

Greva poate fi declarata numai pentru apararea intereselor cu caracter profesional, economic si social al salariatilor. Greva nu poate urmari realizarea unor scopuri politice.

Participarea la greva este libera. Potrivit si Codului Muncii, art. 251 alin 2 ' Nici un salariat nu poate fi constrans si participe sau sa nu participe la greva8. Salariatii care nu participa la greva isi continua activitatea in mod normal. Pe durata grevei salariatii isi mentin toate drepturile ce decurg din contractul individual de munca, cu exceptia drepturilor salariale, exceptie logica deoarece munca nu este prestata.

In situatia in care jumatate din numarul salariatilor care au hotarat declararea grevei renunta la greva, aceasta inceteaza. In timpul grevei organizatorii acesteia continua negocierile cu conducerea unitatii in vederea solutionarii revendicarilor care fac obiectul conflictului de interese.

In cazul in care organizatorii grevei si conducerea unitatii ajung la acord, conflictul de interese este solutionat si greva inceteaza. Daca conducerea unitatii considera ca greva a fost declarata ori continua cu nerespectarea legii se poate adresa judecatoriei cu o cerere prin care sa solicite instantei incetarea grevei.

Hotararile pronuntate de instanta sunt definitive.

Incalcarea normelor legale privind declararea si incetarea grevei antreneaza raspunderea juridica.



A se vedea Legea nr. 168/12,11.1999, privind solutionarea conflictelor de munca, publicata in monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.582/29.11.1999.

A se vedea, Tratat de Dreptei Muncii, volumul 2, autor poCuiiiv.dr. km Tiaiaa Stefineseii, editata SC Lumina Lex, 2003;









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1329
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site