Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


CONTRACTUL DE INTRETINERE

Contracte

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CONTRACT DE COLABORARE
CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA
CONTRACTUL DE CONT CURENT
SCHIMBUL DE LOCUINTE
CONTRACTUL SOCIETATII COMERCIALE
CONTROLUL FISCAL SI EVAZIUNEA FISCALA
CONTRACT DE AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE A BILANTULUI CONTABIL
CONTRACTUL DE CONSIGNATIE
CONTRACT DE PUBLICITATE
Contractul de Donatie

CONTRACTUL DE INTRETINERE

Sectiunea I




Notiunea si caracterele juridice ale contractului de intretinere

Notiune. Contractul de intretinere este acel contract prin care una dintre parti instraineaza un bun ori plateste o suma de bani (capital), iar cealalta parte se obliga sa-i asigure intretinerea in natura (de regula, ingrijiri medicale, hrana, imbracaminte, etc.)[1] pe timpul cat va trai, iar dupa deces s-o inmormanteze .

Caractere juridice. Contractul de intretinere este un contract cu titlu oneros aleatoriu[3], sinalagmatic, translativ de proprietate de proprietate si consensual, cu exceptia cazului in care bunul instrainat este un teren (ori si un teren), deoarece legea prevede necesitatea incheierii contractului in forma autentica.

Contractul de intretinere este un contract cu titlu oneros deoarece presupune plata unei sume de bani, sau instrainarea unui bun de catre una dintre parti, celeilalte (parti). Contractul este aleatoriu deoarece nu are o intindere (ca timp) clar stabilita, stingerea contractului depinde, de un eveniment viitor ce nu poate fi cunoscut (decesul partii intretinute).

Contractul de intretinere este un contract sinalagmatic (bilateral), deci presupune existenta a doua parti contractante; pe de o parte,( de lege ferenda), intretinatorul platit, cel ce se obliga sa asigure intretinerea in natura celeilalte parti, in schimbul primirii sumei de bani ori a unui bun, iar de cealalta parte,( de lege ferenda), intretinutul platitor, partea care se bucura de ingrijire, dar pentru care plateste o suma de bani ori instraineaza in mod voit un anumit bun.

Contractul de intretinere este translativ de proprietate si consensual, presupunand prin aceasta consimtamantul liber exprimat si neafectat de vreun viciu al ambelor parti, si transmiterea proprietatii unui bun sau a unui capital din patrimoniul partii intretinute, in proprietatea partii ce se obliga a intretine (intretinatorul).

In cazul in care, in contract exista o pluralitate de parti (mai multi creditori sau/si debitori), obligatia de intretinere este indivizibila. Drept consecinta a indivizibilitatii, neexecutarea fata de unul dintre creditori, poate determina rezolutiunea intregului contract, iar nu pro parte. Daca intretinerea este asigurata de catre un debitor, creditorul nu poate cere rezolutiunea contractului in privinta celorlalti.

Deosebiri fata de contractul de renta viagera. Desi exista asemanari intre caracterele juridice ale contractelor de renta viagera si de intretinere, cele doua contracte nu trebuie sa fie confundate, ele fiind contracte speciale distincte.

Principalele deosebiri constau in faptul ca:

contractul de renta viagera cuprinde o obligatie de a da, in timp ce contractul de intretinere cuprinde o obligatie de a face;

renta viagera este transmisibila (poate forma obiectul unei cesiuni), in schimb creanta de intretinere este esentialmente personala si deci nu poate fi transmisa unei alte persoane (incesibila);

renta este, de regula, urmaribila, in timp ce intretinerea nu poate fi urmarita de catre creditori[4];

contractul de renta viagera este un contract numit, reglementat de catre Codul civil, pe cand contractul de intretinere nu are o reglementare proprie, este un contract nenumit.

Sectiunea a – II – a

Efectele contractului de intretinere

Obligatiile partilor contractante urmeaza a fi executate, in lipsa unor reglementari speciale, conform regulilor generale relativ la efectuarea obligatiilor. Asadar, creditorul intretinerii este tinut de obligatia de garantie a vanzatorului si se bucura de privilegiul prevazut de lege in favoarea acestuia[5].

Debitorul intretinerii este obligat sa acorde intretinerea in natura in conditiile prevazute in contract, iar in lipsa unor stipulatii speciale potrivit regulilor aplicabile obligatiilor de a face. Avand in vedere caracterul aleatoriu al contractului, in lipsa acordului creditorului, debitorul nu se poate libera de executarea obligatiei de intretinere oricat de oneroasa ar fi pentru el (viata lunga a creditorului) si chir daca s-ar obliga sa retransmita in patrimoniul creditorului bunul sau capitalul primit fara a pretinde restituirea contravalorii intretinerii prestate.

Locul executarii intretinerii. In situatia in care partile au locuinte distincte, stiind ca locuirea in comun nu este de esenta, ci numai – cel mult – de natura contractului de intretinere, se admite ca (prin derogare de la regula executarii obligatiei la domiciliului debitorului, art.1104 alin. 3 Cod civil), ea urmeaza sa se execute la domiciliul creditorului intretinerii – plata fiind cherabila iar nu portabila – daca nu s-a stipulat altfel, sau daca din imprejurari nu rezulta un alt loc al executarii intretinerii.



Rezolutiunea[6] contractului pentru neexecutarea obligatiei de intretinere. In cazul neexecutarii culpabile[7] a obligatiei de intretinere , trebuie aplicat art. 1020-1021 Cod civil, caz in care creditorul poate opta intre a cere executarea contractului sau rezolutiunea lui pentru neexecutare, sau art.1647 Cod civil, unde in materia contractului de renta viagera, ca regula generala, interzice rezolutiunea contractului pentru neexecutare.

Precizam totodata ca, datorita caracterului alimentar al prestatiei la care se obliga debitorul si care trebuie sa fie efectuata in mod succesiv, in general termenele stipulate pentru executare au caracter esential, debitorul fiind de drept in intarziere (art.1079, pct. 3 Cod civil) si in caz de neexecutare creditorul poate cere rezolutiunea, fara a se putea da debitorului termen de gratie pentru plata.

Deoarece dreptul la intretinere este un drept personal, si ca atare, netransmisibil prin succesiune, stingandu-se la sucombarea beneficiarului, mostenitorii nu pot cere ca prestatia sa continue in persoana lor sau ca prestatia neefectuata in timpul vietii beneficiarului sa fie executata asupra persoanei lor.

Efectele rezolutiunii pentru neexecutarea obligatiei de intretinere[10]. Ca efect al rezolutiunii pentru neexecutare, este incontestabil ca dreptul de proprietate asupra bunului prestat de catre beneficiarul intretinerii va fi redobandit de catre el; in schimb, valoarea intretinerii prestate, datorita caracterului aleatoriu al contractului, nu trebuie restituita.

In ceea ce priveste efectele rezolutiunii contractului fata de terti, se aplica dreptul comun. Odata cu desfiintarea contractului, drepturile dobandite de catre terta in virtutea contractului desfiintat raman fara suport juridic, desfiintandu-se si ele cu efect retroactiv (resolute iure dantis, resolvitur ius accipientis).

Transformarea in bani a obligatiei de intretinere. Daca nu se executa obligatia de intretinere, creditorul are posibilitatea, dar si nu obligatia, de a cere rezolutiunea contractului. Conform regulilor generale, art. 1021 Cod civil, el are posibilitatea sa opteze pentru executarea contractului. In cazul in care creditorul a optat in acest sens, dar executarea in natura a intretinerii este imposibila datorita atitudinii culpabile a debitorului[11] si pentru ca, in caz de neplata, creditorul sa aiba posibilitatea executarii silite fara a introduce o actiune pentru transferarea in bani a obligatiei de intretinere in natura neexecutate, instanta, la cererea creditorului, poate stabili obligatia de intretinere printr-o suma de bani platibila la epocile de catre parti, cu titlu de despagubiri echivalente (art. 1075 Cod civil) sub forma unor prestatii periodice .

Trasformarea in bani a obligatiei de intretinere este posibila si prin consimtamantul partilor. Daca s-a realizat o asemenea intelegere, efectul principal al contractului de novatie este acela al stingerii vechii obligatii existente intre creditor si debitorul sau si inlocuirea acesteia cu o noua obligatie.

Transformarea in bani a obligatiei de intretinere printr-o hotarare judecatoreasca, fara acordul partilor, nu valoreaza novatie, raporturile dintre parti fiind guvernate in continuare, de catre regulile aplicabile contractului de intretinere, si nu de renta viagera. Asadar, in caz de neexecutare, creditorul poate cere rezolutiunea contractului de intretinere, bucurandu-se de “garantia” acestei sanctiuni si de alte eventuale garantii prevazute in contract; doar daca obligatia a fost transformata de catre conventia dintre parti, ea valoreaza o novatie, noua datorie “se substituie celei vechi care se stinge”(art. 1128 Cod civil), ca si cum ar fi fost executata .



Cu privire la sensul larg, cuprinzator al notiunii de intretinere si validitatea contractului chiar daca creditorul are mijloace materiale suficiente (pentru a se intretine) vz. TJ Brasov, dec.civ.nr.948/1984.

Daca in contract s-a prevazut “expres numai dreptul vanzatorului la uzufruct pe tot timpul vietii”, fara “referiri la eventuale prestatii de intretinere” din partea cumparatorului, contractul este de vanzare-cumparare, iar nu de intretinere (CSJ, s.civ., dec.nr.1303/1994, in Dreptul nr.7, 1995, p.84). Tot astfel, daca vanzatorul isi rezerva alte drepturi (uz, abitatie etc), dar fara obligatiunea cumparatorului de a-i presta intretinere.

Caracterul aleatoriu al contractului de intretinere este chiar mai pronuntat decat in cazul rentei viagere, intrucat obligatia debitorului depinde nu numai de durata incerta a vietii creditorului intretinerii, dar si de nevoile lui zilnice sau de alti factori care pot influenta intinderea prestatiilor (starea sanatatii, costul vietii etc.).




Intrucat intretinerea are caracter strict personal nu poate fi urmarita de creditori. Ei insa pot ataca contractul incheiat de creditorul intretinerii in frauda drepturilor lor, daca sunt indeplinite conditiile actiunii pauliene (revocatorii), aceasta actiune fiind aplicabila si in cazul contractelor aleatorii (TS, s.civ., dec.nr.1589/1985, in CD, 1985, p.52-53). Cu atat mai mult (si in conditii mai lesnicioase) contractul poate fi atacat de creditori daca intretinerea s-a stipulat in favoarea unui tert beneficiar (donatie indirecta). Vz si M.M. Pivniceru, D.C. Tudorache, Exercitarea actiunii oblice si a actiunii pauliene in cazul contractului de intretinere, in Dreptul nr.2/1994, p.41-43 (erata la acest articol in Dreptul nr.4/1994, p.99-100)

La fel ca si credirentierul. Aceasta pentru ca, in lipsa de alta reglementare, regulile privitoare la obligatia de garantie a vanzatorului sunt aplicabile nu numai in materia contractului de vanzare-cumparare, dar si in cazul altor contracte translative de drepturi reale. In masura in care anumite probleme de drept nu sunt reglementate in cadrul normelor special prevazute pentru contractul in cauza (de exemplu, renta viagera) si nici in cadrul partii generale a dreptului obligational (aplicabila contractului de intretinere), se impune aplicarea normelor existente, desi aceste norme sunt prevazute in cadrul reglementarii unui contract special.Fr. Deack, op. cit. pag. 539.

Prof. Fr. Deak foloseste notiunea de “rezolutiune” deoarece “rezilierea” presupune ca obligatiile ambelor parti contractante sa aiba caracter succesiv. In contractul de intretinere transferul dreptului de la creditor la debitor se produce uno ictu, nu succesiv, iar in caz de neexecutare, dupa cum vom vedea, contractul se desfiinteaza si bunul (sau alta prestatie), se redobandeste cu efecte retroactiv (ex tunc). Exonerarea creditorului de a restitui valoarea intretinerii prestate sau a debitorului de a restitui contravaloarea folosintei bunului reprezinta exceptii de la principiul restituito in integrum, justificate prin caracterul aleatoriu al contractului (respectiv prin compensare cu prestatiile efectuate). Caracterul aleatoriu al contractului isi pune amprenta si dupa desfiintarea lui.

Daca neexecutarea este fortuita se aplica teoria riscului contractual; suportarea riscului de catre debitorul obligatiei imposibil de executat (res perit debitori). Daca insa imposibilitatea de executare este numai temporara, nu atrge desfiintarea de drept a contractului, ci suspenda executarea obligatiei de intretinere. Iar daca neexecutarea este determinata de culpa creditorului (care refuza nejustificat primirea intretinerii sau – din motive personale, fara culpa din partea debitorului – isi stabileste domiciliul in alta localitate), actiunea in rezolutiune urmeaza a fi respinsa. Desfiintarea contractului este insa posibila si in acest caz cu acordul debitorului, care – in aceasta ipoteza – are dreptul la restituirea cheltuielilor facute cu intretinerea creditorului, daca partile nu s-au inteles altfel (de ex., sa compenseze o parte din cheltuieli cu valoarea foloaselor imobilului predat). Nu se exclude nici posibilitatea efectuarii unei asemenea compensari pe cale judecatoreasca. Fr. Deak, op. cit. pag. 540.

In caz de simulatie, neexecutarea obligatiilor de catre debitor urmeaza sa fie raportata la clauzele actului secret, iar nu la clauzele actului public, incheiat in forma autentica.

Creditorul are dreptul a a cere executarea obligatiei de intretinere si in caz de expropriere urmata de demolarea constructiei sau in caz de pieire a constructiei, fiindca riscurile sunt suportate de catre proprietar, care incaseaza si despagubirea de expropriere. Executarea poate fi ceruta, pe calea actiunii oblice, si de catre creditorii chirografari ai creditorului intretinerii.

Ipoteza rezolutiunii pentru neexecutarea obligatiilor asumate de creditorul intretinerii (de ex., neplata sumei de bani promise), guvernata de regulile dreptului comun, nu se intalneste in practica si nu ridica probleme speciale sub raportul efectelor rezolutiunii (restitutio in integrum, inclusiv contravaloarea intretinerii prestate, daca nu se compenseaza cu valoarea folosintei bunului prestat de creditorul intretinerii).

In practica judectoreasca (franceza) se admite transformarea in bani a obligatiei de intretinere si in cazul in care, fara culpa vreuneia dintre parti, viata in comun a devenit imposibila. In schimb, in cazul refuzului nejustificat al creditorului de a primi intretinerea in natura sau daca – din motive personale, fara culpa din partea debitorului – el si-a stabilit domiciliul in alta localitate, actiunea prin care cere transformarea in bani a obligatiei de intretinere poate avea loc prin consimtamantul partilor sau la cererea debitorului intretinerii, prin hotararea instantei, daca creditorul refuza fara temei, in mod culpabil, primirea intretinerii in natura.

In completarea sumei astfel stabilite, debitorul poate fi obligat si la plata pensiei de intretinere in baza Codului familiei, intre ele nefiind nicio incompatibilitae. Insa obligatia de intretinere, transformata in bani, nu este supusa dispozitiilor C. fam.

In consecinta, problema rezolutiunii contractului de intretinere pentru neexecutare nu se mai poate pune.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1664
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site