Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie

Navigatie

MANEVRA NAVEI IN CICLON

Transporturi

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
INMATRICULAREA NAVEI - Autoritatea Navala Romana
NAVIGATIA ESTIMATA ESTIMA PRIN CALCUL
ASIGURAREA MARITIMA - Principiile asigurarii maritime
REGULAMENT PENTRU CIRCULATIA TRENURILOR SI MANEVRA VEHICULELOR FEROVIARE - NR. 005
Mijloacele de transport
MANEVRE DE REMORCAJ IN PORTURI SI RADE MARITIME - Importanta remorcajului
ORGANIZAREA PIETEI MARITIME MONDIALE
EXEMPLU DE TRANSPORT AL MARFURILOR PERICULOASE CONFORM REGLEMENTARILOR CODULUI I.M.D.G.
HARTI MARINE - Generalitati asupra hartilor. Scara hartii
PREZENTAREA CODULUI I.M.D.G.

TERMENI importanti pentru acest document

MANEVRA NAVEI IN CICLON




1. Generalitati

Daca se tine seama de efectul lor distructiv, ciclonii (depresiunile tropicale) pot fi considerati ca factori generatori de catastrofe naturale. Odata formati, acestia produc mari distrugeri asupra tuturor zonelor de apa si a tarmurilor prin efectele lor (vanturi foarte puternice, valuri deosebit de mari).

Dupa regiunile in care se formeaza (actioneaza), depresiunile tropicale au denumiri specifice, astfel:

Cyclon: Golful Bengal, Marea Arabiei, Golful Aden;

Hurricane: Golful Mexic, Peninsula Florida, Indiile de Vest;

Cordonazos: Partea de est a Oceanului Pacific;

Willy-Willy: Zona de nord-vest a Australiei;

Baguio(baruio): Zona Filipine;

Tiphoon (taifun): Zona coastelor Japoniei, Marea Chinei

Ciclonii tropicali se manifesta, asadar, atat la nord cat si la sud de Ecuator. Se formeaza in conditiile in care temperatura apelor oceanelor (marilor) este de aproximativ 270C si aceste temperaturi persista. In acelasi timp, datorita miscarile convective ale aerului cald si umed, incepe deplasarea ciclonului. Formarea unui ciclon tropical este posibila intre 50 – 150 latitudine nordica si sudica. Aici ia nastere un centru depresionar de aproximativ 1000 mbar, in jurul caruia, intr-o arie circulara ingusta, bat vanturi relativ intense. Este bine sa se retina ca aproximativ 10% din aceste depresiuni se transforma in cicloni.

La inceput, pe o durata de cateva ore pana la cateva zile se vorbeste despre un ciclon tropical „Tanar”.

Prin adancirea depresiunii, la valoarea de aproximativ 980 mbar, zona de actiune a vantului se extinde pana la 50 Mm, viteza acestuia depasind adesea valoarea de 64 Nd, la aproximativ 100 Mm, viteza vantului atinge viteza de 150 Nd.

La latitudini tropicale, si peste, viteza ciclonului pe traiectorie poate atinge 20 Nd. Peste latitudini de 300 nord sau 250 sud, incepe procesul de „umplere” a depresiunii, dupa cateva zile. In aceste conditii, viteza vantului descreste, iar valurile scad in inaltime.

In ultima faza a existentei lor, viteza ciclonilor tropicali pe traiectorie este cuprinsa intre 40 si 60 Nd, la latitudini peste 350 nord si 300 sud.

Extensiile (diametrele) ciclonilor variaza de la 50 Mm la cateva sute de mile marine. Cele mai frecvente sunt cuprinse intre 300 si 500 Mm. Traiectoriile ciclonilor ating valori de 2500 – 5000 Mm intr-un interval de 6 – 10 zile.

Cu cat latitudinea este mai mare, cu atat diametrul ciclonului este mai mare (pot fi diametre si de 800 Mm).

„Ochiul ciclonului” (VORTEXUL) este caracterizat astfel:

are un diametru intre 5 si 30 Mm;

presiunea atmosferica cuprinsa intre 870 si 980 mbar;

forta vantului la suprafata apei este de 3 – 4 pe scara Beaufort;

aerul cald si umed se ridica rapid in spirala pana la aproximativ

12.000 metri inaltime;

valuri cu inaltimi de 20 – 25 metri, actioneaza din toate directiile (marea „fierbe”) – CONFUSED SEA

cerul este senin sau cu nori foarte putini.


400 N

VC = 40 – 60 Nd


300 N

VC< 10 Nd

D M


200 N

150 N

VC ≤ 20 Nd

70 N

00

W ECUATOR E

70 S

VC ≤ 20 Nd

150 S

180 S


D M

VC< 10 Nd

250 S


300 S

VC = 40 – 60 Nd

Ltraiectorie = 2500 – 5000 Mm

Fig.1. Deplasarea furtunilor tropicale in emisfera nordica si emisfera sudica

  gradul marii – 5 gradul marii - 6

gradul marii – 7 75 – 100 Mm

gradul marii - 9


100 – 200 Mm Wa ≤ 15 Nd 30-50 Mm


5-30 Mm


Wa ≥ 150 Nd

Wa ≥ 35-40 Nd

Wa ≤ 22-35 Nd

CONFUSED SEA PHENOMENAL SEA

HVAL = 20-25 m HVAL = 30-35 m

Fig.2. Situatia in interiorul ciclonilor tropicali

Energia unui ciclon tropical este echivalenta celei obtinute prin detonarea a 200 – 300 KT de exploziv conventional pe secunda.

Existenta unui ciclon tropical in zona in care se afla nava se pune in evidenta in baza acelorasi indici specifici oricarei depresiuni, adica: valuri mari de hula cu perioade mari si frecvente mici; aparitia norilor CIRRUS sub forma unor benzi subtiri semitransparente care au un capat ce intersecteaza orizontul, fapt ce arata directia centrului ciclonului; maree barometrica (scaderea medie arara a presiunii atmosferice) care indica distanta la centrul ciclonului astfel:

o scadere de 0,15 mbar/ora – 50 Mm

o scadere de 0,10 mbar/ora – 100 Mm

o scadere de 0,07 mbar/ora – 150 Mm

o scadere de 0,04 mbar/ora – 200 Mm

o scadere de 0,02 mbar/ora – 250 Mm

o scadere de 0,01 mbar/ora – 300 Mm



Cand se instaleaza vremea rea, pentru determinarea directiei la centrul ciclonului se foloseste legea lui BUYS BALLOT, astfel:

in emisfera nordica, marinarul stand cu fata in vant, centrul ciclonului se afla in dreapta sa intr-un RPvTb = 900 – 1350;

in emisfera sudica, marinarul stand cu fata in vant, centrul ciclonului se afla in stanga sa intr-un RPvBd = 900 – 1350.


Wa Wa


centrul

ciclonului


emisfera nordica    emisfera sudica

Fig.3. Determinarea pozitiei centrului ciclonului

prin metoda Buys Ballot

Cu cat forta vantului este mai mare inseamna ca distanta spre centrul ciclonului este mai mica.

In jurul centrului ciclonului se observa a masiva concentrare de nori Cumulonimbus care apar ca o bara.

 


Fig.4. Apropiere de o depresiune tropicala

Daca „bara” se afla intr-un bord al al navei se poate urmarii, prin relevmente succesive, sensul de deplasare a ciclonului pe traiectorie, iar daca relevmentul este constant inseamna ca ciclonul vine spre nava.

Determinarea pozitiei si traiectoriei unui ciclon se face si cu radiolocatorul de navigatie la bataia eficace a caracteristicii de directivitate a acestuia.

Este imperios necesara determinarea continua a pozitiilor succesive ale navei si ale centrului ciclonului prin utilizarea hartii generale a zonei maritime in care actioneaza ciclonul in vederea evitarii acestuia.

Se vor determina, asadar, drumurile si vitezele reale ale navei si ciclonului in scopul indepartarii navei de traiectoria si de centrul ciclonului, prin:

ocuparea de catre nava a unei pozitii favorabile fata de centrul ciclonului;

mentinerea navei in zona distantelor de evitare

indepartarea navei in timpul cel mai scurt de centrul ciclonului

Avertismentele meteorologice evidentiaza:

coordonatele centrului ciclonului;

presiunea atmosferica minima;

directia si viteza de deplasare a ciclonului;

viteza maxima a vantului in apropierea centrului ciclonului;

viteza vantului la diferite distante de centrul ciclonului;

pozitia probabila a centrului ciclonului pentru intervale de timp de 24 ore, 12 ore, 6 ore, 4 ore, 2 ore si mai putin.

Fig.5. Ciclon tropical – vedere din satelit

2. Manevra navei pentru evitarea ciclonului tropical

Este deosebit de benefica mentinerea navei la o distanta de cel putin

200 Mm fata de centrul ciclonului. Aici forta vantului este de aproximativ 6 grade pe scara Beaufort (masurat la o latitudine de 200N sau 160S).

Daca sunt cunoscute traiectoria si viteza ciclonului, iar nava are posibilitatea sa dezvolte o viteza mai mare decat cea a ciclonului (VN > VC), atunci evitarea se produce fara probleme.

Daca ciclonul are o viteza mai mare decat a navei (VN < VC), comandantul navei trebuie sa fie capabil sa aleaga drumul care sa asigure deplasarea navei in timpul cel mai scurt la distanta maxima fata de centrul depresiunii.

Practic, problema se poate rezolva in urmatoarele situatii:

cand nava mai poate evita intrarea in zona de actiune a ciclonului, ajungand fata de ciclon la o distanta minima de siguranta;

cand la nava exista suficient timp pentru calcularea drumului de evitare pentru ajungerea fata de ciclon la distanta stabilita;

cand nava este nevoita sa mareasca distanta minima de siguranta in cel mai scurt timp.

MANEVRA NAVEI DE OCUPARE A UNEI POZITII FAVORABILE FATA DE CENTRUL CICLONULUI (EMISFERA NORDICA)

Cazul A: Nava se afla pe traiectoria ciclonului, in fata acestuia

 


500 Mm


No

Co1 Co2 Co3 Vc Co


DMR

de SR 200 Mm

de

de dmin

VN3

VN2

de 300 Mm

VN1


N1 N2 N3 VC N’0


VR3 VR2 VR1

DN1 DN2

DN3

Fig.6. Nava se afla pe traiectoria ciclonului, in fata acestuia

Legenda:

de – distanta de evitare aleasa de comandant

DMR – directia miscarii relative

SR – spatiul relativ

VR – viteza relativa

a)     VN1 < VC,

b)     VN2 = VC,

c)      VN3 > VC,

Cazul B: Nava se afla in fata semicercului periculos in partea dreapta a traiectoriei ciclonului


DN1 DN2 VN3




N1 N2 DN3 VN2 VN1 DMR


N3 VC N’0


VR1

400 Mm

VR2


VR3

de SR 300 Mm


N0

de de de


200 Mm


C1 C2 C3 C0

Fig.7. Nava se afla in fata semicercului periculos in partea dreapta a traiectoriei ciclonului

Legenda:

de – distanta de evitare aleasa de comandant

DMR – directia miscarii relative

SR – spatiul relativ

VR – viteza relativa

a) VN1 < VC,

b)     VN2 = VC,

c)      VN3 > VC,

Cazul C: Nava se afla in fata semicercului manevrabil in partea stanga a traiectoriei ciclonului

 
550 Mm


C01 C0m

C0

C02 C03 VC

de dminmin de 200 Mm


SRm de de

N0    de 300 Mm


VRm

VNm

VC

Nm    VN3 VN2 dmin DMR2

VN1 400 Mm


N1 N2 N3 VC0

DMR1

DN1

DN2 DN3

VR3 VR2 VR1

Fig.8. Nava se afla in fata semicercului manevrabil in partea stanga a traiectoriei ciclonului

Legenda:

de – distanta de evitare aleasa de comandant

DMR1 – directia miscarii relative pentru de = 400 Mm

DMR2 – directia miscarii relative pentru de = 300 Mm

SR – spatiul relativ

VR – viteza relativa

a)     VN1 < VC,

b)     VN2 = VC,

c)      VN3 > VC,



MANEVRA NAVEI DE EVITARE A CICLONULUI TROPICAL, LA DISTANTA DE SIGURANTA IN TIMPUL CEL MAI SCURT (EMISFERA NORDICA)


DMR

Traiectoria ciclonului

E

d1


VC

C1

C0

Drumul initial al navei d1


R0,d0


N0 d1


VN x=d1 VC /VN D unghiul D

variabil

drum de evitare

N1

Fig.9. Manevra de evitare a ciclonului la distanta de siguranta

in timpul cel mai scurt

Legenda:

R0 – relevment initial la ciclon

d0 – distanta initiala la ciclon

DE = DMR – directia miscarii relative

C0C1 – spatiul parcurs de ciclon pe traiectorie in T1

N0N1 – spatiul parcurs de nava in T1

VC – viteza ciclonului

VN – viteza navei

d1 – distanta aleasa de comandant pentru indepartarea navei de ciclon

x = d1 VC / VN – segmentul ajutator construirii DMR

d0 < d1

MANEVRA NAVEI DE EVITARE A CICLONULUI TROPICAL LA DISTANTA DE SIGURANTA HOTARATA DE COMANDANT (EMISFERA NORDICA)



N0


VR


Traiectoria

DMR SR ciclonului


VR VN N1 distanta de evitare drumul

initial al

C1 navei

VC

Distanta

de

evitare C0

Fig. Manevra de evitare a ciclonului la distanta de siguranta

hotarata de comandant

Legenda:

C0C1 – spatiul strabatut de ciclon pe traiectorie

N0N1 – spatiul strabatut de nava

MANEVRA NAVEI DE EVITARE A CICLONULUI TROPICAL A CARUI TRAIECTORIE NU SE CUNOASTE (VN < VC)


DE2


VC DMR2


VN

C0

Da

R0, d0

VR

DMR1

VC

VN

C1

N0 DE2 R1, d1

N1

Fig.11. Manevra de evitare a unui ciclon tropical

a carui traiectorie nu se cunoaste



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2083
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site