CATEGORII DOCUMENTE

Agricultura	Asigurari	Comert	Confectii	Contabilitate	Contracte	Economie
Transporturi	Turism	Zootehnie

MANEVRA NAVEI IN CICLON

MANEVRA NAVEI IN CICLON

1. Generalitati

Daca se tine seama de efectul lor distructiv, ciclonii (depresiunile tropicale) pot fi considerati ca factori generatori de catastrofe naturale. Odata formati, acestia produc mari distrugeri asupra tuturor zonelor de apa si a tarmurilor prin efectele lor (vanturi foarte puternice, valuri deosebit de mari).

Dupa regiunile in care se formeaza (actioneaza), depresiunile tropicale au denumiri specifice, astfel:

Cyclon: Golful Bengal, Marea Arabiei, Golful Aden;

Hurricane: Golful Mexic, Peninsula Florida, Indiile de Vest;

Cordonazos: Partea de est a Oceanului Pacific;

Willy-Willy: Zona de nord-vest a Australiei;

Baguio(baruio): Zona Filipine;

Tiphoon (taifun): Zona coastelor Japoniei, Marea Chinei

Ciclonii tropicali se manifesta, asadar, atat la nord cat si la sud de Ecuator. Se formeaza in conditiile in care temperatura apelor oceanelor (marilor) este de aproximativ 27⁰C si aceste temperaturi persista. In acelasi timp, datorita miscarile convective ale aerului cald si umed, incepe deplasarea ciclonului. Formarea unui ciclon tropical este posibila intre 5⁰ - 15⁰ latitudine nordica si sudica. Aici ia nastere un centru depresionar de aproximativ 1000 mbar, in jurul caruia, intr-o arie circulara ingusta, bat vanturi relativ intense. Este bine sa se retina ca aproximativ 10% din aceste depresiuni se transforma in cicloni.

La inceput, pe o durata de cateva ore pana la cateva zile se vorbeste despre un ciclon tropical "Tanar".

Prin adancirea depresiunii, la valoarea de aproximativ 980 mbar, zona de actiune a vantului se extinde pana la 50 Mm, viteza acestuia depasind adesea valoarea de 64 Nd, la aproximativ 100 Mm, viteza vantului atinge viteza de 150 Nd.

La latitudini tropicale, si peste, viteza ciclonului pe traiectorie poate atinge 20 Nd. Peste latitudini de 30⁰ nord sau 25⁰ sud, incepe procesul de "umplere" a depresiunii, dupa cateva zile. In aceste conditii, viteza vantului descreste, iar valurile scad in inaltime.

In ultima faza a existentei lor, viteza ciclonilor tropicali pe traiectorie este cuprinsa intre 40 si 60 Nd, la latitudini peste 35⁰ nord si 30⁰ sud.

Extensiile (diametrele) ciclonilor variaza de la 50 Mm la cateva sute de mile marine. Cele mai frecvente sunt cuprinse intre 300 si 500 Mm. Traiectoriile ciclonilor ating valori de 2500 - 5000 Mm intr-un interval de 6 - 10 zile.

Cu cat latitudinea este mai mare, cu atat diametrul ciclonului este mai mare (pot fi diametre si de 800 Mm).

"Ochiul ciclonului" (VORTEXUL) este caracterizat astfel:

are un diametru intre 5 si 30 Mm;

presiunea atmosferica cuprinsa intre 870 si 980 mbar;

forta vantului la suprafata apei este de 3 - 4 pe scara Beaufort;

aerul cald si umed se ridica rapid in spirala pana la aproximativ

12.000 metri inaltime;

valuri cu inaltimi de 20 - 25 metri, actioneaza din toate directiile (marea "fierbe") - CONFUSED SEA

cerul este senin sau cu nori foarte putini.

40⁰ N

V_C = 40 - 60 Nd

30⁰ N

V_C< 10 Nd

D M

20⁰ N

15⁰ N

V_C ≤ 20 Nd

7⁰ N

0⁰

W ECUATOR E

7⁰ S

V_C ≤ 20 Nd

15⁰ S

18⁰ S

D M

V_C< 10 Nd

25⁰ S

30⁰ S

V_C = 40 - 60 Nd

L_traiectorie = 2500 - 5000 Mm

Fig.1. Deplasarea furtunilor tropicale in emisfera nordica si emisfera sudica

gradul marii - 5 gradul marii - 6

gradul marii - 7 75 - 100 Mm

gradul marii - 9

100 - 200 Mm Wa ≤ 15 Nd 30-50 Mm

5-30 Mm

Wa ≥ 150 Nd

Wa ≥ 35-40 Nd

Wa ≤ 22-35 Nd

CONFUSED SEA PHENOMENAL SEA

H_VAL = 20-25 m H_VAL = 30-35 m

Fig.2. Situatia in interiorul ciclonilor tropicali

Energia unui ciclon tropical este echivalenta celei obtinute prin detonarea a 200 - 300 KT de exploziv conventional pe secunda.

Existenta unui ciclon tropical in zona in care se afla nava se pune in evidenta in baza acelorasi indici specifici oricarei depresiuni, adica: valuri mari de hula cu perioade mari si frecvente mici; aparitia norilor CIRRUS sub forma unor benzi subtiri semitransparente care au un capat ce intersecteaza orizontul, fapt ce arata directia centrului ciclonului; maree barometrica (scaderea medie arara a presiunii atmosferice) care indica distanta la centrul ciclonului astfel:

o scadere de 0,15 mbar/ora - 50 Mm

o scadere de 0,10 mbar/ora - 100 Mm

o scadere de 0,07 mbar/ora - 150 Mm

o scadere de 0,04 mbar/ora - 200 Mm

o scadere de 0,02 mbar/ora - 250 Mm

o scadere de 0,01 mbar/ora - 300 Mm

Cand se instaleaza vremea rea, pentru determinarea directiei la centrul ciclonului se foloseste legea lui BUYS BALLOT, astfel:

in emisfera nordica, marinarul stand cu fata in vant, centrul ciclonului se afla in dreapta sa intr-un R_PvTb = 90⁰ - 135⁰;

in emisfera sudica, marinarul stand cu fata in vant, centrul ciclonului se afla in stanga sa intr-un R_PvBd = 90⁰- 135⁰.

W_a W_a

centrul

ciclonului

emisfera nordica emisfera sudica

Fig.3. Determinarea pozitiei centrului ciclonului

prin metoda Buys Ballot

Cu cat forta vantului este mai mare inseamna ca distanta spre centrul ciclonului este mai mica.

In jurul centrului ciclonului se observa a masiva concentrare de nori Cumulonimbus care apar ca o bara.

Fig.4. Apropiere de o depresiune tropicala

Daca "bara" se afla intr-un bord al al navei se poate urmarii, prin relevmente succesive, sensul de deplasare a ciclonului pe traiectorie, iar daca relevmentul este constant inseamna ca ciclonul vine spre nava.

Determinarea pozitiei si traiectoriei unui ciclon se face si cu radiolocatorul de navigatie la bataia eficace a caracteristicii de directivitate a acestuia.

Este imperios necesara determinarea continua a pozitiilor succesive ale navei si ale centrului ciclonului prin utilizarea hartii generale a zonei maritime in care actioneaza ciclonul in vederea evitarii acestuia.

Se vor determina, asadar, drumurile si vitezele reale ale navei si ciclonului in scopul indepartarii navei de traiectoria si de centrul ciclonului, prin:

ocuparea de catre nava a unei pozitii favorabile fata de centrul ciclonului;

mentinerea navei in zona distantelor de evitare

indepartarea navei in timpul cel mai scurt de centrul ciclonului

Avertismentele meteorologice evidentiaza:

coordonatele centrului ciclonului;

presiunea atmosferica minima;

directia si viteza de deplasare a ciclonului;

viteza maxima a vantului in apropierea centrului ciclonului;

viteza vantului la diferite distante de centrul ciclonului;

pozitia probabila a centrului ciclonului pentru intervale de timp de 24 ore, 12 ore, 6 ore, 4 ore, 2 ore si mai putin.

Fig.5. Ciclon tropical - vedere din satelit

2. Manevra navei pentru evitarea ciclonului tropical

Este deosebit de benefica mentinerea navei la o distanta de cel putin

200 Mm fata de centrul ciclonului. Aici forta vantului este de aproximativ 6 grade pe scara Beaufort (masurat la o latitudine de 20⁰N sau 16⁰S).

Daca sunt cunoscute traiectoria si viteza ciclonului, iar nava are posibilitatea sa dezvolte o viteza mai mare decat cea a ciclonului (V_N > V_C), atunci evitarea se produce fara probleme.

Daca ciclonul are o viteza mai mare decat a navei (V_N < V_C), comandantul navei trebuie sa fie capabil sa aleaga drumul care sa asigure deplasarea navei in timpul cel mai scurt la distanta maxima fata de centrul depresiunii.

Practic, problema se poate rezolva in urmatoarele situatii:

cand nava mai poate evita intrarea in zona de actiune a ciclonului, ajungand fata de ciclon la o distanta minima de siguranta;

cand la nava exista suficient timp pentru calcularea drumului de evitare pentru ajungerea fata de ciclon la distanta stabilita;

cand nava este nevoita sa mareasca distanta minima de siguranta in cel mai scurt timp.

MANEVRA NAVEI DE OCUPARE A UNEI POZITII FAVORABILE FATA DE CENTRUL CICLONULUI (EMISFERA NORDICA)

Cazul A: Nava se afla pe traiectoria ciclonului, in fata acestuia

500 Mm

Co₁ Co₂ Co₃ Vc Co

DMR

d_e SR 200 Mm

d_e

d_e d_min

V_N3

V_N2

d_e 300 Mm

V_N1

N₁ N₂ N₃ V_C N^'₀

V_R3 V_R2 V_R1

D_N1 D_N2

D_N3

Fig.6. Nava se afla pe traiectoria ciclonului, in fata acestuia

Legenda:

d_e - distanta de evitare aleasa de comandant

DMR - directia miscarii relative

SR - spatiul relativ

V_R - viteza relativa

a) V_N1 < V_C,

b) V_N2 = V_C,

c) V_N3 > V_C,

Cazul B: Nava se afla in fata semicercului periculos in partea dreapta a traiectoriei ciclonului

D_N1 D_N2 V_N3

N₁ N₂ D_N3 V_N2 V_N1 DMR

N₃ V_C N^'₀

V_R1

400 Mm

V_R2

V_R3

d_e SR 300 Mm

N₀

d_e d_e d_e

200 Mm

C₁ C₂ C₃ C₀

Fig.7. Nava se afla in fata semicercului periculos in partea dreapta a traiectoriei ciclonului

Legenda:

d_e - distanta de evitare aleasa de comandant

DMR - directia miscarii relative

SR - spatiul relativ

V_R - viteza relativa

a) V_N1 < V_C,

b) V_N2 = V_C,

c) V_N3 > V_C,

Cazul C: Nava se afla in fata semicercului manevrabil in partea stanga a traiectoriei ciclonului

550 Mm

C₀₁ C_0m

C₀

C₀₂ C₀₃ V_C

d_e d_min d'_min d_e 200 Mm

SRm d_e d_e

N₀ d_e 300 Mm

V_Rm

V_Nm

V_C

N_m V_N3 V_N2 d_min DMR₂

V_N1 400 Mm

N₁ N₂ N₃ V_C N'₀

DMR₁

D_N1

D_N2 D_N3

V_R3 V_R2 V_R1

Fig.8. Nava se afla in fata semicercului manevrabil in partea stanga a traiectoriei ciclonului

Legenda:

d_e - distanta de evitare aleasa de comandant

DMR₁ - directia miscarii relative pentru d_e = 400 Mm

DMR₂ - directia miscarii relative pentru d_e = 300 Mm

SR - spatiul relativ

V_R - viteza relativa

a) V_N1< V_C,

b) V_N2 = V_C,

c) V_N3 > V_C,

MANEVRA NAVEI DE EVITARE A CICLONULUI TROPICAL, LA DISTANTA DE SIGURANTA IN TIMPUL CEL MAI SCURT (EMISFERA NORDICA)

DMR

Traiectoria ciclonului

d₁

V_C

C₁

C₀

Drumul initial al navei d₁

R₀,d₀

N₀ d₁

V_N x=d₁ V_C /V_N D unghiul D

variabil

drum de evitare

N₁

Fig.9. Manevra de evitare a ciclonului la distanta de siguranta

in timpul cel mai scurt

Legenda:

R₀ - relevment initial la ciclon

d₀ - distanta initiala la ciclon

DE = DMR - directia miscarii relative

C₀C₁ - spatiul parcurs de ciclon pe traiectorie in T₁

N₀N₁ - spatiul parcurs de nava in T₁

V_C - viteza ciclonului

V_N - viteza navei

d₁ - distanta aleasa de comandant pentru indepartarea navei de ciclon

x = d₁ V_C / V_N - segmentul ajutator construirii DMR

d₀ < d₁

MANEVRA NAVEI DE EVITARE A CICLONULUI TROPICAL LA DISTANTA DE SIGURANTA HOTARATA DE COMANDANT (EMISFERA NORDICA)

N₀

V_R

Traiectoria

DMR SR ciclonului

V_R V_N N₁ distanta de evitare drumul

initial al

C₁ navei

V_C

Distanta

evitare C₀

Fig. Manevra de evitare a ciclonului la distanta de siguranta

hotarata de comandant

Legenda:

C₀C₁ - spatiul strabatut de ciclon pe traiectorie

N₀N₁ - spatiul strabatut de nava

MANEVRA NAVEI DE EVITARE A CICLONULUI TROPICAL A CARUI TRAIECTORIE NU SE CUNOASTE (V_N < V_C)

D_E2

V_C DMR₂

V_N

C₀

D_a

R₀, d₀

V_R

DMR₁

V_C

V_N

C₁

N₀ D_E2 R₁, d₁

N₁

Fig.11. Manevra de evitare a unui ciclon tropical

a carui traiectorie nu se cunoaste

Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Vizualizari: 2908
Importanta:

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL
https://www.scrigroup.com/afaceri/transporturi/MANEVRA-NAVEI-IN-CICLON75987.php

Adauga cod HTML in site
<a href="https://www.scrigroup.com/afaceri/transporturi/MANEVRA-NAVEI-IN-CICLON75987.php" target="_blank" title=" - https://www.scrigroup.com/afaceri/transporturi/MANEVRA-NAVEI-IN-CICLON75987.php">MANEVRA NAVEI IN CICLON</a>

MANEVRA NAVEI IN CICLON

Transporturi

DOCUMENTE SIMILARE

TERMENI importanti pentru acest document

Fig.1. Deplasarea furtunilor tropicale in emisfera nordica si emisfera sudica

Wa ≥ 150 Nd

Fig.2. Situatia in interiorul ciclonilor tropicali

Fig.3. Determinarea pozitiei centrului ciclonului

prin metoda Buys Ballot

Fig.4. Apropiere de o depresiune tropicala

Fig.5. Ciclon tropical - vedere din satelit

Fig.6. Nava se afla pe traiectoria ciclonului, in fata acestuia

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comenteaza documentul: