Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Amenajarea in scopuri turistice a zonei Gura Siriului

Turism



+ Font mai mare | - Font mai mic



Amenajarea in scopuri turistice a zonei Gura Siriului

Capitolul 1. Identificarea zonei si alegerea tipului de amenajare

Zona propusa pentru amenajare este localizata, din punct de vedere administrativ, in judetul Buzau, in mediul rural, pe o suprafata de teren de aproximativ 20 de hectare (cu tot cu masivul Siriu fiind de vreo 4000 ha) ce apartine satului Gura Siriului, din comuna Siriu. Terenul se afla la 82 kilometri distanta fata de orasul Buzau si 70 kilometri distanta fata de orasul Brasov. Din punct de vedere geografic zona se afla pe valea raului Buzau, intre masivele Siriu si Podu Calului, in amonte de lacul Siriu, in vecinatatea punctului de formare al lacului. Accesul se face din drumul national Buzau-Brasov (DN 10), prin doua puncte de acces, din ambele directii (Buzau si Brasov), pe drumuri partial asfaltate (suprapunere pe alocuri cu fostul drum national de dinaintea amenajarii lacului), dar neintretinute care coboara pe malul raului. Venind dinspre Buzau, primul punct de acces este la cativa kilometri dupa viaductul Stanca Teherau, iar cel de-al doilea la cativa kilometri dupa viaductul Gramaticu. Acces feroviar in zona nu se face direct, punctul feroviar cel mai apropiat fiind gara din orasul Nehoiu (linia de tren 504 Buzau-Nehoiasu), de unde se poate continua cu mijloace auto pentru calatori.



Apele cu proprietati terapeutice din aceasta zona au fost exploatate inca din 1872, in cure externe si interne, pentru diferite afectiuni (conform panoului informativ din Anexa 1), ruinele unor amplasamente regasindu-se inca. Cea mai recenta baza de tratament balnear a funtionat sub numele de "Statiunea Balneara Siriu", cu aproximatie in perioada 1960-1990 . Aici sunt trei izvoare termale cu ape sulfuroase, usor bicarbonate, clorosodice, care au o temperatura de 31C si doua izvoare minerale . In prezent instalatiile de captare sunt dezafectate.

Primele motive de amenajare sunt aceste izvoare care trebuie revalorificate, prin urmare statiunea va fi balneara. Consider aceasta propunere de statiune o amenajare si nu reamenajare, deoarece ceea ce a functionat aici in ultima perioada, era doar o baza de tratament, numita impropriu statiune balneara. Aceasta era folosita intr-un interval de timp destul de scurt (1 iunie-1 octombrie), din cauza amenajarilor insuficiente, insa eu doresc o amenajare care sa functioneze permanent. Datorita spatiului nu foarte vast, a amenajarilor de mici dimensiuni si nu foarte complexe, pentru exercitatea unei presiuni turistice cat mai reduse, statiunea va fi de interes local. Relieful, hidrografia si peisajul zonei faciliteaza de asemenea si alte forme de turism: turismul montan, turismul de odihna si recreere si turismul de agrement. Ca si activitati componente acestor forme de turism putem include drumetiile, plaja pe malul lacului Siriu, agrement pe lac, pescuit, practicarea diferitelor sporturi in aer liber etc. Statiunea va fi polivalenta, forma dominanta de turism ramanand cea balneara, care va atribui denumirea de statiune balneoclimaterica, nu doar balneara, deoarece in afara tratamentului presupune si odihna activa . Importante sunt si alte aspecte: perimetrul propus pentru amenajare este colateral drumului national, nu este tranzitat de acesta, dar nu este nici foarte departe, deci ar putea fi folosit si in turismul itinerant; zona este in cea mai mare parte impadurita, calitatea aerului fiind ridicata; zona este izolata relativ izolata fata de asezarile rurale si izolata fata de cele urbane, prin urmare este ferita de surse de poluare a aerului, apei sau de depozite de deseuri.

Avand in vedere criteriile de clasificare a statiunilor turistice, statiunea care va fi amenajata in amonte de lacul Siriu se va incadra in urmatoarele tipologii: va fi o amenajare balneara, complexa, nu punctiforma cum a fost anterior, datorita prezentei mai multor tipuri de izvoare; va fi o statiune plurivoca datorita formelor de turism enumerate mai sus, care se suprapun in acest perimetru; va fi o amenajare liniara, deoarece este situata pe cursul vaii Buzaului, incluzand ambele maluri.

Un motiv important pentru care cred eu ca trebuie realizata o amenajare minima a zonei este dezvoltarea unui turism echilibrat, limitarea supraaglomerarii, prin delimitarea spatiilor de campare si a altor spatii pentru parcare si agrement, cu restrictii specifice. De asemenea amenajarea turistica ar contribui si la crearea de locuri de munca pentru persoanele din comuna Siriu, din orasul Nehoiu si nu numai. Totodata o amenajare riguroasa va insemna si gestionarea deseurilor si epurarea apelor, pentru ca mediul sa fie cat mai putin afectat.

Nu in ultimul rand, am ales aceasta zona pentru ca o cunosc ceva mai bine, este atractiva din punct de vedere turistic mi se pare important ca a mai fost exploatata in ceea ce priveste baile, deoarece chiar daca nu a beneficiat de prea multa notorietate in ultima perioada de exploatare, nu a dus lipsa de resursele necesare. In plus, este o zona linistita, putin afectata de activitatea umana, nepoluata, izolata, ce se preteaza pentru tratament si odihna.

Capitolul 2. Selectia teritoriului

In procesul de amenajare sunt folosite anumite criterii, care ajuta la evaluarea si ierarhizarea zonelor turistice: conditiile naturale, bogatia cultural istorica, conditiile sociale si economice, infrastructura, echipamentul general de cultura si odihna, legislatia si reglementarile in vigoare, si nu in ultimul rand protectia mediului.

Avand in vedere ca zona propusa de mine se afla pe teritoriul comunei Siriu, voi incerca sa folosesc conditiile si resursele din acest areal pentru formarea unei imagini cat mai clare in privinta potentialului perimetrului de interes.

2.1. Conditiile naturale

In primul rand conditiile naturale se impun cu cea mai mare importanta. Aici avem cele trei izvoare termale si cele doua izvoare minerale, care alcatuiesc premisele amenajarii unei statiuni care sa valorifice in primul rand aceste resurse. Urmeaza apoi relieful: cele doua masive care domina cursul superior al raului Buzau, de o parte Masivul Siriu si de cealalta parte Masivul Podu Calului.

Masivul Siriu, situat in partea cea mai vestica a regiunii, este delimitat fata de culmea Tataru-Tatarut prin culoarul vailor Crasna si Siriul Mare, de culmea Monteoru prin valea Siriului, iar de Podu Calului prin valea Buzaului. Multimea obiectivelor oferite, indeosebi de cadrul natural, face ca acesta sa constituie regiunea cea mai interesanta si mai solicitata de turisti. Masivul Siriu este alcatuit in partea centrala din culmea Malaia (in punctul cel mai inalt atinge 1 662 m) si un varf cu infatisare de cupola - varful Bocarnea (Siriu) de 1 657 m.

Masivul Podu Calului, incadrat de Buzau, Basca Mare si de Basca Rosilei, are o pozitie centrala. Este mai scund fata de vecinii sai, obiectivele turistice fiind axate indeosebi pe vai si in vecinatatea asezarilor. Masivul Podu Calului este mai scund cu aproape 250-300 m fata de Siriu si Penteleu, inaltimea maxima de 1 439 m o inregistreaza in varful cu acelasi nume, care se afla in dreptul comunei Gura Teghii. Spre deosebire de masivele precedente acesta este intens fragmentat, in special de catre afluentii Buzaului .

Din perspectiva statiunii care este proiectata in amonte de lacul Siriu, pe valea raului Buzau, accesul turistic se face doar in masivul Siriu (masivul Podu Calului abordandu-se facil din Gura Teghii), fiind prezente 4 trasee turistice marcate initial, dar din pacate neintretinute in prezent:

1) Baile Siriu (540 m) - Valea Neagra - Dosu Muntelui - Poarta Vanturilor - Obirsia Crasnei - Culmea Tatarutu - Virful Tataru Mare (1477 m) - Tabla Butii - Poiana Stanei (930 m)

Marcaj: banda rosie. Durata: 7-8 ore. Obiective principale: vf. Bocarnea (1 659 m), Lacul Vulturilor (prin abatere de la traseu), culmea Malaia, vf. Tataru Mare, Tabla Butii, Cimitirul eroilor.

2) Baile Siriu - Valea Bradului - Coltii Balei - Vf. Bocarnea (1 657 m) - Poarta Vanturilor - Lacul Vulturilor - Culmea Bloji - Stearpa (720 m) - valea Siriului - Gura Siriului

Marcaj: punct rosu. Durata: 9-10 ore. Obiective principale: abrupturile si stancaria de la obarsia paraului Mreaja, Lacul Vulturilor, valea Siriului.

3) Gura Siriului (520 m) - valea Milea - Lacul Vulturilor - Poarta Vanturilor (1 490 m) - valea Urlatoarea - valea Crasna - Crasna (570 m)

Marcaj: triunghi albastru. Durata: 7½-8 ore. Obiective principale: Lacul Vulturilor, culmea Malaia, varful Bocarnea.

4) Dosu Muntelui (1 410 m) - Vf. Bocarnea (1 657 m) - Poarta Vanturilor - Vf. Malaia (1 662 m) - Saua din Bloji (1 470 m)

Marcaj: cruce rosie. Durata: 3-3 ore 30 minute. Obiective principale: varful Bocarnea, varful Malaia[6].

In ceea ce priveste elementele naturale de hidrografie, cea mai mare atractie turistica este lacul Lacul Vulturilor (Lacul fara Fund), lac periglaciar, aflat la est de culmea Malaia, la altitudinea de 1420m, avand suprafata de 10.000 m2 si adancimea maxima de 3 m .

Din punct de vedere turistic masivul este atractiv si datorita bogatiei ecosistemelor, reprezentate in principal de paduri, cu elementele specifice de fauna si flora. Padurile de foiase sunt reprezentate de gorun, fag, carpen, iar cele de conifere de molid. Etajul subalpin este reprezentat de pajisti cu tufarisuri de ienupar, coacaz, bujor de munte si afin. In privinta elementelor floristice cele mai importante sunt cele protejate de lege: garofita (Dianthus spiculifolus), bujor de munte (Rhododendron kotschy), papucul doamnei (Cypripedium calceosus) si roua cerului, (Drosera rotundifolia). Fauna este reprezentata in masivul Siriu de: ras, capra neagra, cocos de munte, urs, cerb, mistret, caprioara, primele trei specii fiind ocrotite de lege[8].

In ceea ce priveste clima, in etajul montan forestier se individualizeaza 3-5 luni reci si relativ umede si 7-9 luni temperate, din care martie, septembrie si octombrie sunt mai uscate, iar mai si iulie mai umede. Iarna sunt frecvente inversiunile de temperatura in lungul culoarelor de vale si in depresiuni. Mai sus de 1400 m se individualizeaza un etaj al varfurilor si crestelor, in cea mai mare parte despadurite si puternic expuse. Aici, circa 5-6 luni pe an se semnaleaza valori medii termice negative. Precipitatiile, care cad pe parcursul a 160-180 de zile dintr-un an inregistreaza frecventa cea mai ridicata in intervalul mai-iulie, cand au mai ales caracter de aversa. Cele mai putine precipitatii se inregistreaza in perioadele martie-aprilie si august-octombrie. Zilele cu ninsoare sunt mai putine, circa 50, iar stratul de zapada se realizeaza indeosebi in intervalul decembrie-martie. Vantul este puternic si extrem de violent iarna si la trecerea de la un sezon la altul. Pe versantii abrupti, estici, se produc avalanse - pe creasta Malaia si sub varful Penteleu.

Masivul Siriu insumeaza un numar de zile mai mic de timp senin in comparatie cu Penteleul, datorita pozitiei sale vestice in calea maselor de aer din NV, precum si faptului ca se afla intre doua culoare orografice (Vama-Telejenel si Buzau) care influenteaza dirijarea locala a acestora.

Perioada optima de practicare a turismului este cuprinsa in intervalul iulie-decembrie si indeosebi in lunile august-septembrie[9], dar pentru turismul balnear nu este sunt la fel de importante conditiile climatice avand loc preponderent in spatii amenajate acoperite, ca pentru celelalte forme de turism.

2.2. Bogatia cultural-istorica

Urmatorul criteriu luat in considerare in evaluarea zonelor turistice este bogatia cultural-istorica. In ceea ce priveste comuna Siriu, reprezentativ pentru ea este Festivalul folcloric "Cat e Siriul de mare" ce are loc in prima duminica dupa Sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului, al carui invitat special este Benone Sinulescu, originar din Siriu.

Un element antropic recent si atractiv din punct de vedere turistic este lacul de acumulare Siriu, format prin construirea barajului care a inceput in anul 1982[10], important si pentru peisaj, dar si pentru agrement sau pescuit.

2.3. Conditiile economico-sociale

Legat de conditiile economice si sociale principalii indicatori care ajuta la aprecierea acestor conditii sunt: numarul populatiei, numarul salariatilor si repartitia lor pe domenii de activitate, numarul institutiilor publice din invatamant si sanatate, numarul de agenti economici. La nivelul comunei Siriu (care cuprinde satele Lunca Jaristei - resedinta comunei, Casoca, Coltu Pietrei, Gura Siriului si Muscelusa) suprafata de teren aferenta este de 22.351 hectare, in anul 2006 avand o populatie de 3.268 de locuitori, din care 55 % femei si 45 % barbati. Forta de munca activa din anul 2006 este reprezentata de 1718 persoane, repartizate pe domenii astfel: 45 % in industrie, 25 % in agricultura, 20 % alte ocupatii, restul de 10 % fiind someri[11]. Prin urmare rata somajului inregistrat este de 9,1 % (someri/someri+populatie ocupata), superioara valorii inregistrata la nivelul judetului, de 7,5 % . Populatia cuprinsa in sectorul de activitate industrial lucreaza la centrala electrica Nehoiasu sau in industria prelucrarii lemnului. Sistemul de invatamant functioneaza cu trei gradinite si trei scoli generale, iar sistemul de sanatate este organizat la nivelul unui dispensar medical, unde lucreaza un medic si patru cadre sanitare cu studii medii. Reteaua de magazine numara 18 societati comerciale care desfac in proportie de 90 % produse alimentare si 10 % produse nealimentare. In comuna functioneaza 32 de societati cu capital privat si 11 persoane fizice autorizate. De asemenea in zona sunt targuri cu produse mestesugaresti: donite, doage, putinee, facalete, site. Comuna are in derulare programe de reabilitare a drumurilor ce fac legatura intre satele componente extinderea retelei de alimentare cu apa si canalizare, dezvoltarea unitatilor mici si mijlocii cu profil economic, dezvoltarea turismului

Din punct de vedere social, dezvoltarea turismului va stimula, pe langa ocuparea fortei de munca si dezvoltarea altor activitati conexe (comert, transport, servicii diverse, agricultura reprezentata in special de pomicultura si cresterea animalelor, activitati cu traditie precum prepararea branzei de burduf si a cascavalului, produse mestesugaresti etc).

2.4. Infrastructura

Infrastructura generala este reprezentata in principal de caile de acces rutier: comuna este strabatuta de drumul national 10 pe o lungime de 21 km si de asemenea sunt si drumuri comunale neasfaltate, partial pietruite in unele dintre ele. Reteaua de curent electric nu este prezenta in unele sate izolate de dimensiuni mici. Reteaua de apa potabila este prezenta in resedinta comunei, satul Lunca Jaristei, pe o lungime de 10 km. Retea de canalizare si de alimentare cu gaze naturale nu exista. Exista retea de telefonie fixa in partea sudica a comunei, in aval de lacul Siriu si oficiu postal in Lunca Jaristei.

2.5. Echipamentele

Echipamentele specifice pentru turism, aflate in perimetrul zonei propuse pentru amenajare sunt cateva unitati de cazare: cabana Valea Neagra, nou construita langa cea veche, cu 40 de locuri de cazare, 10 casute tip camping cu 20 de locuri de cazare si o pensiune de inchiriat cu 8 locuri de cazare. Nu exista unitati de alimentatie, de agrement si nici unitati comerciale. Un alt echipament este baza de tratament balnear, care avea 8 incaperi, fiecare cu cada pentru tratament, in prezent interiorul fiind foarte dezafectat si exteriorul nefinisat, iar partea de sus a constructiei lipseste, insa cladirea ar putea fi reamenajata.

La nivelul comunei mai sunt 8 pensiuni turistice, in afara perimetrului de amenajare.

2.6. Legislatia

In ceea ce priveste legislatia legata de amenajare, o particularitate zonala este reprezentata de alunecarile de teren, observate pe malul drept al lacului de acumulare Siriu. Prin urmare ar trebui acordata atentie evaluarii teritoriului pentru stabilirea hartilor de risc natural si delimitarii suprafetelor amenajabile, conform Hotararii de Guvern nr. 382 din 2 aprilie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigentele minime de continut ale documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism pentru zonele de riscuri naturale[14]. In ceea ce priveste reglementarile mai trebuie precizat ca unele suprafete cuprinse in perimetrul de amenajare sunt proprietati private, chiar si baza de tratament dezafectata, prin urmare vor trebui cumparate sau cesionate de catre consiliul local Siriu, sau persoanele particulare vor fi incurajate sa amenajeze unitati pentru turism.

2.7. Protejarea mediului

In ceea ce priveste protectia mediului, in momentul de fata nu exista arii protejate pe teritoriul comunei Siriu. Zona este nepoluata si gestiunea deseurilor se face cu ajutorul unei societati comerciale care asigura prestarea serviciilor de salubritate.

Capitolul 3. Determinarea gradului de atractivitate

Criteriile descrise in capitotul anterior ajuta la determinarea atractivitatii zonei, prin calculul indicelui de atractivitate pe baza ponderilor si calificativelor atribuite fiecarui criteriu.

Tabelul 1. Criterii si calificative pentru evaluarea atractivitatii zonei Gura Siriului

Nr. crt

Criteriul

Natura resursei

qi

Ci

Conditii naturale

Izvoare termale

Relief

Peisaj

Fauna

Flora

Clima

Bogatia cultural-istorica

Festivalul de la Siriu

Lacul de acumulare

Conditii economico-sociale

Populatia ocupata

Rata somajului

Activitatea economica

Unitati de invatamant si sanatate

Programe de dezvoltare

Infrastructura

Reteaua de drumuri

Reteaua de curent electric

Reteaua de alimentare cu apa potabila

Reteaua de telefonie fixa

Echipamente

Unitati de cazare

Baza de tratament

Legislatie

Alunecari de teren

Protejarea mediului

Gestiunea deseurilor

Indicele de atractivitate=

Valoarea indicelui de atractivitate este >2,5 ceea ce inseamna ca zona detine toate atuurile pentru a fi amenajata din punct de vedere turistic.



Anul de reidentificare si recunoastere a bailor Siriu se situeaza undeva in intervalul 1960-1970, conform cercetarilor mele in Ghidul Automobilistului editat de Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor in anul 1960, unde nu este identificata ca zona balneara pe harta si nu apare nici macar simbolul de ape minerale, urmand ca in Harta turistica a Editurii Stadion din anul 1970 sa figureze in zona Gura Siriului simbolul de statiune balneoclimaterica

*** Romania. Harta turistica, Editura Stadion, Bucuresti, 1970, p. 6

G. Erdeli, A. Gheorghilas, Amenajari turistice, Editura Universitara, Bucuresti, 2006, p. 50

Raport de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Buzau



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2504
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved