Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Conceptele de "turism" si "turist"

Turism



+ Font mai mare | - Font mai mic



Conceptele de "turism" si "turist"

Turismul reprezinta astazi, prin continutul si rolul sau, un domeniu distinct de activitate, o componenta de prima importanta a vietii economice si sociale pentru un numar tot mai mare de tari ale lumii.



Multiplele sale conexiuni si implicatii in plan economic, social, cultural si politic, rolul sau activ in societate, pe de o parte, si transformarile sale ca fenomen, pe de alta, argumenteaza actualitatea preocuparilor pentru cunoasterea continutului turismului, a sensibilitatilor si incidentelor sale, pentru descifrarea mecanismelor de functionare. In acest context se inscriu si eforturile specialistilor privind definirea, cu rigozitate stiintifica, a sistemului categorial integrat turismului, a interdependentelor cu celelalte componente ale economiei, de cuantificare a efectelor sale.

Turismul este considerat, in primul rand, "o forma de recreere alaturi de alte activitati si formule de petrecere a timpului liber" . El presupune "miscarea temporara a oamenilor spre destinatii situate in afara resedintei obisnuite si activitatile desfasurate in timpul petrecut la acele destinatii".

Prin natura lui, turismul se prezinta ca o activitate economica situata la interferenta altor ramuri, ceea ce determina o serie de dificultati in definirea lui.

Pornind de la premisa ca fiecare ramura economica reprezinta locul unei productii de bunuri sau servicii care sunt consumate intr-un mod specific, turismul are ca obiectiv "o productie si un consum de bunuri si servicii eterogene care concura la satisfacerea nevoilor turistilor, a nonrezidentilor" . Rezulta de aici ca, definirea turismului se raporteaza subiectului acestei activitati - turistul - si aduce in discutie doua elemente: mobilul si deplasarea. Intrucat aceste elemente pot primi un continut diferit, exista o paleta larga de definitii, cele adoptate avand de regula, un caracter conventional.

In definitiile formulate asupra turismului de-a lungul anilor, s-a pus accentul in special pe ideea deplasarii in scopul agrementului. In cea mai simpla definitie, 'turismul este actiunea, dorinta de a calatori pentru propria placere' , se releva numai motivatia de agrement a calatoriei turistice, in timp ce o definitie mai completa arata ca 'turismul este o activitate din timpul liber care consta in a voiaja sau locui departe de locul de resedinta, pentru distractie, odihna, imbogatirea experientei si culturii datorita cunoasterii unor noi aspecte ale activitatii umane si a unor peisaje necunoscute' .

Tehnica turistica opereaza cu o serie de concepte a caror semnificatie, in concordanta cu terminologia elaborata de Organizatia Mondiala a Turismului (OMT), se prezinta astfel :

Turism intern (domestic tourism): rezidentii unei tari date care calatoresc numai in interiorul acesteia;

Turism receptor (inbound tourism): non-rezidentii care calatoresc in tara data;

Turism emitator (outbound tourism): rezidentii tarii date care calotoresc in alte tari.

Aceste trei forme de baza pot fi asociate in modalitati diferite, dand nastere altor categorii ale turismului, si anume:

Turismul intern, forma ce regrupeaza turismul intern si turismul;

Turismul national, grupeaza turismul intern si turismul emitator;

Turismul international, format din turismul receptor si turismul emitator.

Turismul a capatat, incepand cu a doua jumatate a secolului XX, dimensiunea unui fenomen economic major, prin amploarea deplasarilor, a fluxurilor economice pe care le provoaca, a schimburilor monetare induse, a investitiilor pe care le necesita si a locurilor de munca pe care le creeaza.

Mutatiile calitative ale activitatii turistice rezulta in primul rand din transformarile sociale. In ultimele decenii, in economia tarilor dezvoltate s-a manifestat tendinta cresterii puternice a rolului serviciilor in viata economico-sociala. O astfel de tendinta, remarcata si in economia noastra, se exprima prin aparitia, alaturi de ramurile traditionale ale economiei, unor activitati distincte, reunite in cadrul sferei serviciilor.

Potrivit Asociatiei Americane de Marketing: 'serviciile reprezinta activitati, beneficii sau utilitati care sunt oferite pe piata sau prestate in asociere cu vanzarea unui bun material'.

Pentru K.J. Blois 'serviciul reprezinta orice activitate care ofera beneficii fara sa presupuna in mod obligatoriu un schimb de bunuri tangibile'.

Bessom Richard si David W. Jackson au definit serviciile de pe pozitia consumatorului. Astfel, 'pentru consumator, serviciile reprezinta activitati care se finalizeaza prin obtinerea unui beneficiu sau a unei utilitati; activitati pe care nu poate, sau nu doreste sa le presteze el insusi'.

Dupa opinia cunoscutului specialist in marketing Philip Kotler, 'serviciul reprezinta orice activitate sau beneficiu pe care o parte o poate oferi alteia, care este in general intangibil si al carei rezultat nu presupune dreptul de proprietate asupra unui bun material'.

Turismul ca activitate economica, se inscrie in sectorul tertiar al economiei nationale, fiind constituit in principal din prestarile de servicii. In statisticile O.N.U. sectorului tertiar ii sunt atribuite activitatile desfasurate in comert, transport, activitate bancara si financiara, prestatii de servicii pentru intreprinderi, serviciile de reparatii si intretinere, servicii recreative sau personale, etc.

Turismul este o ramura de polarizare, deoarece se afla intr-o stransa dependenta cu alte ramuri ale economiei nationale.

Este evident faptul ca dezvoltarea turismului cere un numar mare de intrari din alte sectoare (comert, agricultura, constructii, etc.) comparativ cu alte ramuri ale economiei.

Este necesar sa evidentiem ideea ca desi turismul este stimulat in dezvoltarea sa de avantul diverselor ramuri economice, totusi el exercita la randul sau nenumarate influente pe plan national sau international.

Calitatea serviciilor din turism este puternic influentata de calitatea produselor, atat in domeniul alimentatiei publice cat si in cel al cazarii.

Preocuparile prestatorilor de servicii turistice de a imbogatii oferta turistica cu aranjamente de tipul vacantelor active se inscriu in procesul continuu de diversificare a gamei ofertei turistice, pentru ca practica turistica consemneaza mutatii structurale in cererea de servicii si in componenta clientelei. De la un turist cu comportament pasiv se ajunge la unul activ, care doreste sa practice activitati sportive, culturale etc.

Diversificarea serviciilor turistice trebuie conceputa in asa fel incat sa raspunda urmatoarelor necesitati:

  • sa fie cat mai in masura sa stimuleze interesul fiecarui turist pentru o gama variata de prestatii;
  • sa satisfaca motivatiile si preferintele pentru activitatile recreative ale celor mai diferite categorii de clientela turistica, de la turismul de masa pana la manifestarile individualizate, cu caracter de unicat al clientilor;
  • sa ofere posibilitati multiple, cu variante zilnice diferite, de petrecere agreabila a timpului liber in orice imprejurare, dincolo de conditiile meteorologice nefavorabile;
  • sa dezvolte oferte atractive in vederea cresterii solicitarilor de servicii turistice;
  • sa se puna la dispozitia clientului mai multe variante de oferte de servicii, ceea ce va permite substituirea unui program cu altul la fel de atractiv.

Din punct de vedere al caracterului prestatiilor ce pot fi oferite clientului, serviciile turistice sunt evidentiate intr-o structura vasta. Cele mai importante fiind :

Ø      serviciile de informare turistica;

Ø      serviciile de intermediere ( inchirieri, rezervari etc.);

Ø      serviciile cu caracter special (organizari manifestari, expozitii);

Ø      serviciile si activitatilor cu caracter recreativ;

Ø      serviciile si activitatile cu caracter cultural-educativ;

Ø      serviciile si activitatile cu caracter sportiv;

Ø      serviciile si activitatile de tratament, cure balneo - medicale;

Ø      servicii diverse ( schimb valutar, servicii bancare, CEC ).

Intr-adevar, piatra de incercare a turismului nostru ramane in aceasta etapa asigurarea unor servicii de calitate superioara.

Calitatea serviciilor depinde de o serie de factori:

  • de competenta si educatia personalului care actioneaza in unitatile turistice;

de educatia generala a turistilor;

  • de modul in care cadrele care lucreaza in turism promoveaza spiritul de relatii publice;
  • de gradul de confort al cazarii;
  • de promptitudinea serviciilor;
  • de calitatea si diversitatea meniurilor oferite.

Multiplele sale implicatii pe plan economic, social, cultural, politic, rolul sau activ argumenteaza actualitatea preocuparilor pentru cunoasterea in detaliu a acestui fenomen, a sensibilitatilor si influentelor sale. In acest context se inscriu si eforturile continutului activitatii turistice, delimitarea sferei sale de cuprindere si a interferentelor cu celelalte compartimente ale economiei, cuantificarea efectelor sale etc.

Este dificil de prognozat evolutia turismului Brasovean. Cert este ca se afla in impas si trebuie luate masuri de relansare a acestuia in primul rand prin imbunatatirea calitatii, dar si prin extinderea pensiunilor rurale si agroturistice, prin acordarea de facilitati fiscale intreprinzatorilor in domeniu, dar si punerea in aplicarea a unor proiecte de finantare externe. De asemenea, este necesara realizarea unei promotii inteligente, intensive si cu o arie larga de raspandire, atat in interiorul cat si in exteriorul tarii, si nu in ultimul rand practicarea unor tarife decente comparabile din punct de vedere tarif-calitate cu cele ale altor tari cu potential turistic.

Insa pentru toate acestea este necesara o infrastuctura sanatoasa si moderna si chiar realizarea vestitului aeroport la Brasov, toate presupunand un efort financiar deosebit care la ora actuala nu poate fi realizat decat prin colaborari internationale.

Aceste masuri sunt absolut necesare deoarece turismul este speranta cresterii economice in viitor, in judetul Brasov dar si speranta bunastarii sociale determinata de ocuparea locurilor de munca din domeniu, care nu trebuie sa fie deloc putine, in conditiile in care industria Brasoveana va genera noi someri.



J. Ch. Holloway, The Business of Tourism, ed.IV, Pitman Publishing, London, 1994, pg. 1

J. Ch. Holloway, op. cit.

Pierre Py, Le tourisme. Un phenomene economique. Paris, 1986, pg. 10

M. Peyromaure Debord

J. Medecin

R. Minciu, Economia turismului, Ed. Uranus, Bucuresti, 2000, pg.17

V. Olteanu, I. Cetina. op. cit., pag. 26

V. Olteanu, I. Cetina. op. cit., pag. 26

O. Snack, Economia si organizarea turismului, Editura Sport - Turism, Bucuresti 1976, pag 215



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2265
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved