Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Piata serviciilor turistice de cazare

Turism

+ Font mai mare | - Font mai mic



PIATA SERVICIILOR TURISTICE DE CAZARE

Piata serviciilor hoteliere este definita ca fiind locul unde s-a format si actioneaza o retea de tranzactii intre cumparatorii serviciilor de cazare si reconfortare si vanzatorii produselor particularizate ce vin in intampinarea cererilor de consum[1]. Obiectul tranzactiilor poate sa-l constituie produsele turistice, serviciile sau cel mai frecvent o combinatie a acestora.



Se disting trei tipuri de piata a serviciilor hoteliere, clasificate dupa conditiile preponderente de competitivitate: competitivitate perfecta, competitie imperfecta si competitie monopolista.

Competitivitatea perfecta implica prezenta unui numar mare de unitati hoteliere, fiecare dintre ele contribuind cu produsele hoteliere numai la satisfacerea unei parti din volumul total al cererii pe piata locala. Produsele hoteliere se caracterizeaza prin omogenitate, fiecare ofertant furnizand servicii la niveluri calitative aproximativ identice, comparativ cu serviciile celorlalti competitori.

Competitia imperfecta intre intreprinderile hoteliere are loc atunci cand intr-o localitate se adopta strategia diferentierii calitatii serviciilor.

Competitia monopolista (dominanta) are loc atunci cand intr-o localitate functioneaza numai un numar limitat de unitati hoteliere si preferintele de consum se orienteaza catre acea unitate de cazare ce ofera servicii apreciate de clienti ca fiind de o mai buna calitate, in comparatie cu alte unitati hoteliere din aceeasi localitate.

1 Oferta si productia serviciilor turistice de cazare

In sens generic, oferta de servicii turistice de cazare este reprezentata de productia de servicii destinata comercializarii pe piata. Spre deosebire de oferta de bunuri, oferta de servicii, datorita caracteristiciilor de nematerialitate si nestocabilitate, nu imbraca forma stocurilor existente pe piata si a cantitatiilor de marfuri care pot fi aduse pe piata, deci a livrarilor de marfuri in cadrul relatiilor contractuale dintre furnizori si beneficiari .

Oferta serviciilor turistice grupeaza ansamblul elementelor care concura la obtinerea produsului turistic, respectiv: potentialul natural si antropic, echipamentul de ’’productie’’ a serviciilor turistice, diversitatea bunurilor materiale (industriale, alimentare) destinate consumului turistic, forta de munca specializata in activitatile specifice turismului, infrastructura turistica si conditiile de comercializare (tarife 0, sistemul de relatii intre prestatori si utilizatori (consumatori).

Tabel nr. 1. Caracteristicile unitatilor cu activitate hoteliera in Romania:

Nr.

Crt.

Denumirea

unitatii

Amplasamentul

Felul amenajarii

si    organiz. int.

Serviciile

Oferite

0

1

2

3

4

1

Hotel

Cladiri ,corpuri de cladiri, cu receptie, camere, si spatii de alimentatie

Specifice

2

Hotel-apartament(e)

Apartamente sau garsoniere

Conditii de pastrare si

preparare a alimentelor

3

Motel

In afara localitatilor, pe

arterele intens circulate

Cazare, masa parcare in

siguranta

4

Hotel*

Minimum 3 camere sau apartamente, in cladiri amenajate de regula cu alta destinatie initiala

5

Cabana

turistica

Zone montane, rezervatii naturale, in apropierea statiuilor balneare sau a altor obiective turistice

Cazare, alimentatie, servicii specifice pentru turistii aflati in drumetie sau la odihna

6

Vila

Statiuni balneo sau alte zone turistice

Cladiri independente,cu

arhitectura specifica ,de capacitate redusa

Cazare, servicii specifice

7

Bungalow

Perimetrul campingurilor,

satelor de vacanta, sau, ca unitate independenta in statiuni turistice

Din lemn, zidarie etc,**, cu capacitate redusa, de regula cu activitate sezoniera

Cazare, serviciile eventualei unitati pe langa care functioneza

8

Pensiune

Turistica

In locuintele cetatenilor sau cladiri independente

Cu pana la 15 camere

Cazare, conditii de pregatire si servire a mesei

9

Pensiune agroturistica

In locuintele cetatenilor sau cladiri independente, in locuri singure, ferite de poluare, cu desfasurarea unei activitati de agricultura sau mestesugaresti

Cu pana la 8 camere, cu dotarile, inclusiv din grupurile sanitare, puse in exclusivitate la dispozitia turistilor

Primirea turistilor de catre gazde, care se ocupa si de programul acestora, cazare, masa preparata din produse naturale, conditii de pregatire si servire a mesei, posibilitatea participarii la activitati gospodaresti sau mestesugaresti

10

Camping

In locuri singure, ferite de poluare

Cu parcele de campare ( a 4 locuitori/tuirsti fiecare parcela) si eventual casute tip camping si bungalow-uri

Conditii de parcare, cazare

in corturi sau rulote, pregatire a mesei, alte servicii specifice

11

Casuta tip camping

Campinguri, terenuri fara spatii de campare sau ca spatiu complementar pe langa alte unitati

De dimensiuni reduse, din lemn etc., cu mic antreu sau terasa, o camera si eventual grup sanitar propriu

Parcare intre 2 casute, distanta dintre acestea fiind de minim 3 m, cazare, utilizarea dotarilor din camping

Sat

de vacanta

Ferit de poluare,

singur, fara sa prejudicieze mediul, perimetrul imprejmurit, accesul controlat

Ansamblu de cladiri (vile sau bungalow-uri), cu spatii verzi si pentru agrement

Cazare, masa,

prestatii suplimentare

13

Popas turistic

Perimetru bine

Delimitat

Casute si bungalow-uri, cu capacitate redusa (fara teren de campare), criteriile de clasificare fiind camune cu ale campingului

Parcare, cazare, alimentatie

14

Apartamente,

camere de inchiriat

Nr. limitat de spatii, bucataria in folosinta exclusiva a turistilor

Cazare, posibilitatea

prepararii hranei

15

Spatii de cazare pe nave fluviale si maritime, inclusiv pontoane plutitoare

Pe durata calatoriei sau ca hoteluri plutitoare ancorate in porturi



Exceptand unele dimensionari, criteriile de clasificare sunt comune cu ale hotelului

Servicii hoteliere

Promotoarea acestui tip de unitate este Asociatia Youth Hostel Romania, cu sediul la Cluj-Napoca. Sub egida Federatiei Internationale de Youth Hostel functioneaza 4.300 de unitati, in 85 de tari. Pentru a fi cazata antr-un Zouth Hostel, fiecare persoana trebuie sa devina membru al asociatiei nationale a tarii de unde provine.

**Ca amenajare, situat cumva intre vila si casuta tip camping

Sursa: Prelucrare dupa Ordinul M.I.M.M.C.T.P.L. nr. 636/2008, in ,, Monitorul Oficial al Romaniei’’, Partea I, nr. 379 bis/2008, modificat si completat prin Ordinul M.I.M.M.C.T.P.L.nr.1448/2008, in ,, Monitorul Ofical al Romaniei’’, Partea I, nr. 797/2008

Productia serviciilor turistice reprezinta ansamblul de servicii care mobilizeaza forta de munca, echipamentul de productie si bunurile materiale, si care, in cadrul unei ambiante specifice, se materializeaza intr-un consum efectiv.

Asadar, intre oferta turistica si productia turistica exista o relatie stransa, care, comparativ cu aceeasi relatie de pe piata bunurilor fizice, este marcata de urmatoarele particularitati:

a) productia serviciilor(Ps) poate fi cel mult egala cu oferta serviciilor (Os):Ps>=Os, in timp ce pe piata bunurilor substantiale (materiale) oferta este cel mult egala cu productia; O<=P

b) oferta serviciilor exista si independent de productia serviciilor, in timp ce productia serviciilor nu se poate realiza in afara ofertei. Comparativ, in sectorul productiei bunurilor materiale, oferta nu se poate detasa de existenta unei productii;

c) structura ofertei serviciilor nu coincide intodeauna cu structura productiei serviciilor, in timp ce structura ofertei de bunuri materiale reflecta structura productiei respective;

d) oferta serviciilor este ferma - exista atata timp cat sunt prezente elementele ce intra in structura ei, pe cand productia serviciilor este efemera, exista cat timp se manifesta consumul, se intrerupe odata cu intreruperea lui.

Aceasta relatie speciala dintre oferta serviciilor turistice si productia serviciilor turistice reliefeaza rolul primordial al ofertei ca sursa a productiei serviciilor turistice, dar si rolul productiei in mobilizarea ofertei date

O prima caracteristica a ofertei de servicii turistice rezulta din modul specific in care ea poate fi definita si anume ca fiind capacitatea organizatorica a furnizorilor de servicii turistice de a satisface in anumite conditii de calitate, structura si termene cerintele beneficiarilor

Din capacitatea organizatorica a furnizoriilor de servicii turistice fac parte: forta de munca ce urmeaza a presta serviciile, baza tehnica necesara, si nu in ultimul rand si sistemul de relatii intre prestatori si consumatori (utilizatori). In primul rand personalul (si mai ales cel care vine in contact direct cu clientii) este integrat in aceasta capacitate organizatorica de a oferi servicii deoarece de pregatirea si aptitudinile lui depinde calitatea ofertei de servicii. Baza tehnico-materiala pentru sectoarele prestatoare de servicii (hotelarie, alimentatie publica, transporturi) este elementul important ce caracterizeaza capacitatea organizatorica de a produce servicii, iar sistemul de relatii intre prestatori si consumatori evidentiaza infuenta tot mai exigenta a consumatorilor asupra producatorilor.Astfel, clientul unei societati de servicii poate fi considerat o resursa umana externa cu o influenta esentiala asupra strategiei firmei respective; mai mult se poate afirma ca in anumite intreprinderi de servicii, clientul face parte din lantul de productie (cazul autoservirii in comert si alimentatie publica, in domeniul serviciilor bancare-carti de credit) al prestatorilor de servicii care pun la dispozitia clientilor un microordinator pentru a-si alege o destinatie turistica sau pentru a-si concepe amenajarea locuintei dupa dorintele si nevoile sale ,iar oferta de servicii este adaptata problemelor sau nevoilor specifice clientului.

O consecinta importanta a participarii clientului la productia serviciului este si relatia stransa intre client si organizatie. Imaginea intreprinderii de servicii este un factor cheie de reusita, deoarece clientii nu reusesc sa se indentifice cu o intreprindere perdanta, care nu se bucura de o reputatie buna.

Reusita intreprinderilor de servicii se datoreaza capacitatii lor de a valorifica raporturile intreprinderii cu clientela, in acesta rezidand veritabilul lor avantaj concurential. Aceasta implicand si o noua abordare a organizarii intreprinderii, respectiv in forma de ’’piramida inversa’’. (vezi fig.1).

Figura 1.Piramida inversa

clienti

 


personalul operativ care nu este in contact direct cu clientii

 

personalul functional(administrativtiv)

 

directia generala

 

Pentru clientul unei intreprinderi de servicii, persoana care intra in contact cu el este considerata de acesta ca fiind cea mai importanta, de aceea, in cadrul unei astfel de organizari, toate sistemele si echipamentele functionale ’’lucreaza’’ pentru persoana din prima linie.

O alta caracteristica determinata de nematerialitatea serviciilor si de participarea clientului la procesul de productie se refera la raportul diferentiere/asemanare (personalizare/standardizare)in cadrul ofertei de servicii.

Astfel, absenta barierelor si implicarea consumatorului in productia serviciilor conduce la diferentierea acestora, fiecare producator putand sa-si conceapa oferta intr-o maniera proprie, datorita imaterialitatii este dificil de a proteja serviciul pe plan juridic, riscul de imitatie de catre concurenti este ridicat.Protectia juridica se limiteaza la numele serviciului (marca sa) sau sloganul publicitar.

Numele serviciului (marca) poate contribui la concretizarea si difuzarea serviciilor daca poseda urmatoarele caracteristici: originalitatea-intreprinderea trebuie sa evite sa recurga la nume generice care nu-i permit sa se distinga de rivalii sai si nu trebuie abuzat de semne sau acronime; pertinenta- numele trebuie sa evoce serviciul si sa-l situeze clar in spiritul clientului (Speedy-evoca rapiditatea) pentru a ajuta consumatorul sa le regaseasca; usurinta de memorizare- originalitatea, pertinenta si simplitatea numelui faciliteaza memorizarea; supletea- alegerea numelui trebuie sa tina cont de evolutia strategiei intreprinderii.

Legat de cerinta de personalizare si diferentiere a serviciilor apare intrebarea daca in domeniul serviciilor este necesara si posibila stabilirea unor norme privind oferta de servicii. Existenta unor norme de serviciu obliga intreprinderea sa stabileasca sarcini clare pentru fiecare angajat (functie) si sa stabileasca prioritati in cadrul organizatiei.

Se pot distinge doua tipuri de norme:

1.Norma generala- relativa la serviciul de baza. Exemplu: o marfa livrata la domiciliu dvs. in 24h.

Norme particulare-decurg din norma generala si se refera la diferite posturi de munca, respectarea acestora asigura o mai buna prestare a serviciilor in conformitate cu norma generala.

O alta caracteristica a ofertei de servicii este aceea ca ea reprezinta un element potential aflat intr-o stare de asteptare activa in raport cu cerintele clientilor.In cadrul ofertei de servicii se impletesc o serie de elemente, din care unele ii confera un grad inalt de rigiditate, iar altele o anumita flexibilitate .

O alta caracteristica ce rezulta din caracterul nestocabil al serviciilor este aceea ca dimensionarea ofertei de servicii se face, de regula, in conditii de risc, respectiv de probabilitate a manifestarii cererii de servicii. Teoria deciziei ne pune la indemana mai multe metode pentru luarea celor mai bune metode, cele mai cunoscute fiind: maximin (maximizarea minimului rezultat minimax (minimalizarea maximului regret) si calculul sperantei matematice (nivelul cererii care are cea mai mare probabilitate- ’’speranta’’- de realizare) .

1.1. Oferta de cazare turistica pe tipuri de structuri

Punerea in valoare a unui imens si important potential turistic depinde direct de baza tehnico-materiala a turismului si calitatea serviciilor oferite.Fara acestea, nicio resursa de acest tip, oricat de important ar fi, nu poate fi valorificata eficient, din acest punct de vedere, oferta turistica romaneasca se confrunta cu numeroase probleme care isi gasesc rezolvare prin programe de dezvoltare care urmeaza a fi adoptate de agentii economici si organele administratiei locale si centrale.

Oferta de cazare turistica a tarii noastre va deveni concurentiala numai in masura in care va adopta rapid la cererea turistica interna si internationala, aflata in continua diversificare si sporire a exigentelor solicitantilor. Problema principala a turismului romanesc, o reprezinta structurile de primire turistica. In literatura de specialitate aceste structuri sunt considerate decisive pentru valorificarea ofertei, deoarece, conditioneaza direct accesul la valorile turistice , odihna si alimentatia turistilor.

Prin legislatia in vigoare , prin structuri de primire se intelege orice constructie si amenajare destinata cazarii sau servirii mesei penrtu turisti (hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri, sate de vacanta, pensiuni, ferme agroturistice si alte unitati cu functiuni de cazare turistica), impreuna cu serviciile aferente.

Activitatiile desfasurate in cadrul structurilor de primire ( cazare, alimentatie, tratament, comert etc.) constituie un tot, fiind parti componente ale produsului turistic.In consecinta, este obligatorie asigurarea unor corelatii corespunzatoare intre categoria de cazare si calitatea celorlalte servicii.

Strans legata de evolutia de primire, spatiile de cazare ocupa un rol important, evolutia sectorului hotelier are la baza transformarile substantiale intervenite in conceptia de viata a oamenilor, ca urmare a schimbarilor intervenite in motivatiile de calatorie si necesitatea adaptarii la ritmul vietii social-economice.

Analizand structurile de primire turistica si capacitatea de primire turistica, pe tipuri de strucuri din Romania (tabelul 2), se constata ca imediat dupa 2007 s-a produs o descrestere simtitoare a acestora ca urmare a scoaterii din circuitul turistic a unor capacitati, prin predarea unor cladiri altor institutii, schimbarea destinatiei, sau dezactivarea lor ca urmare a uzurii avansate, dar apoi, la unele structuri (hoteluri, pensiuni turistice urbane si rurale) s-a produs o tendinta de crestere.

Tabelul 2

Numar

de

structuri

Capacitatea de cazare

turistca (numar locuri)

Numar

de

structuri

Capacitatea de cazare

turistca (numar locuri)

Numar

de

structuri

Capacitatea de cazare

turistca (numar locuri

Total

Hoteluri

Moteluri

Hanuri turistice



Cabana turistica

Hosteluri

Vile turistice

Bungalow-uri

Popas turistic

Sate de vacanta

Campinguri

Tabere de elevi prescolari

Popasuri turistice

Pensiuni agroturistice

Pensiuni turistice rurale

Unitati tip casuta

Spatii de cazare pe nave

Sursa: Turismul Romaniei-Breviar statistic 2009

In concordanta cu evolutia numarului unitatilor, capacitatea de cazare turistica, privita prin prisma locurilor existente si in functiune, inregistreaza o tendinta de scadere, deosebit de vizibila in cadrul vilelelor, hanurilor si cabanelor.

In mod constant, inclusiv la nivelul anului 2008, turismul de litoral detine ponderea principala a capacitatii de cazare, dupa turismul balnear si turismul montan.

Sub aspectul sezonalitatii activitatii turistice, o tendinta de atenuare, ca urmare a promovarii unor actiuni si in extrasezon, factorii legati de clima mentin, in continuare, un accentuat caracter de sezonalitate in circulatia turistica, ceea ce se reflecta pregnant si asupra capacitatii de cazare, indeosebi in cazul litoralului si al Deltei Dunarii.

Problema cea mai importanta in legatura cu capacitatea de cazare turistica este calitatea acestor servicii, privita prin prisma gradului de confort al unitatiilor.Analizand structurile de cazare turistica pe ansamblu, rezulta ca, in anul 2008, cele 3262 unitati, clasificabile cu cinci stele, erau incadrate astfel:

cu cinci stele0,42% din totalul unitatilor;

cu patru stele6,56% din totalul unitatilor;

cu trei stele..22,11% din totalul unitatilor;

cu doua stele47,93% din totalul unitatilor;

cu o stea.17,84% din totalul unitatilor;

neclasificate.2,87% din totalul unitatilor.



Deci numai 6,98% din totalul unitatilor de cazare dispuneau de confortul maxim (patru si cinci stele), 22,11% unitati erau incadrate la trei stele, in timp ce 65,77% din totalul unitatilor aveau un grad de confort redus (cu una-doua stele), iar 2,87% din totalul unitatilor continua sa fie neclasificate.

Aceeasi concluzie decurge si din datele privind capacitatea de cazare existenta: astfel, 20% din cele 201320 locuri aflate in structurile de primire clasificate cu una-cinci stele, doar 7,11% corespundeau gradului de confort de cinci si de patru stele; 20,0% aveau un confort de trei stele, in timp ce 70,43% aveau un confort de una-doua stele.

Desi analiza gradului de confort o include, este interesant de urmarit separat situatia camerelor din structurile de cazare turistica din punct de vedere al instalatiilor sanitare si al numarului de locuri.

Cu alte cuvinte, si intr-un caz (numar unitati) si in altul (capacitatea existenta-locuri), doua treimi din structurile de primire turistica din tara noastra au un confort redus, in timp ce turistii, indeosebi cei straini, se orienteaza spre unitatile cu un confort mediu (trei stele) si ridicat (patru-cinci stele).

1.2 Cai de crestere a calitatii serviciilor turistice de cazare

La nivelul anului 2008, doua treimi din numarul de unitatilor si din capacitatea de cazare existenta (numarul de locuri) din tara noastra au un confort redus (una-doua stele), in timp ce turistii, cu deosebire cei veniti din alte tari, solicita, in principal, locuri in unitati de trei-patru-cinci stele. Acest fapt constituie un handicap important in atragerea turistilor, ce se impune grabnic depasit.[9]

In plus dotarea necorespunzatoare, din punct de vedere tehnic, a spatiilor de primire din multe unitati duce nu numai la ocolirea unitatilor respective de catre turisti, ci si la indici redusi de utilizare a capacitati de cazare in functiune uneori ajungandu-se la rezultate economice slabe sau chiar la starea de faliment.

Apare deci necesara si urgenta intesificarea investitiilor destinate modernizarii unitatilor de cazare, spre a asigura un echilibru intre ele sub aspectul gradului de confort. Deasemenea, si unitatile de cazare cu una-doua stele, care se cer pastrate intr-o anumita proportie pentru populatie cu putere de cumparare redusa, se impun renovate si aduse la parametrii actuali.

In acelasi timp, in proiectele de dezvoltare a structurilor de primire terbuie luate in vedere unele tendinte ce se observa in legatura cu preferintele pentru formele de cazare: minihoteluri, vile, unitati de cazare tip apartament, hoteluri de clasa economica, rezideta de turism, resedinte secundare, sate de vacanta, turism rural etc. Tinand seama de cele doua tipuri principale de clientela turistica-de vacanta si de agrement si de afaceri-se constata ca oamenii de afaceri aflati in deplasare recurg, in principal, la serviciile hotelurilor de lux, in timp ce persoanele aflate in vacanta manifesta o tendinta inversa.

Ce determina turistii de vacanta sa se orienteze si spre alte forme de cazare decat hotelurile clasice? Potrivit unei anchete, hotelului clasic i se aduc urmatoarele obiectii : hotelul nu este adaptat sejurului in familie; hotelul impune prea multe constrangeri; hotelul este prea scump; hotelul induce o lipsa de autenticitate; hotelul genereaza un amestec de tristete, singuratat in special pentru cei care calatoresc singuri, fapt pentru care se impune extinderea, in cadrul hotelurilor, a activitatilor de agrement, iar pe alta parte, modificarea conceptului hotelului traditional, creandu-se noi alternative de cazare.

Si in privinta cazarii in mediul rural se manifesta o tendinta de diversificare a modalitatilor de locuire: pensiuni, ferme agricole, case de turism, gospodarii personale sate turistice de destindere, recreere etc.Aflat in permanenta sub semnul adaptarii la nevoile contemporane, sectorul hotelier reflecta gradul de dezvoltare si civilizatie a unei natiuni si constituie un factor de prim ordin in promovarea turismului, acest lucru nu trebuie ignorat atunci cand se urmareste valorificarea patrimoniului turistic sau modernizarea bazei tehnico-materiale existente in unele zone din tara noastra.

Discutand despre calitatea serviciilor de hotelarie, analistii in domeniu atrag atentia si asupra altor aspecte care preocupa turistii .

Ajuns la hotelul ales, orice turist apreciaza propunerea unor variante de camere diferite, in functie de etajul la care se afla camera, privelistea oferita de la fereastra ei, ambianta interioara generata de combinasia data de tipul mobilierului si lenjeria folosita etc,

Personalul de hotel participa nu numai la formarea propriei imagini, si anume trebuie sa tina seama de cateva reguli de comportament : (intampinarea turistului cu un zambet; contactul vizual ofera clientului impresia ca este recunoscut ca oaspete; un cuvant sau o formula de salut da impresia clientului ca sosirea lui este ceva special; in conversatia cu turistul, personalul hotelului trebuie sa foloseasca expresii politicoase si un timbru al vocii adecvat etc), ci si a imaginii regiunii in care se afla, aceasta imagine poate influenta hotarator destinul produsului hotelier.

In conditiile stabiliri standardelor de calitate, aprecierea activitatii personalului se impune permanent comparata cu parametrii acestora. Angajatii care ating si depasesc nivelurile de calitate stabilite trebuie recompensati si stimulati.

O atentie deosebita se impune acordata diversificarii retelei de alimentatie, reprofilarii unor localuri, extinderii unitatilor cu specific local, precum si a realizarii productiei de preparate culinare intr-un sortiment diversificat, cu accent pe cele traditionale, si servirea corespunzatoare a turistilor cu aceste produse.In acest sens se dezvolta forme moderne ale productiei culinare cum este cateringul (adevarata fabrica de produse). Se asigura astfel automatizarea procesului de fabricatie si utilizarea unor tehnologii stiintifice, cu efecte benefice asupra proprietatilor nutritive ale alimentelor.

In legatura cu serviciile de agrement din sfera turismului, problemele ce se ridica vizeaza dotarea cu mijloace destinate sa asigure posibilitati cat mai largi si diversificate pentru petrecerea placuta a timpului de catre turisti. In discutie intra mijloacele destinate distractiilor (cluburi de agrement, sali de jocuri, discoteci, parcuri de distractie etc), obiectivul acestor servicii trebuie sa fie realizarea deziderentului de odihna activa-caracteristica fundamentala a vacantelor in epoca contemporana-petrecerea placuta si instructiva a timpului liber, in orice imprejurare si la orice ora a zilei turistice.

Succesul actiunilor turistice depinde nu numai de calitatea serviciilor de baza (cazare, alimentatie), ci si de a celor complementare (serviciile de informare, rezervari, inchiriere, schimb valutar, bacare, asigurari turistice, medicale etc.). In general, informarea corecta si la timp a turistilor reprezinta o conditie esentiala a bunei desfasurari a activitatilor turistice in toate momentele: perfectarea aranjamentelor, in cursul consumatiei turistice si reintorcerea la resedinta.

Asadar, conceptul de calitate a serviciilor intruneste intr-un tot unitar toti factorii de decizie, precum si pe cei aleatori care actioneaza asupra consumului turistic in toate etapele realizarii lui. Patrimoniul turistic national dispune de avantaje si in unele cazuri de prioritati pe plan mondial, insa aceste avanteje trebuie sustinute de p activitate umana competenta in sfera serviciilor.

2 Cererea pentru serviciile turistice de cazare

Cererea serviciilor turstice de cazare este formata din ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii pentru alte motive decat prestarea unei actvitati remunerate la locul de destinatie

Cererea turistica se manifesta la locul de resedinta al turistului.unde contureaza ceea ce se cheama ’’bazinul cererii’’, fiecare bazin autonomizandu-se, pe plan international, prin caracterisitcile economice, etnice, sociale si politice ale teritoriului national caruia ii este integrat.

Specificul turismului ca activitate economica imprima cererii turistice o particularizare, comparativ cu alte domenii, exprimata prin cateva trasaturi principale, respectiv:

este o cerere nationala, circa patru cincimi din cererea turistica mondiala se contureaza si se satisface in interiorul granitelor nationale ale tarilor lumii, prin forma consumului national;

este o cerere concentrata in tarile si regiunile dezvoltate pe plan economic. Europa si America de Nord exprima si satisfac aproape 90% din aceasta cerere, fiind totodata continentele cele mai importante in materie de emisie turistica;

este o cerere prioritar intraregionala, in sensul ca cea mai mare parte a fluxurilor cererii turistice internationale se deruleaza sub forma turismului intraregional;

este o cerere deosebit de dinamica, atat pana acum cat si in perspectiva.

este o cerere cu o sezonalitate accentuata si rigida, ca urmare a unor legiferari specifice, precum si datorita unor factori psiho-sociali, culturali si nationali.

Toate aceste trasaturi imprima pietei turistice caracterul de piata ’’opaca’’, anevoios de patruns, de cuantificat si de influentat.

Similar ofertei, trebuie sa-i corespunda cererea pentru servicii, deosebit de eterogena. Influentata de factori obiectivi si subiectivi, cererea de servicii se manifesta diferit de la o categorie de servicii, agenti economici sau populatie la alta, in profil teritorial precum si in timp; in cazul serviciilor turistice de cazare sezonalitatea. Caracteristicile prezentate anterior se refera, la cererea de servicii a populatiei

Acestia se diferentiaza pentru cererea de servicii a populatiei, cererea de servicii pentru productie, respectiv internationale.

Vom trata in contiunuare principalele grupe de factori care modeleaza nivelul, dinamica si structura cererii turistice.

Veniturile si timpul liber. Cresterea venitului si timpu liber influenteaza in aceeasi masura cererea pentru serviciile de cazare. Astfel, indivizii si familiile, pe masura cresterii veniturilor, dau un plus de valoare timpului lor liber, avand tendinta mai mult sa apeleze la serviciile de cazare.

Factorii demografici. Cresterea numarului populatiei conduce la cresterea cererii de servicii; ponderea populatiei varstnice determina sporirea cererii pentru servicii legate de loisir, turism, etc.

Alte caracteristici ca sexul, situatia familiala, numarul copiilor etc. Influenteaza, de asemenea, intr-o maniera neneglijabila decizia de a pleca in vacanta. Se observa , cel putin in Europa occidentala, ca, cu cat se avanseaza in varsta, scade interesul de a pleca in vacanta, in schimb in Europa, cei tineri prefera destinatii turistice mediteraneene, utililizand diverse mijloace de cazare.

Factorii sociali. Fara indoiala, valoricarea sociala a vacantelor antreneaza un efect de imitasie, acela de a asimila modelele de consum ale persoanelor cu nivel superior al veniturilor.Fara, indoiala, a depasi limitele geografice si politice, a permis sa se creada ca turismul este predispus sa apropie popoarele, comunitatile nationale si categoriile sociale. Aceasta realitate va avea un rol deosebit de important in determinarea cursului evolutiei societatii umane.Nivelul si spiritul, la care este infaptuita aceasta apropiere, tind sa fie acelea ale unui respect si ale unui interes mutual pentru valorile autentice ale fiecarei colectivitati. Mai mult, intalnirea intre societati si culturi diferite antreneaza in anumite conditii dezvoltarea lor. In toate acestea, turismul este promotorul, dar concomitent si beneficiarul.

Organizarea si promovarea. Pentru multe persoane turismul este o forta economica si o realitate sociala foarte puternica care a suscitat interesul statelor, atat ca instrument pentru a atinge obiectivele culturale, sociale, educationale, dar chiar si politice.

Inceputul apartine initiatorilor si operatorilor turistici, care organizeaza structura populatiei, promovarea si distribuirea produselor turistice, intr-o maniera care sa permita o rentabilitate maxima, absorbind cererea si controland oferta turistica.

Astazi, statele, care in majoritatea lor au intervenit deja, de curand sau de mai multa vreme, intr-un grad mai mult sau mai putin important in promovarea activitatii turistice, sunt pe cale de a-i da o prioritate si mai mare, cu o viziune si mai larga.

Cererea pentru servicii internationale.La nivel individual, cererea pentru servicii turistice poate fi privita si tratata ca un proces de consum. Influentat de o serie de factori ce sunt o combinatie de trebuinte si dorinte,disponibilitate de timp si bani, sau imagini, perceptii si atitudini, conturate de elemente de baza : fortele energizante care-l determina pe turist sa viziteze un anumit loc, carora factorii de ordin economic, social si politic sau demografic le pot intensifica sau diminua amploarea; gradul de informare asupra serviciului ce urmeaza a fi procurat, imaginea formata despre destinatie prin intermediul promovarii si publicitatii desfasurate de tour-operatorii contactati de client, atitudinea membrilor familiei cu privire la efectuarea calatoriei si cumpararea unor servicii turistice, intre care sotiile au un rol determinant

1 Metode de studiere a cererii pentru serviciile turistice de cazare

Medotele de studiere a cererii pentru serviciile de cazare prezinta o serie de particularitati pentru piata interna, respectiv pentru piata mondiala

a) Metode de studiere a cererii de servicii pe piata interna

Actiunile de prospectare a cererii de servicii, trebuie sa permita luarea unor decizii cum ar fi: oportunitatea infiintarii de noi unitati de cazare, orientarea si diversificarea ofertei in conformitate cu cerintele pietei si formularea obiectivelor strategice. Sursele de informatii ce pot fi utilizate pentru investigarea cererii serviciilor sunt evidentele statistice care ofera date despre totalitatea pietei, structura, repartizarea ei teritoriala si sezoniera evolutia factorilor care influenteaza cererea si cercetarile selective, cele care permit cercetarea unui numar nelimitat de aspecte, ca: dimensiunile cererii nesatisfacute, nesatisfacator facute sau amanate, factorii generatori ai cererii, motivatia cererii, intentiile de cumparare.

b) Metode de cercetare a cererii de servicii pe piata mondiala

Metodele de cercetare a cererii pe piata mondiala serviciilor, reprezentata de o multime de piete nationale, fiecare cu caracteristicile sale unice, determinate de diferente de dezvoltare economica, de cultura, de obiceiuri, se face prin metode indirecte si directe.

Sursele de informatii pentru cercetarile indirecte pot fi interne si externe.

In sens restrans, prin surse interne de informatii se intelege sursele proprii ale intreprinderii.

In sens larg se considera surse interne, toate informatiile obtinute de peste granita.

Intre sursele interne putem enumera in plus fata de sistemul informational al intreprinderii si surse de informatii de la diferitele organizatii de specialitate si de sinteza (ministere, departamente, Institutul National de Statistica, organizatii financiare). Sursele externe pot fi organisme economice regionale: Uniunea Europeana, Organizatia de Cooperare si Dezvoltare Economica, care publica anuare si buletine statistice, rapoarte trimestriale si anuale privind dezvoltarea comunitatilor respective. Tiparituri editate de organisme economice la nivel international, cum ar fi: F.M.I., care elibereaza comunicate oficiale, materiale statistice, dar si informatii de sinteza cu privire la evolutia economiei mondiale.

Tiparituri ale firmelor concurente si potential concurente, anunturi ale concurentei din domeniul prezentarii ofertei, raspunsuri la cereri de oferte, permit formarea unor imagini asupra activitatii concurentei sale de diferite domenii, pe diferite piete. Analiza pietei internationale are ca rezultat aprecierea dimensiunilor pietelor existente si previziunea dimensiunilor pietelor viitoare.

Din gama metodelor indirecte de cercetare a pietei serviciilor, o prima posibilitate ne ofera exprimarea schemelor cresterii economice in tara sau tarile care ne intereseaza in vederea intelegerii structurilor de consum .

Previzionarea dimensiunilor pietei serviciilor internationale, se poate face prin metode de trend si de corelatie, considerandu-se ca factori de influenta a P.N.B./locuitor, numarul populatiei, venituri[15] etc.

Atunci cand datele despre piata, intr-o anumita tara, sunt insuficiente sau neadecvate se poate folosi estimarea prin analogie, prin comparatii intre tari in aceeasi perioada de timp si prin deplasarea in timp a seriilor cronologice.



Gabriela Stanciulescu, Cristina Micu ,, Economie si gestiune in turism’’, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2009, pag.389.

Prelucrare dupa Ordinul Presedintelui A.N.T. nr. 611/1999, in M.O. al Romaniei, Partea I, nr. 24

Ioan Cosmescu, Ilie Livia, Economia Serviciilor, Editura Universitatii ’’Lucian Blaga’’, Sibiu,1999,pag.66

Ioan Cosmescu, Ilie Livia, Economia Serviciilor, Editura Universitatii ’’Lucian Blaga’’, Sibiu,1999,pag.117.

V.Olteanu, I.Cetina, Marketingul serviciilor, Coeditie Marketer, Expert, Bucuresti, 1994, pag.5

Aplicatii ale acestor metode sunt prezentate in ’’Caietul de lucrari applicative la Economia Serviciilor’’ de Maria Ioncica si Rodica Minciu, ASE, Bucuresti, 1995.

Norme metodologice si3520 criterii privind clasificarea pe st113ele si categorii5.961 a structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordi68nul M.I.M.M.C.T.P.L. nr. 636/2008 ,, in Monitorul Oficia266l al Romaniei’’, Partea I,nr. 379 bis/2008. 26.568128

Nicolae Lupu ,, Hotelul-Economie si Management-’’ , Editia a VI-a, restructurata si actualizata, Editura C.H.Beck, Bucuresti 2010, pag 36.

Nicolae Lupu ,, Hotelul-Economie si Management-’’ , Editia a VI-a, restructurata si actualizata, Editura C.H.Beck, Bucuresti 2010, pag 36.

Y. Tinard, Le tourisme-economie et management, Mc Graw-Hill, Paris, 1992, pp.258-261.

Valentin Nita, Managementul serviciilor de cazare si catering, vol. I, Editura Tehnopres, Iasi, 2004. pag.126

Cristureanu C., Economia si politica turismului international, Editura ABEONA, Bucuresti, 1992,p.106

Ioan Cosmescu, Economia serviciilor ,Editura Universitatii’’ Lucian Blaga,,din Sibiu,1999,p.94

Reed Mozer, Analiza pietei internationale, in Marketingul intern si international, Ed. Politica, Bucutesti, 1976, p. 138-142

Maria Ioncica, Economia Serviciilor, Editura Uranus, Bucuresti, 1997, pag.145-149.





Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2571
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site