POTENTIALUL TURISTIC IN MUNTII CARPATI

Proiect

"POTENTIALUL TURISTIC IN MUNTII CARPATI"

Cuprins

Argument 3

I.    Istoric Muntii Carpati..............4

Asezare intindere

Atestari istorico-geografice.............4

Geneza, evolutie, prezent si viitor...........5

II.    Flora in Muntilor Carpati.............7

III. Faunain Muntii Carpati...............8

IV. Clima in Muntii Carpati.............10

V. Hidrografia in Muntii Carpati.............11

VI. Zone protejate in Muntii Carpati..........12

VII. Economia in Muntii Carpati...........12

1 Economia.....................14

2 Populatia si asezarile...............15

VIII. Turismul in Muntii Carpati............15

1. Obiective turistice................18

2. Oferte turistice in Muntii Carpati..........19

Bibliografie

Anexe

Argument

Am ales ca tema pentru proiectul pe care il voi sustine,

"POTENTIALUL TURISTIC IN MUNTII CARPATI". De asemenea am hotarat ca aceasta tema se priveasca atat turismul practicat, cat si geneza cu toate minunatiile acestui paradis. Prima parte a proiectului v-a sublinia unicitate muntilor CARPATI, cat si descrierea lor propriu-zisa.

"Muntii Carpati" a fost alegerea mea principala deoarece consider ca este una dintre cele mai de pret bogatii ale Romaniei. Acest lucru nu este dovedit numai din spusele mele ci si din reactiile Ministerului Tusimului care va finanta cu circa 25 milioane de euro mai multe proiecte care vizeaza atat agricultura, silvicultura, apele dar si mediul inconjurator, cu toate astea sponsorizarile sunt bine venite, orice fel de ajutoare banesti de la partenerii interni si externi.

Din ce in ce mai multi turisti straini sunt atrasi de frumusetile patriei noastre, panormale de vis intalnite doar in CARPATI ofera o stare de bine, o relaxare completa, chiar o detasare de toate grijile cotdiene!

De remarcat este si faptul ca dezvoltarea turistica a luat o amploare deosebita in ultimi ani in tara noastra, spre exemplu partiile de skii din Predeal, Brasov au fost modern amenajate, la standarde europene, au fost utilate cu o serie de tunuri artificiale care nu fac altceva decat sa lungeasca sezonul de skii si automat veniturile sa creasca considerabil.

Toate atractiile turistice..bisericile care dateaza din secole indepartate, statiunile , aerul pur,spatiile de recreere atat fizica cat si mentala sunt intalnite la tot pasul in Muntii Carpati.

Acest gen de turism reprezinta si o sursa de venit pentru locuitorii regiunilor respective, ei ofera cazare, masa si toate cele necesare clientilor reusind astfel sa traiasca decent.

O restrictionare a turismului ar insemna venituri mai mici pentru proprietarii de pensiuni si in consecinta finante reduse sau inexistente pentru a investi in confortul viitorilor turisti. Pe masura ce conditiile de cazare s-ar degrada in timp proprietarii nu si-ar mai permite sa investeasca pentru a le imbunatatii si astfel s-ar ajunge la inrautatirea calitatii serviciilor pentru turisti din cauza restrictionarii turismului.

Am ales aceasta tema deoarce sunt fascinata de potentialul turistic descoperit in CARPATI, cu toate ca tara noastra nu se afla prin topul preferintelor strainilor, datorita acestei multitudini de atractii turistice ne situeaza intr-un loc fruntas in EUROPA!!

I.Istoric MUNTII CARPATI

I.1 Asezare, intindere

Carpatii romanesti fac parte din marele lant muntos alpino-carpato-himalayan, aparut in urma orogenezelor alpine. Spre deosebire de Muntii Alpi, in continuarea carora se afla, Carpatii Romanesti sunt munti de inaltime mijllocie, mentinandu-se sub altitudinea de 3000 de metri. Carpatii cuprinsi intre bazinul Vienei si defileul Dunarii formeaza un arc cu o lungime de 1500 km in Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, Romania si Serbia

Spre deosebire de Alpi, Carpatii au mari depresiuni intramontane, iar culmile lor se prezinta sub forma unor suprafete intinse, acoperite cu pajisti. Carpatilor le apartine si cel mai mare lant vulcanic din Europa. Alaturi de rocile cristaline si eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care dau un relief cu pante domoale.

Carpatii se impart in trei diviziuni:-CARPATII ORIENTALI care se intind de la granita de nord a Romaniei, pana la Valea Prahovei,-CARPATII MERIDIONALI se intind de la Valea Prahovei pana la culoarul Timis-Cerna, iar -CARPATII OCCIDENTALI se intind de la Valea Dunarii pana la Valea Barcaului.

I.2 Atestari istorico-geografice

In limbajul obisnuit, Carpatii sunt considerati "munti tineri". Este fara indoiala o tinerete relativa chiar la scara geologica a timpului, intrucat in linii mari ei s-au format in perioada de la sfarsitul erei mezozoice si intr-o buna parte a tertiarului, fapt comun pentru intregul sistem muntos dezvoltat in geosinclinalul alpino-carpato-himalaian, care strabate dintr-un capat in altul doua continente. De fapt insa, realizarea ca munti a Carpatilor a fost mai infaptuita intr-o perioada mult mai indelungata, printr-o evolutie foarte complexa, in care faze succesive de orogeneza (adica de cutare) ori simple miscari pe verticala insotite adesea de falieri (adica de rupturi) erau urmate de epoci de sedimentare sub luciul apelor marii ori de eroziune, prin agentii atmosferici si gravitationali. Toate au la un loc, dupa o indelungata conlucrare ori infruntare, au infaptuit unul din cele mai lungi lanturi muntoase ale Terrei, in cuprinsul caruia Carpatii reprezinta un mic fragment, cu unele particularitati si trasaturi proprii.

I.3 Geneza, evolutie, prezent si viitor

-ETAPA veche se incheie cu schitarea doar a ariilor mari, inca destul de diferite de cele ale catenelor muntoase actuale.
ETAPA medie sau carpatica este cea in care se individualizeaza de fapt lantul carpatic, in contururi foarte apropiate de cele actuale. Dupa o indelungata perioada de sedimentare marina in care insulele de cristalin formau un arhipelag ce pastra legaturi cu masivul nord-dobrogean, incepe a se manifesta, in cretacicul modern, o noua faza de cutari de mare amploare. Mai intai miscarile austrice provoaca sariajul Panzei Getice din cristalinul Carpatilor Meridionali care, cu cuvertura lui sedimentara mezozoica, se extinde peste asanumitul "Autohton" (un cristalin mai slab metamorfozat si strapuns de intruziuni granitice, avand si el o cuvertura sedimentara) pe care il acopera. Miscari asemanatoare, dar de mult mai mici proportii, se schiteaza si in muntii Apuseni.

Dupa alte perioade de sedimentare marina sau pe alocuri legunara se produc, la sfarsitul tortonianului, noi miscari orogene, constituind faza stirica. Ele provoaca cutarea zonei miocene din Carpatii Orientali si ridicarea generala a Carpatilor (odata cu cea a Alpilor), cu accentuarea Depresiunii Transilvaniei, ocupata de apele Marii Sarmatice, care pastra doar prin stramtori, pe valea Muresului, o legatura cu Lacul Panonic. Reflexe mai tarzii ale miscarilor de cutare (faza atica), cu efecte mult mai slabe, incheie de fapt etapa individualizarii Carpatilor, care apareau inca din acea vreme aproape in limitele lor actuale.
-ETAPA noua sau precarpatica (din pliocen), se caracterizeaza prin individualizarea unor sectoare din vecinatatea imediata a Carpatilor si anume a Subcarpatilor in exterior, a siragului de depresiuni si inaltimi circumtransilvane, a lantului eruptiv din estul Transilvaniei si a unor fragmente similare din muntii Apuseni, pe care le-a incorporat ori le-a adaugat ca arii..

II. Flora MUNTIILOR CARPATI

Toti cei, Care macar o data au vizitat Transcarpatia, recunosc faptul, ca rar unde in Europa mai exista asa un coltisor, care s-ar putea compara cu aceasta regiune dupa cantitatea si calitatea teritoriului inverzit. In Transcarpatia exista 2.000 de plante inalte, dintre care, spre regret 44 de specii - pe cale de disparitie. Padurile regiunii ocupa suprafata de 500. ha. (ce reprezinta 45% din teritoriul Transcarpatiei). Printre speciile de paduri cel mai bine sunt reprezentate cele: de fag - 58%, de brad alb - 31%, de stejar - 7%, la fel si cele de mesteacan, de arin, de carpen, de tisa, de pin, de frasin, de artar. In cea mai mare parte ele cresc in munti pe solul brun al padurilor montane si pe cel de munte bruno-baltos, care in depresiuni se inlocuieste cu solul gazono-podzolic si bruno-podzolic oti cei, care macar o data au vizitat Transcarpatia, recunosc faptul, ca rar unde in Europa mai exista asa un coltisor, care s-ar putea compara cu aceasta regiune dupa cantitatea si calitatea teritoriului inverzit. In Transcarpatia exista 2.000 de plante inalte, dintre care, spre regret 44 de specii - pe cale de disparitie. Padurile regiunii ocupa suprafata de 500.000 ha. (ce reprezinta 45% din teritoriul Transcarpatiei). Printre speciile de paduri cel mai bine sunt reprezentate cele: de fag - 58%, de brad alb - 31%, de stejar - 7%, la fel si cele de mesteacan, de arin, de carpen, de tisa, de pin, de frasin, de artar. In cea mai mare parte ele cresc in munti pe solul brun al padurilor montane si pe cel de munte bruno-baltos.

Tot in Transcarpatia exista numeroase parcuri-monumente istorice. Ele sunt amplasate, in parte, in asa locuri ca: V.Bereznai - parcul din sec. XIX, Ujgorod- parcul Laudon, parcul Podzamcovai - (de sub cetate), la Mucacevo - parcul care numara 140 de arbori si arbusti exotici, Vinogradovo - parcul Pereni, in Carpati - parcul Senborn, Bustino parcul din sec. XVII, Nevitche - parcul Vagner (cetate), V.Lazi - parcul Ploteni, Certej - parcul in 1848.Regiunea noastra este renumita nu numai prin speciile locale, dar si prin numeroasa flora exotica.In prezent in Carpati se numera peste 300 de specii de plante exotice. De primavara devreme pana toamna tarziu, inflorirea unor plante se schimba cu altele.Se pare, ca Carpatii, se dizolva in inflorirea furtunoasa a arborilor si arbustilor. Acestea sunt plante originale,ca tufe de forsitie aurie si verzuie, florile trandafirii ale gutuiului japonez, florile rosii singerii ale marului de Florida si albe de mar chinezesc ,magnolia,scumpia..unea n cea Stiinta a demonstrat ca temperatura interioara a florii de magnolie este mai ridicata decat cea exterioara, incercati si convingetii-va singuri, apropriind mana de floarea magnoliei.si albe - de mar chinezesc, butoanele albe si rosii ale castanilor infloriti. Si inca chiparosul, pinul himalaez, dulgasii, cimsirul vesnic verde - (merisor turcesc), scumpia - ("copacul-peruca"), catalpa - ("copacul de tigara"), paulonia -("copacul lui Adam"). Vorbind despre plantele exotice ale Transcarpatiei, trebuie sa amintim despre copacul din indepartata China - magnolia (copacul de castraveti). In regiune cresc mai multe specii: magnolia trandafirie Sulanja, magnolia alba Cobus si magnolia violeta Lenne. Stiinta a demonstrat, ca temperatura interioara a florii de magnoilie este mai ridicata decat cea exterioara. Incercati si co III. Fauna in MUNTII CARPATI

Fauna Carpatilor Romanesti este si ea deosebit de bogata si diversificata. Insectele numara specii variate, prezente pretutindeni. Pe infloritele pajisti alpine atrag atentia numerosi fluturi si variate specii de gandaci. In raurile limpezi de munte traiesc pastravul si lipanul. In gropile adanci si umede din padurile de fag poate fi intalnita, ocazional, salamandra. In padurile de foioase traieste sarpele Aesculap, iar pe coastele insorite pot fi vazute viperele-cu-cruce. Soparlele traiesc din zona de padure pana in zona alpina.

Etajele de vegetatie influenteaza distributia spatiala a speciilor de animale, Padurea oferind ocrotire, siguranta si suficienta hrana. In padurea de fag traiesc cca 100 de specii de pasari, in padurea de molid aproximativ alte 40, iar in arealul superior, inca vreo 13 specii. In padurea de fag intalnim pitigoiul, ciocanitoarea-de-munte, buha si altele. Pasarile al caror habitat se afla mai sus de limita padurilor sunt: fluierarul, ciocarlia-urecheata, fasa-de-apa, scortarelul si vulturul de stanca. Dintre marile pasari rapitoare, zaganul a pierit inca din anii 1930, ier vulturul-calugar si vulturul-solitar au devenit musafiri foarte rari.

Majoritatea mamiferelor care traiesc in Carpatii Romanesti sunt locuitori ai padurilor, intre acestea fiind: cerbul carpatin, ursul brun, rasul, jderul, bursucul, vulpea etc. Regiunile stancoase constituie imparatia caprelor negre, unde traieste si salamandra de munte (Triturus alpestris)

despre plantele exotice ale Transcarpatiei, trebuie sa amintim despre copacul din indepartata China - magnolia (copacul de castraveti). In regiune cresc mai multe specii: magnolia trandafirie Sulanja, magnolia alba Cobus si magnolia violeta Lenne. Stiinta a demonstrat, ca temperatura interioara a florii de magnoilie este mai ridicata decat cea exterioara. Incercati si convingeti-va singuri, apropiind mana de floarea magnoliei.

nscarpatia se numar pana toa IV. Clima in MUNTII CARPATI

Subcarpatii dintre Motru si Bistrita Valcii au un climat de dealuri, influentat de altitudine si pozitia in sudul Carpatilor Meridionali (de unde un caracter de 'adapost', pe ansamblu);

- intensa umanizare a Subcarpatilor Olteniei a fost favorizata si de clima blanda, ca si de adapostul format de bariera naturala a muntilor Parangului,Valcanului si Capatanii din nord;

- climatul bland se explica si prin predominarea circulatiei maselor de aer sudice, sud-vestice si vestice care determina cotraste termice in anotimpul rece mult mai mici decit in estul tarii si un calm atmosferic care depaseste 50% din timp;

- influenta acestor mase de aer est mai puternic resimtita in ulucul depresionar (mai ales in partea vestica) atat in ceea ce priveste regimul termic cat si abundenta precipitatiilor;

- temperatura medie anuala inregistreaza in vest la Baia de Arama 9.2C, creste la Targu Jiu la 10.2C, iar in est la Novaci coboara din nou la 9.3C;

- iarna temperaturile sunt mai ridicate in vestul ulucului depresionar cu 0.3C in (luna ianuarie) iar vara mai coborate cu 1.1C (in luna august ), decat in estul acestuia;

- precipitatiile medii anuale sunt mai abundente la Tismana 925 m decat la Novaci 863 m si decat in sudul subcarpatilor;

- din distributia sezoniera se observa aparitia celui de-al doile maxim de precipitatie de toamna (in lunile octombrie si noiembrie), mai bine evidentiat la Tismana decat la Novaci;

- regimul climatic este influentat si de factorii geografici locali;

- suprafetele calcaroase de la poalele muntilor Valcan avand un albedou mare determina cresterea temperaturii in acest spatiu mai ales vara;

- datorita acestui fapt cat si adapostului, vaile transversale pe directia maselor de aer rece din est au un topoclimat favorabil indeosebi pe versantii adapostiti a unei vegetatii termofile din castan dulce mai raspandit la Tismana, Pocruia, Isvarna, liliac salbatic iasomie, mosdrean, vita de vie salbatica;

- depresiunile intracolinare au un regim climatic cu un caracter usor excesiv evidentiat prin temperaturi medii anuale ceva mai ridicate 10.2C la Targu Jiu prin veri mai calde (in iulie A- august, depasind 20C ) si prin ierni cu minime mai pronuntate (datorate inversiunilor de temperatura);

- iarna in unele zile temperatura in depresiune este mai coborata decat pe dealuri sau la munte si se inregistreaza oscilatii mari in decurs de 24 ore;

- inversiunea de temperatura favorizeaza aparitia timpurie a inghetului la Targu Jiu A- 20 septembrie si disparitia lui tarzie la 20 mai ;

- in depresiunea subcarpatica anual cad in jur de 750 m precipitatii cantitate inferioara ce o inregistreaza atat la Tismana cat si la Novaci;

- regimul eolian cuprinde vanturile circulatiei generale (Vanturile de Vest) si fenomene de foehn (Vantu Mare);

- datorita calmului atmosferic peste 70% din vanturile care bat in Targu Jiu si circa 50% din cele inregistrate pe dealuri nu depasesc un metru pe secunda;

- diferentieri climatice - pe fondul climatului de dealuri exista un etaj de dealuri inalte (la peste 500 m) si de dealuri joase (sub 500 m), in depresiuni;

- depresiunile submontane din partea de vest au un climat specific. Pe ansamblu este un climat de tranzitie intre climatul cu influente submediteraniene (spre Podisul Mehedinti) si climatul de ariditate (din est).

lV. Hidrografia in MUNTII CARPATIimba cu altele. Se pare, ca Carpatii, pur si simplu, se dizolva in inflorirea furtunoasa a arborilor si arbustilor. Acestea sunt plante originale, ca tufe de forsitie aurie si verzuie, florile trandafirii ale gutuiului japonez si ale marului lui Nedzvetschii, florile rosii-sangerii ale marului de Florida si albe - de mar chinezesctiMures: Afluent al Tisei. Muresul este al II-lea rau ca lungime din Romania,dupa Dunare. Are 803 km, din care 761 km se afla pe teritoriul Romaniei.    Izvoraste din Muntii Hasmas (Carpatii Orientali), trece prin depresiunea Giurgeu, traverseaza Muntii Caliman si Gurghiu (prin defileul Toplita-Deda, lung de 50 de km), strabate partea centrala a Podisului Transilvaniei (trecand prin orasele, Reghin, Targu-Mures, Iernut, Aiud), intra in Campia Aradului, trece prin municipiul Arad si, la vest de orasul Nadlac, defineste granita intre Romania si Ungaria pe 31 de km, dupa care intra in Ungaria si se varsa in Tisa. In Antichitate era numit "Maris" sau "Marisia".

Olt: Este un afluent al Dunarii, avand o lungime de 615 km. Izvoraste din Muntii Hasmas si traverseaza partea de sud-est a Transilvaniei. Apoi traverseaza Carpatii Meridionali prin defileul Turnu Rosu si traverseaza Campia Romana, formand limita intre Muntenia si Oltenia. In vecinatatea Oltului sunt asezate orasele (municipiile) Miercurea Ciuc, Sfantu-Gheorghe, Fagaras, Ramnicu Valcea si Slatina. Tronsonul de la Fagaras la Dunare a fost amenajat printr-un lant de centrale hidroelectrice

Prut: Lung de 953 km, izvoraste din Carpatii Padurosi ai Ucrainei, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe directia sud-est. Se varsa in Dunare langa Reni, la est de orasul Galati. Formeaza granita intre Romania si Republica Moldova. In perioada interbelica raul era navigabil pana la Ungheni, insa in perioada comunista navigatia pe rau a fost treptat abandonata, senalul nemaifiind intretinut decat pe partea Republicii Moldova pana la Leova. Are insa un debit mic (de peste 2 ori si jumatate mai mic decat Siretul). Principalul afluent pe partea dreapta este Jijia cu afluentii Bahlui si Baseu. Pe Prut exista amenajari hidroenergetice (la Stanca-Costesti) realizate impreuna cu URSS.

Siret: Izvoraste in Carpatii de nord, pe teritoriul Ucrainei de azi, in Bucovina de Nord. Parcurge 706 km si se varsa in Dunare, langa Galati. Dintre afluentii Dunarii pe teritoriul Romaniei, are cel mai mare bazin hidrografic din tara, fiind raul intern cu cel mai mare debit de pe teritoriul Romaniei (un debit mediu multianual de peste 225 mc/s la varsare). Principalii afluenti ai Siretului sunt: pe partea dreapta Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Putna si Buzau, iar pe partea stanga, Barlad. Pe cursul sau, au fost realizate in perioada comunista mai multe baraje si lacuri de acumulare, reducand, nu eliminand, pericolul de inundatii (cele mai recente au fost in anul 2005). Principalele orase de pe sau din apropierea cursului sau sunt: Siret, Pascani, Roman, Bacau, Adjud si Galati. Cu toata densitatea mare a retelei hidrografice, din punctul de vedere al resurselor generate pe teritoriul propriu Romania este una din tarile cele de apa pe kilometru patrat din Europa. Toate aceste rauri traverseaza CARPATII.

gasii, cimsirul vesnic verde - (merisor turcesc), scumpia - ("copacul-peruca"), catalpa - ("copacul de tiga VI. Zone protejate in MUNTII CARPATIorbind despre plantele exotice ale Transcarpatiei, trebuie sa amintim despre copacul din indepartata China - magnolia (copacul de castrave

ul Aval de Lacul Rosu puteti vedea Cheile Bicazului,serveste ca un pasaj intre Transilvania si Moldova. Aceasta este de 8 km lungime pana cand ajunge la numit satul Bicazul Ardelean. Cheile Bicazului face parte din Parcul National "Cheile Bicazului", care include de fapt urmatoarele zone protejate: Lacu Rosu, Cheile Bicazului si Hasmasul Mare Munte.

Drumul din Cheile Bicazului este format din serpentine ametitoare. Peretii de calcar ai stancilor ascund pesteri (precum Pestera Neagra si Pestera Cascada) cat si avene ( Licas, Avenul cu trei intrari).
Pe parcursul serpentinelor din Chei exista mici magazine cu suveniruri, produse lucrate de artizanii romani si de cei maghiari din zona.Cheile Bicazului cu o lungime de aproximativ 6 km fac legatura dintre Moldova si Transilvania,dacand parte cu succesc din Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas.

anj Lacu Rosu este un lac de baraj natural de stocare si este situat la poalele Muntilor Hasmasul Mare, undeva in apropierea orasului Gheorgheni. Acesta este cel mai mare lac de munte natural in Romania, numele acestuia provenind de laaluviuni roscate (oxizi de fier si hidroxizi de fier) care s-au depus in lac Imprejurimile lacului prezinta o foarte bogata fauna si flora. Paduri de conifere sunt amestecate cu nuci si paduri de salcie de munte. Ce este de flora in cauza, se poate vedea alb pini, sicomor artar si plop copaci. Animalele care traiesc in zona sunt urmatoarele: capra neagra, lupi, mistreti tocmai de aceea si acest lac reprezinta o zona rezervata din Muntii Carpatinolia alba Cobus si magnolia violeta Lenne. Stiinta a demonstrat, ca temperatura interioara a florii de magnoilie este mai ridicata decat cea exterioara. Incercati si convingeti-va singuri, apropiind mana de floarea magnoliei.

nRegiunea noastra este renumita nu numai prin speciile locale, dar si prin numeroasa flora exotica. In prezent in Transcarpatia se numara peste 300 specii de plante exotice. De primavara devreme si pana tomVII. Economia in MUNTII CARPATItarzie inflorirea unor plante s

VII.1 ECONOMIA

e schimba cu altele. Se pare, ca Carpatii, pur si simplu, se dizolva in inflorirea furtunoasa a arborilor si arbustilor. Acestea sunt plante originale, ca tufe de forsitie aurie si verzuie, florile trandafir Economia Carpatilor are un caracter compensator in raport cu podisurile si campiile. In decursul istoriei, Carpatii nu au reprezentat niciodata granita politica si economica reala, ce au constituit acel liant care a pastrat nestirbite ocupatiile, legaturile comerciale, limba, cultura, obiceiurile, fondul autohton etno-folcloric, ale caror vetre principale salasluiesc in regiunea de munte si la poalele sale. Nici din punct de vedere administrativ ei nu au constituit limite, fie ca era vorba de tari, voievodate, tinuturi sau judete. Si astazi, din cele 41 de unitati administrative existente, 22 de judete cuprind intre limitele lor regiuni de munte, dar si teritorii complementare-de deal, podis si campie. Depresiunile si vaile carpatice, culmile pe care aveau loc nedeile, 'targurile de doua tari', au constituit arii de regenerare, de revitalizare a vietii spirituale neaose romanesti. Pasurile si trecatorile au functionat, de-a lungul mileniilor, drept axe de convergenta si de dispersie a oamenilor, bunurilor materiale si valorilor spirituale. Depresiunile-care adaposteau micile 'tari', stravechi teritorii romanesti, - au constituit arii de polarizare a vietii economice si a culturii, din care si prin care se realiza umanizarea muntelui din jur. In totalitatea sa, regiunea carpatica a aparat viata patriarhala autohtona in fata instrainarii, a suportat influente ale marilor civilizatii si culturi ale Europei si Asiei, care au adaugat forme noi, dar a pastrat neatins fondul valoric autohton.

Din punct de vedere social-economic, muntele a exercitat o puternica influenta asupra fortei de munca si economiei din Subcarpati, Dealurile Banato-Crisene, Depresiunea Transilvanei. In acelasi timp, dealurile, podisurile si campiile au conferit Carpatilor caracterul unei zone de complexe conexiuni geografice.

Potentialul economic natural se caracterizeaza printr-o varietate de resurse a caror valorificare a aparut si s-a dezvoltat in acelasi timp cu umanizarea muntelui si cu evolutia social-economica a populatiei, component dinamic al mediului geografic, in conditiile unei societati umane superior organizate.

Regiunea muntoasa a romanilor, cu valorile sale naturale si economice, a contribuit din cele mai vechi timpuri, la aparitia si dezvoltarea unei culturi materiale si spirituale alcatuite din elemente de mare insemnatate. Poporul roman, care face parte din etniile Europei mijlocii si-au faurit o cultura populara, datorita taranimii care poarta, in totalitatea sa, amprenta continuitatii si unitatii sale in timp si spatiu. Autohtonia si continuitatea romanilor poate fi descifrata cu usurinta in ocupatii, in port, in arhitectura taraneasca, in obiceiuri si in folclor.

i Activitatile economice traditionale:mineritul, exploatarea forestiera si prelucrarea lemnului, cresterea animalelor si, in depresiuni, cultura unor plante-au fost modernizate, in cea mai mare parte, si li s-au adaugat industria prelucratoare si economia turismului. i ale gutuiului japonez si ale marului lui Nedzvetschii, florile Industria mica constituie activitatea cu cele mai vechi traditii, iar profilul acesteia prezinta o structura complexa axata in special pe prelucrarea lemnului, alaturi de care se evidentiaza industria textila, pielaria, ceramica, articolele de artizanat si produse alimentare cu specific local. In general, se constata o crestere a rolului industriei in economia Carpatilor Romanesti, in dinamica peisajului si, mai ales, in procesul de urbanizare si de valorificare complexa a potentialului natural.

Potentialul turistic situeaza Carpatii pe unul din primele locuri in cadrul economiei turismului din Romania. Analiza fondului turistic, natural si antropic, dotarilor tehnico-edilitare, infrastructurii si fluxului turistic arata ca pe acest teritoriu exista arii de interes national-ca de exemplu Valea Prahovei-Muntii Bucegi-Culoarul Rucar-Bran, Muntii Fagaras, Retezat, Ceahlau, Rarau, Defileul Dunarii, Muntii Bihor (cu centrul la Stana de Vale), Depresiunea Dornelor etc.-si arii de interes international, Obcinele Bucovinei, care se impun prin marea valoare a fondului cultural cu elemente de arta unice in lume, si Valea Cernei, a carei valoare este cunoscuta inca din antichitate, datorita izvoarelor minerale termele (Baile Herculane).

Marea bogatie si varietate a fondului turistic, amplificarea si modernizarea dotarilor tehnico-edilitare si infrastructurii situeaza Carpatii Romanesti pe un lor important in ierarhia muntilor din Europa, cu atat mai mult, cu cat ei au altitudini mijlocii si pot fi strabatuti cu usurinta in toate directiile rosii-sangerii ale marului de Florida si albe - de mar chinezesc, butoanele albe si rosii ale castanilor infloriti. Si inca chiparosul, pinul himalaez, dulgasii, cimsirul vesnic verde - (merisor turcesc), scumpia - ("copacul-peruca"), catalpa - ("copacul de tigara"), paulonia -("copacul lui Adam"). Vorbind despre plantele exotice ale Transcarpatiei, trebuie sa amintim despre copacul din indepartata China - magnolia (copacul de castraveti). In regiune cresc mai multe s VII.2 uPopulatia si asezarile P

Populatia Carpatilor formeaza o parte componenta a mediului geografic romanesc, distincta atat in succesiunea timpului, cat si in repartitia spatiala, ca produs si totodata ca factor activ de transformare a peisajului geografic. Pe baza cunoasterii particularitatilor geografice ale distributiei populatiei se poate diferentia peisajul umanizat de cel natural, ca o realizare milenara a omului.
Originea si evolutia populatiei carpatice se inscrie si se integreaza intru totul in ansamblul populatiei teritoriului Romaniei
Elementul cel mai important in evolutia fazelor umanizarii, a proceselor de populare a Carpatilor Romanesti, il constituie faptul ca acest teritoriu s-a inscris ca parte integranta, inseparabila, de la inceput, in cadrul vetrei genetice a geto-dacilor.
Carpatii Romanesti au contribuit, de asemenea, la pastrarea Romanitatii orientale, ei fiind ocoliti, in general, de populatiile migratoare. Ei au constituit un factor de cimentare si de omogenizare etnicolingvistica si culturala a daco-romanilor.
Carpatii au prezentat in decursul istoriei o importanta majora, exercitand influente care au definit civilizatia materiala si spirituala a poporului roman, incat statul, pe langa trasaturile dunarene si pontice, este, in acelasi timp, si carpatic.
Muntii, in ansamblul lor, nu ofera peste tot posibilitati egale sau potentiale similare de asezare, circulatie, pentru activitati economice pe seama resurselor locale. Astfel, specifica este alternanta de convergente, dispersii si discontinuitati in privinta conditiilor de locuire si de circulatie, de activitati economice, generand, pe alocuri, deosebiri sau asemanari, datorita unor influente care in anumite puncte si areale inscriu diferente de ritm, varietate si volum, creand, uneori, chiar confluente antropice.
Carpatii, an genere, nu au respins, ci au atras populatia. Din cele aproape 50 de milioane de oameni care locuiesc si muncesc in muntii Europei, poporului roman ii revine o pondere insemnata in vatra sa carpatica, in care fiinteaza si astazi circa 2500 de asezari rurale si 64 de orase, dintre care unele de o deosebita insemnatate economica si culturala, ca Brasov, Petrosani, Hunedoara, Resita, Vatra Dornei etc.
Repartitia populatiei din aria carpatica pe etaje de altitudine, a inregistrat un fenomen de pendulare intre fundul vailor largi si al depresiunilor, pe de o parte, si rama muntoasa impadurita, pe de alta parte, fenomen determinat de o serie de factori social-politici si economico-geografic. ul mediu, iar aparitia lor este legata de asa feudali ca Pereni, Senbornii, Dovgai, Drugheti. Ei au contribuit la aparitia si dezvoltarea parcurilor, aducand din toate colturile lumii, plante exotice pentru regiunea noastra. Dovada este faptul, ca in anul 1701 pe langa cetate la Ujgorod existau 5 parcuri: Cvitcovai - (de flori), Zvirinai - (de animale), Lugovai - (de lunca), Juravlinai - (de cocori) si Golubinai (de porumbei). In Mijgiria, Irsava, Stujita, Plavia pana in prezent cresc stejari seculari, iar la Ujgorod - platan de 500 de ani si frasin de 300 de ani.

Regiunea noastra este renumita nu numai prin speciile locale, dar si prin numeroasa flora ex ot VIII. Turismul in MUNTII CARPATIp

VIII. 1 Obiective turistice

r Croindu-si drumul prin inima Romaniei, Muntii Carpati au ramas unul din ultimele locuri ramase nealterate din toata Europa. Alaturi de Dunare si Marea Neagra constituie elementul geografic fundamental pentru definirea teritoriala a statului roman.

Privelistile alpine incredibile, dar si frumusetea incredibila a unui taram al carui timp parea se opri - ciobanii isi mana oile, caii la carute alearga incet, iar asezarile medievale isi retin traditiile si obiceiurile - fac din Carpatii romanesti un muzeu deschis spectaculos, ocupand deasemenea o pozitie aparte in circuitul turistic al tarii prin peisajele deosebit de impresionante vai glaciare, regiuni calcaroase, forme unice si neregulate ale stancilor.

Lacu Rosu este cel mai mare lac natural montan din Romania, situat la poalele Muntilor Hasmasu Mare in Carpatii Orientali.

Ramura de est a Carpatilor, Carpatii Orientali se remarca prin multimea de trecatori naturale precum Brotocea, Prislop, Bicaz, Gutai, Oituz care fac ca circulatia sa se desfasoare in conditii normale pe de o parte si de alta a lantului carpatic.

Lacul Rosu si Cheile Bicazului sunt fenomene de o unica frumusete in zona. Cheile Bicazului fac parte din Parcul National Cheile Bicazului - Hasmas care are ca arii protejate: Lacu Rosu, Cheile Bicazului, Hasmasul Mare.

Poarta de intrare in Cetatile Ponorului (Muntii Apuseni) are 74 m inaltime.

O alta ramura a Carpatilor situata la limita dintre Defileul Dunarii si Valea Somesului, Carpatii Occidentali se caracterizeaza prin diversitatea fenomenelor carstice unde pesteri precum Ursilor Scarisoara si Vantului reprezinta adevarate monumente ale naturii.

In partea de nord a muntilor Bihor se afla Cetatile Ponorului, cea mai spendida si impunatoare formatiune carstica din Romania fiind declarata rezervatie naturala inca din 1952, obtinand apoi statutul de monument al naturii.

Transfagarasanul (Muntii Fagaras) este cea mai celebra sosea a Romaniei fiind drumul care ajunge o altitudine de 2042 de metri, cu diferente de nivel si numeroase serpentine.

Zona cea mai spectaculoasa a Carpatilor o constituie Carpatii Meridionali. Supranumiti si Alpii Romanesti ating cele mai mari altitudini in Muntii Fagaras ( Vf. Moldoveanul 2544 m) ce ofera privelisti superbe si drumetii intr-un peisaj mirifc. Soseaua Transfagarasan, cel mai spectaculos drum al Romaniei, trece muntii, legand Transilvania de Muntenia. Cele mai importante puncte de atractie turistica in zona sunt Lacul si Barajul Vidraru, care este unul dintre cele mai mari din Europa, apoi Cetatea Poienari (construita pe vremea lui Vlad Tepes), Lacul glaciar Balea si Cascada Balea

Parcul National Retezat - Carpatii Meridionali.

Tot in Carpatii Meridionali in Muntii Retezat se afla Parcul National Retezat care are statut de arie naturala protejata de interes national si international iar din 1979 este cunoscut ca Rezervatie a Biosferei. Cu aproximativ 80 de lacuri, dintre care 58 permanente, Masivul Retezat detine aproape 40 la suta dintre lacurile glaciare de pe teritoriul Romaniei. Lacurile, alimentate de zapada topita a crestelor, ofera privelisti de vis.
Parcul National Retezat a intrat in cursa demarata de Fundatia New 7 Wonders pentru a fi alese cele sapte minuni naturale ale lumii.

Muntii Bucegi - Statiunea Sinaia (cota 1400-2000).

Muntii Bucegi ofera cateva dintre cele mai frumoase excursii din Romania. Creasta cea mai inalta propune vederi panoramice, pajisti cu flori salbatice si numeroase carari si atractii turistice.

In apropiere, Valea Prahovei este un minunat obiectiv turistic, cu statiuni cunoscute precum Sinaia, Busteni, Predeal si Poiana Brasov. Castelul Peles din Sinaia ramane unul din castelele europene cel mai bine pastrate, fiind resedinta de vara a primului rege al Romaniei, Carol I de Hohenzollern.

Muntii Bucegi.

Poiana Brasov - Vedere din telecabina.

Muntii Bucegi - Babele.

ezent in Transcarpat VIII.2 Oferte turistice in MUNTII CARPATI

z simuntii ale marului lui Nedzvetschii, florile rosii-sangerii ale marului de Florida si albe - de mar chinezesc, butoanele albe si rosii ale castanilor infloriti. Si inca chiparosul, pinul himalaez, dulgasii, cimsirul vesnic verde - (merisor turcesc), scumpia - ("copacul-peruca"), catalpa - ("copacul de tiara"), paulonia -("copacul lui Adam"). Vorbind despre plantele exotice ale Transcarpatiei, trebuie sa amintim despre copacul din indepartata China - magnolia (copacul de castravetr Statiune de odihna de importanta nationala, accesibila in toate anotimpurile Predealul este un cunoscut centru al sporturilor de iarna. Stratul de zapada dureaza peste 100 de zile anual. Aerul curat, fara praf si alti agenti alergici, bogat in ozon si radiatii ultraviolete, atmosfera ionizata si presiunea relativ scazuta a aerului sunt principalii factori de cura recomandati pe care ii puteti gasi aici.
Situare: la aproximativ 200 m de posta, pe drumul catre Cioplea.
Dotari camere: camere duble: baie cu dus, tv, telefon;garsoniere:Tv,cabru,frigider,baie,telefon
Servicii masa: se acorda in restaurantul propriu in sistem bonuri valorice.
Tratament: baza de tratament amenajata pentru tratarea afectiunilor neurovegetative, endocrine, anemie si nevroza astenica.
Factori turistici: partiile de schi din Predeal; drumetii montane (masivul Piatra Mare, masivul Postavaru, Muntii Bucegi, Cascada Tamina, Canionul Sapte Scari).
Tarife (01.10.2008 - 30.06.2009) si (16.09.2009 - 30.09.2009):
Cazare cam dubla * - 44 lei/loc/zi
Cazare cam dubla** - 46 lei/loc/zi
Cazare garsoniera - 92 lei/zi
Pensiune completa -BONURI VALORICE - 50 lei/loc/zi
Tratament- 2 proceduri - 20 lei/loc/zi
Tarife (01.07.2009 - 31.08.2009):
Cazare cam dubla * - 53 lei/loc/zi
Cazare cam dubla** - 55 lei/loc/zi
Cazare garsoniera - 120 lei/zi
Pensiune completa -BONURI VALORICE - 65 lei/loc/zi
Tratament- 2 proceduri - 20 lei/loc/zi
Tarife (01.09.2009 - 15.09.2009):
Cazare cam dubla * - 47 lei/loc/zi
Cazare cam dubla** - 50 lei/loc/zi
Cazare garsoniera - 110 lei/zi
Pensiune completa -BONURI VALORICE - 60 lei/loc/zi
Tratament- 2 proceduri - 20 lei/loc/zi

egiune cresc mai multe specii: magnolia trandafirie Sulanja, magnolia alba Cobus si magnolia violeta Lenne. Stiinta a demonstrat, ca temperatura interioara a florii de magnoilie este mai ridicata decat cea exterioara. Incercati si convingeti-va singuri, apropiind mana de floarea magni In Transcarpatia exista numeroase parcuri-monumente istorice. Ele sunt amplasate, in parte, in asa lo

Bibliografie

curi ca: V.Bereznai - parcul din sec. XIX, Ujgorod- parcul Laudon, parcul Podzamcovai - (de sub cetate), la Mucacevo - parcul care numara 140 de arbori si arbusti exotici, Vinogradovo - parcul Pereni, in Carpati - parcul Senborn, Bustino parcul din sec. XVII, Nevitche - parcul Vagner (cetate), V.Lazi - parcul Ploteni, Certej - parcul din 1848.

Incontestabil, ca parcuri amenajate in Transcarpatia a existat inca din evul mediu, iar aparitia lor este legata de asa feudali ca Pereni, Senbornii, Dovgai, Drugheti. Ei au contribuit la aparitia si dezvoltarea parcurilor, aducand din ANEXE

Art. 1

Programul anual de dezvoltare a produselor turistice urmareste sustinerea turismului intern in vederea imbunatatirii circulatiei turistice in paralel cu conservarea patrimoniului natural si cultural.

Art. 2

Programul anual de dezvoltare a produselor turistice urmareste realizarea urmatoarelor obiective si activitati:

a)constituirea de parteneriate pentru elaborarea cadrului strategic de urbanism la nivel national pentru dezvoltarea turismului, incluzand crearea unui sistem institutionalizat de colaborare intre specialistii din turism si urbanism, participarea la aprobarea si promovarea Planului de amenajare a teritoriului national - sectiunea a VIII-a, zone cu resurse turistice, in randul specialistilor si al autoritatilor publice locale, si metodologiei pentru analiza potentialului turistic al teritoriului

b)imbunatatirea calitatii programelor de formare profesionala a personalului pentru sectorul turism, hoteluri si restaurante, prin:

- organizarea de seminarii, pentru dezvoltarea competentelor profesionale ale angajatilor din statiunile balneare, statiunile montane (in vederea organizarii Festivalului Olimpic European si a altor evenimente internationale) si din centrele de informare turistica;

- editarea unor brosuri in vederea diseminarii informatiilor necesare desfasurarii cu eficacitate si eficienta a activitatilor, de catre angajatii care lucreaza in centrele de informare turistica din Romania;

- organizarea unui concurs de proiecte cu tema 'Formatori de excelenta', - implementarea unui sistem national de evaluare si dezvoltare a personalului si a abilitatilor manageriale ale personalului din unitatile de turism;

- verificarea si actualizarea legislatiei din domeniu. c)imbunatatirea calitatii serviciilor turistice din Romania prin:

- realizarea si implementarea unui model de bune practici in vederea imbunatatirii calitatii serviciilor hoteliere;

- introducerea unor specializari pentru domeniul hotelier,