CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
Transporturi | Turism | Zootehnie |
Ghidul Drumetiilor Montane - Avalanse
Motto :'Principala calitate necesara unui alpinist pe timp de iarna este sa
stie sa citeasca zapada !'
Toma Boerescu
Tipuri de avalanse
Am analizat in
capitolul anterior trei grupe de factori naturali care contribuie la
declansarea avalansei : relieful, zapada si conditiile
meteo. Calitatea zapezii este cea mai importanta. De ea depind caracteristicile avalansei.
Fiecare ninsoare aseaza un nou strat de zapada peste
cel (cele) mai vechi. Vedem ca ninge mult sau putin, cu fulgi mari sau mici, ca zapada e mai 'uda' sau mai
'uscata' etc.
Felul zapezii variaza: in acelasi loc, de la o ora la alta,
adesea chiar in timpul aceleasi ninsori. In revista N&A
nr. 95 sunt date si explicate 20 din cele 108 (!!) denumiri diferite pe care le
au eschimosii pentru zapada si straturile de zapada !
Variatiile direct observabile (macroscopice) sunt reflectarea
diferentelor microscopice. Chiar unde zapada ne pare uniforma pot fi
diferente microscopice notabile.
De aceea, zapada e in realitate neuniforma. Nu doar de
la o zona la alta, ci chiar in acelasi loc: de la sol
spre suprafata exista de regula un o succesiune de straturi de zapada relativ
distincte, cu caracteristici diferite. Si se comporta
diferit; uneori ca o masa vascoasa, plastica, ca atare se poate deforma, tasa,
deplasa. Alteori e mai 'dura',e
casanta, putandu-se asadar rupe, crapa, fractura, 'sparge'.
Cand diferentele sunt semnificative, ele prezinta o mare
importanta in declansarea avalanselor, dar sunt totodata sesizabile fara
instrumente speciale, de catre orice montaniard instruit si experimentat.
De fapt, chiar in interiorul aceluiasi strat sunt diferente.
In functie de adancime, exista diferente de presiune, de temperatura,
structura, etc. Dar acest lucru prezinta putina importanta
practica pentru noi, astfel ca putem utiliza modelul succesiunii de straturi
paralele suprapuse, limita dintre ele fiind cate o interfata de mare
importanta. Este insa important sa retinem ca
zapada sufera si o continua transformare in timp, mai rapida sau mai lenta, in
functie de mai multi factori. Fara a intra in detalii,
mentionam ca se distinge o 'metamorfoza constructiva' si o
'metamorfoza destructiva' a cristalelor de zapada. Compresia,
topirea, inghetarea, sublimarea si desublimarea produc transformari specifice
complexe.
Pe tema zapezii s-a dezvoltat o intreaga stiinta si exista
institute de cercetari specializate strict pe acest domeniu.
Daca studiul aprofundat ramane rezervat specialistilor, cunoasterea - in mare -
a diferitelor tipuri de avalanse este utila oricarui om ce abordeaza muntele pe
timp de iarna: fiecare tip de avalansa, avand caracteristicile sale, implica un
anumit mod de evitare a ei si de salvare din ea.
Cea mai utila clasificare a avalanselor se bazeaza tocmai pe tipul de zapada
care o produce. Asa cum am aratat, exista multi factori si
multe variabile, implicand existenta unui larg spectru de feluri de zapada.
In practica insa, din punct de vedere al avalanselor, le putem grupa in cateva
tipuri mari.
Francezul Xavier Maniguet, in cartea amintita la inceput, da la pag 375
urmatoarea clasificare/tipuri de avalanse:
1. Avalanse cu
zapada uscata (cu trei subtipuri, in ordine crescanda a densitatii zapezii) :
1.1 Avalansa pudroasa (cu nor)
1.2 Avalansa granuloasa (fara nor )
1.3 Avalansa cu placi de vant
2. Avalanse cu zapada umeda (cu trei subtipuri, in ordine crescanda a umiditatii):
2.1 Avalanse cu placi umede
2.2 Avalanse cu bulgari si rulouri
2.3 Avalanse de fuziune
In continuare, le vom aborda pe rand, pe scurt.
1.1. Avalansa cu
zapada pudroasa/prafoasa.
Aceste avalanse se produc cu zapada pudroasa (germ.
'Pulverschnee', fr. 'neige poudreuse', en: 'powder,
featherlike snow'). In literatura noastra, pana nu de mult a fost folosit
termenul gresit: 'prafuita' dar adesea era
utilizat si termenul german 'pulver'.
Acest tip de avalanse se produc dupa ninsori abundente cazute
pe timp friguros. Ele se declanseaza spontan, la orice ora din zi sau
din noapte, nefiind legate de temperatura si neimplicand o modificare
calitativa a stratului de zapada. Desigur, pot fi si
provocate de toate cauzele exterioare, amintite in capitolul precedent.
O avalansa cu
zapada 'pulver' are doua componente distincte :
- avalansa propriu-zisa- 'nucleul' ei care e mai solid; este masa de
zapada care aluneca pe panta. Sau mai corect spus 'zboara' paralel cu
panta, atingand viteze de 200-300 km/h !!
- norul ei, care e mai mult gazos: mult aer si putin 'praf de
zapada'.
'Norul' este format din microcristale de gheata, aerosoli (engl:
'airborne . El insoteste avalansa
propriu-zisa si este in sine foarte periculos, dupa
cum vom vedea.
Zapada fiind foarte usoara si fragila, 'zboara', pe o 'perna de
aer Deci ea nu se insinueaza ca un ic intre stratul existent si straturile de aer ca la
tipul urmator, ci navaleste la vale ca un talaz imens, izbind 'cu
fruntea' ca un berbec straturile de aer imobile. De aceea, aceste avalanse
sunt insotite de un zgomot 'ca un tunet' iar frontul lor si norul
antrenat creaza 'efectul de suflu De fapt, suflul e o veritabila unda de soc care, prin presiunea
imensa, provoaca distrugeri impresionante in zona. (nu
masele de zapada in mod direct !). Asupra oamenilor intalniti, suflul avalansei
poate produce barotraume, ce pot merge uneori pana la 'explozia' plamanilor !
'Norul' avalansei cu zapada pudroasa poate fi ucigas chiar si cand
avalansa e foarte mica si efectul de suflu e prea slab ca sa produca leziuni
mecanice prin presiunea sa -barotraume - daca victima are caile respiratorii
neprotejate (vom reveni).Caci victima poate inspira acele microcristale de
gheata (sau 'norul' intra involuntar in plamani, din cauza
presiunii). Moartea victimei survine prin doua mecanisme - unul reflex, ce
produce o blocare involuntara prelungita a miscarilor respiratorii ( apnee prin bronhospasm ) si celalalt analog inecului.
1.2. Avalanse cu
zapada granuloasa
Aceste avalanse se produc cu zapada formata din particule de 2-5 mm, ( fr: gobelet, engl: 'cup cristal'), deci nu din
fulgi cu forme arborescente. Microgranulele pot fi cristale poliedrice, cu
forme regulate, sau structuri amorfe elipsoidale. Acest tip de zapada poate fi proaspat ninsa ('mazariche'
foarte fina) sau poate fi zapada mai veche, a carei structura s-a modificat
(fenomen frecvent si la suprafata zapezii, prin proces de metamorfoza
constructiva).
Si acest tip de avalanse se declanseaza spontan, oricand, dar
pot fi si provocate. O astfel de avalansa, cu zapada proaspata si in
cantitate mare, a fost cea cu 23 de victime la Balea in 17 aprilie
Avalansele cu zapada granuloasa se comporta ca un
covor rulant. Zapada curge pe panta. Particulele de
zapada fiind mai grele, nu se formeaza nor ! Avalansa
curge lipita de panta, intra ca un ic sub straturile
de aer imobil si prin urmare 'tunetul' lipseste. E o avalansa
silentioasa si fara suflu !
Cei ingropati de ea, daca nu e o avalansa imensa, au sanse mai mari de supravietuire, deoarece ea, spre deosebire de
celelalte tipuri, in final se taseaza mai putin, mai lent. Salvatorii de la
Balea au facut munca de Sisif; zapada degajata cu lopetile, curgea, se prabusea
inapoi in transeele create pentru a ajunge la victime.
1.3. Avalansele cu
placi ' de vant'. (Fr.
'plaque a neige' respectiv 'plaque a vent'; germ.
'Schneebrett' respectiv 'Windbrett, engl: 'wind
slab').
Acest tip de avalansa se numeste pe scurt 'avalansa cu placi de
zapada' sau 'cu placi de vant', dar de fapt sunt 'cu placi
de zapada produse de vant'. . Din traducerea termenului german s-a preluat
si la noi expresia de 'avalansa tip scandura' (germ. Brett =
scandura).
Acestea sunt mase lenticulare de zapada compacta, tasata, adesea dura, de
dimensiuni diferite ( cat suprafata unei camere sau a
unui apartament, dar pot fi si mai mari). Ele se formeaza de regula sub
actiunea vantului, care, la ninsorile viscolite (cu zapada uscata), determina
depunerea unui strat de zapada inegal, cu acumulari in culoare, valcele si in
partea superioara a celor doi versanti ai crestei, de o parte si de alta a
acesteia, insotind de obicei cornisele. Vantul poate transporta ulterior si
zapada ( uscata) cazuta initial in grosime uniforma
prin ninsori linistite, fara vant.
Una din placi se depune in zona batuta de vant ('in
vant') si se taseaza mai rapid, sub bataia acestuia ('zapada
tencuita'). Cealalta placa 'sub vant' este
plasata in zona adapostita de vant ('zapada suflata') sub cornisa
(care prin rupere, prabusire poate declansa avalansa, rupand placa de sub ea).
Placile au de obicei o anumita duritate, dar sunt extrem de fragile!
1. Directia
vantului dominant
2. Placa 'in vant' = zapada tencuita
3. Placa 'sub vant'= zapada suflata
4. Ruptura probabila
5. Ruptura posibila
6. Traseu indicat
(din 'Technique de l'Alpinisme' de Bernard Amy et col., Arthaud,
1977).
Placi se formeaza si in alte 'adaposturi de vant', de ex. deasupra
convexitatii unei pante pe care vantul a batut de jos
in sus sau pe versantii opusi vantului ai unor creste secundare.
Se formeaza uneori placi mai intinse (dar mai subtiri) si in
alte zone, prin 'imbatranirea' zapezii cu intarirea numai a stratului
superior ('crusta'). Acestea insa nu sunt 'placi de vant dar si ele pot pleca, caci vantul si variatiile de
temperatura nu produc o coeziune suficienta cu stratul de dedesubt. ( Avalansa de la Suru, care l-a omorat pe Gigi Pascu ).
Avalansele
cu placi de zapada sunt cele mai perfide, caci sunt greu de depistat. Dar exista semne care ne avertizeaza ca pot exista:
- urme de avalanse recente pe zone similare cu cea pe care vrem s-o abordam,
- creste care 'fumega',
- 'valuri','brazde',
- fisuri existente in patura de zapada sau care apar in fata schiurilor,
- sunetul produs de prabusirea lamelor de chiciura acoperit de un nou strat de
ninsoare.
- zgomote surde ('vuum') cand se prabusesc
placile in micile goluri formate sub ele, fara sa plece (asta se intampla in
zone plate sau pe pantele putin inclinate). Multi, mai ales schiorii in zapada
intacta ati intalnit asta si va amintiti ce-ati simtit 'in stomac Dar, in zone mai inclinate, cand se produce ruptura
placii de zapada, se aude un zgomot sec si se vede
crapatura produsa, care din fericire uneori e doar un avertisment, nu pleaca
avalansa. Asa a relatat si supravietuitorul avalansei de la Balea in care a
murit Viorel Negoita in 20 dec.2004. La prima abordare
(urcare) a acelei fetze dintre Curmatura Balii si Saua
Paltinul s-a produs doar o fisura. La a doua abordare a zonei (la intoarcere),
s-a produs avalansa. Uni spun ca privind cu atentie, se pot observa diferente
de culoare: placile de vant sunt mai albe (zapada purtata de vant e mai
proaspata decat in rest). E mai sesizabila asta in zonele cu crusta produsa de
inghet-dezghete,caci crusta e mai gri, mai mata,
placile de vant mai albe. Atentie ! De multe ori,
placa e disimulata de un mic strat de zapada ninsa
proaspat si uniform, care am vazut ca ii poate pacali si pe veterani.
Avalansele cu placi au zona de plecare liniara si sunt de obicei 'avalanse
de strat alunecand pe un strat mai vechi.
Fragmentele mai mari de placi aluneca incalecandu-se si de cel emai multe ori
spargandu-se
Pericolul de a fi ingropat intr-o astfel de avalansa e mai mic ca la alte
tipuri (daca sunt pe fete, nu pe valcele), dar exista uneori pericolul de a fi
ranit de ele. Aceasta depinde de grosimea si duritatea placii, de lungimea si
inclinatia pantei (ce determina viteza placii). In
cazuri fericite, alpinistul se deplaseaza cu ele, ca pe un
covor rulant, pana la o zona plata unde se opresc. In tura de revelion 2001 in
Rodnei (descrisa in cap.8 si publicata in rev. Muntii Carpati 31), la coborarea
spre Borsa din Caldarea Buhaescu, s-a rupt/ a plecat placa de pe un culoar pe
care eram obligati sa-l traversam de pe o crestulita ce se terminase
, spre o alta pe care puteam cobori in siguranta pana pe terasa
urmatoare. Pioletii ii infigeam pana in stratul vechi.
Din fericire a plecat la vale, lent, numai zona de sub crapatura/ruptura
produsa de mine, sub forma de placi de marimea unor valize. Dar
uneori aceste avalanse produc traumatisme grave. Cand pleaca o placa
dintr-un culoar, pericolul e mai mare atat prin riscul de traumatisme prin
fragmente de placi sau lovire de stanci, cat si prin pericolul de a fi acoperit
de o avalansa scurta. Si faptul ca cineva a murit intr-o avalansa
'mica' - cum s-a intamplat deseori - nu este
o consolare pentru nimeni.
Majoritatea avalanselor cu placi sunt provocate de oamenii (cu bocanci sau
schiuri) care care rup placa. La ruperea placii se aude un
pocnet scurt si, uneori, am mai spus-o, placa nu porneste, spre norocul celui
in cauza. Am vazut, intr-o tura in Rodnei, un astfel
de norocos care se retragea cu spatele spre noi, ceilalti si cu ochii la fisura
care pornise ca un sarpe de sub bocancii sai. Dar schiorii nu mai au timp sa se retraga. In Retezat, Cuxi a rupt placa din culoarul
respectiv la al treilea viraj. Mihai Sandru, in 23 noiembrie 1997, a
'taiat' 'pe poteca de vara', in Valea Balii, o placa de pe un culoar cum am mai scris.
Intr-o publicatie franceza se afirma ca 'aproape toate
avalansele ucigase [exceptand catastrofele] sunt provocate de schiorii in
cauza' si ca '80% din ele sunt avalanse in placi'.
Intr-un film documentar despre avalanse, difuzat pe Discovery, se spunea ca 99%
din avalansele cu victime umane ( exceptand
catastrofele ) sunt declansate de cei in cauza.
Cine nu stie ca ninsoarea a fost insotita de vant, poate fi pacalit, chiar daca
are experienta, asa cum s-a intamplat cu Misi Szalma
in 22 ianuarie 1974 mai sus de cabana Podragu. Avalansa respectiva l-a pacalit
si pe un ziarist, care a transformat dintr-un condei 'avalansa de tip
scandura' pe care i-a relatat-o un salvamontist sibian intr-o ' avalansa
cu scanduri si busteni'!
2.1.Avalansele umede in placa
Aceste avalanse se numesc in mod curent avalanse cu zapada umeda sau
'avalanse de fund' ( engl: 'full-depth or ground
avalanche', fr: 'avalanche de fond' ) caci intereseaza adesea
tot stratul de zapada, lasand solul dezgolit, antrenand bolovani, vegetatie
etc.
Aceste avalanse sunt corelate cu ridicarea accentuata a temperaturii, cu
'inmuierea' gerului. Zapada e moale, grea, uda si aderenta ei la
'pat' se reduce prin aparitia unei pelicule lichide, cu efect lubrefiant . De aceea se declanseaza mai
ales pe culoare, dar si pe fetze. Si zona de plecare e
punctuala, nu liniara. Traseul lor e cam acelasi, an
de an, la fel si perioadele de declansare. Viteza de curgere
e mult mai lenta (40-100 km/h) si nu produc efecte de suflu. Aceste
avalansee sunt de obicei autodeclansate, 'curgand' la ore fixe, orele
cele mai calde ale zilei si putand face victime intre cei care, in mod
imprudent, se afla in calea lor. Dar pot fi declansate si de
oameni.
Sunt foarte periculoase pentru cei pe care ii antreneaza cu ele si ii acopera,
deoarece zapada lor are densitate mare (poate 'sfarama' cu presiunea
ei pe cel prins in avalansa), iar la oprire se taseaza foarte tare, se
'betoneaza', fiind extrem de greu de a degaja victimele.
Spre deosebire de avalansele cu zapada uscata, care au viteza
foarte mare, cele umede fiind mai lente, lasa celor implicati o anumita sansa
de a scapa din calea lor prin fuga. Prima avalansa
'a mea' a fost de acest tip. Am amintit-o intr-un capitol
anterior si am relatat cum am reusit sa scapam prin fuga din calea ei, valea
fiind 'umpluta' in urma noastra de avalansa venita de pe versantul
defrisat al Vaii Fiadului.
2.2. Avalansele cu
bulgari si rulouri
Aceste avalanse sunt denumite 'cu bulgari' (fr:
'en boule') si sunt tot avalanse de primavara, cu zapada uda, moale. Ele pornesc in mici fragmente la vale, prin rostogolire, sub forma
de bulgari, ca niste cochilii de melci. Multe din aceste avalanse sunt
nepericuloase, striind pantele insorite si culoarele.
Uneori insa, bulgarii se maresc, adunand progresiv, prin
rostogolire, toata zapada din culoarul respectiv, inclusiv pamant si pietre,
devenind periculoase. Pe pante iau uneori forma
de covor rulat (burelet), putandu-se sparge si apoi declansa alte avalanse.
Ovidiu Manitiu, intr-un interesant articol din Almanah turistic 1968 si in
cartea sa 'Pe inaltimile Carpatilor',
descrie asemenea avalanse, dar putin mai altfel. El le numeste
'bombardamentele albe din Blidul Uriasilor'; se produc rar, luand
forma de 'ghiulele' de mari dimensiuni.
Pericolul este indeosebi izbirea de catre un astfel de bolid venind de sus . Acesta are viteza mare si este
greu, dur, zapada fiind densa.
2.3.Avalansele de fuziune
Sunt rar intalnite, motiv pentru care nu insistam asupra lor. Ele sunt cu
zapada 'putreda' (fr:pourrie) care se
scurge.
2.4. Avalansele
pot fi si atipice, in prezenta unor anumiti factori meteo si de teren. O
avalansa in placi poate deveni 'de fund', una tip 'pulver'
se poate produce si in aprilie sau mai, iar una 'umeda' poate porni
nu ziua, din cauza soarelui, ci noaptea, de la
foehn/front cald.
In munti mai inalti (Alpi, Anzi,
Dar sunt exceptii si in muntii nostri. Monitorii si
elevii participanti la Scoala Nationala de Alpinism si Salvamont de la Padina
au putut vedea o avalansa in .iunie 1985, pe piciorul Babelor! (eram si eu acolo). In acea saptamana, care a facut in toti
muntii nostri numeroase victime printre vitele si oile urcate la munte,
salvamontistii din
O alta clasificare / caracterizare a avalanselor am gasit-o in
cap. 5, la pag. 97 a cartii 'Guide Neige et Avalanches'- amintita anterior. Este reprodusa cu
mici modificari dupa 'Atlasul Avalanselor' - a lui M.R. de Quervain,
Unesco,
A,B, C = indica zona de plecare a avalansei ( aire de depart):
A . Modul de plecare
A 1.Plecare punctuala ( dintr-un punct )
A 2. Plecare liniara
A 3. Plecare mixta ( inceput intr-un punct,
apoi ruptura liniara )
A 4. Plecare prin rupere sub forma de crevasa.
B. Pozitia planului de alunecare
B 1. In interiorul paturii ( manteau ) de zapada
B 2. Ruptura in zapada proaspata
B 3. Ruptura in zapada veche
B 4. Pana la sol
C. Apa lichida in zapada
C 1. Absenta
C 2. Prezenta
D, E, F = Zona de curgere.
D. Traseul parcursului
D 1. Parcurs pe o panta deschisa = avalansa de versant
D 2. Parcurs pe un culoar sau valcel = avalansa de
culoar.
E. Tipul miscarii
E 1.Nor de zapada = avalansa cu aerosoli
E 2. Curgere de-a lungul solului = avalansa curgatoare
E 3. Criteriile 1 si 2 simultan = avalansa mixta
F. Pozitia suprafetei de glisare
F 1. Curgere pe un strat de zapada ( avalansa superficiala
)
F 2. Curgere pe sol = avalansa de fund
G,H, I : Zona de oprire.
G. Rugozitatea zapezii din aria de oprire
G 1. Grosiera ( depozit grosier )
G 2. Bulgari colturosi
G 3. Bulgari rotunjiti
G 4. Fina ( depozit fin )
H. Apa lichida
H 1.Absenta = depozit uscat
H 2. Prezenta = depozit umed
I. Murdaria depozitului
I 1. Fara materiale vizibile = depozit curat
I 2. Depozit murdar
I 3. Stanci, pietre, pamant
I 4. Crengi, arbori
I 5. Resturi de constructii.
Sistematizarea de mai sus ar avea mari avantaje la
evidente/prelucrari pe calculator.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1235
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved