CUPRINS

ARGUMENTUL   

CAPITOLUL I   

JUDETUL BRASOV

I.1. Date generale   

I.2 Orasul Brasov   

I.3. Predealul   

CAPITOLUL II   

HOTEL BELVEDERE

II.1. Date generale   

II.2. Holul de intrare   

II.3. Spatii de cazare - dotari spatii de cazare

II.4. Serviciul de etaj   

II.5. Spatiile de folosinta comuna

CAPITOLUL III   

PROGRAMUL TURISTIC

III.1. Programul turistic   

III.2. Analiza de pret   

CAPITOLUL IV   

ORGANIZAREA SPATIILOR DE SERVIRE SI PRODUCTIE   

IV.1. Spatiile de servire   

IV.2. Spatiile de productie

IV.3. Oferta de preparate si bauturi

IV.4. Meniu comandat pe o zi   

IV.5. Calculul valorii energetice a micului dejun comandat

IV.6. Mise-en-place-ul pentru dejun-meniu simplu

BIBLIOGRAFIE   

ANEXE   

ANEXA 1 - Organigrama a sectorului de receptie   

ANEXA 2. - Organigrama personal

ANEXA 3 - Organigrama hotel 3 stele   

ANEXA 4 - Obiective turistice

ANEXA 5 - Oferta de preparate si bauturi   

ANEXA 6 - Aranjarea mesei pentru dejun- meniu simplu   

ARGUMENTUL

Am ales sa infiintez un hotel fictiv in Brasov deoarece este orasul meu natal pe care il cunosc foarte bine si cu care ma mandresc datorita faptului ca are o istorie bogata,lucru care cu siguranta atrage in fiecare an mii de turisti din toate colturile lumii.

Un alt punct de atractie il constituie si statiunile Poiana Brasov si Predeal,deoarece in sezonul de iarna umple orasul cu amatorii veniti sa isi petreaca timpul liber,concediile sau din pura curiozitate de a vedea obiectivele turistice,si de a practica sporturile de iarna.

Ca urmare a acestui fapt orasul Brasov este des vizitat,lucru care ma face sa indraznesc sa infiintez un hotel fictiv.

Prezenta hotelurilor de standard ridicat face ca,clasa medie sa nu se poata bucura de cele explicate mai sus.Cu oferta de servicii de calitate la tarif accesibil tuturor imi garanteaza castigarea clientilor de partea mea aducandu-mi un beneficiu mare,lucru care va duce la dezvoltarea orasului,pe plan turistic,cat si la prosperitatea afacerii mele.

Cu directorul foarte bine pregatit pe care il am,ofertele de care dispune hotelul in acest moment si cu o concurenta care nu vizeaza decat oamenii de afaceri,face ca oferta mea sa fie pe placul majoritatii doritoare de confort si servicii de calitate la un tarif cat mai redus.

Prin urmare infiintez acest hotel bazandu-ma pe istoria orasului,pe existenta mai multor hoteluri de la care am preluat confortul si l-am combinat pentru clasa sociala medie care isi va permite acelasi confort la un tarif pe care l-am ajustat si l-am facut accesibil si lor.

CAPITOLUL I

JUDETUL BRASOV

I.1. Date generale

"Corona", "Kronstadt" "Stalin', "Brasso", "Brasov" sunt denumiri ale orasului si, ulterior, ale judetului pe care dorim sa il promovam, denumiri ce demonstreaza statutul de oras si regiune europeana de care se bucura Brasovul inca din evul mediu.

Important centru economic , cultural si politic, Brasovul a beneficiat de prezenta sasilor si maghiarilor ce au convietuit in cetate alaturi de romani. In zorii conturarii marii culturi europene, la Brasov a fost tiparita prima carte in limba romana. Aici a aparut Prima Scoala Romaneasca si tot aici s-a cantat pentru prima data "Desteapta-te romane". Punte de legatura intre tarile romane, Brasovul a beneficiat de importante privilegii din partea domnilor vremii.

Aici se adunau bogatiile timpului,aici s-au nascut si au creat oameni importanti si tot aici prin voia destinului, s-au intersectat drumuri si idei.

Brasovul inseamna, deci, traditie si spiritualitate, inseamna cultura si toleranta etnica si religioasa si, nu in ultimul rand, inseamna un loc binecuvantat cu un cadru natural de exceptie.

I.2 Orasul Brasov

Relieful

Sub aspect fizico-geografic, judetul Brasov se afla la jonctiunea a trei mari unitati naturale: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Podisul Transilvaniei, de unde rezulta o pronuntata complexitate si diversitate in trasaturile geologice si geomorfologice, reflectata in clima, ape, soluri, vegetatie si fauna.

Granitele dinspre sud ale judetului urmeaza curba celor mai inalti munti din Carpati: Bucegi, Ciucas si Fagaras, unde sunt situate lacurile glaciare Urlea si Podragul. Relieful coboara gradual spre nord  printr-o arie de dealuri alpine pana la platoul Barsa, ca in cele din urma, dincolo de raul Olt, sa creasca din nou spre marginea de sud a platoului transilvanean.

In total, relieful muntos ocupa circa 40% din suprafata judetului, iar cel depresionar si deluros circa 60%. Juxtapunerea masivelor muntoase si sesurile depresionare ale Fagarasului si Brasovului creeaza contraste altimetrice si clinometrice, scotand si mai mult in relief aceste masive, afirmandu-se spectaculos in liniile peisajului geografic. Diferenta maxima de nivel (2144m) se inregistreaza in extremitatea sud-vestica a judetului (2544m in varful Moldoveanu si 400m in talvegul Oltului, la iesirea din judet).

Clima

Judetul Brasov se incadreaza (zonal) in climatul temperat, iar regional la tranzitia dintre climatul continental vest-european, de nuanta oceanica si cel excesiv-continental, din est. Astfel, putem spune ca este un climat de tip continental-moderat, dominat de circulatia atmosferica din nord-vest.

Trasaturile generale ale climei zonale, regionale si de sector sunt puternic modificate de conditiile fizico-geografice locale. Sub influenta reliefului muntos, se realizeaza o compartimentare a climatului general si o etajare evidenta a fenomenelor climatice.

Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6sC, temperatura maxima absoluta fiind de 37sC in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an. Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600-700mm/an. Vantul la sol are directii predominante dinspre vest si nord-vest si viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/s

Vegetatie

La 400-1.000 m altitudine paduri de foioase (stejar, gorun, carpen, fag); la 1.000-1.300 m paduri de amestec (fag, rasinoase); la 1.300-1.800 m paduri de conifere; peste 1.800 m pajisti, tufirisuri, arbusti in etajul subalpin si la peste 2.200 m, in etajul alpin, multe specii rare si endemice

Fauna

Minunatele specii oferite de judetul Brasov sunt: capra neagra, urs, ras, cocos de munte (toate protejate), lup, cerb, mistret, caprior, iepure, acvila de munte. In ape: pastrav, lipan, scobar, mreana.

I.3. Predealul

Statiune de odihna de importanta nationala, accesibila in toate anotimpurile Predealul este un cunoscut centru al sporturilor de iarna. Climat montan tonic-stimulativ, cu veri racoroase ( temperatura medie in iulie este de 15C) si ierni friguroase (media lunii ianuarie este sub -5C). Temperatura medie anuala este de 5C si media precipitatiilor de 1000 mm anual. Stratul de zapada dureaza peste 100 de zile anual. Aerul curat, fara praf si alti agenti alergici, bogat in ozon si radiatii ultraviolete, atmosfera ionizata si presiunea relativ scazuta a aerului sunt principalii factori de cura recomandat in tratamentul neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor slabite, pentru recuperarea ulterioara suprasolicitarilor fizice sau intelectuale, pentru tratamentul tulburarilor endocrine si a problemelor de crestere a copiilor.

Statiunea dispune de multe hoteluri si vile moderne, dar cazarea se poate face si in case private. De remarcat sunt si numeroasele posibilitati de amuzament, sporturile de iarna si excursiile la cabanele montane din apropiere.

Hotelul Belvedere este amplasat in Predeal, statiunea cu cea mai mare altitudine din Romania, la 1110 m pe varful Cioplea. Construit in anul 1974, hotelul a fost dat in folosinta sub denumirea de HOTEL CIOPLEA si a creat o traditie in turismul montan de pe Valea Prahovei. Dupa ani si ani, pastrand aceleasi standarde cunoscute, hotelul a renascut in 2004 cu o noua infatisare, cu acelasi renume si un nou nume: BELVEDERE.

Lantul de statiuni de pe Valea Prahovei incepe cu orasul statiune Predeal, situat chiar in lacasul unde drumul trece dinspre nord catre sud peste Carpati, ceea ce ii confera statutul de cea mai inalt oras din Romania (1000 - 1159 m).

Cadrul natural - depresiune bine adapostita de muntii Bucegi, Baiu, Piatra Mare si Postavarul - se dovedeste a fi foarte benefic pentru oras.

CAPITOLUL II

HOTEL BELVEDERE

II.1. Date generale

Are ca principal obiectiv satisfacerea nevoilor clientilor la cel mai inalt standard, dand dovada de profesionalism.

Hotelul se ridica la rangul de 3 stele ce se remarca prin servicii impecabile oferite clientilor cu ajutorul unui personal specializat, avand o latura impunatoare.

Este dispus pe 4 etaje, 2 pentru fumatori si 2 pentru nefumatori, accesul facandu-se datorita ascensorului, oferind astfel si o panorama spectaculoasa. Camerele spatioase si apartamentele generoase ofera conditii ideale de odihna dupa o zi de sedinta, de sport sau drumetie.

Hotelul dispune de 5 camere single, 43 de camere double, de 10 apartamente, restaurant clasic 200 de locuri, terase, sali de conferinte cu 100 de locuri.

Facilitatile oferite de hotel sunt urmatoarele: room service - 24 de ore la dispozitie, inchirieri auto, valet service, rezervari bilete avion, inchiriere echipament sportiv, transport la aeroport, transport la partie, casa de schimb valutar, magazin de cadouri, spalat - calcat lenjerie, frizerie, coafor, cosmetica, 60 locuri parcare masini, taxi, xerox, sala de fitness, sauna, masaj, bar de zi.

Dotari camere: fiecare camera are in dotarea ei urmatoarele: balcon, televizor, cablu TV , minibar, telefon, room service, internet wireless, baie, aer conditionat.

Tarifele practicate de hotel sunt urmatoarele:

Tarifele includ, mic dejun (20 RON/persoana ), taxa de statiune, TVA

Servicii oferite gratuit: room service, casa de schimb valutar, sala de fitness, rezervari bilete.

Servicii optionale: fax/xerox, sauna, masaj, cosmetica.

II.2. Holul de intrare

Scarile de la intrarea in hotel sunt acoperite cu gresie de culoare crem, de o parte si de alta a scarilor fiind atasate doua bare de aluminiu. La intrare, pe partea stanga se afla receptia.

Receptia este acea diviziune a hotelului care are permanent contact cu clientul din momentul intrarii acestuia in unitatea ospitaliera si pana in momentul in care o paraseste; de multe ori contactul se mentine si dupa plecarea clientului. Ca arie de actiune, acest sector acopera o parte a spatiilor exterioare reprezentative (parcarea, trotuarul, spatiile verzi, peronul) si spatiul cunoscut in general sub denumirea de "hol de primire", incepand de la intrarea principala in hotel si terminand cu liniile de acces catre etaje (lifturi, scari principale) si catre spatiile comune specializate (saloane de receptii si conferinte, baruri, restaurante, etc.). Aici exista un sef de receptie, functie incadrabila in nivelul managerial inferior. Prerogativele functiei pot fi delegate asistentului sefului de receptie, care este in general seful fiecareia dintre cele trei ture presupuse de activitatea zilnica a sectorului.

Cele cinci subsectoare componente ale sectorului sunt dispuse in spatele unui comptoir ("desk"), cu o delimitare formala semnalizata prin inscriptii. Comptoir-ul, echipament specific functiei hoteliere de receptie, garantie fizica a oficializarii calitatii de client, intruneste primele trei subsectoare componente ale sectorului: concirge, receptie si casierie. Celelalte doua subsectoare (biroul de rezervari si centrala telefonica) sunt pozitionate adesea in "culise", dar in imediata vecinatate a spatiului comptoir-ului, cu acces direct la acesta.

Concirge este subsectorul ale carui atributii principale sunt:

A Gestionarea cheilor spatiilor de cazare, prin predarea si primirea lor zilnica si supravegherea ocuparii spatiilor, atat in cazul cheilor clasice cat si in cazul cartelelor magnetice.

A Efectuarea serviciilor suplimentare specifice sectorului de receptie: furnizarea de informatii, transmiterea de mesaje, sortarea si distribuirea coresponedentei, rezervarea de mese la restaurante, de bilete la mijloacele de transport in comun, etc.

Coordonarea activitatii "serviciului de hol" prin supervizarea directa a "personalului in uniforma" (portar-usier , bagajist, curier, comisioner, liftier, voiturier), care efectueaza la randul lui o serie de servicii suplimentare: transportul bagajelor, curieratul, comisioneratul, comenzi de taxi, etc.

Supravegherea circulatiei persoanelor in hotel, prin identificarea clientilor, a vizitatorilor si a celor care nu fac parte din aceste doua categorii, pentru a asigura securitatea clientilor (mai ales prin interzicerea accesului strainilor in zona spatiilor de cazare).

Lucratorul din spatele comptoir-ului concirge este cel mai reprezentativ angajat al sectorului de receptie, deoarece prin natura obligatiilor, este persoana careia oaspetele i se adreseaza in permanenta pentru rezolvarea problemelor sale. De fapt, putem spune ca in timpul sejurului, receptionerul-concirge este "secretarul personal" al clientului. Data fiind pregnanta relatiei de reprezentare a acestui lucrator cu clientela, este de la sine inteles ca respectivul angajat trebuie sa fie extrem de prezentabil, impecabil ca tinuta personala si vestimentara, cu un comportament ireprosabil, volubil, persuasiv, mereu atent, dotat cu o buna memorie vizuala si auditiva si bineinteles, excelent cunoscator al unor limbi straine de circulatie internationala. De altfel, aceasta ocupatie din domeniul hotelier beneficiaza de recunoastere internationala datorita asociatiei U.I.P.G.H. (Union Internationale des Portiers des Grandes Hoteles) - Clefs d'Or.

Receptia, ca subsector, rezuma urmatoarele atributii principale:

A Primirea clientului, care presupune o serie de activitati preliminare, pornind de la finalizarea situatiei spatiilor de cazare care pot fi valorificate in ziua respectiva (prin onorarea cererilor de rezervare sau prin vanzare directa), trecand prin protocolul de primire, negocierea inchirierii, repartizarea spatiului de cazare, fixarea tarifului, inregistrarea datelor personale ale clientului in documentele de evidenta operativa si pana la inmanarea cheii, adica tot ceea ce este cunoscut in hotelaria internationala sub denumirea de "check-in".

A Vanzarea serviciilor hotelului, in special a celor de baza, sprijinita de studierea strategiilor operative menite sa duca la cresterea gradului de ocupare a capacitatii de cazare prin mentinerea unui raport optim cu alte hoteluri, cu agentii de turism si prin exersarea abilitatii de prezentare convingatoare a serviciilor, de prezentare cat mai atractiva a unor pachete incluzand serviciile Casei (cazare si mic dejun, demipensiune, pensiune completa, cazare si tratament, cazare si "fitness", etc.). De asemenea, acesta este subsectorul care, in colaborare cu cel de concirge, promoveaza celelalte servicii ale hotelului, prin recomandarea si prezentarea lor oaspetilor.

T Asistarea clientului in timpul sejurului, prin discreta supraveghere a bunelor conditii oferite si calitatii serviciilor prestate, prin rezolvarea de situatii particulare (mutari, imbolnaviri, accidente, etc.) si prin promta solutionare a cererii si reclamatiilor.

Asigurarea informarii tuturor sectoarelor si compartimentelor interesate de datele clientilor (statutul de client V.I.P., client al casei, client standard, client de grup, originea eventualei rezervari, numarul camerei, perioada sejurului, serviciile incluse in tarif, etc.).

Asistarea clientului la plecare, impreuna cu subsectorul casierie, prin efectuarea operatiunilor cunoscute sub denumirea de "check-out". Astfel, dupa ce sunt indeplinite procedurile legate de incheierea contului si plata contravalorii serviciilor, receptia efectueaza protocolul de plecare, de multe ori continuand relatia cu clientul si in faza post-plecare (prin trimiterea unor oferte avantajoase, a unor felicitari cu diferite prilejuri, prin expedierea eventualelor obiecte uitate sau a corespondentei intarziate, etc.).

Casieria este caracterizata de urmatoarele atributii principale:

A Deschiderea contului clientului si tinerea evidentei contabile a tuturor serviciilor cu plata prestate acestuia.

T Incasarea contravalorii serviciilor prestate, tinand cont de prevederile creditului hotelier.

Efectuarea unor servicii suplimentare specifice, cum ar fi schimbul valutar si pastrarea valorilor clientilor.

Astfel, casierul poate fi considerat "contabilul personal" al fiecarui oaspete.

Rezervari, ca subsector, are o deosebita importanta pentru hotel, intrucat principala sa atributie consta in vanzarea anticipata a produsului hotelier. In colaborare cu biroul de marketing (sau de vanzari), acest subsector ofera datele necesare planificarii activitatii hotelului si previzionarii gradului de ocupare a capacitatii si a volumului de incasari.

Solutionarea cererilor de rezervare, incluzand negocierea tarifului si a sejurului, gestionarea comenzilor si corespondenta hotelului cu beneficiarii constituie esenta activitatii acestui sector.

Amplasamentul biroului de rezervari trebuie sa asigure comunicare directa cu lucratorii din subsectorul de receptie, pentru a permite facilitarea circulatiei documentelor si a informatiilor zilnice legate de sosirile previzionate ale clientilor si de cererile acestora.

Subsectorul de rezervari este condus de un sef birou rezervari, iar lucratorul-functionar rezervari, este de cele mai multe ori calificat in meseria de receptioner hotel.

Centrala telefonica este inima comunicatiilor din hotel. Pricipala sa atributie este asigurarea relatiilor clientului cu toate sectoarele si compartimentele hotelului. Prestatoare de servicii hoteliere, centrala telefonica asigura cel mai solicitat serviciu suplimentar si anume convorbirea telefonica, de pe urma caruia hotelul are un profit deloc neglijabil. Ca si biroul de rezervari, ea este amplasata cat mai aproape de spatiul fizic al receptiei, pe de o parte datorita faptului ca sectorul receptie constituie punctul de referinta al tuturor solicitarilor clientilor, iar pe de alta parte datorita necesitatii gestionarii corecte a eventualelor convorbiri telefonice efectuate de oaspeti in afara spatiului de cazare. Spatiul centralei telefonice adaposteste si echipamentele de fax sau telex al receptiei. Lucratorul-operator comunicatii, centralista sau standardista, cunoaste limbajul de specialitate specific principalelor limbi de circulatie internationala.

In final, putem conchide ca lucratorul din subsectorul receptie este "juristul" clientului, persoana care pledeaza in favoarea incheierii unui contract si care vegheaza ca indeplinirea conditiilor contractuale sa fie respectate in cele mai mici amanunte.

O organigrama a sectorului de receptie:Anexa 1

Langa receptie se afla o sala de asteptare, aceasta fiind dotata cu 8 fotolii tapitate, iar in mijloc o masa rotunda pe care se gasesc diferite reviste destinate spre a amuza sau informa clientul in timp ce sta si asteapta. Sala este de asemenea decorata cu diferite tablouri, iar pe margine se afla ghivece cu ficus, ce dau o nuanta exotica spatiului.

Holul de pe fiecare etaj are obligatoriu o masuta si doua fotolii,la etajul fumatori, pe masa se afla si o scrumiera. Din 10 in 10 metrii sunt puse cate un ghiveci cu flori pentru a armoniza spatiul.

II.3. Spatii de cazare - dotari spatii de cazare

Descrierea camerelor:

1.camera single

Inca de la intrare se poate observa aspectul placut, modern si relaxant al hotelului. Pe pereti se afla lambriuri de lemn ce se asorteaza cu pardoseala acoperita cu parchet laminat. Culoarea lambriurilor si a parchetului fiind visinie impletindu-se astfel si cu mobilierul de culoarea ciresului formand astfel un cadru primitor. Pentru definirea unui cadru romantic s-a ales culoarea portocalie pentru draperii asortandu-se cu peretii de aceasi culoare, iar lenjeria s-a ales cu mare grija astfel incat sa accentueze lumina vie ce patrunde in camera. Camera este luminata atat natural cat si de o lampa suspendata. In camera single se mai gaseste o masuta pe care sta televizorul, o masuta rotunda langa fereastra intre 2 scaune semitapitate, langa pat o mica noptiera, iar la intrare un cuier pentru haine, unde se afla de asemenea si instrumentele pentru curatarea pantofilor.

2.camera double

Camera double cuprinde un pat matrimonial. Camera este luminata cu ajutorul lampilor de pe perete si cu ajutorul candelabrului de pe tavan. Culoarea peretilor se imbina in mod armonios cu culoarea jaluzelelor si cu lenjeria patului, toate acestea fiind de culoare portocalie, iar lambriurile si mocheta fiind crem, asortandu-se astfel cu culoarea noptierei, cu masuta ce se afla intre cele doua fotolii tapitate si cu cuierul. Pentru a oferi senzatia de spatiu mai mare, s-a montat un televizor lcd.

3.apartamentul

Intrarea in sufragerie se face prin intermediul unui vestibul ce face legatura cu acesta. In vestibul gasim in loc de cuier un dulap aflat in perete.

Sufrageria creeaza o ambianta relaxanta prin imbinarea galbenului cu un verde deschis. Pardoseala este acoperita cu parchet de culoare maro deschis potrivindu-se cu culoarea peretilor, iar jaluzelele verzi cu fata de masa. In mijlocul sufrageriei se afla o masa mare rotunda, cu 8 scaune in jur, pe margine exista un mic dulapior pe care se gaseste si televizorul, iar in coltul camerei se vede dainuind o floare mare, langa care se afla si un scaun si o canapea.

In dormitor se afla doua paturi individuale, acoperite de lenjeria de culoare verde deschis, armonizandu-se cu draperia, iar mocheta crem cu peretii. Noptierea se afla intre cele doua paturi, pe aceasta gasim si o lampa de birou. Sifonierul se afla in partea opusa ferestrei, langa usa prin care se face intrarea in dormitor.

Baia este la fel in toate tipurile de camera si anume: pardoseala este acoperita cu gresie de culoare albastra, iar peretii cu faianta alba cu modele artistice de culoare albastru deschis. In loc de cada, in baie se afla o cabina cu dus. Deasupra chiuvetei se afla o oglinda de un metru. Pe faianta a fost instalata o bara pe care se afla prosoapele de fata, de corp si de picioare .

II.4. Serviciul de etaj

Cazarea, serviciul de baza prioritar al hotelului, presupune - din punctul de vedere al clientului, un spatiu individual securizat, igienic, functional, comod si placut. Toate acestea conduc la ideea ca o parte din elementele calitativ superioare ale acestui serviciu - ca dimensiune reala a ospitalitatii - depind de sectorul de etaj.

Denumirea de "etaj", consacrata in limbajul de specialitate, provine din limba franceza (arealul de origine al hotelariei moderne). Ea este utilizata cu aceleasi valente in toate limbile de origine latine si are o dubla explicatie: pe de o parte faptul ca cea mai mare suprafata a sectorului este ocupata, in orice unitate hoteliera de spatii de cazare, iar pe de alta parte, aceste spatii de cazare se afla amplasate in mod traditional, "la etaj" (din motive de securitate si de respectare a discretiei asupra intimitatii oaspetelui). Din necesitatea de a gospodari spatiile de cazare, de a le menaja si intretine din punctul de vedere al curateniei si igienizarii, activitatea s-a extins firesc si asupra celorlalte spatii in care hotelul isi desfasoara activitatea.

II.5. Spatiile de folosinta comuna

Spatiile de folosinta comuna sunt, asa cum le arata si numele, acele spatii hoteliere in care, fie clientii si personalul au drepturi comune de utilizare a facilitatilor, fie personalul isi desfasoara activitatea zilnica.

Formal aceste spatii se subclasifica in:

Spatii exterioare;

Spatii interioare specializate pentru clienti;

Spatii de circulatie;

Spatii anexe sau de serviciu.

Spatiile exterioare pot fi: spatiu verde apartinand unitatii (parcul hotelului, curtea vilei, spatiul verde din camping, etc.), caile de acces (aleile, trotuarul, peronul), parcare pentru clienti, parcarea pentru personal, curtea interioara amenajata pentru pasageri, terenurile de tenis, minigolf, piscinele in aer liber, terasele exterioare, rampele de aprovizionare, rampele de debarasare, etc.

Spatiile interioare spacializate sunt acele spatii din interiorul cladirii care au o destinatie foarte precisa: holul de primire si receptie, spatiile de protocol, salile de conferinte, magazinele, barul de zi, coaforul, frizeria, salonul de cosmetica, salonul de masaj, piscina acoperita, sala de gimnastica, clubul, biblioteca, spatiile de tratament, salon de televizor, salonul de corespondenta, sufrageria vilei. Spatiul de folosinta comuna interior specializat care se regaseste in toate tipurile si categoriile de unitati ospitaliere este grupul sanitar comun. Daca la unitatile de categorie medie si superioara grupul sanitar comun pentru clienti este exclusiv toaleta (separata pe sexe), aflata de obicei in perimetrul holului de primire si receptie, la celelalte categorii se adauga si baile, dusurile si W.C.-urile comune, aflate pe etaje. Personalul dispune de spatii comune interioare specializate cum ar fi: spatiile pentru fumatori, grupurile sanitare comune, garderobele, etc.

Spatiile de circulatie pot fi reprezentate de: scara principala de acces pe etaje, ascensoarele pentru pasageri, palierul de etaj, ascensoarele si scarile de serviciu, scarile de incendiu, etc.

Spatii anexe sau de serviciu pot fi: oficiile de etaj, birourile, magaziile, atelierele, etc.

Sectorul de etaj organizeaza intretinerea curateniei permanente a marii majoritati a acestor spatii, iar structura sectoarelor urmeaza clasificarea spatiilor hoteliere. Functia de conducere a sectorului este aceea de guvernanta sefa, functie de management interior, extrem de importanta pentru crearea prestigiului si imaginii unui hotel. Daca hotelul este de categorie superioara si de capacitate mare, atributiile de coordonare si control pot fi delegate unei guvernante sefa de tura.

Subsectorul spatii de cazare poate fi condus de o guvernanta de etaje, avand ca atributie principala asigurarea igienei absolute si a confortului spatiilor de cazare si a celor aferente acestora (coridoare de etaj, paliere, etc.). Curatirea zilnica a spatiilor de cazare eliberate si ocupate, precum si intretinerea igienei spatiilor de cazare libere este asigurata de catre ocupatia (presupunand clasificare) denumita camerista; ea poate fi ajutata de o ocupatie necalificata si anume, aceea de valet.

Subsectorul spatii comune poate fi condus de o guvernanta spatii comune, care raspunde de asigurarea intretinerii permanente a curateniei spatiilor de folosinta comuna: holul de primire si receptie, grupurile sanitare comune, salile de conferinta, reuniuni, receptii, protocol, birourile personalului, spatiile de serviciu ale receptiei, etc. In general, lucratoarele care efectueaza curatenia acestor spatii sunt muncitoare necalificate, numite ingrijitoare de spatii comune.

Subsectorul lenjerie, eventual condus de o lenjereasa sefa, are ca principala sarcina gestiunea inventarului moale (inventarierea si sortarea lenjeriei hoteliere de pat si de baie, eventuale reparatii a acesteia, stocarea lenjeriei noi, etc). Lucratoarele subsectorului se numesc lenjerese-croitorese.

Subsectorul spalatorie-curatatorie, condus de catre o sefa spalatorie, are ca principala atributie intretinerea lenjeriei hoteliere, a inventarului moale apartinand unitatii de restauratie din cadrul hotelului si a echipamentului-uniforma pentru personal. Muncitoarele spalatorese sunt calificate.

In marea majoritate a hotelurilor de capacitate medie, organigrama sectorului de etaj de simplifica, asa cum se prezina in anexa 2.

Organigrama complexa a sectorului de etaj poate fi cea prezentata mai jos in anexa 3.

O unitate ospitaliera mare, de categorie medie sau superioara (de la 3 stele in sus) ar putea utiliza structura propusa in continuare, in care numarul posturilor si functiilor va fi stabilit conform normativelor internationale, sau in functie de gradul de ocupare prognozat,de sezonalitate, de nivelul calitativ propus, de procentul afectat cheltuielilor cu munca vie, etc. La unitatile ospitaliere mici sau la cele de categorie inferioara, se recurge, in general, la minimum de compartimente, sectoare si functii, capabile insa sa asigure satisfacerea exigentelor clientelei si mobilizarea personalului implicat.

Organigrama personal: anexa 2

Orgranigrama hotel: anexa 3

CAPITOLUL III

PROGRAMUL TURISTIC

III.1. Programul turistic

Agentia de turism "Atlas" din Bucuresti, cu sediul pe strada Avram Iancu numarul 20, telefon/fax - 021 5691237, ofera iubitorilor de munte si aer curat un sejur de 3 zile in Predeal, in perioada 25.06.2007-27.06.2007.

Grupul care a solicitat acest sejur este format din 6 persoane cu varstele cuprinse intre 18-22 de ani.

Insotitor: Diaconu Daniela

Perioada: 25.06-27.06.2007

Itinerariu: Bucuresti-Predeal-Brasov-Predeal-Bucuresti

Servicii asigurate: - transportul cu autocarul

- cazare la :- Hotelul "Belvedere"

- masa : - restaurantul "Plai de Dor" din cadrul hotelului

- restaurantul "Casa Romaneasca"

- divertisment

Servicii incluse: intrari la manastiri si muzee

Obiective turistice: vezi anexa 4

Derularea programului turistic:

Ziua I

Ora: 9.00 - preluarea turistilor din Gara de Nord Bucuresti

9.30 - deplasarea cu autocarul catre Predeal

12.00 - cazarea la hotelul "Belvedere"

13.00 - se serveste dejunul la restaurantul "Plai de Dor"

14.30 - deplasare catre Brasov

15.15 - se viziteaza urmatoarele obiective turistice:

- Piata Sfatului

- Turnul Negru

- Turnul Alb

- Poarta Ecaterina

- Prima Scoala Romaneasca

- Biserica Sfantul Nicolae

17.30 - intoarcerea la hotel

19.00 - servirea cinei la "Plai de Dor"

Ziua II

Ora: 8.30 - se serveste micul dejun la restaurantul "Plai de Dor"

9.30 - deplasarea catre Brasov

10.30 - plimbare "pe sub Tampa" cu vizitarea obiectivelor turistice

- Bastionul Tesatorilor

- Bastionul Fierarilor

- Bastionul Graft

13.00 - se serveste dejunul la restaurantul "Casa Romaneasca"

14.30 - intoarcerea la hotel

15.30 - program liber cu posibilitatea plimbarii cu ATV-ul sau relaxare in sauna, beneficiind si de un masaj

19.00 - servirea cinei

21.00 - participare la programul artistic realizat de hotel

Ziua III

Ora: 8.30 - se serveste micul dejun la restaurantul "Plai de Dor"
9.30 -program liber cu posibilitatea de a se plimba cu caii

13.00 - servirea dejunului la "Plai de Dor"

14.30 - intoarcerea in Bucuresti

17.00 - conducerea grupului la Gara de Nord

III.2. Analiza de pret

Cazarea

Hotelul "Belvedere"     1 x 190 = 190 lei/ persoana/noapte

Total cazare    6 x 190 = 1140 lei / grup/noapte

3 x 190 = 570 lei / persoana / sejur

3 x 1140 = 3420 lei/grup/sejur

Alimentatie

- prima zi:     dejunul la restaurantul "Plai de Dor" 1 x 30 = 30 lei / persoana

cina la restaurantul "Plai de Dor" 1 x 20 = 20 lei / persoana

Total prima zi 6 x 50 = 300 lei / grup

- a doua zi: micul dejun la restaurantul "Plai de Dor" 1 x 15 = 15 lei / persoana

dejunul restaurantul "Casa Romaneasca" 1 x 10 = 10 lei / persoana

cina la restaurantul "Plai de Dor" 1 x 15 = 15 lei / persoana

Total a doua zi 6 x 40 = 240 lei / grup

-a treia zi micul dejun la restaurantul "Plai de Dor" 1 x 15 = 15 lei / persoana

dejun la restaurantul "Plai de Dor" 1 x 20 = 20 lei / persoana

Total a treia zi 6 x 35 = 210 lei / grup

Total alimentatie 125 lei / persoana

750 lei / grup

Transportul

Bucuresti - Predeal 140 km

Predeal - Brasov 30 km

Brasov - Predeal 30 km

Predeal - Bucuresti 140 km

Total kilometri 340 km

Cost pe km 0.5 lei

Total cost transport    340 x 0,5 lei = 170 lei / grup

170 : 6 = 28.33 lei / persoana

Cheltuieli cu personalul

Sofer: diurna + cazarea 30 lei / zi

3 x 30 = 90 lei / sejur / grup

Ghid: diurna + cazarea 40 lei / zi

3 x 40 = 120 lei / sejur / grup

Total cheltuieli cu personalul 210 lei / grup

210 : 6 = 35 lei / persoana

Total cheltuieli directe 4550 lei / grup

758.33 lei / persoana

La care se adauga:

Asigurarea medicala 3% 136.5 lei / grup

Comisionul agentiei 10 % 455 lei / grup

T.V.A. 19 % 86.45lei / grup

Total cheltuieli indirecte 677.95 lei / grup

112.99 lei / persoana

Total cheltuieli pe sejur 5227.95 lei/ grup

871.32 lei / persoana

CAPITOLUL IV

ORGANIZAREA SPATIILOR DE SERVIRE SI PRODUCTIE

IV.1. Spatiile de servire

Restaurantul "Plai De Dor"

Restaurant cu specific local dar si international, categoria I.

Bucatarii nostri sunt pregatiti sa va ofere specialitati culinare deosebite. Restaurantul de lux este locul in care atat bucatele traditionale cat si cele mai rafinate mancaruri internationale va vor face deliciul intr-o atmosfera calda si relaxanta. Aici veti cunoaste alaturi de placerea gustului si pe cea a petrecerii timpului alaturi de cei dragi. Atmosfera placuta e intretinuta fie de lumina zilei care patrunde nestingherita in intreaga incapere datorita deschiderilor largi, fie de flacara semineului ce sta impozant in centrul restaurantului. Daca indragiti aerul curat de munte va recomandam sa luati masa pe terasa, unde va veti bucura de aceeasi servire deosebita a personalului nostru special instruit. Capacitatea restaurantului este de 70 de locuri (10 mese de 4 persoane, 3 mese de 10 persoane), iar capacitatea bucatariei noastre este de 100 de portii.

Bar

Barul de lux va ofera sansa de a va rasfata descoperind secretele celor mai fine colectii. Atmosfera intima va invita la o zabovire aici pentru lungi discutii si relaxare in compania unei bauturi care omagiaza simturile dumneavoastra. Considerand barul un loc important pentru socializare si pentru petrecerea timpului, am acordat o mare atentie crearii unui ambient placut in care nimic sa nu va lipseasca. Deosebit de spatios, barul este locul ideal pentru a savura momentele libere din timpul dumneavoastra.

Restaurantul cat si barul au mese cu blaturi patrate si scaune tapitate. Consolele sunt confectionate din acelasi material ca si mesele de servire a consumatorilor si sunt amplasate langa peretii salii. Gheridoanele au forma dreptunghiulara si sunt utilizate la transarea sau portionarea diferitelor preparate. Restaurantul mai este dotat cu carucioare, incalzitor (loverator), jardiniere, precum si toate obiectele de inventar necesare unei serviri optime a consumatorilor: farfurii, platouri, supiere, salatiere, boluri, osiere, preseratori de sare sau piper, oliviere, mustariere, tocatoare de lemn, vaze de flori, suporturi pentru lumanari, pahare pentru aperitive,pahare pentru vin alb si vin rosu, carafe speciale tip cana, cupe pentru inghetata, spirtiere, tavi, cosulete, shakere, tacamuri, fete de masa, naproane, servete de panza, moltoane, draperii, perdele, covoare, mochete;etc

IV.2. Spatiile de productie

Bucataria beneficiaza de toate instalatiile, obiectele de mobilier si obiectele de inventar necesare prelucrarii si prepararii oricarui tip de preparat.

Principalele spatii existente in aceasta unitate de alimentatie pot fi grupate astfel:

spatii destinate consumatorilor

spatii de productie

spatii de depozitare

spatii destinate personalului

spatii tehnice

spatii auxiliare.

Spatii de depozitare

spatii pentru primirea si receptia marfurilor

spatii pentru pastrarea alimentelor (alimente perisabile, pentru articole de bacanie, pentru pastrarea legumelor si fructelor, magazii)

spatii pentru pastrarea utilajelor si mobilierului de rezerva, a obiectelor de inventar.

Spatii pentru productie

Bucataria calda este principalul spatiu destinat pregatirii preparatelor care necesita tratamente termice. Utilajele termice folosite in bucataria calda sunt urmatoarele:

masina de gatit electrica

friteuza

tigaia basculanta

marmita

cuptor

gratar

rotisor

Vase de gatit: oale, cratite, caserole, tigai, tavi pentru cuptor, ibrice, polonice, spumiere, ligheane, ceainice, palnii, strecuratori, etc.

Ustensile de bucatarie : mot, furcheta, cos de prajit cartofi, tel, lingura pentru sos, paleta metalica din lemn, strecuratoare, sita, batsnitel, sucitor, razatoare, palnie, lingura pentru gogosi, presa de pasat cartofi ; etc.

Instrumente taietoare: cutit pentru zarzavat, cutit pentru mezeluri, cutit pentru paine, cutit pentru cascaval, foarfece de transat pasari, cutit pentru peste, etc.

Bufetul (bucataria rece) este rezervata pentru pregatirea preparatelor reci.

Dotarea bufetului cu utilaje si ustensile:

spatii si vitrine frigorifice

magazie pentru alimente

masini de portionat, divizat pentru diferite produse reci

masa de lucru, vesela, ustensile

Carmangeria

Dotarea spatiilor de prelucrare primara cu utilaje si ustensile :

masina de tocat carne

robotul universal

mese de lucru prevazute cu sertare speciale din inox acoperite cu tabla din inox

butucul pentru transat carne

masina de tocat electrica

malaxoare pentru carne

masina de spritat carnati

dulapuri si camere frigorifice

Instrumente taietoare: cutite de macelarie, de transat, satar, ferestrau pentru oase,etc.

Dotarea spatiilor de prelucrare primara a legumelor:

masina de curatat cartofi si radacinoase

Spatii anexe

spalatorul pentru vase de bucatarie

spalatorul pentru vasele din alpaca argintata

spalatorul pentru vesela si pahare

oficiul

IV.3. Oferta de preparate si bauturi

Restaurantul "Plai de Dor" ofera o gama larga de bauturi si preparate culinare: anexa 5.

IV.4. Meniu comandat pe o zi

Specialitatea casei: sarmalute moldovenesti

Bautura casei: vin alb sec de Murfatlar

Servirea se face din legumiera direct la masa consumatorului. Acest serviciu se aplica pe partea stanga a fiecarui consumator. Dupa prezentarea preparatelor la masa, lucratorul cu piciorul stang in fata, apropie legumiera de farfuria consumatorului, iar cu clestele efectueaza servirea transelor de carne in mijlocul farfuriei, apoi legumele de jur-imprejurul transei de carne. Atat transa cat si legumele vor fi aranjate cat mai estetic in farfurie evitand caderea pe marginea farfuriei servite sau patarea fetei de masa.

Micul dejun

lapte cu cacao 250ml

cascaval 40gr

sunca presata 40gr

gem de capsuni 30gr

unt 20gr

paine 100gr

suc natural de fructe 300ml

Dejun

bors moldovenesc de fasole cu ciolan afumat 80/340 gr

sarmalute moldovenesti cu mamaliguta 200/100 gr

inghetata    200 gr

paine    150 gr

apa minerala    500 ml

Cina

crap umplut cu orez 200 gr

poale-n brau    100 gr

paine 100gr

apa minerala    500ml

vin alb Sec de Murfatlar

IV.5. Calculul valorii energetice a micului dejun comandat

Total proteine -37.48 g x 4.1 kcal(g) = 153.66 kcal

Total lipide - 31.08 g x 9.3 kcal(g) = 337.96 kcal

Total glucide - 104.46 g x 4.1 kcal(g) = 428.286 kcal

Total kcal - 919.9 kcal/ mic dejun

IV.6. Mise-en-place-ul pentru dejun-meniu simplu

Meniul cuprinde: preparat lichid, preparat de baza, desert (inghetata), vin alb, paine. Se folosesc urmatoarele obiecte de inventar:

farfuria adanca, asezata pe farfuria suport, cu emblema spre centrul mesei;

cutitul obisnuit, in dreapta farfuriei, cu lama spre farfurie, varful spre interiorul mesei, iar manerul spre marginea blatului mesei (la 2-3 cm);

lingura in dreapta cutitului obisnuit (la 1.2 cm), cu concavitatea in sus, la aceeasi distanta de marginea blatului mesei;

furculita obisnuita in stanga farfuriei, cu furchetii in sus (se respecta aceleasi distante ca la asezarea cutitului);

lingurita pentru desert in fata farfuriei (in dreptul emblemei), cu manerul spre dreapta si concavitatea in sus, spre stanga;

paharul pentru vin alb, cu gura in sus, in fata linguritei (la mijlocul acesteia si in dreptul emblemei).

Aranjarea mesei pentru dejun- meniu simplu: anexa 6

BIBLIOGRAFIE

Judetele si orasele Romaniei, volumul I.

Vizitati Romania - Alcor Edimpex SRL, Bucuresti, 1997.

Enciclopedia Geografica a Romaniei - autor Dan Ghinea, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2000.

Romania-sinteza geografica - autor Alexandru Savu, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1975.

Tehnica servirii consumatorilor - autori: E. Dobrescu, C. Balanescu, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

Internet

ANEXE

ANEXA 1 - Organigrama a sectorului de receptie

ANEXA 2. - Organigrama personal

ANEXA 3 - Organigrama hotel 3 stele

ANEXA 4 - Obiective turistice

Puncte de atractie turistica in Brasov

Aflat in coltul de nord-vest al cetatii Brasov, Bastionul Fierarilor exista deja la . Prima atestare documentara este datata insa opt ani mai tarziu, in . Avand forma pentagonala, bastionul este construit pe trei nivele, cu guri pentru pacura si goluri de tragere. Inainte, probabil ca pe locul Bastionului Fierarilor se afla un turn, distrus de inundatia din anul , apoi refacut in anul , cand sunt amintite pentru prima oara ruinele turnului fierarilor. Un "turn al fierarilor" este mentionat in lista armamentului din anul , ca aflandu-se in cartierul "Catherina", intre turnurile Olarilor si Franzelarilor - neidentificate astazi. La 30 iulie o alta inundatie, cauzata de o ploaie torentiala, a distrus fortificatiile din acest loc, iar in Bastionul Fierarilor a primit forma sa definitiva. Marele incendiu din 21 aprilie a transformat si aceasta fortificatie intr-o ruina, fiind refacut de abia dupa 20 de ani. In , in locul turnului Fierarilor, s-a ridicat o poarta mai mica - finisata de catre mesterul constructor Joseph Jani - avand stema Brasovului pe frontispiciu. Ingreunand foarte mult circulatia, si aceasta poarta a fost demolata, in . Bastionul a suferit importante reparatii la , adaugandu-i-se arcade de caramida. In , dupa ce o vreme a slujit muntelui de pietate, cladirea a fost renovata, ajungand la forma pe care o cunoastem azi. Totodata, in el au fost mutate Arhivele Brasovului, in , care se gasesc si astazi in aceeasi cladire.

Bastionul Graft din Brasov sau Bastionul Poarta (germana Torrbastei), cum s-a mai numit din pricina formei sale, a fost construit intre anii - , fiind menit sa faca legatura intre ostenii din cetate si Turnul Alb. Pozitia sa, aflata aproape la mijlocul laturii de nord-vest a cetatii, a facut ca bastionul sa capete si o alta importanta. Din el erau aparate poteca ce trece pe langa paraul cu acelasi nume, precum si zidurile exterioare din acea parte. Pentru aceasta, bastionul avea goluri de tragere si guri de pacura care s-au pastrat pana astazi. Din cauza unei inundatii mari, in urma unei ploi torentiale la 24 august , zidul exterior de incinta a fost mult slabit prin spalarea fundatiilor (datorita zidurilor orasului, toata cantitatea de precipitatii din Schei trebuia sa se scurga de-a lungul canalului Graft). De aceea, arhitectii orasului au gasit o solutie prin construirea a trei arcade de sprijin, peste parau, in . In secolul XX, cand zidul a fost strapuns pentru a asigura a doua iesire a cinematografului Corso (astazi Royal) si cu ocazia constructiei unei case de locuit pentru fabricantul Friederich Czell, doua dintre arcade au disparut, o data cu portiunea de zid care le sprijinea. Inscriptia de pe peretele nordic al Bastionului Graft, initial in opt randuri si - astazi - in mare parte ilizibila, nu a mai putut fi restaurata, deoarece nu s-a identificat nici o copie a ei. Renovat in 2004 - 2005, inauntrul bastionului s-a amenajat un punct muzeal si un magazin de produse mestesugaresti. De asemenea, a fost refacut si traseul catre Turnul Alb, printr-o serie de trepte ce urca pieptis panta dealului Warthe.

Situat in coltul de sud-vest al cetatii Brasov, Bastionul Tesatorilor ocupa o suprafata de 1.616 mp. Zidurile sale au o grosime cuprinsa intre 4 m la baza si 1 m la cel de-al patrulea nivel al constructiei. Construit pe patru nivele, cu goluri de tragere, guri de pacura si cu doua turnuri de straja, bastionul are o arhitectura unica in sud-estul Europei. Fiind crutat de marele incendiu de la , se pastreaza in forma sa originala. Cele dintai lucrari de constructie au avut loc intre si , fiind ridicate primele doua nivele. Intre si a fost ridicat cel de-al treilea etaj, iar intre si au fost executate importante lucrari de restaurare, dupa ce bastionul se prabusise partial in . In , dupa ce a slujit mult timp numai ca depozit, bastionul a capatat cladirea adiacenta, si, din ce in ce mai mult, este folosit pentru concerte de opera, datorita extraordinarelor calitati acustice de care da dovada. In , in interiorul bastionului s-a amenajat Muzeul Tarii Barsei, in care este expusa macheta vechii cetati a Brasovului si a Scheiului, precum si arme si produse ale breslei tesatorilor.

Catedrala Sfantul Nicolae

Datand ca monument din 1292 biserica a fost construita in piatra in 1495 cu sprijinul conducatorilor proviniciilor romane. Dimensiunile sale impresionante domina partea veche a Brasovului, Scheii Brasovului. Biserica ortodoxa si scoala romaneasca, construita in proximitatea sa, au fost un important centru spiritual si cultural pentru romanii din toata Tara Barsei, actiunea lor se extinde asupra romanilor din intreg spatiul romanesc mai ales dupa venirea Diaconului Coresi care a inceput sa tipareasca aici carti bisericesti in limba romana.

Poarta Ecaterinei (in germana Ekaterinentor) a fost construita, pentru a facilita accesul scheienilor in Brasov, la mijlocul laturii dintre Bastionul Tesatorilor si cel al Fierarilor, pe locul unei vechi porti din veacul al XIV-lea sau al XV-lea, distrusa de inundatia din 24 august , cat si in urma navalirilor turcesti. Aceasta se intindea de la Corpul S al Universitatii "Transilvania", unde era moara portii, pana dincolo de actuala Poarta Schei. Fiind situata la capatul strazii Caterinei - care la randul ei a preluat numele de la manastirea de calugarite ce fusese acolo - poarta a primit denumirea de Ecaterina. In a fost ridicat si turnul portii, care se vede si astazi. De forma patrata, pe trei nivele, constructia are in partea superioara patru turnulete ce simbolizau "Jus Gladii", un privilegiu medieval care dadea conducatorilor brasoveni dreptul de a aplica pedeapsa suprema. Bolta turnului e pictata in stilul Renasterii, iar arhitectura acestuia este unica in lume, facand din el o pretioasa bijuterie artistica. Documentele mentioneaza ca pentru fiecare din cele opt guri de tragere ale turnului fusesera aduse bombarde de la Praga. Turnul Portii - astazi mare parte in pamant - a suferit stricaciuni importante din cauza cutremurelor si incendiilor din si . Nemairaspunzand cerintelor negustorimii romane din Schei, poarta (cu exceptia turnului) a fost daramata in , un an mai tarziu construindu-se actuala Poarta Schei.

Situat la mica distanta de Bastionul Fierarilor, pe o stanca a dealului Warthe, Turnul Negru din Brasov domina Scheii cu dimensiunile sale, el trebuind sa impiedice apropierea dusmanilor de zidurile orasului, care aici erau la mai putin de 5 m de stanca (abia in - trecerea a fost largita). Ocupand o suprafata de 50 mp, turnul are 11 m in inaltime, iar zidurile sale masoara la baza 2 m grosime. Prezinta sase goluri de tragere pe fiecare fata a sa, dispuse pe trei randuri de atac. In interior are trei galerii etajate si, mai demult, turnul poseda un sistem de legatura cu Cetatea printr-un pod mobil ce se lasa pana la Bastionul Fierarilor. Turnul dateaza din secolul XV, fiind construit concomitent cu Turnul Alb. Totusi, prima mentiune documentara a turnului dateaza din . Acoperisul initial nu se mai pastreaza, fiind distrus de traznet, la 23 iulie , si de incendiul din - care au innegrit zidurile turnului si i-a dat denumirea de azi. A mai fost distrus de traznet in , dar a fost refacut, asa cum ne arata o stampa din . In timpul epidemiei de ciuma din , se pare ca Turnul Negru a fost folosit ultima data ca adapost si punct de paza pentru paznicii cordonului sanitar din jurul orasului. In caz de primejdie, un lant gros de fier intre stanca si bastion oprea comunicatia cu "Dupa zidurile de Jos". Acoperisul, existent inca la , datorita vitregiilor timpului, a facut la obiectul unei cereri de restaurare, dar, intrucat nu aducea venituri orasului, cererea nu a fost aprobata. Abia in s-a pus problema restaurarii monumentului, efectuandu-se o consolidare a zidurilor la partea lor superioara in anul . In noaptea de 3 spre 4 iulie , zidul sudic al turnului s-a prabusit dupa o ploaie torentiala. Restaurarea a avut loc insa de abia in . Astazi detine un punct muzeal.

Construit intre anii 1460 si , Turnul Alb impresioneaza si astazi prin masivitatea si zveltetea liniilor sale arhitectonice. Rezumand arhitectura sa in date putem spune: plan semicircular deschis; peste 30 m diferenta de nivel fata de zidurile orasului; inaltime: 20 m spre oras si 18 m inspre deal; zidurile au la baza 4 m, iar diametrul turnului masoara 19 m. De-a lungul zidurilor sale, turnul prezinta metereze, guri pentru smoala si balcoane sustinute de console cioplite in piatra. Aflandu-se la 59 m departare de zidul cetatii, turnul comunica cu aceasta printr-un pod mobil ce facea legatura intre turn si Bastionul Graft. Avea vedere spre Blumana si, cu cele 5 etaje ale sale, era cel mai ridicat punct de fortificatie din Brasov. In interiorul turnului s-a pastrat cosul de fum de deasupra unei vetre, care putea servi si pentru incalzirea paznicilor si a aparatorilor - breslasi cositorari si aramari. In , breasla cositorilor a rascumparat obligatia de aparare a turnului, numarul mesterilor fiind scazut. Cu ocazia marelui incendiu din 21 aprilie , focul dus de un vant puternic a cuprins si Turnul Alb, care a ars, fiind renovat de abia in . Alte actiuni de restaurare au fost efectuate in , , si - . Astazi si acesta detine un punct muzeal.

ANEXA 5 - Oferta de preparate si bauturi

ANTREURI

gustare de branzeturi (2 persoane) 350/200 gr 16.70 lei

(telemea, rulada de burduf, cascaval, masline, castravete verde, rosii)

gustare taraneasca (2 persoane) 300 gr 19.50 lei

(toba, jumari, carnaciori, pastrama de porc, muraturi)

salata greceasca    300 gr 9.00 lei

(telemea, masline, rosii, castraveti verzi, ardei grasi)

salata Del Mare    200/100 gr 16.00 lei

(calanar pane, rosii, castraveti verzi, ardei gras, salata verde)

SUPE/CIORBE

ciorba de fasole cu costita afumata 340/60 gr 6.00 lei

ciorba de burta    320/80 gr 6.50 lei

supa crema de ciuperci    350 gr 5.50 lei

supa de ceapa    350 gr 5.50 lei

MANCARURI TRADITIONALE- specialitatea casei

sarmalute moldovenesti 200 gr 9.00 lei

friptura de porc la gratar    150/100/50 14.50 lei

antrecot de varza la cuptor 150/100 gr 14.50 lei

tocanita din ciuperci de padure 200/100 gr 17.00 lei

varza saseasca cu carnaciori 250/ 100 gr 11.50 lei

PASTE

spaghetti Carbonara    300 gr 12.00 lei

taghiatelle cu ciuperci de padure    300 gr 10.00 lei

spaghetti all Amatriciana    300 gr 11.00 lei

PREPARATE DIN PESTE

cocktail din fructe de mare    250 gr 17.20 lei

calamar prajit cu sos a la grec 200/100 gr 19.80 lei

pastrav la gratar 100 gr 9.00 lei

file de salau rulat cu masline 160/40 gr 21.00 lei

file de somon cu sos de piper verde 100/40 gr 18.00 lei

merluciu cu sos sasesc    160/40 gr 18.00 lei

PREPARATE LA GRATAR

piept de pui la gratar    100 gr 5.5 lei

pulpe de pui la gratar    100 gr 5.5 lei

garf de porc la gratar    140 gr 16.5 lei

cotlet de porc la gratar    140 gr 6.5 lei muschi de porc la gratar 140 gr 16.5 lei

muschi impanat de porc la gratar 140 gr 18.5 lei

muschi de vaca la gratar    140 gr 21.5 lei

SPECIALITATI

coaste de porc la gratar    140 gr 16.00 lei

ciolan de porc la cuptor 250gr 17.00lei

ciolan cu fasole    250/200 gr 14 00lei

ciolan cu varza    250/200 gr 14.00lei

GARNITURI

orez cu ciuperci    150 gr 4.50lei

cartofi natur    150 gr 3.00lei

cartofi prajiti    50 gr 4.00lei

cartofi taranesti 150 gr 4.50lei

cartofi copti cu unt 150 gr 4.50lei

piure de cartofi    150 gr 4.5 lei

legume mexicane 150 gr 4.5 lei

SALATE

salata de varza alba 200 gr 3.00lei

salata de rosii cu telemea 200 gr 5.50lei

salata de castravete verde cu iaurt 200 gr 4.50lei

salata de ardei copti 200 gr 6.00lei

salata de sfecla rosie cu hrean 200 gr 4.00lei

salata de muraturi asortate 200 gr 4.50lei

salata de bureti murati 200 g 9.00lei

DESERTURI

inghetata asortata 200 gr 8.00lei

salata de fructe cu inghetata 200 gr 8.00lei

Peach Meba    200 gr 9.00lei

CAFEA/CEAI

espresso    3.50 lei

espresso decofeinizat    3.50 lei

cappuccino    5.00 lei

ciocolata calda    5.00 lei

ceai 2.00 lei

caffe frappe    9.00lei

RACORITOARE

Coca Cola, Fanta, Sprite 250 ml 3.00 lei

Nectar, Cappy, Santal 250 ml 4.00 lei

Apa minerala    330 ml 3.00 lei

apa minerala plata    330 ml 3.00 lei

energizant Red Bull 250 ml 14.00 lei

VODKA

Smirnoff    50 ml 6.00 lei

Finlandia    50 ml 6.00 lei

Absolut    50 ml 6.00 lei

GIN

Beefeater 50 ml 8.00 lei

Gordon's    50 ml 8.00 lei

COGNAC

Zaraza 5 * 50 ml 7.00 lei

Metaxa 5*    50 ml 8.00 lei

Metaxa 7* 50 ml 10.00 lei

Courvaisier VSOP 50 ml 30.00 lei

WHISKY

J&B    50 ml 9.00 lei

Teacher's     50 ml 9.00 lei

Jack Daniel's    50 ml 14.00 lei

Chivas Regal    50 ml 17.00 lei

Ballantine's    50 ml 10.50lei

APERITIVE

Bitter Campari    50 ml 7.00 lei

Unicum    50 ml 9.00 lei

Martini Rosso-Blanco 50 ml 5.00 lei

Ramazotii    50 ml 8.00 lei

LIQUER

Bailey's Cream    50 ml 8.00 lei

Carolans    50 ml 8.00 lei

Amaretto di Sarano    50 ml 10.00 lei

BERE

Tuborg    500 ml 5.00 lei

Carlsberg    500 ml 5.50 lei

Corona    330 ml 11.00 lei

Gosser    500 ml 5.00 lei

Heineken    500 ml 6.50 lei

Schlossgold    500 ml 4.00 lei

Silva blonda    500 ml 4.00 lei

Silva bruna    500 ml 4.50 lei

VINURI ALBE SECI

Riesling si Feteasca regala 1000ml 18.00 lei

Merlot    1000 ml 18.00 lei

Sec de Murfatlar

Savignon Blanc    750 ml 35.00 lei

Murfatlar

Chardonnay    750 ml 41.50 lei

VINURI ALBE DEMISECI

Jidvei

Feteasca regala    750 ml 28.00 lei

Dry Muscat Premiat    750 ml 30.00 lei

Murfatlar

Savignon Blanc Premiat 750 ml 21.00 lei

VINURI ALBE DEMIDULCI

Murfatlar

Chardonnay    750 ml 21.00 lei

Muscat Ottonel    750 ml 21.00 lei

Cotnari    750 ml 41.50 lei

Tamaioasa romaneasca    750 ml 30.00 lei

VINURI ROSII SECI

Prince Matei Merlot    750 ml 40.00lei

Red Paradox Merlot    750 ml 45.00 lei

Cabernet Savignon    750 ml 30.00 lei

VINURI ROSII DEMISECI

Feteasca neagra    750 ml 40.00 lei

Pinot Noire Special Reserve 750 ml 40.00 lei

Murfatlar

Cabernet    750 ml 21.00 lei

Merlot    750 ml 21.00 lei

Pinot Noire    750 ml 21.00 lei

VINURI SPUMANTE

J.P.Chenet 750 ml 40.00 lei

ANEXA 6 - Aranjarea mesei pentru dejun- meniu simplu