Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Prezentare turistica a orasului Constanta

Turism



+ Font mai mare | - Font mai mic



Prezentare turistica a orasului Constanta

Situat in partea de mijloc a Dobrogei, judetul Constanta a avut o evolutie asemanatoare intregii regiuni, singura particularitate ce a impus o oarecare ascensiune fiind vecinatatea marii si construirea podului feroviar de peste Dunare, care a scos tinutul din izolarea fata de restul tarii si a accelerat integrarea economica si cresterea populatiei romanesti. Constanta a fost fondat in urma colonizarii grecesti a Pontului Euxin de catre colonistii greci din Milet in secolele VII-V i. Ch., sub numele de Tomis. Acestia au gasit pe aceste locuri o asezare getica, noul oras ajungand la nivelul unui 'polis' de abia in secolul IV-III i. Ch. Port folosit de greci pentru comertul cu locuitorii acestor regiuni (daci, sciti, celti), Tomis infloreste urbanistic din secolul III i. Ch. O parte din fostul oras antic si din port este astazi submersa, in fata Cazinoului.



Litoralul romanesc al Marii Negre reprezinta una dintre zonele turistice cele mai importante ale Romaniei in raport cu alte zone turistice ale tarii, ceea ce este reflectat si de indicatorii referitori la circulatia turistica si capacitatea de cazare. In 2007, s-au inregistrat 1,2 milioane de turisti romani pe litoralul romanesc al Marii Negre, iar in 2008 1 milion.

Resursele turistice ale judetului nu au o repartitie uniforma si ele explica dezvoltarea turismului cu precadere pe spatiul de litoral al Marii Negre. Astfel, litoralul romanesc concentreaza 2/3 din resursele turistice si cca. 43% din capacitatea de cazare a tarii, aproximativ 60% din circulatia turistica interna si internationala. Atat in Constanta cat si in statiunea Mamaia exista aporoximativ 60 de hoteluri intre 5 si 2 stele, plus pensiuni.

Nota caracteristica a spatiului constantean este data de litoralul Marii Negre, un 'pamant al fagaduintei', ce se intinde in judetul Constanta pe o lungime de peste 100 km (din totalul de 244 km care formeaza iesirea la mare a Romaniei). Minunata riviera romaneasca beneficiaza de farmecul deosebit al Marii Negre (a treia mare europeana ca intindere si a doua ca adancime, cu salinitate redusa (17-18 % la tarm si temperatura apei vara de 20-25C). In Marea Neagra nu exista curenti, plante sau pesti periculosi. In sezonul cald temperatura la suprafata plajei urca pana la 45C, insa brizele marine, bogate in aerosoli atenueaza arsita zilelor toride. Marile intinderi de plaja sunt 'pavate' cu nisip  de o finete deosebita. De-a lungul coastei, un spatiu de o calitate exceptionala etaleaza o salba de statiuni care raspund tuturor varstelor si gusturilor: Navodari, Mamaia, Constanta, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinesti, Techirghiol, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai.

in ceea ce priveste atractiile turistice ale orasului Constanta exista foarte multe locuri de vizitat printre care:

Colectiile de arta :in 1975 se infiinteaza colectia de arta populara

in cadrul Muzeului de Arta Constanta, iar in 1980 capata statutul de sectie. In cepand din 1985 are loc o orientare a achizitiilor spre alte zone etnografice. Din 1990 este instituttie cu personalitate juridica. Expozitia de baza ciprinde toate genurile artei populare repartizate pe zone etnografice, muzeul avand caracter national. Cladirea muzeului dateaza din 1983 si este monument de arhitectura. A fost initial primarie, apoi posta. A fost restaurata in 1973, 1978, 1989. cuprinde colectii de arta populara: ceramica, icoane pe lemn si sticla, metal , port popular, scoarte, tesaturi, textile, podoabe. In timp ce obiectele pentru uz gospodaresc din ceramica, lemn, metal se caracterizeaza printr'o mare bogatie tipologica. Tesaturile de interior: stergare, fete de masa, cearsafuri, asternuturi de pat, scoarte, paretare, fete de perna( din bumbac, borangic si lana) sunt de o mare bogatie ornamentala. Stergarele lungi de 4 metri fac parte integranta din vechile interioare taranaesti. Motivele florale, vegetale, zoomorfeme, antropomorfe, alternate cu dungi de latimi diferite creeaza compozitii ornamentale specifice. Tesaturile din lana pentru decor sau uz gospodaresc au compozitie ornamentala bazata pe alternarea de vargi cu motive geometrice alese, distribuite uniform si continuu.

Muzeul Militar National: a fost deschis publicului in august 1967,

intr'o cladire special construita pentru acesta. Colectia de sculptura Ion Jalea, gazduita in fosta casa a lui C. Pariano, inchiriata dupa moartea acestuia de catre primaria Consulatului englez, contine 108 lucrari de sculptura si grafica donate de artist.

Moscheea Constanta: aflata in imediata apropiere a Pietei Ovidiu,

Moscheea a fost construita in anul 1910, pe locul unei vechi geamii. Minaretul, a carui inaltime atinge 50 de m si cupola cladirii au fost construite din beton armat. Pentru realizarea coloanelor si a scarilor sa folosit calcarul de Albesti, iar pentru poarta mare de la intrare s-a adus marmura neagra din Italia. Edificiul are o frumoasa pictura interioara, in care domina culorile verde, albastru de cobalt, ocru deschis si rosu.

Biserica romano-catolica Sfantul Anton: constructie in stil

romanic, ridicata in 1937, dupa planurile arhitectului Romano de Simion, pe locul unei alte biserici catolice ce data din 1885. este realizata din caramida rosie aparenta si are un turn patrat.

Catedrala ordotoxa Sfintii Apostoli Petru si Pavel: este o

constructie ridicata dupa planurile arhitectului Ion Mincu intre 1883-1885. in interiorul sau se afla doua jilturi artistic lucrate. Constructia in stil greco-roman din caramida presata, impresioneaza prin monumentalitatea fatadei si prin turnul inalt de 35 de m.

Biserica greaca Schimbarea la Fata: a fost ctitorita intre anii

1863-1865, unde contributia cea mai mare a venit din partea coloniei grecesti din oras. Pentru construirea ei s-a primit aprobarea sultanului Abdul Azis. Biserica are un mic turn in partea dreapta a acoperisului, iar scarile si pavimentul au fost lucrate in marmura adusa din Grecia.

Cazinoul Constanta: este una dintre primele cladiri ridicate in

Constanta, imediat dupa ce acest oras a fost preluat de catre administratia romaneasca si cladirea nu s-a mai numit Kustenge. Istoria cazinoului incepe o data cu anul 1880, la scurt timp dupa revenirea Dobrogei la Patria Mama. La acea vreme se numea Cazin sau Kursaal si nu era decat o constructie de paianta, captusita cu scandura la exterior si ridicata langa Farul Genovez, la capatul bulevardului Elisabeta, singurul bulevard al orasului. Aici se desfasurau periodic concerte sustinute de celebritatile vremii, care erau aduse pe cheltuiala Primariei Comunei Constanta. In anul 1890 s-a pus problema constructiei definitive a Cazinoului. Inceperea lucrarilor a fost tergiversata pana in anul 1891, cand o furtuna puternica a distrus in mare parte cladirea din lemn a cazinoului, iar primaria a ajuns la concluzia ca este mai ieftin sa ridice o noua cladire decat sa o repare pe cea veche. Locul noului local va fii mutat insa de langa Farul Genovez cam in zona unde este amplasat actualul edificiu. Cea de-a doua cladire a Kursaalului, terminata in 1893 era tot o constructie din paianta, sustinuta de piloti din lemn si compusa dintr'o sala de dans, mai multe camere si o terasa catremare.

Acvariul Constanta: prima sectie a Complexului Muzeal de Stiinte

ale Naturii este amplasat la malul marii pe faleza Cazinoului, in imediata vecinatate a acestuia. Este si primul acvariu public din Romania si a fost inaugurat la 1 mai 1985. cladirea care il adaposteste construita la inceputul sec. XX a trebuit reamenajata in totalitate, ea avand pana in anul 1950 alta destinatie. Din acest motiv constructia nu corespunde exigentelor unui acvariu modern. Cu toate acestea acvariul constantean a ramas ceamai mare institutie de acest gen din tara, desi ulterior si alte muzee de stiinte ale naturii au infiintat sectii cu acelasi profil. Spatiul expozitional este destinat prezentarii expozitiei permanente de fauna si flora acvatica in 57 de bazine, dar si expozitiile temporare cu tematici de biologie si ecologie acvatica. Acvariul poseda o capacitate totala de cca. 250 de mc. Pentru a facilita prezentarea vietuitoarelor dar si accesul vizitatorilor la informatii, patrimoniul expozitional reprezentat de peste 120 de specii de vietuitoare acvaticem, este structurat pe mai multe sectii. Repartizarea organizmelor acvatice pe sectii are la baza criterii ecologice si biogeografice, iuar in cadrul sectiilor la amplasarea diferitelor specii in bazine s-a respectat pe cat posibil criteriul taxonomic.

Delfinariul: deschis la 1 iunie 1972, Delfinariul din Constanta

reprezinta o mare atractie pentru turisti. Frumoasele mamifere inzestrate cu o inteligenta deosebita uimesc si distreaza in acelasi timp. De-a lungul anilor au aparut alaturi de delfini in acelasi bazin si foci sau pinguini, completand spectacolul acvatic.

Planetariul : ca o fereastra deschisa permanent spre cer,

Planetariul din Constanta este ca un far la malul Marii Negre. Primul obiectiv public de acest gen din tara a luat fiinta in 1969. a fost primul obiectiv din Complexul de Stiinte ale Naturii in actuala locatie in apropierea statiunii Mamaia. Demonstratia de planetariu este o proiectie pe o bolta artificiala a unui cer instelat. Planetariul dispune de o cupola cu diametrul de 8 m si cu o capacitate de 80 de locuri. Aparatul de proiectie cu care se realizeaza demonstratiile este de tip ZKP-2, realizat in Germania. In holul Planetariului poate fii vizitata o expozitie cu tematica de astronomie. In cupola Planetariului au loc demonstratii si pot fii vazute stele (aproximativ 5000), planete, luna, constelatii, comete, meteori, satelitii galileeni ai lui Jupiter, sateliti artificiali, sistemul Solar- miscarea de rezolutie a planetelor din Sistemul Solar, determinarea coordonatelor orizontale, ecuatoriale si ecliptice, demonstratii cu planetariul Trippensse: formarea anotimpurilor, echinoctii si solstitii, eclipse de Soare si Luna.

Mozaicul roman: in anii 1958-1959, in spatele cladirii Consiliului

Judetean Constanta, au fost descoperite structurile unui monumental edificiu public din sec. III-IV. Constructia se intinde pe circa 100 de m de-a lungul falezei. Zidurile groase de aprox. 2 m si inalte de 6 m au fost asezate pe un suport lat de 3 m si adanc de peste 2 m, realizat din bolovani legati cu mortar. Fatada zidurilor a fost placata cu marmura alba si colorata, pastrata astazi numai fragmentar. Pardoseala edificiului era dintr-un exceptional covor de mozaic policrom, decorat cu motive geometrice si vegetale. Initial, mozaicul avea o suprafata de 2000mp, din care doar jumatate s-a pastrat in stare buna, inca un sfert aflat in stare de degradare a fost recuperat. Sub terasa de mozaic au fost descoperite incaperi boltite, care serveau ca depozite de marfuri. Deasupra intrarii uneia dintre ele se afla gravat numele lui Hermes, zeul comertului.

Zidul roman de incinta: in antichitate orasul era asezat pe partea

peninsulara, ridicata la 15-30 m deasupra nivelului marii , fiind ferit de atacurile surpriza pe mare. Pentru a avea o mai buna siguranta atat in partea de nord cat si in partea de nord-vest, romanii au ridicat in sec. III un puternic zid de aparare ale carui urme au fost interceptate de pe Bd. Republicii si de aici coborand spre vechiul port. O portiune a zidului a fost dezvelita impreuna cu un turn de aparare de forma rotunda(Turnul Macelarilor). Turnul este o adaugire mai tarzie. Au fost, deasemenea, interceptate urme de porti ale cetatii Tomis si ale altor turnuri de aparare. In apropierea Turnului Macelarilor s-a organizat un parc arheologic, in care sunt prezentate chipuri, coloane, frize, cornise, blocuri de piatra din vechile constructii, etc. pe terenul fostei gari si in apropiere au fost descoperite tezaurul celor 24 de monumente sculpturale, acum expuse in muzeu si numeroase constructii din sec. IV-V (strazi pavate, fantanni, locuinte, ateliere ceramice si doua mari bazilici din fosta resedinta episcopala a Tomisului).

Farul Genovez: este situate pe faleza Cazinoului din Constanta. A

fost construit intre anii 1858-1860, in amintirea negustorilor genovezi care au frecventat Pontus Euxin in sec. XIII. A functionat pana in anul 1913, restaurarea sa avand loc dupa 35 de ani. Inalt de aproximativ 8 m, lumina lui este vizibila pana la 9,5 mile marine.

Muzeul Marinei Romane: s-a deschis la 3 august 1969, in fostul

local al Scolii Navale, in imediata vecinatate a panoramei portuare si marine. Muzeul are un patrimoniu care ii confera statutul de unicat national. Prezenta istoriei marine militare si comerciale romanesti, de la simpla luntre cipoplita in truchi de copac pana la navele moderne de astazi.

Statul Major al Marinei Militare: este amplasat pe faleza

Cazinoului. Este o cladire inaltata in 1882, avand destinatia de hotel. In 1982-1983, la centenarul cladirii, este reconstruita pe aceleasi temelii, rezultatul fiind cladirea monumentala de astazi.

Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie: amplasat in Piata Ovidiu,

cladirea sa este construita intre anii 1911-1921, fiind destinata Primariei si este opera arhitectului V. Stefanescu,    in stilul scolii romanesti de arhitectura al lui I. Mincu. Sala Tezaurului si celelate 24 de Sali adapostesc marturii ale trecutului istoric al Dobrogei, cele mai valoroase piese fiind Sarpele Fantastic- Glyokn, Fortuna cu Pontos si binecunoscutul Ganditor de la Hamangia si Femeia sezand.

Cetatea Histria : pe malul lacului Sinoe, "la o departare de 500 de

stadii de gura sacra a Istrului" (dupa cum precizeaza Strabon), se afla Cetatea Histria - prima colonie greaca de pe tarmul de vest al Marii Negre si cel mai vechi oras de pe teritoriul Romaniei.  Intemeiata pe la mijlocul secolului al VII-lea i.Hr. (anul 657 i.Hr. dupa istoricul Eusebius) de colonisti veniti din Milet. Orasul a avut o dezvoltare neintrerupta timp de 1300 de ani, incepand din perioada greaca si pana in epoca romano-bizantina. In cursul secolului al VII-lea d.Hr., cetatea a fost distrusa de atacurile avaro-slave si parasita treptat de locuitorii sai. In perioada greaca (sec. VII - I  i.Hr.), orasul era format din doua unitati distincte (dupa un model urban cunoscut in lumea antica) - acropola si asezarea civila, fiecare inconjurate de cate un zid de incinta propriu, ce insumau o suprafata de aproape 35ha. Dupa o distrugere violenta, catre sfarsitul sec. VI i.Hr., in plina perioada clasica, un nou zid de incinta reduce la jumatate suprafata orasului. In aceasta perioada Histria cunoaste un regim democratic, aderarea la Liga Maritima Ateniana, comert intens si chiar moneda proprie. Incercarea primului val de sciti de a se stabili in sudul Dunarii, precum si razvratirile cetatilor pontice impotriva lui Lysimach aduc cetatii o noua distrugere, catre sfarsitul sec. IV i.Hr. Secolele urmatoare aduc atat refacerea orasului cat si o noua inflorire, dar mai ales primele aliante cu unele capetenii ale getilor (Zalmodegikos, Rhemaxos). Secolul I i.Hr. aduce noi framantari si pericole externe: regele Pontului, Mithridates VI Eupator, trimite la Histria unul din strategii sai, in anul 72 i.Hr. aduce primele armate romane care, sub comanda lui M. Terentius Varro Lucullus, scot coloniile vest-pontice de sub influenta lui Mithridate, iar cativa ani mai tarziu, regele get-dac Burebista cuprinde cetatea sub stapanirea sa.  Odata cu moartea lui Burebista cetatea trece sub stapanire romana, incheindu-se astfel perioada de autonomie. Sub stapanirea romana cetatea cunoaste o noua inflorire. Daca in perioada romana timpurie (sec. II - III d.Hr.) incinta inchidea o suprafata destul de mare, in urma violentelor atacuri carpo-gotice ce au dus la distrugerea totala a orasului, obliga locuitorii sai din  epoca romana tarzie (sec. IV - VII d.Hr.) la restrangerea zonei urbane la doar 7ha, la adapostul incintei vizibile astazi.  Sapaturile arheologice, incepute inca din 1914, au scos la iveala, pe langa resturile incintelor mai sus amintite, o serie de monumente remarcabile, datand din diferite perioade din existenta cetatii. Pentru epoca greaca se remarca "zona sacra", cu templul lui Zeus si templul Afroditei, precum si resturile de locuire de pe platoul pe care se afla asezarea civila. Din perioada romana imperiala (sec. II - III d.Hr.) dateaza edificiile termale ale orasului si reteaua stradala. Cele mai multe monumente apartin epocii romano-bizantine (sec. IV - VII d.Hr.) si ele se afla in interiorul cetatii tarzii: bazilici civile sau paleocrestine, piete publice, magazine, cartiere de locuinte cu caracter rezidential (domus) sau economic. De asemenea, sapaturile au oferit un bogat material arheologic, cea mai mare parte, fragmente arheologice remarcabile, fiind expusa in muzeul cetatii: sculpturi, reliefuri, materiale de constructie, inscriptii, ceramica (greceasca si romana), sticlarie, obiecte din metal.

PESTERI IN JUDETUL CONSTANTA

Pestera Adapostul Randunelelor

Pestera Babei (P. La Izvor)

Pestera de la Canaraua Harsovei

Pestera de la Cariera Noua

Pestera de la Casian (P. Sf. Ioan Casian)

Pestera de la Ghilingic

Pestera de la Movile

Pestera de la Mireasa

Pestera Gura Dobrogei (P. Liliecilor de la Gura Dobrogei)

Pestera La Adam

Pestera Limanu

Pestera Sf. Andrei

STATIUNI BALNEOCLIMATERICE

Cap Aurora, Eforie Nord, Eforie Sud, Gura Dobrogei-Targusor, Mamaia, Mangalia, Navodari, Neptun,Techirghiol, Venus.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1267
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved