Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


TEHNICA ACTIVITATII DE TURISM

Turism



+ Font mai mare | - Font mai mic



TEHNICA ACTIVITATII DE TURISM

Cadrul general de organizare a activitatii de turism



Institutii publice cu rol in turism

- Ministerul Turismului

- CNIT

- INCDT

Asociații profesionale (patronale , sindicale) din turism

 Agenți economici

Departamente in Ministerul Turismului

Directia de Comunicare gestioneaza urmatoarele activitati: relatiile cu publicul, activitatea de informare publica, relatia cu presa, comunicarea interna si comunicarea interinstitutionala. Are ca obiective comunicarea eficienta a politicilor si strategiilor institutiei de promovare a turismului si furnizarea prompta a informatiilor publice.

Directia de Dezvoltare Turistica isi desfasoara activitatea prin intermediul a doua compartimente:

A. Compartimentul dezvoltare produse si destinatii turistice
B. Compartimentul formare si calitatea serviciilor turistice

Obiective:

implementeaza, coordoneaza si monitorizeaza  politicile si strategia nationala pentru dezvoltarea turismului;

coordoneaza si monitorizeaza programele de dezvoltare turistica anuale;

fundamenteaza si implementeaza programul anual de investitii pentru obiectivele turistice;

desfasoara activitati specifice calitatii de membru in cadrul diverselor organizatii internationale din care face parte Romania (Organizatia Mondiala a Turismului, Comisia Europeana, Comisia Europeana pentru Turism, Organizatia Cooperarii Economice a Marii Negre, Initiativa Central Europeana, Die Donau, Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica);

Directia Generala de Control, Autorizare si Privatizare exercita si raspunde de indeplinirea urmatoarelor atributii:

intocmeste sinteze si rapoarte cu privire la activitatea de control;

efectueaza controlul activitatilor si serviciilor din turism si din industria de agrement, in baza planului anual de control  aprobat de conducerea ministerului;

efectueaza controlul calitatii serviciilor din turism;

verifica si solutioneaza sesizarile si reclamatiile primite cu privire la desfasurarea activitatii de turism;

verifica legalitatea functionarii si modul de respectare a criteriilor  prevazute de actele normative in vigoare privind clasificarea  structurilor de primire turistica;

verifica modul de respectare  a accesului, evidentei si protectiei turistilor din structurile de primire turistice;

verifica legalitatea functionarii si modul de respectare a criteriilor de licentiere  a agentiilor de turism si a activitatii  desfasurate de acestea;  

verifica modul de respectare a criteriilor de atestare a statiunilor turistice de interes national si local;

verifica legalitatea functionarii si modul de respectare a criteriilor prevazute de actele normative in vigoare ce au stat la baza eliberarii autorizatiei turistice pentru plaje;

verifica legalitatea functionarii si modul de respectare a criteriilor prevazute de actele normative in vigoare ce au stat la baza eliberarii certificatului de autorizare turistica pentru activitatea de agrement nautic;

verifica legalitatea functionarii si modul de respectare a criteriilor prevazute de actele normative in vigoare privind omologarea partiilor si traseelor turistice;

verifica respectarea prevederilor legale la comercializarea produselor alimentare si nealimentare din statiunile turistice, in limitele specifice de competenta;

verifica respectarea masurilor de organizare a activitatii de agrement in statiunile turistice;

verifica activitatea desfasurata de birourile de informare si promovare turistica din strainatate;

verifica modul de respectare a masurilor de protectie si autorizare a constructiilor  in zona de coasta a Marii Negre;

initiaza/modifica acte normative din domeniul turismului sau din domenii de activitate cu implicatii in turism in colaborare cu celelalte directii de specialitate, asociatii profesionale;

colaboreaza cu Politia de Frontiera din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative pentru verificarea respectarii legislatiei pe linia comercializarii serviciilor turistice in punctele de trecere frontiera;

participa la actiuni de documentare profesionala, la congrese, seminarii, simpozioane si alte actiuni la nivel national si international;

colaboreaza cu organisme si institutii din tara si strainatate specializate pentru autorizarea, controlul si promovarea calitatii serviciilor turistice;

colaboreaza cu alte organe de control specializate ale statului (Politia, Garda Financiara, Autoritatea Nationala Sanitar - Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului, Agentia pentru Protectia Mediului etc.) la efectuarea unor controale tematice comune.

coordoneaza si participa la verificarea starii si functionalitatii dotarilor edilitar-gospodaresti din statiunile turistice, starea de curatenie si intretinere a spatiilor verzi, a cailor de acces, facand propuneri conducerii institutiei de a  interveni la autoritatile publice centrale sau locale pentru remedierea unor stari de lucruri necorespunzatoare;

solutioneaza in termen toata corespondenta primita;

indeplineste orice alte sarcini, specifice activitatii, primite de la conducerea institutiei;

initiaza/pregateste documentele necesare pentru negocierea si semnarea de acorduri, memorandumuri privind colaborarea bilaterala in turism cu diverse state;

organizeaza/participa la comisii mixte, in vederea implementarii documentelor de colaborare bilaterala in turism;

avizeaza programele de formare profesionala care fac obiectul  pregatirii personalului in meseriile reglementate  din sectorul Turism, Hoteluri, Restaurante;

elaboreaza si implementeaza programe de Imbunatatire a calitatii serviciilor turistice.

Directia Generala de Marketing si Relatii Internationale

Obiectivele generale:

Pozitionarea Romaniei drept o destinatie turistica care ofera atractii turistice si experiente de calatorie unice, o destinatie cu oamenii primitori si cu servicii comparabile cu cele oferite in tarile din Europa de Vest;

Stimularea interesului turistilor potentiali din strainatate de a vizita Romania, de a-si petrece vacantele in una sau mai multe din numeroasele zone turistice din tara;

Promovarea produselor turistice care pot sa atraga noi segmente de piata si/ sau care sa determine prelungirea duratei vizitei/ vacantei in Romania si implicit cresterea incasarilor din activitatea de turism.

Obiectivele specifice:

Cresterea circulatiei turistice din Europa de Vest si din America de Nord intr-un ritm mediu anual de 5%

Reducerea sezonalitatii prin stimularea interesului turistilor romani pentru petrecerea sfarsitului de saptamana sau a vacantelor scurte - in sezoanele de primavara si de toamna - in zone turistice din tara

Obtinerea unei balante excedentare a platilor pentru turism si calatorii ale Romaniei.  Cresterea incasarilor din turismul international intr-un ritm mediu anual de 3%, pentru urmatorii 3 ani

Cresterea cu 10%, pana in anul 2010, a gradului de ocupare a facilitatilor de cazare din statiunile de odihna si de tratament din Romania

Crearea unei atitudini pozitive - in randul mass media si implicit a publicului roman - in legatura cu turistii si cu activitatea de turism, prin campanii educationale

Familiarizarea turistilor potentiali din principalele piete turistice din Asia de Sud-Est cu atractiile turistice din Romania si dezvoltarea interesului acestora pentru vizitarea Romaniei

Directia de Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism

este condusa de un director care are in subordine 3 servicii, astfel incat sa fie respectat principiul separarii functiilor prevazut de reglementarile europene aplicabile:
a) Serviciul Asistenta Tehnica si Relatia cu Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional (AM POR);
b)Serviciul Evaluare, Selectie si Contractare;
c) Serviciul Monitorizare si Verificare Proiecte.

Directia Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism beneficiaza de sprijinul urmatoarelor structuri constituite in cadrul MT:

Directia Generala Economica si Administrativ

Directia Juridica, Resurse Umane si Achizitii Publice

Directia Comunicare si Audit Intern

Obiective:

Ministerul Turismului a fost desemnat sa indeplineasca functia de organism intermediar pentru Programul Operational Regional conform prevederilor Hotararii Guvenului nr. 457/2008 privind cadrul institutional de coordonare si de gestionare a instrumentelor structurale.

Directia Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism (DFCT) face parte din structura Ministerului Turismului, si asigura implementarea operatiunilor specifice din Programul Operational Regional 2007 - 2013, Domeniul Major de Interventie 5.3 "Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii, in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica".


DFCT are ca obiectiv absorbtia integrala a fondurilor structurale alocate domeniului major de interes.

Fondurile totale pentru perioada 2007 - 2013 alocate domeniului 5.3 din POR gestionate de catre minister sunt de 150,356 mil. de euro, din care 127,802 mil. de euro de la Uniunea Europeana prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regionala (FEDR) si 22,553 mil. de euro cofinantare nationala.  Aceste fonduri vor viza implementarea a trei operatiuni indicative:

Crearea unei imagini pozitive a Romaniei ca destinatie turistica, prin definirea si promovarea brandului turistic national

Beneficiar: Directia Generala Promovare Turistica din cadrul Ministerului Turismului.

Dezvoltarea si consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovarii produselor si destinatiilor turistice specifice si a activitatilor de marketing specifice.

Beneficiarii: ONG-uri care desfasoara, conform statutului, activitati in domeniul turismului si care au cel putin 6 luni vechime la data depunerii cererii de finantare si autoritati ale administratiei publice locale.

Crearea Centrelor Nationale de Informare si Promovare Turistica si dotarea acestora.

Beneficiari: Autoritati ale administratiei publice locale

Obiectivele acestui domeniu major de interventie sunt:

Promovarea potentialului turistic romanesc prin imbunatatirea imaginii de tara, cu scopul de a promova Romania in strainatate si de a creste atractivitatea sa pentru turism si afaceri;

Crearea Centrelor Nationale de Informare si Promovare Turistica (CNIPT) in scopul cresterii numarului turistilor;

Instituirea unui sistem integrat si informatizat a ofertei turistice romanesti



Organizatii si asociatii cu profil
de turism

Organizatii internationale de turism

IH&RA - Asociatia Internationala a Hotelurilor si Restaurantelor

OMT/WTO - Organizatia Mondiala a Turismului

HOTREC - Confederatia Asociatiilor Nationale de Hoteluri, Restaurante, Cafenele si asimilate din Uniunea Europeana si Spatiul Economic European

IHEI - Asociatia Internationala a Turismului de Evenimente

UFTAA/FUAAV - Federatia Universala a Asociatiilor Agentiilor de Turism

ECTAA - Grupul Asociatiilor Nationale a Agentiilor de Turism din spatiul UE

WATA - Asociatia Mondiala a Agentiilor de Turism

IATA - Asociatia Internationala a Transportului Aerian

FIJET - Federatia Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor din Turism

EUROGITES - Federatia Europeana de Turism Rural cu sediul la Strasburg.

Organizatii nationale de turism

FEIHT - Federatia Europeana pentru Invatamantul Hotelier si Turistic.

ROMCAMPING - Asociatia Nationala a Detinatorilor de Campinguri Popasuri Turistice si Sate de vacanta.

ATMP - Asociatia Turismului Montan Prahova.

RCB - Asociatia Nationala a Organizatorilor de Conferinte si Expozitii.

ATOR - Asociatia Touroperatorilor din Romania.

FST - Federatia Sindicatelor din Turism.

AIPSR - Asociatia Instructorilor Profesionisti de Schi din Romania.

CNTT - Clubul National de Turism pentru Tineret.

ECO-EDEN - Asociatia de Turism Ecologic.

FMT - Federatia Managerilor din Turism.

SITH - Societatea Internationala de Tehnici Heliotermale

Intreprinderi cu profil de turism

Agenti economici prestatori directi de servicii turistice;

Agentii economici cu activitate principala de turism;

Agenti economici cu activitate partiala de turism;

Agenti economici cu rol de intermediere;




Agenti economici prestatori directi de servicii turistice

Agenti prestatori de servicii de transport turistic, aerian, naval, rutier, feroviar si transport pe cablu;

Agenti prestatori de servicii hoteliere (cazare, alimentatie si alte servicii);

Agenti prestatori de servicii de agrement si animatie;

Agenti prestatori de servicii de tratament si mentinere (punere) in forma;

Agenti prestatori de servicii complementare cu rol functional si de sustinere a acestor activitati (servicii de asigurari, financiar-bancare, rezervari, inchirieri, servicii de vize).


 Touroperatorii si agentiile de voiaj

Scurt istoric

Thomas "parintele" turismului organizat

in anul 1841 a realizat primul produs integrat;

in anul 1845 - Thomas Cook devine primul agent de voiaj;

din anul 1855 - isi extinde activitatea pe plan international;

in anul 1862 - creeaza formula "inclusiv tour";

in anul 1867 - creeaza cuponul de transport si hotel "Voucher";

in anul 1872 - realizeaza primul voiaj in jurul lumii;

in anul 1890 - exploata 15 nave;

in anul 1892 - se stinge din viata, lasand in urma multe agentii care-i poarta numele si azi.

Concepte

Agentia de turism este o unitate specializata care organizeaza, ofera si vinde pachete de servicii turistice sau componente ale acestora, avand rol de intermediere intre agentii economici prestatori directi de servicii turistice si turisti.

Prin pachet de servicii turistice se intelege o combinatie de cel putin doua din elementele urmatoare: cazare, alimentatie, transport, tratament, agrement si alte servicii suplimentare vandute sau oferite spre vanzare la un pret global atunci cand aceste prestatii depasesc 24 de ore.

Clasificarea agentiilor de turism

n       Multiplicarea formelor de turism a fost generata de:

- dezvoltarea circulatiei turistice;
- participarea la miscarea turistica a unor mase tot mai largi;

n       - diversificarea motivatiilor care genereaza cererea.

n       Delimitarea formelor de turism, importanta din punct de vedere teoretic si practic, ofera elemente de fundamentare stiintifica a deciziilor privind dezvoltarea si diversificarea ofertei turistice, alinierea ei la modificarile intervenite in structura cererii.

n       Clasificarea formelor de turism s-a realizat dupa criterii care sa asigure grupari relativ omogene

n       2.1. Criterii de clasificare si particularitati

n       ale formelor de turism

n       a) dupa locul de provenienta a turistilor, se disting doua forme principale:

n       - turismul national (intern), practicat de cetatenii unei tari in interiorul granitelor ei;

n       - turismul international (extern), caracterizat prin vizitele cetatenilor straini intr-o tara si prin plecarile cetatenilor autohtoni in scopuri turistice in afara granitelor tarii lor.

n       Studiind curentele turistice internationale care au loc intr-un cadru geografic delimitat ca arie, se poate face urmatoarea subclasificare a turismului international:

n       turismul receptor (turismul activ, de primire) reprezinta acea parte a turismului care inregistreaza sosirile cetatenilor straini intr-o tara data, acesti cetateni avand domiciliul permanent in tara emitenta. Turismul receptor reprezinta pentru tarile primitoare o sursa importanta si eficienta de incasari valutare;

n       turismul emitator (turismul pasiv, de trimitere) reprezinta acea parte a turismului international care inregistreaza plecarile cetatenilor unei tari (pentru calatorii) in strainatate.

n       b) dupa gradul de mobilitate al turistului:

n       b1) turism de sejur;

n       b2) turismul de circulatie (itinerant, in circuit etc).

n       b1) In functie de utilizarea timpului disponibil pentru calatorii, turismul de sejur poate avea urmatoarele forme:

n       turismul de sejur lung (rezidential), in care sunt inclusi acei turisti a caror durata de sedere intr-o localitate, statiune etc, depaseste o luna de zile;

n       turismul de sejur de durata medie cuprinde acei turisti a caror stationare intr-o zona, statiune etc. nu depaseste 30 de zile, perioada ce coincide cu durata apreciata ca limita maxima a concediilor platite;

n       turismul de sejur scurt cuprinde turistii care se deplaseaza pe o durata scurta de timp (de regula pe o durata de pana la o saptamana). Aici se includ, cu preponderenta, formele turismului ocazional (de circumstanta) si diversele variante ale turismului de sfarsit de saptamana (week-end).

n       In cazul turismului de sejur scurt se pot evidentia in principiu, trei zone de vizitare situate, de regula, intr-o arie dispusa concentric in jurul localitatilor de resedinta ale turistilor:

n       a) ZONA I (preoraseneasca), care cuprinde o raza de cea 15-45 km, accesibila prin egaturile de transport in comun si prin transportul comod cu autoturismele proprii;

n       b) ZONA II, avand o raza de cea 100 km, relativ usor accesibila cu mijloacele publice de transport si cu mijloacele proprii de transport auto, daca durata parcurgerii distantelor nu depaseste de regula doua ore (pentru a nu obosi conducatorul autoturismului - si el turist la randul lui). In aceasta zona se afla, de cele mai multe ori, si cea de a doua resedinta, secundara, a turistilor participanti;

n       c) ZONA III, specifica turismului de circulatie ce are drept scop vizitarea unor obiective turistice mai indepartate, a caror accesibilitate este facilitata de caile comode de circulatie.

n       b2) Turismul de circulatie (itinerant) cuprinde turistii care, in perioada concediului lor, se deplaseaza succesiv in diferite localitati (zone) de interes turistic.

n       Caracteristici:

- aceasta forma de turism se diferentiaza pronuntat de turismul de sejur;

- turismul itinerant este mai putin legat de un anumit sezon determinant, fiind tot atat de caracteristic si sezonului intermediar (primavara si toamna) cat si sezonului estival;

- totusi, daca perioada de intensitate maxima a turismului de circulatie se inregistreaza in timpul verii, acest fapt se datoreaza nu atat necesitatilor de a calatori in scopuri turistice in timpul sezonului plin, cat, mai degraba, perioadei de concedii impuse in unele tari pentru un numar considerabil de salariati.

c) din punctul de vedere al sezonalitatii:

turismul de iarna care prezinta doua caracteristici distincte, dupa motivul pentru care se face deplasarea: turismul pentru zapada si turismul pentru soarele cautat si in timpul iernii;

turismul de vara care are loc in perioadele calde ale anului (de preferinta are ca motivatie apa, soarele, litoralul, baile de namol, curele hliomarine). Caracteristici:

- fluxuri masive, cu o mare diversificare in ceea ce priveste tipologia turistilor si a produselor turistice;

- are un caracter de masa;

- practicat, in cea mai mare parte, de turisti cu venituri modeste, datorita volumului sau masiv;

- constituie forma de turism cu rol hotarator in rezultatele economice ale activitatii turistice ale unei tari (zone, statiuni).

- turismul de circumstanta (ocazional) este de obicei un turism localizat in timp si spatiu, cu fluxuri limitate ca durata, generate de anumite evenimente specifice (de exemplu, sezonul de vanatoare si pescuit sportiv sau de diferite festivitati traditionale, nationale si internationale, cu caracter periodic sau ocazional (folclorice, cultural-artistice, sportive etc.).

d) in functie de mijlocul de transport folosit de turist pentru parcurgerea distantei dintre localitatea (tara) de resedinta si localitatea (tara) in care isi petrece vacanta:

- drumetia excursiile pedestre cu scop recreativ si de ingrijire a sanatatii in zonele nepoluate, cu o natura nealterata, la care pot fi asociate si manifestarile mai complexe, ca: excursiile in munti si alpinismul, camparea in corturi pentru turistii pe cont propriu si in tabere de corturi pentru grupurile organizate si semiorganizate; tot aici sunt incluse si vanatoarea si pescuitul sportiv

- turismul feroviar, trenul ramanand mijlocul clasic de transport pentru un procent important al persoanelor dornice de a calatori.

- turismul rutier, cu formele sale specifice, ca: cicloturismul, motociclismul si, mai ales, turismul automobilistic (cu autocare si cu autoturisme proprietate personala sau inchiriate de la agentii specializate);

- turismul naval foloseste ca mijloc de transport navele maritime si fluviale. Companiile de navigatie organizeaza de altfel, ca si agentiile de turism, croaziere maritime si fluviale apreciate de turisti.

- turismul aerian, folosind avioanele, helicopterele etc. - forme de transport in plina evolutie .

e) dupa criteriul motivatiilor deplasarilor, se disting urmatoarele forme de turism:

turismul de agrement, forma de turism practicata de calatorii care cauta sa profite de frumusetile naturii (peisaje agreabile), de prilejul de a cunoaste oameni si locuri noi, istoria si obiceiurile lor si, in general, doresc sa-si foloseasca timpul de vacanta pentru pradicarea unor activitati preferate Intr-un sens determinant, turismul de agrement se interfereaza cu turismul cultural.

- turismul de odihna si recreere vizeaza exercitarea, in mod voluntar, a unor activitati de destindere.

turismul de recreere se caracterizeaza prin sejururi medii relativ reduse (de exemplu: turismul de sfarsit de saptamana, turismul preorasenesc, turismul rural - agroturismul etc.) si presupune o mobilitate mai accentuata a turistului;

turismul de odihna are un caracter mai putin dinamic, cu un sejur mai lung, petrecut la o destinatie determinata, care ofera conditii naturale adecvate (de exemplu: intr-o statiune climaterica, balneomedicala, intr-o statiune de pe litoral sau in mediul rural etc).

turismul de tratament si cura balneomedicala practicat inca din antichitate, este o forma specifica a turismului de odihna, care a cunoscut o mare dezvoltare, indeosebi in ultimele decenii, o data cu cresterea numarului bolilor profesionale provocate de stresul vietii moderne din marile aglomeratii urbane.

El imbina destinderea cu diferite forme de cura si tratament balneomedical si se practica in statiunile balneomedicale si climaterice cu bogate resurse naturale de cura: ape minerale, termale, namoluri, mofete etc, cu efecte terapeutice, situate de obicei in zonele cu un microclimat specific, adecvat pentru tratarea diferitelor maladii.

Avantajele pe care le ofera turismul balneomedical:

repartizarea mai uniforma a activitatii turistice in diferite zone din tara;

- distribirea relativ liniara si cu o intensitate constanta a circulatiei turistice in cursul intregului an, turismul balneoclimateric fiind cel mai putin sensibil la influentele sezonalitatii si la oscilatiile sezoniere ale cererii;

- asigurarea unor sejururi medii relativ constante si mai lungi (12-30 zile), putin influentate de tendintele reducerii duratei sejurului mediu al turistilor in majoritatea tarilor;

- atragerea unei clientele stabile, rezultatele tratamentelor si curelor balneare fiind conditionate, in general, de repetarea lor intr-o perioada de mai multi ani. in plus, pentru persoanele trecute de o anumita categorie de varsta (turisti de asa-numita 'varsta a treia') se impune un control periodic general al sanatatii;

- realizarea unor incasari medii sporite pe zi/turist, ca urmare a solicitarii si prestarii unei game de servicii specifice de cura balneara si tratamente medicale complexe si calificate, deci mai costisitoare in comparatie cu alte forme de turism;

- ridicarea coeficientilor de utilizare a capacitatilor de baza materiala turistica (de cazare, tratament, alimentatie etc).

- turismul sportiv este o forma a turismului de agrement, motivat de dorinta de a invata si de a practica diferite activitati sportive.

Ponderea cea mai mare in turismul sportiv il ocupa:

- sporturile nautice de vara (canotaj, schi nautic, yahting etc.);

- sporturile de iarna in statiunile de altitudine (schi, patinaj), unde abundenta si durata zapezii permit practicarea acestora, la care se adauga alpinismul si ascensiunile pe munte, motivate de dorinta de cucerire a naturii;

- plimbarile sl excursiile

- pescuitul sportiv si vanatoarea sportiva (din ce in ce mai apreciate si solicitate);

- activitatile sportive pronuntat individualizate (gimnastica sportiva, aerobica, ciclism, calarie etc), precum si orice alte manifestari sportive ocazionale (competitii sportive amicale, tenis, golf, tir sportiv etc.).

- Turismul de cumparaturi (SHOPPING TOURISM) consta in

deplasarile ocazionale in alte localitati (sau intr-o alta tara), in vederea

achizitionarii unor produse in conditii mai avantajoase (de pret, calitate

etc.) decat cele oferite pe plan local (national), ori a unor produse pe care

nu le ofera piata locala, evident daca aceste avantaje se justifica prin

reglementarile vamale adoptate de diferite tari.

n       - turismul tehnic si stiintific vizeaza in special, vizitarea cu caracter documentar sau de schimb de experienta, a unor obiective industriale sau agricole, cat si a unor obiective amenajate special in scopuri productive (de exemplu: obiective hidroenergetice, mine etc).

n       In domeniul stiintific exista, de asemenea, numeroase obiective de atractie pentru specialisti, care pot deveni si ele atractii turistice, ca de exemplu pesterile, observatoarele astronomice, rezervatiile naturale si monumentele naturii (delta, microzonele cu flora si fauna specifica etc).

n       - turismul religios consta in pelerinajele credinciosilor la lacasurile de cult, considerate sfinte de diferite religii (de exemplu: manastirile din nordul Moldovei pentru crestini, orasul sfant Mecca pentru musulmani etc). in aceeasi masura, marile sarbatori de cult (Craciun, Paste etc), hramurile manastirilor si bisericilor atrag, in perioadele sarbatorilor religioase traditionale, un numar considerabil de pelerini.

n       Desi scopul calatoriei lor este manifestarea credintei, comportamentul lor, din punctul de vedere al solicitarilor de servicii turistice, nu difera de solicitarile celor care participa la diferite alte forme de turism.

n       f) dupa caracteristicile socioeconomice ale cererii:

n       - turismul particular (privat) a luat proportii o data cu dezvoltarea circulatiei turistice, reprezentand, in zilele noastre, mai mult decat jumatatea intregului volum de activitati turistice.

n       El decurge din nevoia de odihna, de vacanta activa si, in functie de predilectia pentru folosirea timpului liber si de scopul principal al deplasarilor, include o gama variata de manifestari:

n       - destindere,

n       - agrement,

n       - ingrijirea sanatatii,

n       - practicarea sporturilor etc.

n       Turismul particular este, cu preponderenta, turism pe cont propriu si, ca atare, este rezervat unei clientele cu venituri relativ ridicate (medii si peste medii), daca se are in vedere si faptul ca turismul particular se identifica cu turismul de lux, tocmai datorita acestei particularitati a cererii turistice, cerere pronuntat individualizata (pana la servicii 'personalizate') cu exigente si preferinte sporite fata de nivelul calitativ si diversitatea serviciilor.

n       - turismul social reprezinta o forma a turismului practicat de clasele sociale cu posibilitati financiare relativ limitate (turismul familial, turism pentru toti) si poate fi definit ca ansamblul de activitati vizand dezvoltarea turismului in cadrul categoriilor socioprofesionale cu venituri modeste.

n       Acesti turisti solicita forme ieftine de cazare sau forme de cazare complementare (casute, corturi, cazare la cetateni etc), precum si forme de transport convenabile, corespunzatoare.

n       - turismul de tineret constituie o forma particulara a turismului social, adresat tinerilor (elevi, studenti), evidentiat pentru grija care i se acorda, tinand seama de scopurile sale instructiv-educative.

n       - turismul de afaceri si congrese (reuniuni) reprezinta ansamblul activitatilor de calatorii organizate de intreprinderile economice si de administratiile publice pentru personalul lor, cu ocazia deplasarilor in interes profesional, comercial, participarilor la diferite reuniuni, congrese, simpozioane, intruniri, seminarii nationale sau internationale.

n       g) in functie de categoria de varsta si de ocupatia turistilor:

n       - turism pentru tineret (asa numitii turisti 'de prima varsta' sau varsta formativa);

n       - turism pentru populatia activa (turisti 'de a doua varsta');

n       - turism pentru 'varsta a treia' (pensionari sau varsta 'retragerii' din activitatile profesionale).

n       Importanta acestei grupari consta in faptul ca varsta, sexul, ocupatia etc. sunt factori care genereaza diferite cerinte specifice si contureaza atat gama serviciilor oferite, cat si programarea calendaristica a acestor servicii in cursul anului, in concordanta cu perioadele adecvate pentru efectuarea calatoriilor (perioadele vacantelor scolare, perioada concediilor platite etc).

n       In general, calatoriile cu persoanele varstnice se desfasoara in perioadele linistite, in afara varfurilor de sezon, nefiind legate de alte obligatii profesionale.

n       h) Din punct de vedere al momentului si modului de angajare a prestatiilor turistice:

n       - turismul organizat constituie acea forma de turism in care prestatiile turistice, serviciile la care apeleaza turistii, destinatia calatoriei, precum si perioada in care vor fi prestate aceste servicii sunt programate in prealabil pe baza de contracte sau alte angajamente comerciale specifice acestui domeniu de activitate, sub forma unui 'pachet de servicii' de tipul 'totul inclus', incheiate cu agentiile de turism care asigura legatura organizata intre solicitantii de servicii si prestatorii serviciilor asupra carora s-a convenit.

n       - turismul pe cont propriu constituie acea forma de turism in care nu are loc o angajare prealabila a serviciilor, respectiv a destinatiei calatoriilor si a perioadei de realizare a lor, cererile pentru serviciile turistice concretizandu-se numai la locul de sejur, printr-un apel direct al turistului la unitatile prestatoare de servicii din zona (tara) vizitata.

n       - turismul semiorganizat (mixt) imbina, elemente ale celor doua forme de turism prezentate mai sus. In acest caz, o parte din servicii sunt angajate in prealabil, iar altele in momentul efectuarii calatoriei.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1349
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved