Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Relieful orasului Piatra Neamt

Turism



+ Font mai mare | - Font mai mic



Relieful orasului Piatra Neamt

Orasul Piatra Neamt se afla intr-o zona de contact geologic, geomafologic, hidrologic, pedagogic si fitogeografic, datorita prezentei celor doua unitati geografice: Carpatii Orientali si Subcarpatii Moldovei.

In cuprinsul arealului orasului Piatra Neamt, relieful inregistreaza in peisaj o mare varietate de forme, ca rezultat al unei structuri geologice distincte, dispuse sub forma de fasii longitudinale cu orientare generala nord-sud, al unei modelari adaptate la litologie si structura, al etajarii biopedo-climatice si unei intense activitati antropice.



Cel mai important modelator al acestei zone este raul Bistrita, in sectorul montan se inscrie pe un scurt traseu transformat fata de cutele flisului extern intre Batca Doameni si Dealul Carloman, atingand o latime de pana la 750 m. in sectorul subcarpatic, valea capata o latime foarte mare, de 4-7 km, cu terase de mare extindere si deosebita importanta pentru oras (loc de amplasare a intravilanului si obiectivelor economico-administrative, importante rezerve de ape freatice).

1. Caractere morfologice si morfometrice ale reliefului

Marile unitati de relief care includ in cuprinsul lor teritoriul orasului Piatra Neamt, apartin Carpatilor Orientali si Subcarpatilor Moldovei. Regiunea muntoasa de pe teritoriul orasului cuprinde parti din doua unitati de relief ale grupei centrale a Carpatilor Orientali, respectiv Muntii Stanisoarei si Muntii Gosmanului. La est de regiunea montana, se desfasoara unitatea morfostructurala a Subcarpatilor Moldovei, din cadrul carora municipiul Piatra Neamt cuprinde o mica parte din Depresiunea Cracau - Bistrita.

Muntii Stanisoarei constituie o unitate bine individualizata in cadrul orasului Piatra Neamt, cuprinzand doar extremitatea lor sudica. Culmea principala are o orientare generala NV - SE, conforma cu structura geologica. Sunt modelati in complexe litologice care apartin unitatii flisului. Altitudinea medie este de circa 800 m, cu o energie medie de relief de 300-400m. altitudinea maxima absoluta ajunge la 806 m in Varful Prihodiste si 665 m in Varful Trei Caldari din culmea Cozla. In general culmile au o asimetrie generala intre flancul vestic (cu inclinari de 19-20%) si cel estic (cu inclinari de 14-15%). Raurile care izvorasc din aceasta zona au orientare nord-sud.

Muntii Gosmanului ocupa partea sudica a orasului Piatra Neamt. Caracteristica unitatii este data de faciesul predominant grezos al flisului. Altitudinea Gosmanului descreste de la vest la est: de la 920 m in Varful Cazacuci, la 852 m in Varful Cernegura. Energia de relief este mai mare ca in Muntii Stanisoarei, ajungand aici la valori de 300-500 m. Versantii vailor din aceasta parte au fost degradati frecvent de fenomene de alunecare. Vaile sunt adanci si inguste, cu frecvente strangulari.

Intre cele doua unitati montane prezentate, se situeaza valea larga a Bistritei, cunoscuta in general sub denumirea de culoarul Bistritei. Aspectul actual este rezultatul unei evolutii paleogeografice incepand din sarmatianul mediu (I. Donisa - 1968). Formele de relief caracteristice sunt cele datorate proceselor fluviale, de eroziune, transport si acumulare. Caracterul de culoar este dat de largimea mare a vaii, care capata un aspect depresionant. In zona orasului altitudinea absoluta a vaii oscileaza intre 290 - 320 m iar latimea de 0,5 - 2 km. Adancimea vaii fata de nivelul culmilor limitrofe ajunge la 200-350 m. in aceasta unitate se dezvolta doua trepte de terase de lunca si doua de versant (terasele de 10-15 m si 15-20 m).

Depresiunea Cracau - Bistrita

La est de regiunea montana se desfasoara unitatea morfostructurala larg cutata a Subcarpatilor Moldovei, unde in partea lor centrala se desfasoara Depresiunea Cracau - Bistrita. Are aspectul unei unitati uniforme, cu fragmentare slaba, relieful inregistrand o cadere progresiva de la nord catre sud in sensul de scurgere a principalelor rauri care o dreneaza. Partea estica a orasului Piatra Neamt se suprapune peste partea central - vestica a acestei unitati, unde predomina in special terasele mijlocii si inalte ale Bistritei.

Un aspect interesant din aceasta zona il reprezinta valea inferioara a Cuejdiului. Raul Cuejdi dupa ce iese din munti si curge cativa kilometri prin Depresiunea Subcarpatica, in loc sa-si continuie drumul spre sud, face un cot spre vest si intra in zona montana, formand defileul de la Piatra Neamt. Fenomenul a fost explicat fie prin epigenie (I. Sarcu - 1972), fie printr-o dubla captare hidrologica (I. Donisa - 1968). In urma cercetarii recente, s-a demonstrat ca zona dintre Varful Pietricica si Dealul Vulpea este "opera" Bistritei pana la nivelul de 40-50 altitudine relativa. Cuejdiul a fost dirijat pe actualul traseu numai dupa desfiintarea bratului Bistritei care curgea printre Cizla si Pietricica. Defileul de la Piatra Neamt isi datoreaza formarea nu captarii Cuejdiului ci unui fenomen de despletire a Bistritei la iesirea din munti (I. Bojoi - 1973).

Urmarind curbele hipsometrice pentru principalele unitati de relief peste care se suprapune arealul municipiului Piatra Neamt se poate arata urmatoarele:

q       in subunitatea Subcarpatica, altitudinea oscileaza intre 300 si 450 m; altitudinea minima de 292 m se afla pe sesul Bistritei in dreptul localitatii Valeni, iar cea maxima de 499 m se afla in Dealul Humariei;

q       in unitatea de culoar propriu-zis al Bistritei, altitudinea oscileaza intre 320-400 m;

q       in Muntii Stanisoarei, altitudinile sunt cuprinse intre 400 si 800m; cu altitudini maxime absolute de 806 m in Varful Prihodiste din NV municipiului; 651 m in Varful Cozla si 529 m in Varful Pietricica;

q       in Muntii Gosmanului altitudinile oscileaza intre 400-900 m, valorile maxime absolute ajung la 920 m in Varful Cazacuci in partea de SV a teritoriului si 853 m in Varful Cernegura.

Diferenta de nivel ce rezulta din analiza acestor altitudini de peste 600 m(altitudine relativa), sugereaza o etajare a proceselor climatice, hidrologice, geomorfologice, pedagogice, geobotanice.

Densitatea fragmentarii reliefului. Reteaua hidrografica relativ densa, dar mult influentata de extinderea teritoriala a intravilanului, a redus considerabil densitatea fragmentarii in zonele joase ale reliefului. Valoarea acesteia oscileaza intre 0,5 km/km2, in natura orasului si pe culmile si platourile interfluviale si peste 3 km/km2 in sectoarele de confluenta a paraielor si zonele afectate de ravenare si torentialitate.

La modul general, se poate aprecia ca exista doua mari trepte ale densitatii fragmentarii: una ce corespunde spatiului subcarpatic (cu valori mici ale densitatii fragmentarii, ce depasesc foarte rar 1,5 km/km2) si una ce corespunde spatiului carpatic, unde se intalnesc frecvent valori de peste 1,5 km/km2, unde detin o pondere de peste 35% respectiv peste 27 km2.

Adancimea fragmentarii reliefului (energia reliefului)

Energia de relief difera in general in functie de unitatea de relief, roca sau nivelul de baza local. Faptul ca orasul Piatra Neamt se extinde atat in zona carpatica, cat si in cea subcarpatica, cu diferentierile litologice ce rezulta din aceasta pozitionare, duce la diferentieri mari ale energiei de relief; diferente de peste 600 m in Muntii Gosmanului, 300-500 m in Muntii Stanisoarei si sub 200 m in sectorul depresionar subcarpatic, adancimea fragmentarii fiind direct proportionala cu declivitatea.

2. Forme si tipuri genctice de relief

Relieful fluviatil

Relieful fluviatil are o dezvoltare apreciabila in cadrul municipiului Piatra Neamt, procesele de eroziune, transport si depunere avand o intensitate deosebita, mai ales in lungul Bistritei si al afluentilor.

Sectorul Bistritei ce strabate municipiul Piatra Neamt are o directie VNV-ESE avand o lungime de peste 9 km. Principalul afluent ce-si desfasoara integral bazinul de receptie pe teritoriul municipiului este raul Doamna. El se afla pe dreapta Bistritei cu o lungime de 8 km. Tot pe dreapta se afla paraul Manastirea, dar care are o lungime mai mica. Din sectorul nordic al Muntilor Stanisoarei debuseaza rauri mai scurte, cum ar fi Sarata, Carbunoasa si Borzogheanul, a caror lungime oscileaza intre 2-4 km. Pentru sectorul extracarpatic, principalul afluent al Bistritei este Cuejdiul, care pe teritoriul municipiului strabate o distanta de peste 6 km.

Forme de relief fluviatil

Albia minora - reprezinta cea mai noua forma de relief, fiind situata la nivelul cel mai jos al vailor. Morfologia ei este destul de variata, avand uneori latimi de la cativa metri nici pana la peste 50 m. Adancimea albiei este mica si in general nu depaseste 2-3 m. Este de mentionat faptul ca mai ales pe afluente se inscriu frumoase meandre mininaturale pe paraiele Doamna, Sarata, Borzogheanul, care uneori pot fi usor adancite. In urma amenajarilor hidrotehnice de pe Bistrita, numeroase brate ale albiei minore au ramas parasite.

Terasele - trebuie considerate acele trepte de relief formate datorita actiunii de transport si depunere a raurilor. Dupa altitudinea lor relativa, ele pot fi clasificate in doua categorii:

- terasele de lunca - ce apar in lungul albiei majore si nu depasesc altitudini relative de 4-5 m si care la viituri mari pot fi inundabile;

- terasele de versant, ce au altitudini ce oscileaza intre 4 si 160 m.

Terasele de lunca - acestea constituie cel mai tanar relief fluviatil. In cadrul lor s-au evidentiat doua trepte - cea de 0,5-1,5 m si cea de 2-4 m altitudine relativa.

Terasele de versant - sunt cele care au o altitudine relativa destul de ridicata, fiind ferite in general de inundatii, raurile afectandu-le doar prin marime laterala (distructiva). Atitudinea lor relativa difera intre sectorul carpatic si cel subcarpatic. Terasele de 4-5 m se intalnesc in general in sectorul extracarpatic, fiind specifice raului Cuejdi si paraului Frasinel. Terasele la 10-15 m au cea mai mare extindere pe stanga Bistritei, incepand din dreptul paraului Sarata. Largimea ei creste de la Vest spre Est, avand o forma evidenta de palnie, unde ajunge la o latime de 1,5 km. Terasa de 15-20 km cuprinde un areal in chiar centrul municipiului Piatra Neamt. Aici se cantoneaza o buna parte din vechea vatra a orasului, dintre Turnul lui Stefan cel Mare si paraul Sarata, constituind partea cea mai inalta a vechiului intravilan. Terasa de 35-40 m face parte din categoria teraselor mijlocii de versant. Ea se situeaza in partea estica a municipiului din sectorul extracarpatic. Incepe de sub Dealul Pietricica, unde apare la nivelul unui fund de uluc ce ar indica un vechi curs. In partea ei superioara are un strat de luturi cu grosimi de 5-8 m, sub care urmeaza prundisuri cu grosimi din ce in ce mai mici. Podul terasei este parazitat de glacisuri coluviale la contactul cu versantii limitrofi. Terasele de 100-120 m apartin teraselor inalte (superioare) de versant si este fragmentata in suprafete mici la sud de Dealul Humariei, spre Dealul Varariei din partea estica a arealului orasului, fiind considerata de I. Donisa (1968) ca marcand vechiul traseu al Cuejdiului. Terasa de 140-160 m face parte tot din categoria teraselor de versant superioare, reprezentand cel mai inalt nivel acumulativ, aparand insular in Dealul Vulpea, unde pietrisul apare la zi.

In ceea ce priveste varsta teraselor, putem arata ca cele de lunca au varsta holocena. Terasele de versat, inferioare si medii, apartin pleistocenului mediu, iar cele superioare pleistocenului inferior (I. Donisa - 1968).

Relieful fluvio-denudational

In cadrul acestui tip de relief inglobam formele rezultate in urma manifestarii proceselor de versant (eroziune in suprafata sau areolara, eroziune in adancime, miscarile in masa, etc).

Versantii. Evolutia lor se face in functie de o serie de factori (litologici, climatici, hidrologici) si conditii (altitudine, panta, energia reliefului). In partea sudica a Muntilor Stanisoarei si cea nordica a Muntilor Gosmanului, de pe teritoriul municipiului Piatra Neamt, inaltimile nu depasesc 800-900 m altitudine absoluta.

Energia de relief se mentine intre 350-450 m in peste 75% din suprafata, iar pantele care domina sunt cele cuprinse intre 10-200. Aceste conditii reflecta un ridicat potential in vederea unor intense procese de modelare a versantilor.

Interfluvii si platouri. Acestea au aspecte de culmi rotunjite si platouri usor inclinate. In zona subcarpatica, ele coboara de la margine estice si vestice spre axul vailor principale. Evolutia lor se datoreaza unor procese destructive mai putin intense, in care rolul principal il au dezagregarea, alternarea si transportul. In cadrul Depresiunii Cracau-Bistrita, aceste platouri au orientare vest-est, sunt inguste si prezinta o panta lenta. Acestea sunt marginite lateral de bordura corniselor de alunecare, care le detaseaza si mai pregnant in relief (Platoul Humariei). In zona montana, ele sunt mai bine stabilizate si prezinta un profil larg ondulat. In Muntii Stanisoarei au o cadere de la Nord la Sud, iar in Muntii Gosmanului de la Sud la Nord. Fata de cele dezvoltate in Muntii Stanisoarei, platourile si interfluviile din Muntii Gosmanului detin suprafete mult mai mari si densitati mult crescute.

Conurile de dejectie sunt forme de relief create in Valea Bistritei de catre torenti si chiar de unele paraie cu regim torential. Aceste conuri s-au format acolo unde scaderea pantei a provocat micsorarea considerabila a vitezei apelor. De aceea, ele se intalnesc pe suprafetele teraselor sau albiilor majore. Asa sunt acelea formate la gura paraielor Sarata, Carbuneasa si Borzogheanul. Torentii care debuseaza direct in albia Bistritei si-au construit    conuri de dejectie a caror baza se situeaza la nivelul albiei majore sau la nivelul celor mai joase trepte de lunca. In sectorul extracarpatic, conurile de dejectie se suprapun peste terasele de lunca de la gura paraului Humariei, dar care au in general o mai mica amploare.

Glacisurile reprezinta o categorie de forme de relief care se prezinta sub aspectul unor tapsane cu inclinare redusa si care au rezultat din acumularea materialului transportat de pe versanti de catre apele de siroire sau chiar de o serie de torente ale unor conuri aluviale sau ingemanate. In zona subcarpatica sunt formate de obicei in urma siroirilor si sunt alcatuite din materiale cu granulatie mai fina. Asa sunt acelea formate in NE Dealului Pietricica, numite glacisuri coluviale.

In afara proceselor de versant mentionate, mai exista si cele care se manifesta sub influenta gravitatiei, denumite procese gravitationale, pentru care sunt necesare anumite conditii: inclinarea versantilor, ansamblul conditiilor de roca si modul de dispunere a acestora, precum si conditiile climatice si hidrologice si nu in ultimul rand factorul biogen. Dupa specificul miscarii si vitezei relative a deplasarii materialului, se disting surparile si rostogolirile, crepul si alunecarile de teren.

Surparile si rostogolirile au avut o mare dezvoltare in pleistocen pe arealul gresiilor de Tarcau - Kliwa. In prezent, acestea sunt foarte reduse ca intensitate si raspandire, avand o insemnatate destul de mica in modelarea actuala a versantilor.

Creptul este deplasarea lenta a particulelor ce alcatuiesc depozitele deluviale, apare bine pus in evidenta pe unii versanti cu alunecari de teren, exemplul tipic constituindu-l versantul sudic al Dealului Cozla, care a fost plantat cu pini in urma unor alunecari produse la sfarsitul secolului al XIX-lea.

3. Relieful antropogen

Relieful antropic reprezinta o categorie de mica importanta, daca ne referim la forme concrete (barajuri, diguri, ramblee) pe care le intalnim in toate bazinele.

In cazul Muntilor Stanisoarei, despaduririle au contribuit la accelerarea eroziunii; construirea drumurilor pe versanti a dus la amorsarea a numeroaselor alunecari de teren; aparitia lacurilor de acumulare a determinat deranjarea echilibrului dinamic al versantilor si in consecinta la declansarea unor noi procese, la aparitia reliefului lacustru.

Ca urmare a interventiei antropice, au aparut doua tipuri de relief antropic: relieful antropogen de excavare si relief antropogen de acumulare.

Relieful antropogen de excavare a rezultat prin efectuarea sapaturilor necesare sistemelor hidroenergetice, a cailor de comunicatie, a exploatarii unor materiale de constructie.

Canalele au fost create in scopul dirijarii apei Bistritei sau afluentilor Cuejdiului, sapate in cadrul lucrarilor hidroenergetice, de alimentare cu apa industriala sau potabila, de rectificare a cursurilor. Cel mai mare tronson de canal este cel care incepe de la Piatra neamt, din dreptul fostei fabrici Pergodur si se termina la Buhusi, cu latime de circa 25 m si adancimi ce variaza intre 3-6 m. Acest canal, pe un mic sector, se suprapune albiei majore, dupa care este sapat in terasa de 10-15m.

Debleurile sunt formele rezultate din excavatii pentru instalarea cailor de comunicatii, avand forma unor santuri mari sau a unor trepte taiate in versante. Astfel de amenajari au fost realizate pentru a cobori calea ferata de pe terasa de 10-15 m in lunca.

Carierele reprezinta excavatii efectuate in versanti, terase sau albii pentru excavatia materialelor de constructii. In aval de oras, in albia majora a Bistritei se gasesc numeroase cariere de balast, iar sub Dealul Vulpea functioneaza o cariera de argila pentru fosta fabrica Zonoceram.

Tunelurile si galeriile au fost sapate cu scopul realizarii canalizarii (infrastructurii) orasului sau pentru a dirija paraiele Sarata si Borzogheanul in interiorul intravilanului. Un alt tunel este cel realizat in timpul domniei lui Stefan cel Mare, cu scop defensiv. Gura de intrare a acestuia se afla in versantul Cozla, dinspre zona centrala a orasului. Astazi acest tunel este in cea mai mare parte surpat, la intrare fiind amenajat Muzeul Curtea Domneasca.

Relieful antropogen de acumulare (de depozitare) este rezultatul din construirea unor cai de comunicatii, diguri, canale sau din depozitarea unor materiale provenite din lucrari de excavatie. Includem aici: ramblee, baraje, digurile.

Rambleele sunt forme aparute prin depozitarea materialului pentru construirea soselelor si cailor ferate. Realizarea soselei si caii ferate Bacau - Bicaz a impus aparitia acestora si pe teritoriul municipiului Piatra Neamt.

Barajele si digurile sunt constructii care se impun in relief prin amplasarea lor. Asa este cazul barajelor de la cele doua lacuri de pe Bistrita sau a digului de pe stanga lacului Doamna, construit pentru a feri de inundatii intravilanul orasului.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1814
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved