DIAGNOSTICUL GESTATIEI LA VACA

DIAGNOSTICUL GESTATIEI PRIN METODE CLINICE

   GESTATIA – stare fiziologica a femelei care incepe cu fecundarea si se incheie cu parturitia, cuprinzand 3 perioade:

1. embrionara timpurie (blastula)
2. embrionara tarzie (organogeneza)
3. fetala

Importanta diagnosticului precoce al gestatiei:

1. economica
2. medicala
3. legislativa

SEMNELE CLINICE PROBABILE ALE GESTATIEI

-          se observa prin inspectie

1.      Sistarea caldurilor/neintoarcerea in calduri

Ø      prezinta importanta la femelele poliestrice de tip continuu

Ø      se datoreaza formarii si functionarii CG de gestatie

Diagn. dif. – CG persistent

-          chisti ovarieni luteinici

2.      Modificari comportamentale

Ø      induse de statusul progesteronic ridicat (la catea – starea de pseudogestatie)

      3. Modificarea conturului abdominal/ Distensia abdominala

Ø      semn ce apare tardiv (la A.M.- dupa 6 luni, la a.m. – dupa 1 luna)

Diagn. dif. – ascita, tumori abdominale, obezitate, hidrometru, piometru,             mucometru

      4. Dezvoltarea glandei mamare

Ø      importanta la junici:

- la 4-5 luni: descinderea mamelei, conturarea sferturilor, alungirea mameloanelor

- in ult. 1/3 a gestatiei: devine turgescenta, secreta un lichid galbui-lipicios, asem. mierii – colostru

Ø      la multipare – secretia de colostru – incepe cu o sapt. inainte de gestatie

  - gl. mamara secreta lapte pana in luna 7 de gestatie

Diagn. dif. – fitoestrogenism, lactatia nervoasa

5. Imbibitia gravidica /Ruptura de fatare

- infiltrarea si relaxarea art. bazinului si ligamentelor sacro-sciatice datorita cresterii nivelului estrogenilor

Clinic: infundarea sacrumului, adancirea foselor paraanale, mobilitatea excesiva a cozii, senzatie de fluctuenta, consistenta gelatinoasa a musculaturii gluteene, edematierea tractusului genital

Diagn. dif. : sindromul de nimfomanie

SEMNELE CLINICE SIGURE ALE GESTATIEI

- se deceleaza prin:

v     examen extern – palpare transabdominala

v     examen intern – ETR + ESV

v     ascultatie

Palpatia externa transabdominala

- se aplica in  a doua jumatate a gestatiei la nivelul peretelui abdominal drept, stg., sau inferior

VACA – se realizeaza din luna 6, se perecepe senzatia de bloc de gheata in apa

Diagn. dif. – tumori, afectiuni uterine cu acumulare de continut

IAPA – se realizeaza din luna 7-8 de gestatie, pe partea stg., la un lat de palma inaintea mamelei

SUINE – nu da rezultate decat la femelele slabe si spre sfarsitul gestatiei

OAIE + CAPRA -  se practica din saptamana 14 de gestatie, din spate sau din lateral, femela fiind asezata pe un plan inclinat postero-anterior

CARNIVORE – se realizeaza intre zilele 25-33 de gestatie si dupa 45 de zile

- intre zilele 25-33 – uterul este moniliform, strangulat

- dupa 33-35 zile – creste cantitatea lichidelor perifetale – uterul este pastos-greu de diagnosticat

- dupa 42-45 zile – apare osificarea scheletului fetal, creste volumul fetal, concomitent cu resorbtia lichidelor perifetale

PALPARE:

1. monomanuala – la pisica si catelele de talie mica
2. bimanuala

ASCULTATIA

-          DIRECTA – cu urechea

-          INDIRECTA – cu stetoscopul

Se asculta bataile cordului fetal pe locul unde s-a decelat prezenta fatului

Vaca – din luna 7-8, se percep ca bataile unui ceasornic acoperit

Iapa – din luna 9-11, se aud foarte slab

Oaie – din luna 4

Animale mici – se percepe ca un murmur

EXAMENUL INTERN

- se realizeaza prin ETR/ tuseu rectal sau ESV

EVM – nu se utilizeaza decat in momentul parturitiei pentru a aprecia

             permeabilitatea cervixului, rap. fetomaternale, remedierea

             distociilor

EXAMENUL CU SPECULUM VAGINAL

v     evidentiaza modificarile induse de gestatie la nivelul cervixului si mucoasei vaginale si caract. mucusului vaginal

v     se folosesc: speculumul trivalv tip Polanski, bivalv, tubular

Mod de realizare: contentie, toaleta regiunii ano-vulvare, badijonarea cozii, introducerea speculumului inchis, vertical pe directia fantei vulvare, rotirea cu 90°, deschiderea acestuia

La femelele gestante se observa:

Ø      rezistenta la introducerea speculumului in vagin datorita mucusului  aderent, opac, dens, alb-cenusiu ce mentine peretii vaginului alipiti

Ø      mucoasa vaginala palida si mata

Ø      floarea involta deviata ant., in jos si lateral, cu falduri sterse

La femelele negestante:

Ø      mucusul cervical este transparent, hidratat si aderent

Ø      floarea involta este plasata central, in fundul vaginului, cu falduri evidente

EXAMENUL TRANSRECTAL (ETR)

ETR LA VACA

- incepe cu identificarea cervixului, se continua cu coarnele uterine si in cele din urma ovarele

- salpinxul nu se deceleaza in conditii normale

La animalele gestante:

1. luna I gestatie

Ø      nu se recomanda efectuarea ETR (pericol de enucleere a CG sau traumatizare a anexelor fetale)

Ø      daca este absolut necesar se observa asimetria coarnelor uterine la primipare, fatul si anexele fetale – situate in treimea ant. a cornului uterin

2. luna II gestatie

Ø      cea mai imp. pt. diagn. precoce de gestatie, precizie – peste 90%

Ø      cornul uterin gestant – > de 3 ori decat congenerul

Ø      peretele subtiat in zona de fixare a veziculei embrionare – senz. de fluctuenta

Ø      lich. perifetale : 300ml

Ø      CG de gestatie –pe ovarul ipsilateral cornului uterin gestant

3. luna III gestatie

Ø      precizie de 100%

Ø      cornul uterin gestant destins- diam. unei gambe de copil

Ø      subtierea peretelui uterin in zona de fixare a veziculei fetale – senz. de fluctuenta

Ø      lich. perifetale – 700 ml, dim. fatului – 15 cm

Ø      la sf. lunii III – apare trilul arterial pe art. uterina medie

4. luna IV gestatie

Ø      cervixul se sprijina pe marginea ant. a bazinului

Ø      coarnele uterine – tendinta de cadere in cavitatea abd.

Ø      lich. perifetale – 2-5 l

Ø      se pot palpa carunculii uterini – dim. unei alune/castane

Ø      fatul – 25 cm, cornul uterin gestant – diam. unei gambe de copil

5. luna V  gestatie

Ø      coarnele uterine – in totalitate in cav. abd.

Ø      fatul – 30-35 cm, cervix aplatizat, imobil, tractionat in jos

Ø      trilul arterial – evident pe partea cornului uterin gestant

Ø      la palpatia profunda – senz. de fluctuenta si cativa carunculi

6. luna VI gestatie

Ø      fatul – 50-60 cm

Ø      la palparea profunda – se deceleaza parti din corpul fetal

Ø      lichidele perifetale – in cant. maxima

Ø      deformarea flancului drept ventral – permite decelarea fatului prin palpare transabdominala

7. luna VII gestatie

Ø      fatul – 60-70 cm, se distinge prezentarea lui (ant./post.)

Ø      asimetrie abdominala accentuata, se obs. miscarile fatului (dupa ingerare de furaje sau apa rece)

Ø      uterul gestant – tendinta de patrundere in cav. pelvina

Ø      placentoamele – dim. unui ou

Ø      la juninci – incepe secretia de precolostru

Ø      la multipare – se intarca (repausul mamar este obligatoriu)

8. luna VIII gestatie

Ø      fatul – 80-90 cm – accentueaza asimetria abdominala

Ø      uterul gestant – patrunde mult in cavitatea pelvina, dar compreseaza puternic pe diafragm – jena respiratorie

Ø      arterele uterine medii – grosimea unui deget, mobile, sinuoase, se obs. usor trilul arterial

9. luna IX gestatie

Ø      importanta mare pentru stabilirea momentului parturitiei

Ø      se deceleaza semnele prodromale ale parturitiei  (coborarea abdomenului, accentuarea golurilor flancului, infundarea sacrumului, edem vulvar, lichefierea glerei cervicale)

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL GESTATIEI LA VACA

1. Endometrite – in special in luna II de gestatie

Ø      fluctuenta apare pe toata lungimea cornului uterin, iar peretele este ingrosat

Ø      prezenta secretiilor purulente care aglutineaza perii de la nivelul comisurii inf. vulvare

2. Afectiuni uterine cu acumulare de continut – mai ales daca cervixul este inchis

- asemanatoare cu gestatia din lunile III si IV

a. Piometru cu cervix inchis

Ø      HGCE cu acumulare de puroi in coarnele uterine

Ø      se constata cresterea in volum a ambelor coarne uterine si subtierea uniforma a peretelui uterin

Ø      prin balotamente repetate – se deplaseaza masa de continut dintr-un corn in celalalt

Ø      nu se simt placentoamele si nici fatul (in gestatie – senz. de bloc de gheata in apa)

Ø      nu se constata prezenta trilului arterial pe artera uterina medie

b. Hidrometrul

Ø      mai frecvent la juninci in caz de impermeabilitate sau absenta cervixului (Boala junincilor albe)

Ø      embriotroful nu se poate elimina – se acumuleaza in uter – destinderea exagerata si subtierea peretelui uterin (la nivelul corpului uterin), iar coarnele uterine sunt marite

3. Subinvolutia uterina/Uterul puerperal

Ø      coarnele uterine – incomplet involuate, marite in volum

Ø      prezenta C.G. pe ovarul de pe aceeasi parte

Ø      peretii uterului – ingrosati, nu se constata fluctuenta

Ø      ESV: cervix ingrosat, intredeschis, prin el se elimina o cantitate redusa de losii

4. Fatul mumifiat / litopedian

Ø      apare consecutiv mortii fetale precoce, asociata cu resorbtia partiala a lichidelor perifetale si intrafetale

Ø      ETR: fatul – bloc dur, pietros, neregulat, lipseste fluctuenta, placentoamele si trilul arterial de pe uterina medie, pe ovarul ipsilateral – CG persistent

Ø      abdomenul regreseaza, iar lactatia se mentine

Ø      Tratament: adm. PGF2alfa

5.Tumorile uterine, ovariene si abdominale

Ø      asemanatoare gestatiei din luna IV

Ø      pot fi confundate cu parti ale corpului fetal (arterele uterine sunt marite si prezinta puls vibratil – in cazul tumorilor uterine)

Ø      nu apar alte semne ale gestatiei; la inspectie animalul este cahectic

6. Hidropizia invelitorilor fetale

Ø      poate fi confundata cu gestatia din luna 7-8

Ø      acumularea unei cant. mari de lichid in punga alantoidiana si amniotica, cu incetarea dezvoltarii fetale

Ø      abdomenul femelei – marit mult in volum – aspect de butoi

Ø      ETR: fatul se palpeaza greu, sau este imposibil de palpat

7. Diferite organe

a. Diverticulul ruminal posterior

Ø      se poate confunda cu cornul uterin gestant in luna V

Ø      nu se percepe fluctuenta, continutul ruminal fiind pastos

b. Ficatul (cand este mult marit in volum – Echinococcoza)

Ø      lipseste trilul arterial pe uterina medie – semn sigur al gestatiei in luna V

c. Vezica urinara

Ø      in stare de plenitudine poate fi confundata cu cornul uterin gestant in luna III

Ø      este insa intotdeauna plasata central, nu se constata prezenta fatului (pot apare confuzii in caz de litiaza vezicala)

Ø      prin palpare se declaseaza reflexul de mictiune

DIAGNOSTICUL GESTATIEI LA IAPA PRIN ETR

Ø      are importanta mai redusa decat la vaca, deoarece modificarile apar tardiv si nu sunt specifice

Ø      este necesara contentia specifica, cu platlonje, asemanator contentiei pentru monta

1. luna I gestatie

v     ovarul este reniform, dehiscenta si formarea C.G. se produc la int., la nivelul fosei de ovulatie

v     C.G. este triunghiular – morfostructura nu se poate palpa

2. luna II gestatie

v     usoara asimetrie a coarnelor uterine

v     cornul uterin gestant – marit, pereti subtiati, prezinta o formatiune globuloasa, fluctuenta, de dimensiunea unei mandarine

3. luna III gestatie

v     accentuarea asimetriei coarnelor

v     formatiunea globuloasa ajunge la dimensiunea unei portocale

4. luna IV gestatie

v     corpul uterin gestant – tras la marginea anterioara, pereti subtiati, fluctuenta evidenta

v     se poate palapa fatul (uneori) – dim. unui cap de om

5. luna V gestatie

v     uterul coborat la marginea ant. a pubisului, spre peretele inf. al abdomenului, acoperit de o masa intestinala

v     se palpeaza greu parti din corpul fetal

v     se perecepe trilul arterial pe uterina medie coresp. cornului uterin gestant

6. luna VI gestatie

v     seamana foarte mult cu luna V; uterul este complet coborat in cavitatea abdominala

7. luna VII gestatie

v     uterul – deviat mult spre stanga (pe partea dreapta – cecumul)

v     fatul – relativ usor de abordat, trilul arterial – se simte pe ambele artere uterine medii

8. luna IX, X XI gestatie

v     apare distensia evidenta a abdomenului

v     inaintea fatarii – aspect de butoi al abdomenului, uger turgescent cu secretie de precolostru – la orificiul papilar – picaturi galbui asem. picaturilor de rasina

v     sacrumul este foarte mobil, edemul vulvei, lichefierea glerei cervicale