CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
Transporturi | Turism | Zootehnie |
DIAGNOSTICUL GESTATIEI PRIN METODE CLINICE
GESTATIA – stare fiziologica a femelei care incepe cu fecundarea si se incheie cu parturitia, cuprinzand 3 perioade:
Importanta diagnosticului precoce al gestatiei:
SEMNELE CLINICE PROBABILE ALE GESTATIEI
- se observa prin inspectie
1. Sistarea caldurilor/neintoarcerea in calduri
Ø prezinta importanta la femelele poliestrice de tip continuu
Ø se datoreaza formarii si functionarii CG de gestatie
Diagn. dif. – CG persistent
- chisti ovarieni luteinici
2. Modificari comportamentale
Ø induse de statusul progesteronic ridicat (la catea – starea de pseudogestatie)
3. Modificarea conturului abdominal/ Distensia abdominala
Ø semn ce apare tardiv (la A.M.- dupa 6 luni, la a.m. – dupa 1 luna)
Diagn. dif. – ascita, tumori abdominale, obezitate, hidrometru, piometru, mucometru
4. Dezvoltarea glandei mamare
Ø importanta la junici:
- la 4-5 luni: descinderea mamelei, conturarea sferturilor, alungirea mameloanelor
- in ult. 1/3 a gestatiei: devine turgescenta, secreta un lichid galbui-lipicios, asem. mierii – colostru
Ø la multipare – secretia de colostru – incepe cu o sapt. inainte de gestatie
- gl. mamara secreta lapte pana in luna 7 de gestatie
Diagn. dif. – fitoestrogenism, lactatia nervoasa
5. Imbibitia gravidica /Ruptura de fatare
- infiltrarea si relaxarea art. bazinului si ligamentelor sacro-sciatice datorita cresterii nivelului estrogenilor
Clinic: infundarea sacrumului, adancirea foselor paraanale, mobilitatea excesiva a cozii, senzatie de fluctuenta, consistenta gelatinoasa a musculaturii gluteene, edematierea tractusului genital
Diagn. dif. : sindromul de nimfomanie
SEMNELE CLINICE SIGURE ALE GESTATIEI
- se deceleaza prin:
v examen extern – palpare transabdominala
v examen intern – ETR + ESV
v ascultatie
Palpatia externa transabdominala
- se aplica in a doua jumatate a gestatiei la nivelul peretelui abdominal drept, stg., sau inferior
VACA – se realizeaza din luna 6, se perecepe senzatia de bloc de gheata in apa
Diagn. dif. – tumori, afectiuni uterine cu acumulare de continut
IAPA – se realizeaza din luna 7-8 de gestatie, pe partea stg., la un lat de palma inaintea mamelei
SUINE – nu da rezultate decat la femelele slabe si spre sfarsitul gestatiei
OAIE + CAPRA - se practica din saptamana 14 de gestatie, din spate sau din lateral, femela fiind asezata pe un plan inclinat postero-anterior
CARNIVORE – se realizeaza intre zilele 25-33 de gestatie si dupa 45 de zile
- intre zilele 25-33 – uterul este moniliform, strangulat
- dupa 33-35 zile – creste cantitatea lichidelor perifetale – uterul este pastos-greu de diagnosticat
- dupa 42-45 zile – apare osificarea scheletului fetal, creste volumul fetal, concomitent cu resorbtia lichidelor perifetale
PALPARE:
ASCULTATIA
- DIRECTA – cu urechea
- INDIRECTA – cu stetoscopul
Se asculta bataile cordului fetal pe locul unde s-a decelat prezenta fatului
Vaca – din luna 7-8, se percep ca bataile unui ceasornic acoperit
Iapa – din luna 9-11, se aud foarte slab
Oaie – din luna 4
Animale mici – se percepe ca un murmur
EXAMENUL INTERN
- se realizeaza prin ETR/ tuseu rectal sau ESV
EVM – nu se utilizeaza decat in momentul parturitiei pentru a aprecia
permeabilitatea cervixului, rap. fetomaternale, remedierea
distociilor
EXAMENUL CU SPECULUM VAGINAL
v evidentiaza modificarile induse de gestatie la nivelul cervixului si mucoasei vaginale si caract. mucusului vaginal
v se folosesc: speculumul trivalv tip Polanski, bivalv, tubular
Mod de realizare: contentie, toaleta regiunii ano-vulvare, badijonarea cozii, introducerea speculumului inchis, vertical pe directia fantei vulvare, rotirea cu 90°, deschiderea acestuia
La femelele gestante se observa:
Ø rezistenta la introducerea speculumului in vagin datorita mucusului aderent, opac, dens, alb-cenusiu ce mentine peretii vaginului alipiti
Ø mucoasa vaginala palida si mata
Ø floarea involta deviata ant., in jos si lateral, cu falduri sterse
La femelele negestante:
Ø mucusul cervical este transparent, hidratat si aderent
Ø floarea involta este plasata central, in fundul vaginului, cu falduri evidente
EXAMENUL TRANSRECTAL (ETR)
ETR LA VACA
- incepe cu identificarea cervixului, se continua cu coarnele uterine si in cele din urma ovarele
- salpinxul nu se deceleaza in conditii normale
La animalele gestante:
1. luna I gestatie
Ø nu se recomanda efectuarea ETR (pericol de enucleere a CG sau traumatizare a anexelor fetale)
Ø daca este absolut necesar se observa asimetria coarnelor uterine la primipare, fatul si anexele fetale – situate in treimea ant. a cornului uterin
2. luna II gestatie
Ø cea mai imp. pt. diagn. precoce de gestatie, precizie – peste 90%
Ø cornul uterin gestant – > de 3 ori decat congenerul
Ø peretele subtiat in zona de fixare a veziculei embrionare – senz. de fluctuenta
Ø lich. perifetale : 300ml
Ø CG de gestatie –pe ovarul ipsilateral cornului uterin gestant
3. luna III gestatie
Ø precizie de 100%
Ø cornul uterin gestant destins- diam. unei gambe de copil
Ø subtierea peretelui uterin in zona de fixare a veziculei fetale – senz. de fluctuenta
Ø lich. perifetale – 700 ml, dim. fatului – 15 cm
Ø la sf. lunii III – apare trilul arterial pe art. uterina medie
4. luna IV gestatie
Ø cervixul se sprijina pe marginea ant. a bazinului
Ø coarnele uterine – tendinta de cadere in cavitatea abd.
Ø lich. perifetale – 2-5 l
Ø se pot palpa carunculii uterini – dim. unei alune/castane
Ø fatul – 25 cm, cornul uterin gestant – diam. unei gambe de copil
5. luna V gestatie
Ø coarnele uterine – in totalitate in cav. abd.
Ø fatul – 30-35 cm, cervix aplatizat, imobil, tractionat in jos
Ø trilul arterial – evident pe partea cornului uterin gestant
Ø la palpatia profunda – senz. de fluctuenta si cativa carunculi
6. luna VI gestatie
Ø fatul – 50-60 cm
Ø la palparea profunda – se deceleaza parti din corpul fetal
Ø lichidele perifetale – in cant. maxima
Ø deformarea flancului drept ventral – permite decelarea fatului prin palpare transabdominala
7. luna VII gestatie
Ø fatul – 60-70 cm, se distinge prezentarea lui (ant./post.)
Ø asimetrie abdominala accentuata, se obs. miscarile fatului (dupa ingerare de furaje sau apa rece)
Ø uterul gestant – tendinta de patrundere in cav. pelvina
Ø placentoamele – dim. unui ou
Ø la juninci – incepe secretia de precolostru
Ø la multipare – se intarca (repausul mamar este obligatoriu)
8. luna VIII gestatie
Ø fatul – 80-90 cm – accentueaza asimetria abdominala
Ø uterul gestant – patrunde mult in cavitatea pelvina, dar compreseaza puternic pe diafragm – jena respiratorie
Ø arterele uterine medii – grosimea unui deget, mobile, sinuoase, se obs. usor trilul arterial
9. luna IX gestatie
Ø importanta mare pentru stabilirea momentului parturitiei
Ø se deceleaza semnele prodromale ale parturitiei (coborarea abdomenului, accentuarea golurilor flancului, infundarea sacrumului, edem vulvar, lichefierea glerei cervicale)
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL GESTATIEI LA VACA
1. Endometrite – in special in luna II de gestatie
Ø fluctuenta apare pe toata lungimea cornului uterin, iar peretele este ingrosat
Ø prezenta secretiilor purulente care aglutineaza perii de la nivelul comisurii inf. vulvare
2. Afectiuni uterine cu acumulare de continut – mai ales daca cervixul este inchis
- asemanatoare cu gestatia din lunile III si IV
a. Piometru cu cervix inchis
Ø HGCE cu acumulare de puroi in coarnele uterine
Ø se constata cresterea in volum a ambelor coarne uterine si subtierea uniforma a peretelui uterin
Ø prin balotamente repetate – se deplaseaza masa de continut dintr-un corn in celalalt
Ø nu se simt placentoamele si nici fatul (in gestatie – senz. de bloc de gheata in apa)
Ø nu se constata prezenta trilului arterial pe artera uterina medie
b. Hidrometrul
Ø mai frecvent la juninci in caz de impermeabilitate sau absenta cervixului (Boala junincilor albe)
Ø embriotroful nu se poate elimina – se acumuleaza in uter – destinderea exagerata si subtierea peretelui uterin (la nivelul corpului uterin), iar coarnele uterine sunt marite
3. Subinvolutia uterina/Uterul puerperal
Ø coarnele uterine – incomplet involuate, marite in volum
Ø prezenta C.G. pe ovarul de pe aceeasi parte
Ø peretii uterului – ingrosati, nu se constata fluctuenta
Ø ESV: cervix ingrosat, intredeschis, prin el se elimina o cantitate redusa de losii
4. Fatul mumifiat / litopedian
Ø apare consecutiv mortii fetale precoce, asociata cu resorbtia partiala a lichidelor perifetale si intrafetale
Ø ETR: fatul – bloc dur, pietros, neregulat, lipseste fluctuenta, placentoamele si trilul arterial de pe uterina medie, pe ovarul ipsilateral – CG persistent
Ø abdomenul regreseaza, iar lactatia se mentine
Ø Tratament: adm. PGF2alfa
5.Tumorile uterine, ovariene si abdominale
Ø asemanatoare gestatiei din luna IV
Ø pot fi confundate cu parti ale corpului fetal (arterele uterine sunt marite si prezinta puls vibratil – in cazul tumorilor uterine)
Ø nu apar alte semne ale gestatiei; la inspectie animalul este cahectic
6. Hidropizia invelitorilor fetale
Ø poate fi confundata cu gestatia din luna 7-8
Ø acumularea unei cant. mari de lichid in punga alantoidiana si amniotica, cu incetarea dezvoltarii fetale
Ø abdomenul femelei – marit mult in volum – aspect de butoi
Ø ETR: fatul se palpeaza greu, sau este imposibil de palpat
7. Diferite organe
a. Diverticulul ruminal posterior
Ø se poate confunda cu cornul uterin gestant in luna V
Ø nu se percepe fluctuenta, continutul ruminal fiind pastos
b. Ficatul (cand este mult marit in volum – Echinococcoza)
Ø lipseste trilul arterial pe uterina medie – semn sigur al gestatiei in luna V
c. Vezica urinara
Ø in stare de plenitudine poate fi confundata cu cornul uterin gestant in luna III
Ø este insa intotdeauna plasata central, nu se constata prezenta fatului (pot apare confuzii in caz de litiaza vezicala)
Ø prin palpare se declaseaza reflexul de mictiune
DIAGNOSTICUL GESTATIEI LA IAPA PRIN ETR
Ø are importanta mai redusa decat la vaca, deoarece modificarile apar tardiv si nu sunt specifice
Ø este necesara contentia specifica, cu platlonje, asemanator contentiei pentru monta
1. luna I gestatie
v ovarul este reniform, dehiscenta si formarea C.G. se produc la int., la nivelul fosei de ovulatie
v C.G. este triunghiular – morfostructura nu se poate palpa
2. luna II gestatie
v usoara asimetrie a coarnelor uterine
v cornul uterin gestant – marit, pereti subtiati, prezinta o formatiune globuloasa, fluctuenta, de dimensiunea unei mandarine
3. luna III gestatie
v accentuarea asimetriei coarnelor
v formatiunea globuloasa ajunge la dimensiunea unei portocale
4. luna IV gestatie
v corpul uterin gestant – tras la marginea anterioara, pereti subtiati, fluctuenta evidenta
v se poate palapa fatul (uneori) – dim. unui cap de om
5. luna V gestatie
v uterul coborat la marginea ant. a pubisului, spre peretele inf. al abdomenului, acoperit de o masa intestinala
v se palpeaza greu parti din corpul fetal
v se perecepe trilul arterial pe uterina medie coresp. cornului uterin gestant
6. luna VI gestatie
v seamana foarte mult cu luna V; uterul este complet coborat in cavitatea abdominala
7. luna VII gestatie
v uterul – deviat mult spre stanga (pe partea dreapta – cecumul)
v fatul – relativ usor de abordat, trilul arterial – se simte pe ambele artere uterine medii
8. luna IX, X XI gestatie
v apare distensia evidenta a abdomenului
v inaintea fatarii – aspect de butoi al abdomenului, uger turgescent cu secretie de precolostru – la orificiul papilar – picaturi galbui asem. picaturilor de rasina
v sacrumul este foarte mobil, edemul vulvei, lichefierea glerei cervicale
Vizualizari: 11190
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2023 . All rights reserved
Distribuie URL
Adauga cod HTML in site