Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AccessAdobe photoshopAlgoritmiAutocadBaze de dateCC sharp
CalculatoareCorel drawDot netExcelFox proFrontpageHardware
HtmlInternetJavaLinuxMatlabMs dosPascal
PhpPower pointRetele calculatoareSqlTutorialsWebdesignWindows
WordXml


UTTLIZARELE RETELELOR DE CALCULATOARE

retele calculatoare

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PROTECTIA STATIILOR DE LUCRU SI RETELELOR DE CALCULATOARE
ADRESE IP - Adrese IP locale (Internal IP addresses)
Retele de calculatoare - generalitati
TFTP client
Reteaua de calculatoare - Conexiunea prin fibra optica
Protocolul Token Bus
Configurarea Active Directory. Creearea utilizatorilor. Definirea politicilor de securitate
TEHNOLOGIA VoIP (VOICE OVER IP)
ANALIZA RETELEI
Retele de calculatoare


UTTLIZARELE RETELELOR DE CALCULATOARE

Inainte de examinarea in detaliu a problemelor tehnice, merita sa aratam de ce sunt oamenii interesati de retelele de calculatoare si la ce pot fi ele folosite.




Retele pentru firme

Multe organizatii dispun de un numar semnificativ de calculatoare, aflate deseori la distanta unul de altul. De exemplu, o firnia cu multe fabrici poate avea in fiecare unitate de productie cate un calculator pe care se tine evidenta inventarului, se monitorizeaza productivitatea si se calculeaza salariile angajatilor. La inceput, fiecare din aceste calculatoare putea lucra izolat de celelalte, dar, la un moment dat, managerii au decis sa le conecteze intre ele pentru a putea extrage si corela informatii despre intreaga firma.

in termeni mai generali, subiectul se refera la impartirea resurselor, iar scopul este de a face toate programele, echiparnentele si in special datele disponibile pentru oricine din retea, indiferent de localizarea fizica a resursei si a utilizatorului. Cu alte cuvinte, simplul fapt ca un utilizator se intampla sa fie la 1000 km distanta de datele sale nu trebuie sa il impiedice sa foloseasca respectivele date ca si cum ele ar fi locale. Acest obiectiv poate fi sintetizat spunand ca reprezinta o incercare de a distruge ,,tirania geografiei'.

Un al doilea scop este asigurarea unei JSabiiitati mari prin accesul ia mai muite echipamente de stocare alternative. De exemplu, fisierele pot fi copiate pe doua sau trei masini, astfel incat, daca una din ele nu este disponibila (datorita unei defectiuni hardware), pot fi utilizate celelalte copii. In plus, prezenta mai multor procesoare inseamna ca, daca un procesor se defecteaza, celelalte pot sa preia si sa duca la bun sfarsit, fie si cu performante reduse, activitatea respectivului procesor. Pentru domeniile militar si bancar, controlul traficului aerian, siguranta reactoarelor nucleare si multe alte asemenea aplicatii, posibilitatea de a nu intrerupe operarea unor echipamente in eventualitatea unor probleme hardware este de maxima importanta.

Masina client Masina server

Procesu! | ] : | Procesu!

Retea


client !

Fig. 1-1. Modelul client-server.

Un alt scop este economisirea banilor. Calculatoarele mici au un raport pret/calitate mult mai bun decat cele mari. Sistemele mari de calcul (calculatoare de marimea unei camere) sunt cam de zece ori mai rapide decat calculatoarele personale, dar costa de o mie de ori mai mult. Acest dezechilibru i-a determinat pe raulti proiectanti sa construiasca sisteme formate din calculatoare

personale, cate unul pentru fiecare utilizator, datele din retea fiind pastrate pe unul sau mai multe servere de fisiere partajate. In acest model utilizatorii sunt numiti clienti, iar intregul aranjament poarta numele de model client-server. Acest model este ilustrat in Fig. 1-1.

In modelul client-server comunicarea ia, in general, forma unui mesaj de cerere prin care clientul solicita serverului executarea unei anumite actiuni. Serverul executa cererea si trimite raspunsul inapoi clientului. in mod uzual exista un numar mare de clienti si un numar mic de servere.



Un alt scop al conectarii in retele este scalabilitatea: posibilitatea ca, odata cu volumul de munca, sa creasca treptat si performanta sistemului prin adaugarea de noi procesoare. in cazul sistemelor mari de calcul centralizate, atunci cand sistemul este incarcat el trebuie inlocuit cu un sistem mai mare, operatie ce presupune de obicei costuri mari si multe neplaceri pentm utilizatori. In modelul client-server pot fi adaugati clienti si servere noi pe masura ce este nevoie de ei.

in sfarsit, punerea in functiune a unei retele de calculatoare serveste si unui scop care nu are de-a face aproape deloc cu tehnologia. O retea de calculatoare poate furniza un mediu de comunicare puternic intre angajati aflati la mare departare unii de altii. Folosind o retea, este usor ca doua sau mai multe persoane care traiesc in locuri diferite sa scrie impreuna un raport. Cand un angajat schimba ceva intr-un document din retea, ceilalti pot vedea schimbarea imediat, fara a mai astepta cateva zile o scrisoare in acest scop. Cooperarea intre grupuri de oameni aflati la distante mari unii fata de altii - un lucru imposibil inainte - devine in acest fel simpla. Pe termen lung, utilizarea retelelor pentru a asigura comunicarea inter-umana se va dovedi, probabil, mai importanta decat scopuri tehnice de genul cresterii fiabilitatii.

1.1.2 Retele pentru oameni

Motivatiile prezentate mai sus pentru construirea retelelor de calculatoare au o natura esential economica si tehnologica. Daca ar fi disponibile la preturi acceptabile sisteme de calcul suficient de mari si de puternice, atunci majoritatea firmelor ar decide pur si simplu sa isi pastreze datele pe acestea si sa puna la dispozitia angajatilor terminale conectate la ele. in anii 70 si la inceputul anilor '80, cele mai multe companii lucrau in acest mod. Retelele de calculatoare au devenit populare abia cand retelele formate din calculatoare personale au oferit un urias avantaj pret/performanta asupra sistemelor mari de calcul.

in anii 1990, retelele de calculatoare au inceput sa furnizeze servicii la domiciliu pentru persoane particulare. Aceste servicii, ca si motivele pentru care sunt folosite, se deosebesc in mare masura de modelul ,,eficientei colective' descris in sectiunea precedents. Vom scoate acum in evidenta trei dintre cele mai fascinante lucruri care au inceput sa se petreaca:

Accesul la informatie de la distanta.

Comunicatiile interpersonale.

Divertismentul interactiv.

Accesul informatiei la distanta va lua forme multiple. O aplicatie deja actuala priveste accesul la institutii financiare. Multi oameni isi platesc electronic taxele si isi administreaza electronic conturile bancare si investitiile. A devenit de asemenea populara practica de a face cumparaturi de v-ati ascunsea intr-o inchisoare virtuala sau simulatoare de zbor in care jucatorii unei echipe incearca sa-i doboare pe cei din echipa adversa. Daca animatia este tridimensionala, in tirap real si de calitate fotografica, atunci avem un fel de realitate virtuala globala si partajata.



Pe scurt, posibilitatea combinarii de informatii, comunicare si divertisment va da nastere, cu siguranta, unei uriase industrii noi, bazata pe retelele de calculatoare.

Aspecte sodale

Introducerea pe scara larga a retelelor va ridica noi probleme sociale, etice si politice (Laudon, 1995). Vom mentiona pe scurt cateva dintre ele; un studiu exhaustiv ar necesita eel putin o carte. O aplicatie populara a multor retele sunt grupurile de interese sau sistemele de informare in retea (BBS-urile), unde oamenii pot schimba mesaje cu persoane avand preocupari similare. Atata vreme cat este vorba de subiecte tehnice sau de pasiuni precum gradinaritul, nu sunt motive sa apara multe probleme.

Problemele se ivesc in cazul grupurilor de interese care iau in discutie subiecte delicate sau extrem de disputate, cum ar fi politica, religia sau sexul. Atitudinile exprimate in cadrul acestor grupuri pot fi considerate ofensatoare de catre anumiti oameni. Mai mult chiar, nu este obligatoriu ca mesajele sa se limiteze la text. Fotografii color de inalta rezolutie si chiar scurte clipuri video pot fi acum transmise cu usurinta prin retelele de calculatoare. Unii oameni au o atitudine neutra (,,traieste si lasa-ma sa traiesc'), dar altii considera ca trimiterea anumitor materiale (de exemplu, pomografia in care sunt implicati copii) este pur si simplu inacceptabila. Din aceasta cauza, dezbaterea este foarte aprinsa.

Unii oameni au dat in judecata operatori de retea, pretinzand ca ei sunt responsabili pentru informatia care circula, exact ca in cazui ziarelor si revistelor. Raspunsul inevitabil este ca reteaua e ca o companie de telefoane sau ca un oficiu postal si nu poate controla ceea ce discuta utilizatorii sai. Mai mult chiar, daca operatorii retelei ar cenzura mesajele, atunci probabil ca ei ar putea sterge orice fara a exista nici cea mai mica posibilitate de a-i da in judecata, incalcand astfel dreptul utilizatorilor la exprimare libera. Nu este, probabil, hazardat sa afirmam ca aceasta dezbatere va continua mult timp.

O aita disputa animata are in atentie drepturile angajatilor in raport cu drepturile patronilor. Multe persoane citesc si scriu posta electronica la serviciu. Directorii unor firme au pretins ca ar avea dreptul sa citeasca si eventual sa cenzureze mesajele angajatilor, inclusiv mesajele trimise dupa orele de lucru de la terminalele de acasa. Numai ca nu toti angajatii agreeaza aceasta idee (Sipior si Ward, 1995).

Dar chiar admitand ca directorii au o astfel de putere asupra angajatilor, exista o relatie similara si intre universitati si studenti? Dar intre licee si elevi? in 1994 Universitatea Carnegie-Mellon a hotarat sa blocheze mesajele care veneau de la grupuri de interese legate de sex pe motivul ca materialele nu erau potrivite pentru minori (adica pentru cei cativa studenti care nu aveau inca 18 ani). Disputa izrorata din aceasta decizie va dura ani intregi.

Retelele de calculatoare ofera posibilitatea de a trimite mesaje anonime. In anumite situatii asa ceva este de dorit. De exemplu, reprezinta un mijloc pentru studenti, soldati, angajati, cetateni de a trage un semnal de alarma - fara teama de represalii - in cazul comportamentului ilegal al profesoriior, ofiterilor, directorilor sau politicienilor. Pe de alta parte, in Statele Unite si in majoritatea democratiilor, legea asigura in mod explicit dreptul unei persoane acuzate de a-si chema acuzatorul in fata Curtii. Acuzatiile anonime nu pot servi drept proba.

Pe scurt, retelele de calculatoare, asemenea industriei tipografice cu 500 de ani in urma, permit cetatenilor obisnuiti sa-si lanseze opiniile prin mijloace diferite si catre audiente diferite fata de cele de pana acum. Aceasta libertate nou descoperita aduce cu ea probleme nerezolvate de ordin social, politic si moral. Solutia acestor probleme este lasata cititorului drept exercitiu.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 672
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site