Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


CAIET DE SARCINI - STRATURI DE FORMA

Constructii

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CONSTRUCTII AGROTURISTICE CU STRUCTURA DIN LEMN
LEMN PENTRU STRUCTURI
Pardoseli
INTRETINEREA SI REPARAREA IMBRACAMINTILOR ASFALTICE
Practica de organizare si conducere - Constructii si Instalatii
LUCRARI DE BETONARE
Tamplarie - GLAFURI PENTRU FERESTRE
BALUSTRADE SI BALCOANE
TEHNOLOGIA DE MONTAJ A ELEMENTELOR HALEI
Caracterizarea si utilizarea otelurilor pentru tevi, cazane si recipiente sub presiune la temperatura ambianta si la temperaturi scazute

CAIET DE SARCINI - STRATURI DE FORMA




CAP. 1 GENERALITATI

Art. 1. Obiect si domeniu de aplicare

1.1. Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate, prevazute in STAS 12253-84, pe care trebuie sa le indeplineasca straturile de forma din alcatuirea complexelor rutiere, situate la partea superioara a terasamentelor drumurilor publice.

1.2. Caietul de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice si la constructia drumurilor de exploatare cu trafic greu si foarte greu.

1.3. Straturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din :

a). materiale necoezive:

pamanturi necoezive

impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minimum 10 cm

b). materiale coezive:

pamanturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840-83)

pamanturi coezive tratate cu var

pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var.

1.4. Cand terasamentele sunt realizate din pamanturi necoezive (deseuri de

cariera, material pietros de balastiera), straturile de forma vor fi alcatuite de regula din aceste materiale.

Straturile de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor utiliza la terasamentele din pamanturi coezive.

Stratul de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura si cu var se aplica de regula la drumurile de clasa tehnica I si II.

Stratul de forma din impietruiri existente se aplica la modernizarile de drumuri existente, daca sunt indeplinite conditiile de la punctul 3.2.

Standarde de referinta

STAS 12253-84 Lucrari de drumuri. Straturi de forma. Conditii tehnice generale

de calitate

STAS 8840-83 Lucrari de drumuri. Straturi de fundatii din pamanturi stabilizate

mecanic. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor.

SR 648:1996 Zgura granulata de furnal pentru industria cimentului.

STAS 4242/1-82 Zgura de furnal. Indicatii generale pentru efectuarea analizei

chimice si determinarea umiditatii.

SE EN 196-2:1995 Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2 : Analiza chimica

a cimenturilor.

SR EN 459-2:1997 Var pentru constructii. Partea 2 : Metode de incercare.

STAS 730-89 Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri.

Metode de incercare.

STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti

minerali. Metode de incercare.

STAS 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umiditatii.

STAS 1913/4-86 Idem. Determinarea limitelor de plasticitate.

STAS 1913/5-85 Idem. Determinarea granulozitatii.

STAS 1913/13-83 Idem. Determinarea caracteristicilor de compactare.

Incercarea Proctor.

STAS 1913/15-75 Idem. Determinarea greutatii volumice pe teren.

STAS 10.473/2-86 Lucrari de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau

pamanturi, stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici. Metode

de determinare si incercare.

CD 31-2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie si

deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.

Art. 2. Prevederi generale

2.1. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea tuturor masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau al altor laboratoare autorizate, efectuarea incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

De asemenea este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.3. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor de forma, a probelor prelevate, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.

2.4. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

2.5. La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma verificarilor, ca sunt asigurate gradul de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si ca lucrarile respective au fost receptionate pe faze de executie.

CAP. 2 CONDITII TEHNICE

Art. 3. Elementele geometrice si abateri limita

3.1. Grosimea stratului de forma este cea prevazuta in proiect sau in caietul de sarcini speciale.

3.2. Impietruirea existenta poate alcatui stratul de forma, daca este pe toata latimea patului drumului si daca are grosimea de min. 10 cm sau daca prin scarificare si profilare pe toata latimea patului drumului se obtine o grosime minima de 10 cm.

3.3. Straturile de forma se prevad pe toata latimea terasamentelor.

3.4. Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale suprafetei imbracamintilor, admitandu-se aceleasi tolerante ca ale acestora, cu respectarea punctului 3.5.

La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil transversal trebuie sa fie de 3,5 - 4 %.

3.5. Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10-12 % pe ultimii 80 cm pana la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor.

3.6. Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale imbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect.

3.7. Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de 0,05 m fata de axa si de 0,10 m la latimea intreaga ; la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt tot de 0,05 m. Abaterile limita se admit in punctele izolate, care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau in profiluri consecutive.

CAP. 3 MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATURILOR DE FORMA

Art. 4. Pamanturi

4.1. Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma se clasifica si se identifica, conform STAS 1243-88, in functie de compozitia granulometrica si de indicele de plasticitate, asa cum se indica in tabelele 1 si 2.

In categoria pamanturilor coezive se mai cuprind si pamanturilor macroporice, si anume :

- Loess cu fractiunea 0,01…0,1 mm <

si greutate volumica de 12-16 KN/mc

- Pamant loessoid cu fractiunea 0,01…0,1 mm <

Atat loessul cat si pamantul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici ; acestea difera numai prin compozitia granulometrica.

Pamanturi coezive si slab coezive Tabel 1

Denumirea pamanturilor

Clasificarea dupa compozitia granulometrica

I.P.

Argila %

< 0,005 mm

Praf %

0,005…0,05 mm

Nisip %

0,05…2 mm

Foarte coezive

Argila groasa

<

variabil

variabil

>

Argila

< decat argila

<

Coezive

Argila prafoasa

> decat argila

< decat praf

Argila nisipoasa

< decat argila

>

Argila praf nisipoasa

> decat argila

>

Slab coezive

Praf argilos

> decat nisip

<

Praf argilos nisipos

> decat nisip

>

Praf

> decat argila

<

Praf nisipos

> decat nisip

>

Nisip argilos

< decat nisip

> decat praf

Nisip prafos

< decat nisip

> decat praf

Pamantul loessoid difera de loess prin granulozitate, avand un continut mai mare de argila sau nisip.

Pamanturi necoezive

Tabel 2

Denumire pamant necoeziv

Dimensiunea preponderenta a

fragmentului solid – mm

Bolovanis

Pietris mare

Pietris mic

Nisip mare

Nisip mijlociu

Nisip fin

4.2. La realizarea straturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera precum si materialele granulare aluvionare.

Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul nr. 3

Tabel 3

Denumirea caracteristicii

Valoarea limita

Dimensiunea maxima a granulei

Granulozitate

Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare uscata – min.

Coeficient de calitate – min.

Coeficient de gelivitate max.

100 mm

continua

4.3. Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare cu var, stabilizare cu zgura granulata si var sau prin stabilizare mecanica, trebuie sa nu contina materii organice in procent mai mare de 5%.

Art. 5. Var

5.1. Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de var :

var nehidratat macinat, conform SR 9310:2000

var pentru constructii, tip CL 90 sau CL 80, conform SR ENV 459-1:1997.

5.2. Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste

materiale, conform prevederilor standardelor respective, sunt aratate in tabelul nr. 4.

5.3. Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face cu vagoane cisterna sau cu cisterne auto, iar transportul varului bulgari se face cu mijloace de transport acoperite, ferite de umezeala.

5.4. Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in silozuri metalice, iar varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala, pe platforme curate.

5.5. Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de certificare a calitatii care se va pastra in registrul de santier.

Tabel 4

Caracteristici

Var nestins, macinat

Var pentru constructii

Metoda de incercare

nestins, bulgari

stins, pulbere

Tipuri de var

CL 90

CL 80

CL 90

CL 80

CL 90

CL 80

Oxid de calciu si magneziu

(CaO+MgO) totali,    %, min.

SR EN

SR ENV

Oxid de magneziu (MgO),    %, max

£

Dioxid de carbon (CO2),    %, max.



Trioxid de sulf (SO2),    %, max.

Durata de stingere determinata pe probe luate in timpul incercarii lotului, (tu),    minute

<

<

SR EN

Temperatura finala de stingere determinata pe probe luate in timpul incercarii lotului, (Tmax),    0C

³

³

³

³

Finetea de macinare, rest pe sitele :

%

%

£

£

£

£

Densitate aparenta,    kg/dm3

Randament in pasta,    dm3/10kg

³

Apa libera,    %

£

vezi tabelul din SR DNV 459-1

la var nestins macinat (SR 9310:2000, pct. 2)

la var pentru constructii (SR ENV 459-1, pct. 4.4.).

5.6. In caietul de sarcini speciale se va specifica in mod obligatoriu tipul de var ce se va utiliza la realizarea stratului de forma.

Art. 6. Zgura granulata

6.1. Pentru stabilizarea stratului de forma din pamanturi coezive, se va putea folosi si zgura de furnal inalt, care insa trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate prevazute in SR 648:1996, aratate in tabelul 5.

Tabel 5

Caracteristici chimice si fizice

Conditii de admisibilitate

Metoda de verificare

Reziduul nesolubil, in HCl,    %, max.

SR EN

Oxid de magneziu (MgO),    %, max.

Oxid de mangan (Mn2O3),    %, max.

Modul chimic

CaO + MgO

----- ----- ------------- , min.

SiO2

Modul chimic

CaO

----- ----- ---- , min.

SiO2

Densitate aparenta in gramada,

in stare uscata,    kg/dm3 max.

SR 648:1996

pct. 5.2.

Umiditate de referinta, %

STAS 4242/1-82

Structura

granule sticloase

Impuritati

nu se admite prezenta bucatilor compactate:

pamant, pietre, nisip, etc., zgura va fi lipsita de incluziuni metalice.

6.2. Aprovizionarea zgurii granulate se va face astfel incat procesul de

executie a stratului de forma sa se desfasoare fara intreruperi.

6.3. Se va solicita furnizorului ca fiecare lot de zgura granulata sa fie insotit de un certificat de calitate care va atesta conformitatea caracteristicilor chimice si fizice mentionate in tabelul 5 in conditiile SR 648:1996. Certificatul de calitate se va pastra in dosarul santierului.

6.4. Se interzice folosirea zgurei granulate aprovizionata pentru o campanie de lucru, intr-o alta campanie de lucru viitoare.

6.5. Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura sursa. Daca Antreprenorul propune utilizarea zgurii din mai multe surse, pentru aceasta solutie este necesara obtinerea aprobarii Inginerului si luarea masurilor necesare pentru stabilirea de retete distincte pentru fiecare sursa in parte si pentru folosirea lor pe sectoare de drum diferite.

6.6. Depozitarea zgurii granulate se va face in depozite deschise, separate de restul materialelor din depozitele vecine pentru a evita amestecarea zgurii granulate cu alte materiale.

6.7. Zgura granulata va fi utilizata in ordinea aprovizionarii ei, in care scop se va evita la depozitare acoperirea zgurii mai vechi existenta in depozit.

6.8. Scurgerea apelor de pe platforma depozitului trebuie sa fie asigurata in conditii optime pentru a preintampina degradarea zgurii granulate.

Art. 7. Apa

7.1. Apa utilizata la realizarea straturilor de forma poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 790-84.

7.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri, argile, etc.

Art. 8. Controlul calitatii materialelor

8.1. Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate cu prevederile tabelului 6.

Tabel 6

Material

Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile ce se verifica

Frecventa minima

Metode de determinare conform STAS

La aprovizionarea materialelor

Inainte de utilizare

Pamanturi coezive

Compozitia granulometrica

In functie de heterogenitatea pamantului insa cel putin o incercare la 1000 mc

Indice de plasticitate

Continutul de substante organice si humus

Preliminar si la schimbarea sursei de aprovizionare

Umiditate

O proba pe schimb

Pamanturi necoezive sau deseuri cariera

Compozitia granulometrica

O proba la fiecare lot aprovizionat

Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare uscata

O proba pe fiecare furnizor

Coeficient de gelivitate pe piatra

Din buletinul de la furnizor

Umiditate

O proba pe schimb

Pamanturi necoezive sau material pietros aluvionar

Compozitia granulometrica

O proba pe fiecare lot aprovizionat

Echivalentul de nisip

Umiditate

O proba pe schimb

Var

Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate

La fiecare lot aprovizionat

Finetea

La fiecare lot aprovizionat si la expirarea termenului de garantie

SR EN

Densitatea aparenta a varului hidratat in pulbere

Durata de stingere

Zgura granulata

Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate

La fiecare lot aprovizionat

CAP. 4 EXECUTIA STRATULUI DE FORMA

Art. 9. Pregatirea stratului de forma

9.1. Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei terasamentului pe toata latimea platformei drumului si receptionarea preliminara a acestora, conform prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente.

9.2. Terasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea stratului de forma cand acesta este realizat din pamanturi necoezive, la cota patului cand stratul de forma este realizat, intr-o singura repriza, din pamant coeziv stabilizat mecanic, cu var sau zgura granulata si var, sau la cota patului minus jumatate din grosimea stratului de forma din pamant coeziv stabilizat, cand acesta se executa in doua reprize.

9.3. Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata latimea platformei drumului sau autostrazii.

Art. 10. Executia stratului de forma din pamanturi necoezive

10.1. In zonele de ramblee, deseurile de cariera sau material pietros aluvionar din care se realizeaza stratul de forma este asternut in straturi uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului pe intreaga latime a rambleului. Suprafata fiecarui strat intermediar va fi plana cu inclinari de 3…5% spre exterior, iar suprafata patului la drumurile de clasa tehnica III-V va avea aceeasi inclinare transversala ca si imbracamintea drumului. Pentru clasele tehnice I si II inclinarea transversala a patului drumului va fi de 3,5…4,0%.

10.2. Grosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de mijlocul de compactare, astfel incat sa se asigure gradul de compactare prescris pe toata grosimea lui.

In functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima de compactare, stratul de forma se realizeaza intr-o repriza sau in doua reprize de lucru.

10.3. In cazul debleelor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa pe tronsoane limitate, imediat inainte de executia acestuia, luandu-se masuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafata patului.

10.4. Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare.

10.5. Stratul asternut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de compactare de min. 98% din densitatea in stare uscata maxima, determinata prin incercarea Proctor modificata, STAS 1913/13-83, in cel putin 95% din punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare.

10.6. La lucrari importatnte, inainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de forma se va realiza o planse de incercare pe un tronson experimental lung de min. 30 m si pe toata latimea platformei, prin care se vor stabili:

grosimea optima de compactare

umiditatea optima de compactare

componenta atelierului de compactare

numarul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S),

care sa conduca la obtinerea gradului de compactare mentionat la punctul 10.5.

Rezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de Inginer se vor respecta intocmai la executia lucrarilor.

10.7. Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min. 7 zile dupa care eventualele denivelari sunt remediate (prin completarea cu material sau indepartare de material, umectate si recompactare).

Art. 11. Executia stratului de forma din impietruirea existenta

11.1. Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de drumuri se executa prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe toata latimea platformei.

Grosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si latimea impietruirii existente, insa nu trebuie sa fie mai mica de 10 cm.

11.2. Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare pana la realizarea unui grad de compactare de min. 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 in cel putin 95% din punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare.

Art. 12. Executia stratului de forma din pamant coeziv stabilizat mecanic

12.1. Prin stabilizare mecanica a pamanturilor se intelege complexul de operatiuni prin care se realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. Stratul de forma din pamant stabilizat mecanic este un strat din pamant coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din impietruiri existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera.

Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

indicele de plasticitate Ip 6…8%

echivalentul de nisip EN ³



granulozitate intre 0-63 mm conform limitelor din tabelul 7

umiditatea optima de compactare Wopt conform STAS 1913/13-83

continutul in elemente moi si gelive, max 5%

sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati.

Tabel 7

Domenii de granulozitate

Limita

Treceri prin site sau ciururi in % din masa

Ochiuri patrate conform SR EN 933-2 (tabel 2)

min

max

12.2. Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de compactare conform STAS 1913/13-83 prin incercarea Proctor modificat se vor stabili, inainte de inceperea lucrarilor, de catre un laborator de specialitate.

12.3. Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min.

500 m lungime de drum, in vederea asigurarii unei productivitati corespunzatoare.

12.4. Executia se va putea face intr-o repriza sau in doua reprize de lucru, in functie de grosimea stratului de forma prevazut in proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului folosit.

Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de treceri se va stabili de catre Antreprenor la inceputul lucrarilor, pe un tronson experimental (vezi pct. 10.6.).

12.5. Materialele componente se vor asterne in straturi cu grosime uniforma pe patul drumului, cu ajutorul autogrederului.

12.6. Materialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu autogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug; concomitent, Antreprenorul va controla permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pana la realizarea umiditatii optime de compactare, dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor lasand sa se reduca continutul de apa prin zvantare.

12.7. Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu aurogrederul si cu rectificare manuala la sablon.

12.8. Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrul compresor cu rulouri netede, cu sau fara vibrare, respectand parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la realizarea unui grad de compactare de minim 98% din densitate in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83, in cel putin 95% din punctele de masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare.

12.9. Repriza a doua, in cazul straturilor de forma executate in doua reprize de lucru, se va realiza in aceleasi conditii ca si prima repriza, luandu-se masuri ca pe ultimii 80 cm pana la taluze sa se realizeze o panta transversala de 10-12%.

12.10. In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate, utilajul nu poate fi folosit, compactarea stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa vibratoare.

Art. 13. Executia stratului de forma din pamant coeziv tratat cu var

13.1. Dozajul de var pentru tratarea pamanturilor coezive este de 2…4% raportat la masa pamantului uscat. Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conform tabelului 8, in functie de umiditatea pamantului in comparatie cu umiditatea optima de compactare Wopt determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83, corespunzatoare domeniului umed.

13.2. Valorile date in tabelul nr. 8 sunt orientative, dozajele de var, precum si tipul de var se vor stabili de catre un laborator de specialitate, prin incercari, conform STAS 10473/2-86 pe epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pamant si var nestins macinat sau var stins in pulbere.

Tabel 8

Denumirea pamanturilor

Umiditatea

pamantului

Dozaj in % din masa

var bulgari

var nestins macinat

var stins pulbere

Pamanturi foarte coezive si coezive

de la Wopt + 4…7%

pana la Wopt + 12…15%

sub Wopt + 4…7%

Pamanturi slab coezive

de la Wopt + 4…7%

pana la Wopt + 12…15%

sub Wopt + 4…7%

13.3. Dozajul de var nestins, bulgari sau macinat, poate fi marit fata de cel prevazut in tabelul de mai sus in cazul tratarii unor pamanturi cu umiditate naturala mai mare decat umiditatea optima de compactare Wopt + 10…15% contandu-se pe o reducere a umiditatii de 1…2% pentru fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat.

13.4. Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi atmosferice negative.

In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare inghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de santier decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.

13.5. Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamantului cu var si prin compactarea amestecului astfel realizat pina la obtinerea gradului de compactare prescris.

In functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect, Antreprenorul va stabili pe baza unei experimentari daca executia se face intr-o repriza sau mai multe reprize de lucru.

Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 m lungime si pe toata latimea drumului si care va avea ca scop determinarea in conditiile executiei pe santier a urmatoarelor :

dozajul de var pentru diversele tipuri de pamant

grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat

umiditatea optima de compactare

componenta atelierului de compactare

intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de compactare).

Rezultatele obtinute pe portiunea de drum realizata experimental, cu caracteristici corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer, se inscriu in registrul de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor.

13.6. La executia stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele operatiuni:

a.     scarificarea sau dupa caz, asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul repartizorului de fondanti pe suprafata stratului, astfel incat sa se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren;

b.     realizarea amestecului de pamant si var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor rotativ, freza rutiera sau grapa polidisc), pana se realizeaza o faramitare corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen de pamant si var. Daca se utilizeaza var bulgari, se continua amestecarea pana la stingerea totala a varului. Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare daca gradul de faramitare al acestuia este, in minimum 95% din determinari, mai mare de 70%. Gradul de faramitare de determina conform STAS 10473/2-86;

c.     se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se iau urmatoarele masuri :

-daca:

Wa < Wopt – 3%, se adauga cantitatea de apa necesara si se

efectueaza inca 2-3 traceri

Wopt – 3% < Wa < Wopt + 3%,

se trece la operatiunea urmatoare

Wa > Wopt + 3%, se continua operatia de amestecare sau se

lasa pamantul tratat sa se usuce pana cand

umiditatea acestuia devine Wopt

d.     se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar;

e.     in intervalul 8…28 h de la sfarsitul operatiei de amestecare, se efectueaza compactarea amestecului de pamant cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici autopropulsati.

13.7. Compactarea se va face pana la realizarea, in cel putin 95% din

punctele de masurare, a unui grad de compactare de minimum 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83, si de minimum 95% in toate punctele de masurare.

13.8. La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu autobasculanta, se descarca, se imprastie cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se repeta operatiunile aratate mai sus.

13.9. Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii, prin taieri cu lama autograderului pentru a nu depasi tolerantele admise.

Art. 14. Executia stratului de forma din pamant coeziv stabilizat cu zgura granulata si cu var

14.1. Dozajele de zgura granulata si de var pentru stabilizarea pamanturilor coezive se vor stabili de catre un laborator de specialitate prin incercari, conform STAS 10473/2-86 pe epruvete cilindrice, confectionate din amestecuri de pamant, zgura granulata in proportii de 10…30% si var nestins macinat sau var stins pulbere, in proportie de 3…4%.

14.2. Rezistenta la compresiune Rc la varsta de 14 zile a pamanturilor stabilizate cu zgura granulata si var trebuie sa corespunda valorilor din tabelul 9.

Tabel 9

Denumirea pamanturilor conform STAS 1243-88

Rc la 14 zile in

N/mm2 min

Foarte coezive (argila groasa, argila)

Coezive (argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa)

Slab coezive (praf argilos, praf argilos nisipos, praf)

Slab coezive (praf nisipos, nisip argilos, nisip prafos)

14.3. Caracteristicile de compactare ale stratului de forma (densitatea uscata maxima si umiditatea optima de compactare) vor fi determinate prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 si sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor.

14.4.Inainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa execute experimental un strat de forma din pamant stabilizat cu zgura granulata si cu var pe un tronson de drum de circa 30 m lungime si pe intreaga platforma a drumului.

Incercarile au drept scop de a verifica folosirea utilajelor de raspandire, amestecare si compactare, personalul santierului si materialele aprovizionate, dozajul optim de zgura si var, umiditatea si grosimea optima de compactare privind atingerea caracteristicilor cerute prin prezentul caiet de sarcini.

14.5. Incercarile trebuiesc repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare pentru urmatoarele caracteristici :

umiditatea optima;

omogenitatea amestecului;

rezistenta la compactare.

Cu ocazia acestor verificari se va stabili:

numarul de treceri succesive necesare pentru obtinerea unui amestec omogen si un grad de faramitare de minimum70% in 95% din determinari efectuate conform STAS 10473/2-86;

daca stratul de forma prevazut in proiect se poate realiza cu utilajele cu care se lucreaza intr-o singura repriza de lucru sau in doua si care este grosimea optima de compactare in acest din urma caz;

eventualele corectii care trebuiesc aduse dozajului de zgura sau var stabilit in laborator;

natura si componenta atelierului de compactare precum si numarul de treceri necesar pentru obtinerea gradului de compactare cerut de caietul de sarcini.

Se vor recolta probe din amestecul realizat in timpul experimentarii in vederea verificarii obtinerii caracteristicilor cerute.

Rezultatele obtinute pe portiunea realizata experimental, cu caracteristici corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer, se inscriu in registrul de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor.

14.6. Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi atmosferice negative.

In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare inghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de santier decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.

14.7. Executia stratului de forma se face intr-o repriza de lucru sau doua in functie de rezultatele obtinute pe tronsonul experimental cu utilajele care se folosesc pe santier.

14.8. La executia stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele operatiuni :

a.     scarificarea sau dupa caz, asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul repartizorului de fondanti chimici pe suprafata stratului, astfel incat sa se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren;

b.     se transporta cu autobasculante zgura granulata si se aseaza in gramezi, astfel incat, prin imprastierea acestora sa se realizeze dozajul prescris;

c.     se imprastie zgura granulata, cu lama autograderului, pe suprafata stratului de pamant si apoi se amesteca prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor, freza rutiera sau grapa polidisc) pana se realizeaza o faramitare corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen posibil de pamant, zgura granulata si var.

Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare, daca gradul de faramitare al acestuia, este, in minimum 95% din determinari, mai mare de 70%. Gradul de faramitare se determina conform

STAS 10.473/2-86.

d.     se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se iau urmatoarele masuri:

- daca:   

Wa < Wopt – 3%, se adauga cantitatea de apa necesara si se

efectueaza inca 2-3 traceri pentru

omogenizare

Wopt – 3% < Wa < Wopt + 3%,

se trece la operatiunea urmatoare

Wa > Wopt + 3%, se continua operatia de amestecare sau se

lasa pamantul tratat sa se usuce pana cand

umiditatea acestuia devine Wopt

e.     se niveleaza amestecul cu lama autogrederului la profilul necesar;

f.       in intervalul 8…28h de la sfarsitul operatiunii de amestecare, se efectueaza compactarea amestecului de pamant cu zgura si cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici autopropulsati.

14.9. Compactarea se va face pana la realizarea, in cel putin 95% din punctele de masurare, a unui grad de compactare de min. 98% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform

STAS 1913/13-83, si de minimum 95% in toate punctele de masurare.

14.10. La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu autobasculanta, se descarca, se imprastie, cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se repeta operatiile aratate mai sus.

14.11. Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii, prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.

Art. 15. Controlul calitatii executiei

15.1. Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu care se efectueaza acestea sunt aratate, pentru fiecare tip de strat de forma, in tabelul 10.

Tabel 10

Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifica

Frecventa minima

Metoda de verificare conform STAS

Tipul stratului de forma care se verifica

A

B

C

D

E

Respectarea proceselor tehnologice

permanent

x

x

x

x

x

Umiditatea materialelor granuloase

zilnic si ori de cate ori este necesar



x

Umiditatea pamantului dupa imprastiere

zilnic si ori de cate ori este necesar

x

x

x

Umiditatea amestecului de pamant cu material granular

zilnic si ori de cate ori este necesar

x

x

Granulozitatea amestecului de pamant cu material granular

cel putin 3 probe la 1000 mc

x

x

Dozajul de var

zilnic si ori de cate ori este necesar

x

x

Umiditatea amestecului de var si pamant

zilnic

x

Gradul de sfaramarea al pamantului dupa amestecare cu var si omogenizare a amestecului

in cel putin doua puncte la 1000 mp

x

Dozajul de zgura granulata

zilnic si ori de cate ori este necesar

x

Gradul de sfaramare al pamantului dupa amestecarea cu zgura granulata si var

in cel putin doua puncte la 1500 mp

x

Umiditatea amestecului de pamant, zgura granulata si var

zilnic si ori de cate ori este necesar

x

Gradul de compactare al stratului de forma

in cel putin doua puncte la 1500 mp

x

x

x

x

x

Respectarea uniformitatii grosimii stratului de forma

prin sondaj, cel putin unul la 200 m de drum

x

x

x

x

x

Rezistenta la compresiune la varsta de 14 zile a pamantului stabilizat

in cel putin doua serii a trei epruvete la 1500 mp

Gradul de sfaramare al pamantului dupa amestecarea cu zgura granulata si var

in cel putin doua puncte la 1500 mp

x

Umiditatea amestecului de pamant, zgura granulata si var

zilnic si ori de cate ori este necesar

x

Gradul de compactare al stratului de forma

in cel putin doua puncte la 1500 mp

x

x

x

x

x

Respectarea uniformitatii grosimii stratului de forma

prin sondaj, cel putin unul la 200 m de drum

x

x

x

x

x

Rezistenta la compresiune la varsta de 14 zile a pamantului stabilizat

in cel putin doua serii a trei epruvete la 1500 mp

A - strat de forma din pamanturi necoezive – deseuri de cariera, material pietros de balastiera

B - strat de forma din impietruiri existente

C - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic

D - strat de forma din pamanturi coezive tratate cu var

E - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var

15.2. Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii executiei acestora se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumului cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.

Conform Normativului CD 31-2002, capacitatea portanta se considera corespunzatoare daca valoarea admisibila a deflexiunii, corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 100 kN) are valori mai mari de 2,00 mm in cel mult 10% din punctele de masurare.

Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie este sub 50%.

15.3. Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru de laborator, care in afara de descrierea determinarilor si rezultatelor obtinute va include si :

date meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor

masurile tehnologice luate de constructor.

Art. 16. Masuri dupa executia stratului de forma

16.1. Straturile de forma se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de forma din pamanturi coezive tratate cu var sau stabilizate cu zgura granulata si var, care au fost executate in perioada imediat premergatoare inghetului (vezi pct. 13.4 si 14.6).

16.2. In cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de forma care permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin taierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaza cu placa vibratoare sau cu maiul mecanic.

16.3. In perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au determinat supraumezirea terasamentului, este contraindicata darea circulatiei de santier a stratului de forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare executiei stratului de fundatie.

16.4. In cazul straturilor de forma din pamant tratat cu var sau stabilizat cu zgura granulata si var, stratul de fundatie se va executa dupa minim 14 zile de la executia stratului de forma si numai dupa verificarea portantei terasamentului rutier la nivelul stratului de forma conform pct. 15.2. dupa receptia pe faza a acestuia.

16.5. La straturile de forma din pamant stabilizat cu zgura granulata si var suprafata stratului se va mentine in permanenta in stare umeda prin stropire cu apa, pana la executia stratului de fundatie sau cel putin 14 zile daca executia stratului de fundatie se face mai tarziu.

CAP. 4. RECEPTIA LUCRARILOR

Art. 17. Receptia pe faze de executie.

Receptia pe faza a stratului de forma se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art. 3, 8, 9 si 15.

Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control.

In urma acestei receptii se incheie “Proces verbal de receptie pe faza” in care sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executiei a acestora si eventualele recomandari cu privire la modul de continuare a lucrarilor.

Art. 18. Receptia preliminara la terminarea lucrarilor

Receptia preliminara a stratului de forma se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor legale in vigoare.

Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul executiei lucrarilor.

Art. 19. Receptia finala

Receptia finala a stratului de forma se face odata cu imbracamintea, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia.

Receptia finala se va face conform prescriptiilor legale in vigoare.

NOTA IMPORTANTA

Caietul de sarcini a fost intocmit pe baza prescriptiilor tehnice de baza (stas-uri, normative, instructiuni tehnice, etc.) in vigoare la data elaborarii proiectului.

Orice modificari ulterioare in continutul prescriptiilor indicate in cadrul caietului de sarcini, ca si orice noi prescriptii aparute dupa data elaborarii proiectului, sunt obligatorii, chiar daca nu concorda cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1632
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site