Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


CERINTE PENTRU CONFECTII TEHNOLOGICE

Constructii

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Cum montam polistirenul pentru fatade
Se cere proiectarea unui pod dalat din beton armat care sa satisfaca urmatoarele cerinte
Cum montam lambriurile din PVC
STRUCTURA CONSUMULUI DE CALDURA AL UNEI CLADIRI
CAIET DE SARCINI Instalatii interioare de incalzire
CAIET DE SARCINI - INSTALATII SANITARE IMOBIL LOCUINTE SI BIROURI
Plate and Shell Reinforcement
Modele conceptuale in proiectarea constructiilor
Subiecte pentru examenul de beton armat
GLAFURI CELULARE PVC PT INTERIOR
CERINTE PENTRU CONFECTII TEHNOLOGICE




CUPRINS

Generalitati.

Constructia metalica, executia in uzina.

Constructia metalica, executia pe santier.

Receptia lucrarilor de constructii.

Dispozitii finale.

Intretinerea constructiilor.

Anexa 2.1. -Tolerantele executiei constructiei.

Anexa 2.2. -Prescriptii generale de executii pentru subansamble sudate din otel carbon.

1. Generalitati.

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executia, controlul si receptia constructiilor metalice ce fac parte din investitie.

Executia, receptia, depozitarea, atat in uzina cat si pe santier, transportul, ambalarea, montajul, vopsitoria si finisajul constructiei si a partilor de constructie metalica, vor respecta prevederile standardelor, normativelor si intructiunilor tehnice in vigoare si prevederile prezentului Caiet de sarcini.

Prezentul Caiet de sarcini nu suplineste prevederile normativelor in vigoare ci le competeaza si precizeaza anumite detalii si modul de interpretare.

Respectarea prevederilor normativelor in vigoare si a prezentului Caiet de sarcini, este obligatorie si constituie baza receptiei provizorii si definitive a unor parti din lucrare sau a ansamblului ei.

Constructorul (executantul) vor face instructajul necesar cu intregul personal de executie, in uzina si pe santier, atat referitor la proiect, normativele si intructiunile tehnice si prezentul Caiet de sarcini in asa fel incat fiecare din cei ce contribuie la realizarea lucrarii sa cunoasca perfect sarcinile ce le revin in respectarea conditiilor tehnice de calitate a lucrarii.

In scopul asigurarii calitatii lucrarii, constructorul poate completa prezentul Caiet de sarcini cu alte prevederi pe care le va considera necesare, in vederea realizarii corecte a elementelor costituitive, subansamblurilor si ansamblurilor uzinate si montate.

Pentru lucrarile de constructii metalice se vor respecta:

- STAS 767/0 - 88     Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii tehnice generale de calitate.

- STAS 500/1 - 89 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii generale tehnice de calitate.

- C 150 - 99 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole.

- SR EN 25817/93 Imbinari sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru nivelurile de acceptare a defectelor.

- C 56 - 85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente.

Documentatia

Uzina constructoare raspunde de respectarea intocmai a partilor de proiect ce le executa precum si de respectarea Caietului de sarcini.

Inceperea executiei trebuie sa fie precedata de o verificare amanuntita a documentatiei si desenelor de executie.

Daca la aceasta verificare se vor constata neconcordante, omisiuni sau alcatuiri constructive necorespunzatoare din punct de vedere al posibilitatilor de sudare, ele vor fi aduse la cunostinta proiectantului, impreuna cu propunerile de modificare socotite necesare, pentru a fi aprobate sau completate de catre proiectant. Erorile neesentiale si neconcordantele (greseli in extras, cotele de lungimi partiale) care nu afecteaza rezistenta si stabilitatea constructiei, vor fi operate de executant si comunicate proiectantului.

Uzina constructoare este obligata sa analizeze detaliile de imbinare, modul de pregatire a muchiilor, grosimile cordoanelor de sudura si sa faca eventual propuneri de modificari daca considera ca aceste modificari usureaza executia sau asigura o mai buna calitate a sudurilor.

Toate observatiile si propunerile de modificare relative la planurile de executie trebuiesc semnalate proiectantului inainte de inceperea uzinarii subansamblelor, urmand a fi introduse dupa aprobare.

Dupa aprobarea de catre proiectant a eventualelor modificari, uzina constructoare, si antreprenorul general vor incheia o minuta prin care se precizeaza ca sunt de acord cu proiectantul si cu Caietul de sarcini.

Proiectul de executie cuprinde cerintele specificate in contractul incheiat cu Clientul.

Executantul are obligatia sa intocmeasca o documentatie a tehnologiei de confectionare, care sa cuprinda operatiile de debitare si prelucrare a pieselor, inclusiv stereotomia tablei striate pentru plansee.

Pentru elementele structurilor metalice categoria de executie este “B”, conform STAS 767/0-88.

Pentru imbinarile sudate s-a ales nivelul de acceptare “c” – intermediar pentru defecte, conform SR EN 25817 – 1993 (ISO 5817).

Materiale.

Materialele de baza trebuie sa corespunda conditiilor prescrise in proiect (marca, clasa de calitate) sa fie insotite de certificatele de calitate ale furnizorului si sa aiba marcate pe fiecare tabla, platbanda etc. marca otelului, clasa de calitate, numarul sarjei precum si poansonul AQ al furnizorului.

Folosirea laminatelor nemarcate nu este admisa.

La executia constructiilor metalice se folosesc doua sortimente de otel si anume:

- otel OL 37.2 - STAS 500/2 - 80 cl. I-a de calitate;

- otel OLT 35 - STAS 8183 - 80.

Caracteristicile otelurilor vor fi solicitate explicit in comanda de materiale catre furnizorul laminatelor si nu se vor considera avand aceasta calitate decat piesele anume marcate, insotite de certificat de calitate corespunzator.

Uzina este obligata sa verifice prin sondaj calitatea otelului livrat la fiecare 200 - 500 tone livrate (atat pentru otelul OLT 35 cat si pentru otelul OL 37).

Materialele de adaos

La executia sudurilor manuale (hafturi si suduri definitive)se vor folosi electrozi care trebuie sa corespunda standardelor pentru materiale de adaos.

Unitatea care executa imbinarile sudate au responsabilitatea folosirii in fabricatie a materialelor de adaos corespunzatoare tehnologiilor omologate.

Materialele de adaos se stabilesc de catre responsabilul tehnic cu sudura al unitatii de executie, vor fi de tip bazic si se vor utiliza in asa fel incat caracteristicile mecanice de rezistenta a cordoanelor de sudura sa depaseasca cu min. 20% rezistenta materialelor de baza.

Sudarea.

In proiect s-a facut distinctie intre imbinarile care se executa in uzina si pe santier (la montaj). Daca, din diferite motive, o imbinare indicata in proiect a se executa in uzina, va trebui executata pe santier, se va cere proiectantului modificarea detaliului, deoarece pentru imbinarile de santier s-au luat masuri speciale, corespunzatoare conditiilor de santier.

Constructia metalica executata in uzina.

Uzina constructoare va intocmi pentru fiecare subansamblu, un proces tehnologic de executie in asa fel incat sa asigure buna calitate a lucrarii.

Procesul tehnologic trebuie sa cuprinda:

- piesele desenate pe repere cu toate cotele;

- dimensiunile de taiere si procedeul de taiere al laminatelor;

- calitatile materialului de baza ce trebuie folosit;

- modul de pregatire a marginilor pieselor ce se sudeaza (sanfrenarea);

- modul de preasamblare (haftuire) a elementelor si a subasamblelor;

- procedeul de sudare cu indicarea de a se folosi pe scara larga sudarea automata si semiautomata;

- regimul de sudare;

- tipurile si dimensiunile cordoanelor de sudura;

- ordinea de executie a cordoanelor pentru evitarea deformatiilor neadmisibile si a tensiunilor interne mari;

- ordinea de aplicare a straturilor si numarul trecerilor, unde e cazul;

- modul de prelucrare a cordoanelor;

- ordinea si modul de executare al gaurilor pentru buloanele de inalta rezistenta;

- ordinea de ansamblare;

- planul de control Rontgen, gamagrafic sau ultrasonic;

Regimurile de sudare se stabilesc de uzina pe placi de proba, considerandu-se corespunzatoare numai dupa efectuarea incercarilor mecanice si fizice ale cordoanelor de sudura care trebuie sa corespunda cu prevederile prezentului Caiet de sarcini.

Uzina constructoare este direct si singura raspunzatoare pentru intocmirea proceselor tehnologige de executie si sudare ale subansamblelor (care se executa in uzina), de alegerea regimurilor optime de sudare, de calitatea materialelor de adaos alese ca si calitatea lucrarilor executate, in conformitate cu planurile de executie si prezentul Caiet de sarcini.

Uzina constructoare va lua toate masurile necesare pentru a avea asigurate:

- materialele conform documentatiei de executie;

- instalatii, utilaje, scule, necesare realizarii subansamblelor conform proiectului;

- conditiile necesare efectuarii incercarilor de laborator sau colaborarea cu alte laboratoare autorizate unde sa efectueze incercari;

- personal tehnic de specialitate corespunzator numeric si calitativ pentru asigurarea asistentei tehnice necesare executiei;

- sudori calificati instruiti special si autorizati pentru executarea lucrarilor de sudare a subansamblurilor.

Sudorii folositi la executia subansamblurilor sudate trebuie scolarizati si instruiti in mod special pentru lucrarile de sudare ce le au de executat, conform unui program special ce se va intocmi in uzina in acest scop. Apoi vor fi supusi unor probe practice, dupa care vor fi autorizati de uzina sa execute acele tipuri de cordoane de sudura, pentru care au fost scolarizati, si pentru care au dovedit ca si-au insusit cunostintele teoretice si practice.

La intocmirea programului de scolarizare si la probele de autorizare ce vor avea in vedere Instructiunile ISCIR in vigoare.

Fiecare sudor autorizat va avea un poanson cu numar de ordin de inregistrare la responsabilul AQ, cu care va marca fiecare cordon de sudura executat de el.

Nu se admite a se folosi la executia lucrarilor de sudare - sudori neautorizati.

Executarea elementelor metalice sudate.

Pregatirea laminatelor.

La alegerea lor laminatele trebuie sa fie controlate din punct de vedere al calitatii, starii si aspectului lor, precum si al eventualelor defecte de laminare.

Pe baza numarului de sarja imprimata pe laminate ca si pe baza buletinelor de analiza si incercari mecanice se va verifica corespondenta datelor cu cerintele proiectului, standardelor si prezentului Caiet de sarcini.

Prin examinarea exterioara pe ambele fete se va stabili starea pieselor si eventualele defecte de laminare. Laminatele ruginite, murdare de noroi, ulei sau vopsea se vor curata inainte de prelucrare.

Laminatele cu defecte ca: stratificari, suprapuneri, sufluri, fisuri, incluziuni sau alte defecte neadmisibile, ca si cele cu abateri dimensionale peste cele admise prin standarde sau prezentul Caiet de sarcini nu vor fi folosite la executia constructiei metalice sudate.



Se poate face si un control ultrasonic, prin intelegere intre parti, in masura in care acest lucru va aparea necesar si in functie de posibilitatile tehnice.

Prelucrarea laminatelor fara indreptarea lor prealabila este admisa in cazul in care abaterile fata de forma lor geometrica corecta, nu depasesc tolerantele cuprinse in standardele in vigoare (STAS 767/0 - 88).

Laminatele care prezinta deformatii mai mari ca cele mentionate mai sus, trebuie indreptate inainte de trasare si debitare.

Indreptarea laminatelor se face in conditiile precizate in prescriptiile in vigoare. Indreptarea la rece este admisa numai daca deformatiile nu depasesc valorile din standardele pentru laminate in vigoare.

Trasarea.

Constructiile metalice se vor executa conform detaliilor din proiect, folosind tehnologia proprie fiecarui atelier specializat.

Trasarea se va executa cu precizie de 1.00 mm. Nu se admite acumularea mai multor tolerante pe aceeasi linie de cotare.

Dupa trasare, inainte de executarea taierii se va marca prin poansonare pe fiecare piesa trasata sarja din care face parte tabla. De asemenea, piesele vor fi marcate prin vopsire (sau poansonare) cu numarul de pozitie al piesei conform proiectului sau planului de operatii. Verificarea executarii corecte a marcajului pe piese va fi efectuata prin sondaj de organul AQ, trasatorul nefiind scutit de raspundere.

Prelucrarea laminatelor

Taierea pieselor se face cu foarfeca sau cu flacara oxigaz folosindu-se cu precadere taierea mecanizata.

Racordarile sau degajarile circulare care sunt prevazute in proiect se vor executa obligatoriu numai prin gaurire cu burghiul sau prin taiere cu suflai axial cu compas.

La piesele debitate sau prelucrate cu flacara, la care nu se mai fac prelucrari ale muchiilor, este obligatoriu sa se curete crusta de zgura care se formeaza la partea inferioara a taieturii.

Prelucrarea muchiilor (sanfrenarea) pieselor ce trebuie imbinate prin sudura este obligatorie si se va executa conform procesului tehnologic de executie.

Prelucrarea muchiilor se poate executa atat cu mijloace mecanice (ex, prin aschiere) cat si mecanizat cu flacara de oxigaz. Dupa sanfrenarea cu flacara este obligatorie polizarea muchiilor sanfrenate. Nu se admite prelucrarea muchiilor manual cu flacara de oxigaz.

Toate piesele care in urma procesului de taiere cu flacara au suferit deformatii mai mari decat cele indicate in prezentul Caiet de sarcini vor fi supuse indreptarii. Indreptarea se va putea face la laminorul de planat sau prin incalzire locala. Temeratura tablei in zonele incalzite local va fi de cca. 600o C. Ea va fi obligatoriu controlata.

In cazul indreptarii prin incalzire locala se interzice racirea fortata a zonelor incalzite

( de expemplu cu jet de apa sau aer.

Gaurirea se face dupa operatiile de indreptare si sudare. Ea se poate face si inaintea acestor operatii daca se asigura conditiile de calitate si coincidenta gaurilor din piesele care se suprapun.

Dimensiunile pieselor taiate trebuie astfel realizate incat dupa sudarea definitiva sa nu se depaseasca abaterile admise.

Controlul calitatii dupa debitare, indreptare si prelucrarea muchiilor.

Organul AQ are obligatia sa verifice urmatoarele:

- existenta de piese a marcajului corect si vizibil;

- dimensiunile pieselor debitate in limitele tolerantelor;

- curatirea completa a crustei de zgura, care se formeaza pe partea inferioara a taieturii;

- planeitatea suprafetelor si rectilinitatea marginilor pieselor dupa indreptare, in limitele tolerantelor;

- executia corecta a sanfrenului la piesele ce necesita aceasta prelucrare.

Nu se admite trecerea la alte operatii a pieselor care:

- sunt necorespunzatoare dimensional;

- nu au marcajul corect si vizibil;

- prezinta defecte de taiere ce nu pot fi remediate.

Asamblarea.

Operatii premergatoare asamblarii.

Piesele care urmeaza a fi asamblate trebuie sa aiba suprafetele uscate si curate. Se interzice asamblarea pieselor ude, acoperite cu ghiata, unsoare, noroi, rugina etc. prezentand exfolieri.

Marginile pieselor care se sudeaza vor fi polizate pe o latime de 20 - 30 mm pe ambele fete pentru indepartarea completa a tunderului si ruginii.

Piesele care prezinta muscaturi rezultate prin oprirea accidentala a procesului de taiere cu flacara, vor fi remediate inainte de asamblare dupa cum urmeaza:

a) daca adancimea muscaturii nu depaseste 2 mm, va fi eliminata prin polizare cu o panta lina de 1 : 50, cu rizurile orientate in lungul piesei conform figurii nr.1.

Figura

b) daca adancimea muscaturii este cuprinsa intre 2-5 mm, repararea se va face conform figurii de mai sus si indicatiilor de mai jos:

- se polizeaza locul muscaturii pana la luciu metalic;

- se incarca muscatura cu sudura in straturi subtiri folosind electrozi f 4 mm, de marca corespunzatoare otelului respectiv. Sudura va depasi fetele piesei atat lateral cat si frontal;

- se raceste lent portiunea incarcata cu sudura;

- dupa racire se polizeaza sudura de incarcare in lungul piesei pana la nivelul fetelor acestuia.

c) daca adancimea muscaturii depaseste 5 mm, nu se admite repararea prin sudare si piesa respectiva va fi inlocuita.

Asamblarea pieselor in vederea sudarii.

Asamblarea pieselor se va executa cu ajutorul dispozitivelor de asamblare, sudare. Constructia acestor dispozitive trebuie sa asigure precizia de asamblare a pieselor in limitele tolerantelor admise de prezentul Caiet de sarcini si sa nu impiedice deformarea libera a pieselor precum si executarea lucrarilor de sudare in bune conditii.

Neregularitatile si deformatiile locale pe care le prezinta o piesa si care depasesc pe cele prevazute in acest Caiet de sarcini, trebuie sa fie inlaturate prin prelucrare, realizandu-se racordarea lina de la portiunea prelucrata la cea neprelucrata.

La asamblarea pieselor pentru sudare se admit urmatoarele tolerante fata de pozitia prevazuta in proiect:

Prinderea provizorie (haftuirea)

Prinderea provizorie (haftuirea) a pieselor prin puncte de sudura trebuie executata manual, cu electrozii corespunzatori metalului de baza cu grosimea de maxim f 4mm.

Lungimea haftului trebuie sa fie de minim 30 mm si maxim 50 mm, avand grosimea de minim 3 mm. Distanta dintre hafturile curente trebuie sa fie de maxim 500 mm si de maxim 200 mm la capatul piesei.

Pentru prevenirea scurtcircuitarilor accidentale care produc arsuri pe suprafata pieselor se vor respecta     urmatoarele:

- se vor folosi port-electrozi (clesti de sudura) izolati electric;

- cablurile vor avea izolatia in buna stare, innadirea facandu-se prin mufe izolate;

- contactul de masa se face prin intermediul clemelor speciale legate direct la piesa.

Prinderea cablului de masa se poate face si prin intermediul dispozitivelor de asamblare,

daca este asigurat un contact corespunzator intre acesta si piesa se admite legarea clemei de contact la dispozitiv;

- se interzice realizarea contactelor de masa prin legaturi improvizate (bare metalice, sarma, etc.);

- pentru incercari de amorsare a electrodului se interzice folosirea tablelor subansamblelor de sudat. Fiecare sudor va avea la locul de munca, pe piesa care se sudeaza, o placuta speciala pentru asemenea incercari de amorsare.

Prinderile de sudura (haftuirile) vor fi executate numai de sudori instruiti si verificati pentru a executa corect aceasta operatie.

Controlul calitatii dupa asamblarea si prinderea provizorie

Inainte de operatia de sudare, se vor verifica toate dimensiunile subansamblelor.

Se vor controla toate prinderile de sudura (haftuirile). Acestea vor fi controlate de organul AQ din schimbul respectiv. Se va proceda la examinarea amanutita a fiecarei prinderi, folosind in acest scop lampi electrice si lupe cu o putere de marire de 2,5 ori.

Daca se constata fisuri in cordoanele de prindere a unor imbinari cap la cap, se vor indeparta complet cordoanele de prindere fisurate, prin craituire arc-aer, urmata de o polizare pana la indepartarea completa a urmelor lasate de arcul electric (de la craituire) pe materialul de baza.

In cazul unor fisuri in cordoanele de prindere a unor imbinari de colt acestea se vor elimina prin polizare sau craituire mecanica (se elimina complet cordoanele cu fisuri). Curatirea mecanica va fi urmata obligatoriu de polizare.

Dupa polizarea portiunilor in care au existat haftuiri cu fisuri este obligatoriu sa se faca un control amanuntit a acestor zone atat vizual cat si cu lichide penetrante.

SUDAREA SUBANSAMBLELOR METALICE

Generalitati

Executarea unor imbinari sudate de buna calitate este conditionata de:

- folosirea unor laminate de buna calitate lipsite de defecte ca: stratificari, suprapuneri, sufluri, fisuri, incluziuni;

- curatirea de impuritati (grasimi, vopsea, rugina etc.) a laminatelor in zona imbinarii;

- uscarea zonelor din table pe care se aplica sudarea;

- folosirea unor materiale de adaos (electrozi, sarma, flux) corespunzatoare materialului de baza ce se sudeaza;

- respectarea la stabilirea regimului de sudare a energiei liniare minime de sudare prescrisa pentru fiecare tip de imbinare ;

- sudarea in plan orizontal a imbinarilor cap la cap, respectiv sudarea in jgheab a imbinarilor de colt;

- sudarea in stare nerigidizata a imbinarilor pentru evitarea concentrarii tensiunilor, prin folosirea unei ordini de asamblare si sudare corecte.

Sudarea subansamblelor metalice se va executa in hale inchise la o temperatura de minim + 5oC. Locurile de munca vor trebui sa fie lipsite de curenti permanenti de aer care ar influenta asupra calitatii sudurilor.

Daca din anumite motive este necesar sa se execute in aer liber unele imbinari manuale, de lungime mica, aceasta se va efectua sub directa indrumare a inginerului sudor al sectiei. Vor trebui luate masuri speciale pentru protejarea locului de sudare si al sudorului, de vant, ploaie, zapada, care ar impiedica buna executie a lucrarilor.

In aceste conditii sudarea pieselor metalice este admisa si la o temperatura sub + 5oC dar nu mai mica de – 5oC si numai pentru piese cu grosimi sub 24mm, executate din laminate de otel cu cel mult 0,18%C.Inainte de sudarea se vor preincalzi muchiile pieselor ce se sudeaza la temperatura de 100 – 150oC.

Pentru piese cu grosimi mai mari de 24 mm si cu continut in carbon mai mic de 0,18%,muchiile vor fi preincalzite la o temperatura de 150-200oC. Racirea zonelor sudate se va efectua astfel ca temperatura de 100oC a pieselor sa se stinga nu mai devreme de 30 min. de la temperatura sudarii. Aceasta se poate realiza prin protejarea zonelor sudate cu placi de azbest sau prin micsorarea vitezei de racire folosind flacara gaz-aer. Personalul care se ocupa cu racirea lenta a imbinarilor sudate va fi special instruit.

La sudare se vor folosi electrozi, care se vor usca obligatoriu la o temperatura de 250 – 300oC timp de minim 1 ora.

Port-electrozii (clestii), cablurile si modul de realizare a contactului de masa vor corespunde prevederilor .

Utilajul folosit la sudarea automata si semiautomata trebuie sa asigure stabilitatea regimurilor de sudare fixate in proiectul procesului tehnologic, cu urmatoarele tolerante:

- la viteza de sudare

- la intensitatea curentului de sudare

- la tensiunea arcului voltaic




Unele oscilatii izolate de scurta durata ale aparatelor de masurat nu vor fi considerate ca o nerespectare a regimului stabilit, daca aceste oscilatii nu au un caracter periodic si nu dauneaza calitatii cordoanelor de sudura executate.

OPERATII PERMERGATOARE SUDARII

Regimurile de sudare se stabilesc in uzina de catre laboratorul de sudura, pe baza de incercari. Scopul stabilirii unui regim de sudura normal, este obtinerea unei calitati bune a imbinarilor sudate. Indeosebi se urmareste:

- realizarea caracteristicilor mecanice corespunzatoare;

- patrunderea corespunzatoare in materialul de baza;

- patrunderea la radacina;

- lipsa defectelor (fisuri, pori, incluziuni, etc.).

La stabilirea regimului de sudare se va avea in vedere modul de prelucrare a marginilor recomandate pentru sudura manuala si pentru sudura automata. Incercarile pentru stabilirea regimului de sudare trebuie sa se faca pe piese care nu mai folosesc ulterior insa cu material de baza si de adaos de aceeasi calitate cu cele care se folosesc la sudarea subansamblelor metalice.

Regimurile stabilite se mentin atata timp cat nu se schimba unul din factorii: marca materialului de baza, marcile materialelor de adaos, procedeele de sudare.

Laboratorul de sudura va comunica sectorului de sudura si serviciului AQ regimul optim de sudura pentru fiecare tip de cordon.

Toate sudurile manuale, automate si semiautomate se executa cu folosirea placutelor terminale.

-Pentru imbinari de colt se vor prevedea, la ambele capete ale cordonului, placute terminale in forma de T.

-Pentru imbinarile cap la cap se vor aseza, la ambele capete ale cordonului placute terminale. Placutele terminale vor fi sanfrenate la fel cu piesele ce se imbina.

In cazurile in care nu este posibila asezarea placutelor terminale trebuie sa se asigure completarea craterelor de la capetele cordoanelor de sudura.

Dupa terminarea operatiilor de sudare, placutele terminale trebuie indepartate iar capetele codoanelor se vor prelucra. Indepartarea placutelor terminale se va face numai prin taierea cu flacara. Nu se admite indepartarea lor prin lovire Pentru efectuarea incercarilor mecanice necesare controlului calitativ al imbinarii respective se vor executa placi de proba din material de baza de aceeasi calitate cu cel al pieselor ce trebuie sudate, avand aceleasi grosimi cu muchiile prelucrate in acelasi mod.

Imbinarile cap la cap la care se vor folosi placi de proba pentru incercari mecanice se stabilesc de comun acord intre proiectant si executant.

Placile pentru probe vor avea poansonat pe ele un numar pentru a putea indentifica locul unde au fost extrase, numar care va corespunde cu cel din procesul tehnologic.

Placile de proba se vor suda in acelaesi conditii in care se executa imbinarea si de catre acelasi sudor, care isi va imprima poansonul pe placa.

Controlul subansamblelor inaintea sudarii.

Inainte de sudare fiecare imbinare va fi controlata de catre maistrul din schimbul respectiv si de catre organul AQ.

Nu se va permite inceperea sudarii daca:

- fiecare piesa a subansamlului nu are marcat numarul sarjei si numarul pozitiei sale din planul de operatii;

- ansamblurile si prinderile nu corespund cu planurile de executie, cu prevederile procesului tehnologic si cu indicatiile din prezentul Caiet;

- sunt depasite tolerantele de prelucrare, sanfrenare sau asamblare, specificate in prezentul Caiet;

- muchiile care se sudeaza si zonele invecinate nu sunt curate. Se va verifica si curatirea zgurii hafturilor;

- placutele terminale nu sunt bine asezate sau au dimensiuni mai mici decat cele indicate in procesul tehnologic;

- rosturile au local abateri mai mari decat cele admise;

- imbinarile cap la cap ale pieselor ce se asambleaza si care au fost sudate inainte de asamblare nu au fost controlate sau nu corespund clasei de calitate prescrisa.

Rosturile mai mari ca cele admise trebuie micsorate inainte de inceperea operatiei de sudare a imbinarilor respective. Apropierea pieselor se va face prin taierea haftuirilor. Daca micsorarea rosturilor nu se poate realiza prin apropierea pieselor, este necesar sa se faca incarcarea lor prin sudura. Nu se admite sub nici un motiv introducerea in rost a unor adaosuri formate din sarma, electrozi, etc.

Sudarea propriu-zisa

Se interzice amorsarea arcului electric pe suprafetele ce nu se acopera ulterior cu sudura. Se vor lua masuri sa nu se produca deteriorari ale pieselor prin stropiri de metal topit.

Se interzice racirea fortata a sudurilor. Zgura de sudura se va indeparta numai dupa racirea normala a acestora. La sudarea automata si semiautomata,indepartarea fluxului trebuie sa se faca la o distanta de cel putin 1 m de arcul voltaic.

Daca sudura manuala se executa in continuarea unor suduri automate ( caz intalnit la grinzile cu inima plina in burta de peste) locul de intalnire a celor doua suduri se va poliza pentru a se realiza continuitatea imbinarii.

La sudarea in mai multe straturi, suprafata stratului anterior se va curata complet de zgura, cu grija si se va peria, iar eventualele defectiuni se vor inlatura inaintea aplicarii stratului urmator.

La sudurile cap la cap, inainte de sudarea pe fata a doua, radacina primei suduri se va curata prin craituirea mecanica sau prin procedeul arc-aer pana se obtine o suprafata metalica curata. In cazul folosirii procedeului aer-arc este obligatoriu sa se polizeze suprafetele rostului pana la indepartarea completa a materialului ars.

Sudurile de prindere (haftuire) se acopera intodeauna complet cu cordonul propriu-zis pentru a evita suprapunerea mai multor cratere de incheiere. In acest scop primul strat va incepe intodeauna de la sudura de prindere pentru a putea acoperi complet eventualele cratere, realizandu-se cordoane fara ingrosari bruste in dreptul haftuirilor.

Sudarea va incepe si se va termina obligatoriu pe placutele terminale.

Straturile de sudura se vor depune unul dupa altul fara ca zona imbinarii sa se raceasca. Totusi temperatura stratului depus anterior nu va depasi 200oC. (La imbinarile scurte, se va lasa pentru racire un timp de 5-6 minute intre doua straturi succesive de sudura).

La sudurile cap la cap, inainte de sudarea pe fata a doua, radacina primei suduri se va curata prin craituirea mecanica sau prin procedeul arc-aer pana se obtine o suprafata metalica curata. In cazul folosirii procedeului aer-arc este obligatoriu sa se polizeze suprafetele rostului pana la indepartarea completa a materialului ars.

Sudurile de prindere (haftuire) se acopera intodeauna complet cu cordonul propriu-zis pentru a evita suprapunerea mai multor cratere de incheiere. In acest scop primul strat va incepe intodeauna de la sudura de prindere pentru a putea acoperi complet eventualele cratere, realizandu-se cordoane fara ingrosari bruste in dreptul haftuirilor.

Sudarea va incepe si se va termina obligatoriu pe placutele terminale.

Straturile de sudura se vor depune unul dupa altul fara ca zona imbinarii sa se raceasca. Totusi temperatura stratului depus anterior nu va depasi 200oC. (La imbinarile scurte, se va lasa pentru racire un timp de 5-6 minute intre doua straturi succesive de sudura).

Sudarea manuala.

Electrozii pentru sudura manuala se vor alege in functie de marca otelului.

Se vor avea in vedere urmatoarele:

- In timpul sudarii, arcul electric se mentine cat mai scurt, efectuand mici pendulari perpendiculare la directia de sudare. Se interzice efectuarea unor pendulari mari, prin care la fiecare strat depus sa se acopere intregul rost de sudare. Ultimul strat se va putea executa cu acoperirea intregului rost;

- La imbinari de colt sensul de sudare se va pastra de regula de la mijlocul subansamblului catre capete. Se recomanda ca sudurile de colt lungi sa fie executate simultan de doi sudori incepand de la mijloc spre capete;

- La stabilirea regimului de sudare se va avea in vedere alegerea diametrelor de electrozi astfel ca sa se asigure o patrundere buna la radacina imbinarii;

- Sudarea manuala a imbinarilor cap la cap se va executa de preferinta in plan orizontal;

- Numarul de straturi la imbinarile cap la cap se va stabili prin procesul tehnologic si va fi in functie de marca otelului.

- Fiecare strat de sudura la imbinarile cap la cap se va depune in mod obligatoriu de la un capat spre celalalt. Nu se admite sudarea la cele doua capete spre centru.

Fiecare strat se va depune in sens invers celui parcurs pentru depunerea stratului precedent.

Controlul operatiilor de sudare si a imbinarilor sudate.

Controlul operatiilor de sudare si a imbinarilor sudate se executa in fazele principale ale procesului de sudare, dupa cum urmeaza:

Controlul materialelor de adaos - acestea vor trebui sa corespunda prescriptiilor standardelor si normativelor in vigoare. In timpul executiei se va urmari folosirea corecta a materialelor de adaos, pastrarea si uscarea lor in bune conditiuni. Materialele necorespunzatoare sau cele care prezinta dubii nu vor fi folosite la sudare.

Controlul procesului de sudare - in timpul procesului de sudare se va verifica respectarea intocmai a prescriptiilor din procesul tehnologic si proiectul de executie. Se va verifica respectarea aplicarii corecte a procedeelor indicate, a ordinei de asamblare si sudare, a regimului de sudare.

Cordoanele de sudura se vor verifica:

- intre straturi vizual, cu lupa, iar in caz de dubii si cu lichide penetrante;

- cordoanele finale- vizual, cu lupa , cu lichide penetrante (in caz de dubii) si cu instrumente de masurat.

Prelucrarea dupa sudare.

Dupa sudare, cordoanele de sudura se vor prelucra conform indicatiilor din proiect si procesul tehnologic.

In afara de indicatiile din proiect, prelucrarea se va putea aplica si la cordoanele de sudura rezultate mai groase decat rosturile prescrise prin proiect precum si la cordoanele de sudura ce imbina unele piese cu denivelari, din prezentul caiet de sarcini, sau cu diferente initiale de grosimi. In asemenea cazuri, racordarea se va face cu o panta de 1/4 in sens transversal cordonului.

Prelucrarea se va face in general prin polizare sau aschiere urmata de polizare. Rizurile rezultate din polizare vor fi paralele in directia efortului in piesa respectiva. Este interzisa prelucrarea finala perpendicular pe directia efortului.

Controlul calitatii.

Controlul de calitate al subansamblurilor si al imbinarilor lor sudate se face de catre organele competente ale uzinei constructoare.

Controlul se va face vizual si prin masuratori dimensionale.

La acest control nu trebuie depasite tolerantele admisibile precum si prevederile suplimentare din prezentul Caiet de sarcini (vezi anexa nr. 1).

Se va da o deosebita atentie la respectarea tolerantelor in locurile de imbinare cu alte elemente.

Uzina constructoare va face prin sondaj incercari la rupere pe epruvete din materialul de baza folosit (otelul) si incercari pe epruvete sudate, conform STAS 5540 .

Remedierea defectelor.

Remedierea defectelor se face pe baza indicatiilor si sub supravegherea directa a inginerului sau maistrului sudor responsabil cu probleme de sudura.

In cazul aparitiei mai frecvente a unor defecte neadmise, uzina impreuna cu organul de supraveghere, vor stabili cauzele lor si vor propune solutii de remediere, care vor fi analizate si avizate de proiectant.

Marcare.

Fiecare subansamblu sau elemente de constructie gata de a fi expediat la santier, se va marca cu vopsea rezistenta la intemperii.

Subansamblele sau elementele constructiilor metalice vor avea notate:

- tipul elementului - conform denumirii din proiect;

- numarul de ordine de fabricatie (numerotat de la 1 la numarul total);

- pozitia piesei sau subansamblului in ansamblul piesei (stanga, dreapta, centrala, marginala).

Pentru piesele mici care se livreaza detasat se va nota tipul elementului, numarul de pozitie al piesei ( in extrasul de laminate) si eventual plansa cu detalii.

Preasamblarea.

Fiecare parte de obiect (stalpi, plansee, platforme, etc.) va fi preasamblata in uzina, se va verifica colinearitatea barelor, respectarea tolerantelor de asamblare, se va marca si apoi se va expedia dupa dezasamblare si coletare.

La coletare se va tine seama de gabaritele de transport CF sau AUTO.

Certificat de calitate.

Pentru fiecare piesa sau subansamblu care paraseste uzina, se va elibera un certificat de calitate care sa ateste ca subansamblu este calitativ si dimensional corespunzator proiectului si Caietului de sarcini.

Constructorul nu va primi nici un subansamblu fara sa fie insotit de certificatul de calitate respectiv.

Depozitare si transport.

Depozitarea si transportul subansamblelor sau a pieselor detasate finite, se va face atat la uzina cat si in drum spre santier, in asa fel incat acestea sa nu se deformeze, apa sa nu stagneze pe piesele metalice iar partile neprotejate prin vopsire sa fie aparate de rugina.



Protectia constructiilor metalice contra coroziunii.

Pregatirea suprafetelor pentru vopsire cuprinde:

- indepartarea mizeriei prin periere cu peria de sarma, spalare cu apa, stergerea cu carpe, bumbac, calti, uecarea cu aer cald

indepartarea grasimilor, uleiurilor prin degresare

pregatirea sudurilor prin polizare, frezare, etc.

indepartarea oxizilor si a tunderului prin procedee mecanice (polizare, sablare)

indepartarea micilor defecte de suprafata (porozitati, denivelari) prin acoperire cu sudura si slefuire

Protejarea suprafetelor metalice se face imediat dupa pregatirea suprafetelor si nu trebuie sa depaseasca 3 ore de la terminarea curatirii fiecarei portiuni de suprafata a elementului care se protejeaza.

In uzina se executa grunduirea elementelor metalice cu doua straturi de grund.

Nu se vopsesc si nu se protejeaza cu alte produse suprafetele si gaurile imbinarilor cu buloane, suprafetele din vecinatatea imbinarilor de montare prin sudura.

Dupa terminarea montarii se aplica ultimul strat exterior de vopsea.

3. Constructia metalica. Executia pe santier.

I.           Asamblarea si montajul constructiilor metalice confectionate in uzina

Pentru transportul, manipularea si depozitarea subansamblurilor si confectiilor primite de la uzina constructoare, se vor respecta indicatiile de la cap.2.

Constructorul nu va receptiona constructiile metalice confectionate in uzina decat numai daca sunt insotite de un certificat de calitate.

Organele de control tehnic ale constructorului vor verifica prin sondaj calitatea pieselor metalice confectionate in uzina si respectarea proiectului, prezentului Caiet de sarcini si reglementarile tehnice in vigoare de catre uzina constructoare.

Inaintea asamblarii fiecarei constructii metalice subansablurile acesteia vor fi verificate vizual si dimensional.

In afara depozitului, in imediata apropiere a locului de montare se vor amenaja platforme pentru lucrarile de pregatire in vederea montarii.

Asamblarea pe santier trebuie sa reconstituie asamblarea facuta in uzina inainte de expediere. Pentru aceasta trebuiesc folosite numai subansamblurile care prin modul de marcare arata ca fac parte dintr-un acelasi asanblu (vezi modul de marcare al pieselor finite). Asamblarea stalpilor metalici (care au o rigiditate transversala redusa) se va face pe o suprafata perfect orizontala, pregatita cu dulapi sau traverse de lemn, pentru a se asigura respectarea tolerantelor din Anexa 2.1.

Procesul tehnologic de asamblare si sudare a tronsoanelor pe santier va fi stabilit de organele tehnice ale constructorului, in conformitate cu proiectul si Caietul de sarcini.

Sudorii.

Sudorii care executa imbinarea tronsoanelor pe santier, sudurile de montaj, vor trebui scolarizati si instruiti si apoi supusi unor probe practice executate in pozitia in care vor suda pe santier dupa care vor fi autorizati sa execute numai acele cordoane de sudura pentru care au dovedit insusirea cunostintelor teoretice si practice.

Autorizarea se va face pe baza Instructilunilor ISCIR in vigoare de catre serviciul tehnic al constructorului si se va consemna in scris.

Fiecare sudor autorizat va avea un poanson cu un numar inregistrat la AQ, cu care va marca fiecare cordon de sudura executat de el.

Organele de resort ale constructorului vor verifica periodic competenta sudorilor prin probe de sudura executate pe epruvete, in pozitia si conditiile in care se executa sudura de asamblare intre tronsoane, si vor incerca la rupere aceste epruvete.

Astfel de verificari se vor face pentru fiecare sudor autorizat de constructor, o data la

3 luni.

Nu se admite a se folosi la executia lucrarilor de sudare a sudorilor neautorizati sau care sa nu foloseasca poansonul de marcaj.

Sudura

La executia cordoanelor de sudura pe santier, se vor respecta conditiile din prezentul Caiet de sarcini.

Materiale

Se vor folosi calitatile de otel specificate pe planse.

Tolerante.

Tolerantele la executia asamblarii elementelor de constructii la montaj sunt indicate in Anexa 2.1.

Montajul.

In situatia in care stilpii sunt confectionati integral in uzina,dupa transportarea lor la beneficiar se va executa montarea pe pozitie pentru fiecare stilp.

In situatia in care stilpii sunt transportati in subansamble, acestea vor fi asamblate pe santier si ulterior montate in pozitiile respective. In acest caz, operatia de preasamblare in uzina este obligatorie.

Controlul executiei

Constructorul va asigura prin organe competente, controlul tehnic neintrerupt al operatiunilor de asamblare si montaj si receptia asamblarii fiecarui subansamblu sau element, atat la sol cat si la montaj.

Controlul operatiunilor de asamblare si montaj se vor face vizual si prin masuratori dimensionale. Se vor verifica dimensiunile, forma si calitatea cordoanelor de sudura de la imbinarea fiecarui element, respectarea tolerantelor la asamblare si a celor de montaj (vezi Anexa 2.1).

Lucrarile de montaj si de sudare pe santier vor fi urmarite si receptionate, pe faze de executie, de un delegat permanent al clientului.

Caietul de evidenta a montajului constructiilor metalice.

Constructorul este obligat sa intocmeasca si sa tina la zi, “Caietul de evidenta a constructiilor metalice”. Este preferabil ca acest caiet sa fie intocmit de o singura persoana pentru toata lucrarea.

Acest caiet este o piesa indispensabila pentru operatiunea de receptie partiala sau totala a lucrarii.

Se atrage atentia ca proiectantul nu va semna nici un act de receptie daca acest caiet nu este completat cu toate datele necesare, pentru toate axele partii de lucrare care se receptioneaza.

Dupa receptie acest caiet va fi predat Clientului care il va pastra anexat la “Cartea Constructiei”.

“Caietul de evidenta a montajului constructiilor metalice” trebuie sa cuprinda:

a)     Lista sudorilor autorizati folositi la operatiunile de asamblare si montaj a constructiilor metalice si poansonul folosit de fiecare.

b) Pentru fiecare stalp montat se va preciza:

- tipul elementului;

- axul unde a fost montat;

- numarul certificatului de calitate emis de uzina constructoare care la executat;

- se vor anexa certificatele de calitate emise de uzina constructoare.

Clientul va controla periodic modul de receptie pe santier a operatiunilor de asamblare si montaj a constructiilor metalice precum si modul de intocmire al “Caietului de evidenta a constructiilor metalice”.

4. Receptia lucrarilor de constructii.

Receptia constructiilor se va face in conformitate cu C 56 - 85.

5. Dispozitii finale.

In timpul executiei lucrarii se vor retine toate documentele necesare intocmirii cartii constructiei, respectiv: proiectul care a stat la baza executiei, dispozitiile de santier emise pe parcursul executarii lucrarii, procesele verbale de receptie calitativa si de lucrari ascunse intocmite pe parcursul executiei, precum si certificatele de calitate ale materialelor folosite, buletine de incercari, etc.

Eventualele remedieri necesare, se vor executa numai cu avizul sau sprijinul proiectantului.

6. Intretinerea constructiei.

In timpul exploatarii, beneficiarul va urmari ca elementele constructiilor sa nu fie incarcate peste limitele admise in proiect.

Constructiile metalice se vor revopsi periodic (o data la 2 ani sau de cate ori se considera necesar).

Periodic se va face o verificare tehnica a starii constructiei. Dupa evenimente cu caracter exceptional (cutremure, incendii, explozii, avarii datorate procesului de exploatare, etc.) se va face in mod obligatoriu verificarea starii tehnice a constructiei.

7. Anexa 2.1 - TOLERANTE.

Dimensiunile specificate pe desenele de executie corespund temperaturii de + 200C. Pentru masuratori facute la alte temperaturi se vor face corecturile necesare, coeficientul de dilatare termica liniara fiind     = 12 x 106.

Abaterile limita de la forma si dimensiunile pieselor si subansamblelor sudate sunt cele specificate in STAS 767/0 -88 pct. 2.3.1 2.3.5 si tabelele 1, 2 si 3, cu urmatoarele limitari si precizari:

a) Abateri limita la lungimea pieselor secundare : +2 -4 mm

b) Abateri limita la lungimea grinzilor principale :

- pina la deschideri de 9 m inclusiv : +0 -4 mm

- la deschideri mai mari de 9 m : +0 -6 mm

a)     Abateri limita la stilpi frezati (cu lungimea intre 4.5 si 9 m) : 2 mm.

d) Abateri limita la stilpi frezati (cu lungimea > 9 m) : 5 mm.

Daca lungimile rezulta mai mari, ele se vor prelucra cu discuri abrazive, iar daca rezulta mai mici, se va proceda art. 2.3.5.2 din STAS 767/0 -88.

e) Inclinarea limita     a talpii superioare a grinzilor dublu T conform STAS 767/0 -

- in dreptul imbinarilor cu alte piese asezate deasupra:

max = 0,005 B dar cel mult 1 mm;

- in celelalte portiuni ale grinzilor : 0,01 B.

f) Pentru a respecta toleranta la deformarea 'in ciuperca' se recomanda ca talpile superioare ale grinzilor principale sa fie predeformate invers la rece, inainte de sudare.

8. Anexa 2.2.

PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE

PENTRU SUBANSAMBLE SUDATE DIN OTEL CARBON

1. Constructiile sau elementele de constructii aferente utilajelor si instalatiilor se executa cu respectarea prescriptiilor prevazute in STAS 767/0-1988 - Constructii din otel - Conditii tehnice generale de calitate .

2. La prelucrarile prin taiere, a elementelor componente ce se sudeaza, se va respecta: (in lipsa prevederilor din documentatie) clasa II A conform SR EN ISO 9013 : 1998 - Sudare si procedee conexe. Clase de calitate si tolerante dimensionale ale suprafetelor taiate termic (cu flacara oxigaz) ; si respectiv clasa de calitate 2222 conform STAS 10564/2 - 81 - pentru Taierea cu plasma a metalelor. Clase de calitate a taieturilor.

3. La executia imbinarilor sudate se vor respecta prevederile SREN 288 - 3 + A1 : 1999 - Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea 3 : Verificarea procedurii de sudare cu arc electric a otelurilor.

- Tipurile de imbinari sudate prevazute in documentatie sunt obligatorii pentru executant.

- Materialul de aport va fi in conformitate cu cerintele tehnologice stabilite de catre executant si compatibil cu materialul de baza al subansamblelor.

- Stabilirea tehnologiei de sudare, alegerea electrozilor, proiectarea SDV-urilor pentru respectarea conditiilor din proiect si din actele normative specificate mai sus sunt sarcina executantului.

4. Calitatea imbinarilor sudate va corespunde prevederilor din SREN 25817 : 1993 (ISO 5817) - Imbinari sudate cu arc electric din otel . Ghid pentru nivelurile de acceptare a defectelor.

In lipsa unor precizari speciale prevazute in documentatie se va alege nivelul de acceptare “c” - intermediar pentru defecte.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1137
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site