Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


AUXILIAR CURRICULAR Electromecanica Frigotehnist (Montarea si demontarea organelor de masini si mecanisme)

Instalatii



+ Font mai mare | - Font mai mic



AUXILIAR CURRICULAR CLASA a XI-a

DOMENIUL: Electromecanica, CALIFICAREA: Frigotehnist

MODULUL : Montarea si demontarea organelor de masini si mecanisme



FORMULARE

lista de verificare (a profesorului) in care se pot inregistra aspectele tratate in predarea unitatii de competenta, aspecte rezultate din criteriile de performanta si conditiile de aplicabilitate ale criteriilor de performanta prevazute in SPP pentru competentele subordonate unitatii respective

fisa de descriere a activitatii care cuprinde, alaturi de tabelul exercitiilor incluse in unitatea de competenta si datele candidatului, necesare pentru intocmirea registrelor CPN, intrucat aceasta fisa evidentiaza exercitiile realizate si datele relevante

fisa de progres scolar care cuprinde date de identificare a candidatului si date legate de activitatea pentru care s-a intocmit fisa respectiva (data de predare, data de revizuire

I.          INTRODUCERE

1.1 ARGUMENT

Modulul "Montarea si demontarea organelor de masini si mecanisme" , are drept scop,formarea competentelor tehnice generale Nivelului 2 ,corespunzatoare calificarilor din domeniul electromecanic in scopul pregatirii profesionale a elevilor si dezvoltarii capacitatilor care sa le permita dobandirea unei calificari superioare , de nivel 3, sau a integrarii pe piata muncii .

Modulul este structurat pe trei competente prin care identifica organe de masini si mecanisme,realizeaza montarea si demontarea organelor de masini ,stabileste impactul solicitarilor asupra organelor de masini. Deoarece absolventul domeniului electromecanic este solicitat sa lucreze cu instalatii specifice fiecarei profesii, trebuie sa dobandeasca si competenta de a actiona asupra elementelor pentru circulatia fluidelor.

Modulul este orientat asupra celui care invata, respectiv asupra disponibilitatilor sale,urmand sa i se puna mai bine in valoare.Prin abordarea modulara ,in orice moment al procesului educativ, se pot utiliza noi mijloace si resurse didactice, permitandu-se individualizarea invatarii si articularea educatiei formale si informale

Modulul ofera maximum de deschidere, pe de o parte in plan orizontal, iar pe de alta parte in plan vertical, peste/langa alte module parcurse, ceea ce se inscrie perfect in linia imperativului educatiei permanente

Continuturile modulului sunt proiectate pentru 58 de ore, repartizate dupa cum urmeaza:

29 ore de teorie(1 ora/saptamana)

29 ore instruire practica(1 ora/saptamana)

Inainte de aplicarea propriu-zisa a materialelor de invatare propuse, profesorul trebuie

sa cunoasca particularitatile colectivului de elevi si, indeosebi, stilurile de invatare ale acestora, pentru reusita centrarii pe elev a procesului instructiv.

Prezentarea materialelor pe suport electronic faciliteaza o serie de demersuri menite sa pregateasca ora propriu-zisa si anume:

organizarea unor prezentari atractive in Power Point

valorificarea informatiilor prin programul AEL (Fisele de lucru, fisele transparente , se pot administra in reteaua de calculatoare, cu minimum de efort si timp pentru generarea pachetelor de resurse necesare lectiilor)

adaptarea informatiilor la nevoile speciale ale elevilor (marirea fonturilor, prezentarea interactiva etc.)

pregatirea foliilor pentru retroproiector necesare comunicarilor frontale, sistematizarilor etc.

Materialele de invatare sunt usor de citit si de inteles, informatiile fiind formulate intr-un limbaj adecvat nivelului elevilor, accesibil si sustinut prin exemple sugestive si imagini. S-au utilizat pe cat posibil, schemele si structurarea sistematizata in scopul cresterii gradului de atractivitate si pentru evitarea redundantei.

Structurarea continuturilor se bazeaza pe principiul subordonarii la competentele de format si la criteriile de performanta ale fiecarei competente: astfel, au fost selectate si organizate corespunzator, informatii care permit formarea unei competente si atingerea criteriilor de performanta prevazute in SPP. Fiecare etapa de invatare este urmata de exercitii prin care sunt vizate diferitele stiluri de invatare si de asemenea, abilitati cheie (lucrul in echipa)

Mentinerea atentiei la cote ridicate se realizeaza in principal prin doua strategii:

implicarea elevilor in propria formare prin invatare interactiva, cautare pe INTERNET si prin autoevaluare/interevaluare

utilizarea unor forme variate de prezentare menite sa evite monotonia.

Materialele de invatare propuse pentru elevi vizeaza valorificarea experientei de viata a elevilor, a cunostintelor dobandite prin parcurgerea modulelor de la nivelul 1,precum si rezolvarea unor situatii problematice pe care activitatea in scoala si in afara ei le-ar putea genera: astfel, instruirea creeaza pentru elevi, ocazii de a transfera abilitatile cheie si competentele tehnice in situatii specifice domeniului profesional.

Prin exercitiile/activitatile propuse si prin modul de organizare a activitatilor (individual, in grup, in perechi), elevii dobandesc abilitati de:

cercetare, utilizand o varietate de resurse

identificare a unor solutii alternative pentru situatii problematice si rezolvarea problemelor prin aplicarea uneia dintre solutii

luare a unei decizii, dezbatere a unei idei si sustinere a punctului propriu de vedere

planificare, efectuare si evaluare a unei activitati - individuale sau de grup

prezentare si utilizare a instrumentelor, sculelor si echipamentelor specifice activitatilor practice din domeniul pentru care se pregatesc

a lua notite in mod sistematic si organizat si de a intocmi rapoarte scurte/sintetice asupra activitatilor proprii si in echipa

lucrul in echipa cu tot ceea ce presupune implicit aceasta - asumarea de roluri si responsabilitati, colaborare, cooperare si intrajutorare, influenta stilurilor de invatare asupra rezultatelor muncii in echipa, invatarea de la ceilalti etc.

Exercitiile propuse urmaresc formarea competentei precizate si atingerea criteriilor de performanta prevazute in SPP chiar daca, uneori, sunt evidente si alte tipuri de sarcini de lucru, care nu au fost propuse pentru ca nu indeplinesc conditia centrarii pe competentele de nivel 2 de calificare.

Actualul ghid contine :

exemple (sugestii) pentru alcatuirea materialelor de referinta ale profesorului, materiale care pot fi utilizate intr-o varietate de activitati (pentru prezentarea noilor continuturi pe folii pentru retroproiector sau interactiv, prin programul AEL, pentru a oferi feed-back elevilor in urma rezolvarii sarcinilor de lucru propuse in exercitii, pentru actualizarea sau pentru fixarea cunostintelor, pentru exersare etc.)

liste de verificare pentru monitorizarea modului in care au fost acoperite toate elementele cheie (conditiile de aplicabilitate) ale unitatilor de competenta

fise de activitati pe care se inregistreaza progresul realizat de elevi

unele sugestii pentru structurarea activitatilor, fara restrictionari si fara a limita creativitatea interpretarilor personale ale profesorilor care aplica ghidul, in scopul cresterii eficientei invatarii

MODULUL SE VA UTILIZA IMPREUNA CU STANDARDUL DE PREGATIRE PROFESIONALA SPECIFIC CALIFICARII

Auxiliarul nu acopera toate cerintele din Standardul de Pregatire Profesionala. Pentru obtinerea certificatului de absolvire este necesara, validarea integrala a tuturor competentelor din Standardul de Pregatire Profesionala


Inainte de a finaliza predarea acestei unitati de competenta, este recomandabil sa completati urmatoarea lista de verificare a criteriilor stiintifice folosite. Bifati in casute.

Ati tratat urmatoarele aspecte:

COMPETENTA 1: IDENTIFICA ORGANE DE MASINI SI MECANISME

Alegerea organelor de masini,transmisiilor mecanice si mecanismelor

Utilizarea termenilor specifici

Determinarea solicitarilor mecanice si termice

COMPETENTA 2: REALIZEAZA MONTAREA SI DEMONTAREA UNEI ASAMBLARI

Efectuarea asamblarilor nedemontabile

Efectuarea asamblarilor demontabile

Montarea, demontarea elementelor transmisiei mecanice

Montarea demontarea mecanismelor care transforma miscarea

COMPETENTA 3: ACTIONEAZA ASUPRA ELEMENTELOR PENTRU CIRCULATIA FLUIDELOR

Elemente pentru asigurarea transportului fluidelor prin conducte

Actionare armaturi

  Dupa parcurgerea acestei unitati elevii vor fi capabili  :

q       sa aleaga organe de masini, transmisii mecanice si mecanisme

q       sa utilizeze termeni specifici in aplicatii simple

q       sa determine solicitarile mecanice simple, determinate de actiunea fortelor asupra organelor de masini

q       sa determine cauzele solicitarilor termice si consecintele actiunii lor asupra organelor de masini

q       sa realizeze montarea demontarea asamblarilor demontabile

q       sa realizeze asamblari nedemontabile

q       sa identifice elementelor componente ale mecanismelor care transmit si transforma miscarea

q       sa identifice armaturile si sa actioneze asupra lor in instalatii care asigura transportul fluidelor prin conducte

q       sa aleaga sculele, utilajele necesare realizarii asamblarilor

q       sa identifice tipurile de solicitari si asamblari pentru calificarea specifica

q       sa realizeze un proiect prin care sa-si dezvolte creativitatea

q       sa se adapteze lucrului in echipa ,pentru a se adapta cerintelor agentilor economici

II MATERIALE DE REFERINTA

In aceasta sectiune a ghidului sunt prezentate cateva exemple de folii transparente (FT) , fise de documentare(FD) pentru elevi, obtinute prin valorificarea adecvata a materialelor de invatare

Foliile transparente sunt o alternativa pentru prezentarea frontala a informatiilor de catre profesor. Pentru continutul "LAGARE", este propusa si o prezentare Power Point.

Fisele de documentare cuprind notiuni teoretice , sau exemple de exercitii, pentru realizarea sarcinilor din fisele de lucru

2.1 Fise de documentare (FD)

FD1-Determinarea solicitarilor mecanicepag 12

FD 2-Asamblari nedemontabile..pag 16

FD 3-Arbori si osii..pag 18

FD 4-Lagare..pag 20

FD 5-Mecanisme care transforma miscarea..pag 22

2.2 Fise transparente(FT)

FT 1-Alegerea organelor de masini.pag 9

FT 2-Termeni specificipag 10

FT 3-Solicitari termice.pag 15

FT 4 Organele miscarii de rotatie..pag 17

FT 5-Lagare.pag 19

FT 6-Elementele transmisiei mecanice..pag 21

FT 6-Mecanisme care transforma miscarea de rotatie in miscare

de translatie si invers.pag 23.

2.3 GLOSAR DE TERMENI/CUVINTE CHEIE

TERMEN

DEFINITIA

Angrenaj

Format din cel putin doua roti dintate , una conducatoare, una

Condusa, folosit pentru transmiterea miscarii de rotatie

Asamblare(imbinare mecanica)

Rezultatul operatiilor tehnologice de realizare a unei legaturi rigide sau a unei blocari intre doua sau mai multe piese

Conductibilitate termica

Fenomenul de trecere a caldurii de la particulele unui corp cu temperatura mai ridicata la particulele aceluaiasi corp cu

temperatura mai scazuta

Convectie

Fenomenul transmiterii caldurii in interiorul corpurilor gazoase,lichide,prin intermediul deplasarii dirijate si particulelor acestora

Cuplaj

Organe de asigurare a legaturii intre doi arbori care+si pot transmite reciproc miscarea

Dimensionarea pieselor

Se verifica daca rezista in conditii bune , solicitarilor in timpul functionarii

Fus

Zona arborelui sau a osiei a carei suprafata exterioara, realizeaza contactul cu lagarul

Interschimbabilitate

Insusirile calitative ale pieselor de a fi schimbate prin asamblare

cu oricare din piesele altei multimi identice, prin respectarea integrala a conditiilor functionale ale sistemului tehnic din care fac parte

Lagar

Au functia de sustinere      si ghidarea arborilor si osiilor

Lipitura(Lp)

Compozitia interpusa intre pieselel de imbinat

Mecanism

Sistem tehnic constituit din elemente cinematice legate intre ele prin cuple cinematice,care realizeaza miscari determinate la

toate celelalte elemente, cu scopul de a transmite sau transforma miscarea

Organe de masini

Piese avand rol functional unitar, care intra in compunerea

Structural organica a oricaror masini , mecanisme, agregate

Proces de fabricatie

Totalitatea operatiilor de reunire intr-o anumita succesiune , logica de i a unor piese prelucrate anterior

Radiatie termica

Radiatie de natura electromegnetica emisa de un corp cu

Temperatura absoluta T>00 K

Solicitari

Determinate de actiunea fortelor exterioare, intr-o sectiune

oarecare a unei piese

Standardizare

Actiune tehnico-stiintifica pentru stabilirea unor conventii de reprezentare, metode optime de calcul,executie, exploatare si intretinere a masinii

Verificarea pieselor

Stabileste daca piesele si constructiile rezista sau nu la sarcinile aplicate

COMPETENTA: IDENTIFICA ORGANE DE MASINI SI MECANISME ..FT1


Organele de masini sunt piese(ansambluri de piese)

o       cu rol functional utilitar ,bine determinat

o      intra in compunerea organica structurala a oricaror masini, agregate, mecanisme , dispozitive

calitatea organelor de masini asigura siguranta in exploatare,durabilitatea masinilor

Caracteristicile organelor de masini:

rezistenta , rigiditatea,rezistenta la uzare,rezistenta la temperaturi

standardizare

CLASIFICAREA ORGANELOR DE MASINI

D.p.d.v. constructiv

o       organe simple (pene, nituri,arcuri,osii si arbori,roti, etc.)

o       organe complexe( (lagare, rulmenti,ambreiaje, etc.)

Dupa rolul functional

o       organe pasive(nituri, stifturi,pene,arcuri,suruburi de fixare,etc.)

o       organe active(suruburi in miscare,roti dintate,arbori, manivele,biele,lanturi de transmisie, etc.)


EXEMPLE DE ORGANE DE MASINI :

o       organele asamblarii nedemontabile :nituri

o       organele asamblarii demontabile

asamblari cu pene :pene, stifturi,

asamblari filetate :suruburi piulite,saibe

o       asamblari elastice-arcuri

o       organele miscarii de rotatie:arbori, osii, cuplaje, lagare

o       organele pentru transmiterea miscarii de rotatie

mecanisme cu curele :roti de curea, curele

mecanisme cu lanturi :lanturi

mecanisme cu cabluri

o       organele care transforma miscarea de rotatie in miscare de translatie :biela, manivela, came, tacheti

COMPETENTA: IDENTIFICA ORGANE DE MASINI SI MECANISME ..FT2

Termeni specifici

Forta este o marime fizica vectoriala care caracterizeaza actiunea mecanica exercitata asupra unui corp.Unitatea de masura (N)

Clasificarea fortelor

Dupa modul de actionare

IN TEHNICA

De tractiune

-De frecare

-De taiere

-De aderenta

-De aschiere

-De greutate

-Elastica

De inertie

 


Starea de solicitare mecanica a organelor de masini ,este determinata

de caracterul fortelor care o produc

 

Forte periferice interioare:forte de frecare in lagare,si din ghidajele masinilor

exercitate in interiorul unui corp sub

actiunea fortelor exterioare

EFORT- rezultanta fortelor interioare dintr-o

sectiune a unui corp, cauzata de solicitari

exterioare

TENSIUNE-marimea efortului distribuit ,aplicat

pe unitatea de suprafata din aria sectiunii

EFORT UNITAR DE RUPERE (σr)la materiale fragile

EFORT UNITAR DE CURGEREc)la materiale tenace

REZISTENTA ADMISIBILAa, ζa)-valoarea maxima pe care trebuie sa o aiba tensiunile dintr-o piesa, pentru un anumit material si o anume solicitare.

COEFICIENT DE SIGURANTA- c=. Observatie:σlim poate fi:σc , σ r

DEFORMATII-modificarea formei sau a dimensiunilor unui corp sub actiunea unor forte exterioare,a unor tensiuni,sau ca urmare a dilatatiei termice.

Marimi caracteristice:

Lungirea-Δl=l-l0(l lungimea finala,l0lungimea initiala) F F

Alungirea(deformatia specifica)- ε= l0

FORTA AXIALA are puncte de aplicatie pe axa piesei,directia de actionare =directia axei piesei.

FORTA TAIETOARE-perpendiculara pe axa longitudinala a pieselor

REACTIUNI-forte de legaturA dintre doua organe de masini

SOLICITARI-actiuni ale fortelor interioare sau exterioare asupra corpurilor .

q       mecanice

q       termice

q       electrice si termodinamice



Rezultatul solicitarilor-aparitia deformatiilor

COMPETENTA: IDENTIFICA ORGANE DE MASINI SI MECANISME ..FD1

DETERMINAREA SOLICITARILOR MECANICE

INTINDEREA, COMPRESIUNEA

Principii generale de calcul

o       Se considera valabila ipoteza

lui Bernoulli=o sectiune plana

si normala inainte de deformare,

ramane plana

dupa deformare

o       rezistenta barei-

sa fie mai mica decat rezistenta admisibila

Formule de calcul

tensiuni efective

C

aria necesara a piesei

Anec>

conditia de rezistenta

< at

4.sarcina capabila pe care o suporta

piesa

Ncap=σaf .Aef >Nef

TENSIUNI-σt,(intindere)σc      (comprimare)

tensiune normala, directia perpendiculara pe sectiune

FORTA AXIALA(Ncap

 

INCOVOIERE

O bara este solicitata la

incovoiere atunci cand sarcinile aplicate sunt:concentrate(P),cupluri

de forte

(M),forte care se afla in plane ce trec

prin axa barei

grinda solicitata la incovoiere

cu sarcinile cuprinse in planul de sectiune

Ipoteze:

q       Deformatiile foarte mici

q       Sectiunile transversale mici

in raport cu lungimea

Reguli:

a.Forta taietore , intr-o sectiune oarecare a grinzii , este egala cu suma algebrica a tuturor proiectiilor pe normala la axa a fortelor exterioare

b.Momentul incovoietor , intr-o sectiune oarecare a grinzii, este egal cu suma algebrica a tuturor momentelor fortelor si cuplurilor exterioare

Reazeme: 1.simplu(mobil),2.articulat(fix), 3.incastrare

Reactiunile din reazeme :forte, cupluri,     

momente forte si cupluri v M

Sarcini aplicate:concentrate,

uniform distribuite,cupluri

1 2 3

Relatii de calcul:

Termeni specifici

T- forta taietoare

Mimax-moment incovoietor maxim

Wz -modul de rezistenta axial

Wnec -modul de rezistenta necesar

 
Formula lui Navier

=

Calcul de dimensionare

Wnec=

Verificare

=ai

Sarcina capabila

Mcap<Mimax =Wzai

Se produce la piese de dimensiuni mici

Actioneaza forte transversale(egale si de sens contrar)

Principii de calcul

  • tensiunile tangentiale ce iau

nastere au aceiasi valoare pe intreaga sectiune

Formule de calcul

1.Tensiuni tangentiale

=

2.Aria sectiunii transversale

Anec>

3.Verificarea tensiunilor ce iau nastere in sectiune

=<

Sarcina pe care o suporta

Tcap=Aef.

Observatie:In cazul taierii prin forfecare

a tablelor,valoarea tensiunilor tangentiale care apar efectiv

trebuie sa depasesca valoarea rezistentei la rupere la forfecare

Termeni specifici

FORTA TAIETOARE

-tensiune tangentiala efectiva la

forfecare

 
RASUCIRE      FORFECARE

O bara dreapta      de sectiune circulara

sau inelara este supusa la

rasucire pura

daca asupra ei actioneaza la extremitati

doua cupluri Mt egale

si de sensuri contrarii

Momentele sunt situate in plane

perpendiculare

pe axa barei

Relatii de calcul

Efort unitar tangential

Momentul de rasucire Mt =9550

Puterea P=Mt

Verificare efort unitar tangential

<

Momentul de rasucire capabil     

Mtcap =Wpd       .

Termeni specifici

Mt-moment de torsiune

-tensiune tangentiala efectiva

-tensiune tangentiala admisibila


COMPETENTA: IDENTIFICA ORGANE DE MASINI SI MECANISME ..FT3

SOLICITARI TERMICE

,apar in conditii reale de functionare ,cand orice piesa

este supusa unui regim de variatie de temperatura, care determina

aparitia tensiunilor interne

 


TERMENI SPECIFICI

Transfer de caldura

Convectie

Conductie termica

Radiatie termica

Completati din glosarul de termeni, semnificatia fiecarui cuvant

COMPETENTA : REALIZEAZA MONTAREA SI DEMONTAREA UNEI ASAMBLARI. ..FD2

ASAMBLARI NEDEMONTABILE

Caracteristici tehnologice

o       legatura rigida , sau blocare intre doua sau mai multe piese separate

o       dupa asamblare elementele componente nu au posibilitatea deplasarii relative intre ele

Tipuri constructive

directe-legatura este asigurata intre elementele componente(sudare,presiune,poansonare,stringere elastica)

indirecte- legatura este realizata prin intermediul unor elemente sau substante intermediare de legatura(nituri, cordoane de sudura, lipituri metalice si nemetalice)

ASAMBLARI PRIN SUDARE

TERMENI SPECIFICI

  • material de baza-piesa care se sudeaza
  • material de adaos-electrodul, se alege in functie de compozitia materialuli de baza
  • cordon de sudura-se formeaza prin topirea materialului de adaos si topirea partiala a materialului de baza

PROCEDEE DE SUDARE

  • dupa starea in care este adus materialul de baza
    • prin topire
    • prin presiune
  • dupa originea energiei utilizate la incalzirea metalului

procedee de sudare cu gaze combustibile

procedee electrice de sudare

SCULE SI DISPOZITIVE

Cleste de sudura,aparate specifice sudarii in mediu de gaz protector, sub strat de flux

Dispozitive de asamblare:generale si speciale

ASAMBLARI PRIN LIPIRE

TERMENI SPECIFICI

Metal de baza-metalul piesei , aflat in stare solida

Metal de adaos-aflat in stare lichida-aliaj usor fuzibil cu punct de topire in jurul valorii de 2500C.

Metode de lipire-

  • Lipire moale-temperatura de topire a metalului de baza<5000C
  • Lipire tare(brazare)-temperatura de topire a metalului de baza>5000C
  • Otel -Cupru j=0,02-0,015mm

     
    TEHNOLOGIA LIPIRII     


COMPETENTA :REALIZEAZA MONTAREA SI DEMONTAREA UNEI ASAMBLARI.F T 4

ORGANELE MISCARII DE ROTATIE


ARBORE COTIT      OSIE

Tipuri si forme constructive de fusuri

a.d-fusuri radiale(a,b-cilindrice,c- tronconice,d-sferice)

e...i-fusuri axiale sau pivoti verticali (e-pivot cilindric inelar,f-pivot gulerat,g-pivot tronconic,h-pivot conic,i-pivot cu cap convex)

j,h-fusuri radial-axiale

Fa-forta axiala

Fr-forta radiala

Fusul se considera o bara incastrata la distanta l

Dimensionarea fusului

d=l

COMPETENTA :REALIZEAZA MONTAREA SI DEMONTAREA UNEI ASAMBLARIF D 3

ARBORI SI OSII

Osii -functie de susutinere, a elementelor in miscare de rotatie

tipuri constructive:

-osii fixe-reazeme pentru elemente care se rotesc liber pe ele

-osii mobile-se rotesc in reazeme impreuna elementele fixe

Arbori-Transmit miscarea de rotatie si puterea

Tipuri constructive:

-arbori drepti

-arbori cotiti

-arbori cu came

Indiferent de forma geometrica a arborilor sau a osiilor fusurile sunt cilindrice,conice sau sferice

Fusurile arborilor si osiilor


Fusul este considerat o bara incastrata

Tipuri constructive:

      Dupa pozitia in lagar:

-de capat

-intermediare (la arbore cotit)

      Dupa directia fortei in raport cu axa de rotatie

-axiale,

-radiale,

-radial axiale

Montarea arborilor drepti in lagare cu alunecare

pregatirea

q       verificarea fusului care trebuie sa fie drept,fara zgarieturi, loviri sau urme de coroziune

q       loviturile , bavurile se elemina prin ajustare fina, cu pinza abraziva

q       curatarea petelor de rugina cu pasta abraziva

q       verificarea suprafetei de contact cu cuzinetul lagarului prin metoda vopselii

se spala fusurile, se usuca cu aer comprimat, se ung cu unsoare

q       se spala fusurile, se usuca cu aer comprimat, se ung cu unsoare

2.montarea -se va respecta jocul radial si axial pentru a asigura o ungere buna in timpul functionarii

3.verificarea montarii se face in timpul probelor de functionare

COMPETENTA:REALIZEAZA MONTAREA SI DEMONTAREA UNEI ASAMBLARI

ORGANELE MISCARII DE ROTATIE . .F.T.5



LAGAR CU RULMENT RADIAL

LAGAR CU ALUNECARE

COMPETENTA:REALIZEAZA MONTAREA SI DEMONTAREA UNEI ASAMBLARI

ORGANELE MISCARII DE ROTATIE      -LAGARE.F.D 4

Lagare cu rostogolire     

Rulmentul-parti componente:     

FIG.1 FIG.2

inelul exterior

corpuri de rostogolire(bile, role)

colivia

inelul interior

elemente de asamblare

si etansare

  Montarea lagarelor cu rostogolire

  1.pregatirea rulmentilor

q       verificarea tipului si a seriei conform

documentatiei tehnice

q       verificarea fusului arborelui

q       verificarea inelelor de fixare, flanse, etc

2.montarea

q       presarea cu prese cu cremaliera

q       fixarea: impiedeca rotirea inelelor pe arbori .

q       etansarea-impiedeca patrunderea murdariei si prafului, iesirea lubrifiantului

INELUL EXTERIOR-se monteaza cu joc in corpul lagarului

INELUL INTERIOR -se monteaza pe arbore cu stringere

verificarea montarii-se face la probele finale ale masinii. Montaj corect=functionare fara zgomote

LAGARUL CU ALUNECARE

Corpul lagarului are suprafata cilindrica in interior si poate fi executat dintr-o bucata(bucsa)sau din doua bucati

Partea interioara-cuzinet fixata in corpul lagarului printr-un anumit sistem , sau turnat in canale in forma de coada de randunica

Materiale:conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca sunt:coeficient de frecare redus,rezistenta la uzare,coeficient de dilatatie redus

Montarea

Capacul lagarului-se centreaza in corp

prin stifturi-introduse prin presare cu ajutorul unui dorn(a)

Prin canale(b)

Prin cepuri(c)

Functionarea lagarelor cu alunecare

--uscata

--semilichida

--lichida(fluida)-frecarea se produce intre straturile de lubrifiant

OBSERVATIE

.cea mai simpla metoda de realizare a jocului intre fus si cuzinet consta in folosirea adaosurilor introduse intre capac si corp

.marimea jocului se verifica cu calibrul de interstitii.Daca jocul nu este corespunzator , el se modifica prin schimbarea adaosurilor

COMPETENTA :REALIZEAZA MONTAREA SI DEMONTAREA UNEI ASAMBLARI.FT 6

ELEMENTELE TRANSMISIILOR MECANICE


Transmisii cu curele

Transmisii cu cabluri

Transmisii cu lanturi

COMPETENTA:REALIZEAZA MONTAREA SI DEMONTAREA UNEI ASAMBLARI

MECANISME CARE TRANSFORMA MISCAREA DE ROTATIE IN MISCARE RECTILINIE SI INVERS.FD 5

angrenaj roata dintata- cremaliera:

cremaliera - o bara prevazuta cu dinti.Este fixa

roata dintata-se deplaseaza(rostogoleste )

Conditii de montaj

-distanta intre axa rotii dintate si cremaliera in timpul functionarii

-Paralelism intre axa rotii dintate si axa dintilor cremalierei

      biela-manivela:

biela este formata din capul mic al bielei, capul mare al bielei,corpul bielei. Capul mare al bielei este fixat de arborele motor, capul mic al bielei este fixat de piston prin intermediul unui bolt.

manivela (arborele masinii -drept sau cotit )are numai miscare de rotatie

Conditii de montaj

      operatii pregatitoare ale elementelor componente

      asezarea arborelui in lagare-

-reglarea jocurilor in palierele lagarelor prin ajustarea cuzinetilor

-asezarea garniturilor de adaos

-ajustare definitiva

-spalarea fusurilor si cuzinetilor, uscare, ungere cu unsoare

-montare definitiva folosind chei dinamometrice

      montarea bielei-montarea capului mare al bielei, montarea capului mic al bielei, prin intermediul boltului

cu excentric-manivela de constructie speciala. Transforma miscarea circulara continua a unui arbore intr-o miscare rectilinie alternativa a unei tije.

Elemente componente:excentric(disc metalic fixat excentric pe arbore), colierul excentricului, tija excentricului.      Se utilizeaza la montarea bielei pe arbore drept

      cu came-utlizat pentru comanda supapelor la motoare cu ardere interna

excentric 1.rama, 2.disc,3.tija,4.arbore     

COMPETENTA:REALIZEAZA MONTAREA SI DEMONTAREA UNEI ASAMBLARI

MECANISME CARE TRANSFORMA MISCAREA DE ROTATIE IN MISCARE RECTILINIE SI INVERS..FT7

4

 


MECANISM CU EXCENTRIC

1.excentric,2. biela,3.piston


MECANISM BIELA MANIVELA 1.arbore cotit,2.cuzinet,3.biela,4.piston,5.cilindru

III ACTIVITATI PENTRU ELEVI

3.1 FISA DE DESCRIERE A ACTIVITATII

Tabelul urmator detaliaza exercitiile incluse in unitatea de competenta:"Montarea si demontarea organelor de masini si mecanisme"

Numele cadidatului:      Nr. reg.


Data inceperii unitatii de competenta: Data promovarii unitatii de competenta:

MONTAREA SI DEMONTAREA ORGANELOR DE MASINI SI MECANISME

COMPETENTA

EXERCITIUL

ACTIVITATE

FISA DE      LUCRU

SUBIECT/OBIECTIV

REALIZAT

A1

FL1

1.alegerea organelor de masini, transmisiilor mecanice si a mecanismelor

A2

FL2

A4

Test

2.utilizarea termenilor specifici in aplicatii simple

A3

FL3

A8

FL7

A4

Test

3.Determinarea solicitarilor mecanice

  • intindere
  • incovoiere
  • rasucire
  • forfecare

A9

FL8

FL9

A12

cub

4. Determinarea solicitarilor termice

A5

FL4

FL5

1. efectuarea asamblarilor prin lipire

2.efectuarea asamblarilor nedemontabile

prin sudura

A6

FL5

2.efectuarea asamblarilor demontabile

  • asamblari filetate

A7

FL6

  • asamblari cu pene

A8

FL7

asamblari elastice

A9

FL8

A12

Evaluare cub

3.elementele transmisiilor mecanice

  • arbori osii

A9

FL9

A12

Evaluare-cub

  • lagare

A10

FL10

  • cuplaje

A11

FL11

A12

Cub-

  • cu curele

A12

evaluare

  1. Mecanisme care transforma miscarea

Mecanismul biela manivela

Proiect

COMPETENTA IDENTIFICA ORGANE DE MASINI SI MECANISME

ACTIVITATEA 1
 


FISA DE LUCRU FL1 ALEGEREA ORGANELOR DE MASINI

EXERCITIUL 1

Preocuparea pentru reciclarea deseurilor a gasit aplicatie in realizarea unor elemente decorative pentru gradina.Un asemenea element decorativ este suportul pentru sticle, reprezentat pe coperta materialului.

1.Numerotati organele de masini identificate

2.Identificati organele de masini utilizate, completand urmatorul tabel:

Nr.crt

Organele de masina identificate

Simple/complexe

Pasive/active

ACTIVITATEA 2

 


FISA DE LUCRU FL2 TERMENI SPECIFICI

EXERCITIUL 1 In careul de mai jos sunt "ascunsi".termeni specifici

Cine le gaseste primul ?

A

M

T

F

M

Q

A

B

V

Z

C

Z

A

O

B

D

D

H

G

D

S

X

H

R

S

F

W

R

J

T

T

I

N

T

I

N

D

E

R

E

M

V

F

A

G

R

G

L

E

Y

O

O

I

A

U

T

F

Y

A

O

M

L

C

X

R

B

N

F

Z

J

E

J

E

I

A

Y

R

D

E

G

N

K

T

A

N

M

T

O

M

D

T

F

S

L

T

C

I

P

P

V

I

D

P

A

A

E

P

I

E

Z

Sunt 4 termeni. Se vor acorda cite 0,5 puncte pentru fiecare termen

EXERCITIUL 2

A-Alege din paranteza cuvantul potrivit astfel incat propozitiile de mai jos sa fie adevarate..

1 punct 1.Forta este o marime (liniara/vectoriala) reprezentand cauza care produce modificarea starii de miscare sau de repaos a corpurilor, sau deformarea lor

1 punct 2.Fortele concentrate se transmit la un corp prin intermediul unei (suprafete/linii) de dimensiuni foarte mici

1 punct 3.Rezultanta fortelor (interioare/exterioare) dintr-o sectiune a unui corp, cauzata de solicitari (exterioare/interioare) se numeste efort

1 punct 4.Deformatia este modificarea formei sau a dimensiunilor unui corp sub actiunea unei forte(exterioare/tensiuni) sau ca urmare a dilatatiei termice

3 puncte B-In functie de raspunsul dat,dati exemple de forte, utilizand FT2

Se vor acorda 2 puncte din oficiu

Evaluarea activitatii Fisa de lucru 2

Exercitiul 1-2 puncte

Exercitiul 2-6 puncte

Din oficiu -2 puncte

ACTIVITATEA 3

 


FISA LUCRU FL3 DETERMINAREA SOLICITARILOR MECANICE

EXERCITIUL 1

In atelierul de lacatuserie al scolii trebuie sa efectuati

operatia de debitare a unei table cu dimensiunile:

Grosimea 5mm, lungimea 300 mm, latimea 100mm.

Rezistenta la rupere a materialului

,=350N/mm2

Sarcina de lucru:

1.Sa se calculeze forta necesara pentru taierea tablei.

2.Utilizand materialele studiate in clasa a IX-a, alegeti metoda de taiere,sculele sau utilajele pentru aceasta operatie.

Se va lucra individual, utilizand FD1-forfecarea

EXERCITIUL 2

Rezolvati exercitiul procedand ca in exemplul urmator:

TREN


 

Forta concentrata, exterioara

Solicitare mecanica-compresiune,

Solicitare termica-sine-cauza: variatii de temperatura

Verificare-se verifica efortul unitar astfel ca:σef;a

 

Solicitare, forta

 
palan-cabluri     

 


raft scule-realizat prin imbinari filetate

Solicitare,forte, verificare

 


Grinda pentru constructii

 

 


EXERCITIUL 3 Alegeti raspunsul corect. Sa se dimensioneze osia de sectiune circulara executata din otel OL50, la mijlocul careia actioneaza o sarcina F=100Kn, distanta dintre rezeme fiind l=500mm, iar σai =100N/mm2

EXERCITIUL 4 Un arbore de sectiune circulara transmite o putere P=52,8kw, la o turatie n= 300rot/min. Momentul de rasucire are valoarea:

  1. 1532,4Nm
  2. 1680Nm
  3. 1720,8Nm
  4. 1456,8Nm

ACTIVITATEA 4

 


1.Incercuiti raspunsul corect:1 punct

a.tensiunile sunt:

a1-forte exterioare

a2-forte interioare

b. valoarea maxima a tensiunilor admisibile intr-o piesa sunt:σtc ,σefa

c. Tensiunile interne provocate de solicitari termice sunt:

c1-tensiuni interne in piese care au suferit raciri inegale

c2-solicitari electrodinamice

c3-solicitari mecanice

c4-tensiuni interne produse de variatii de temperatura

d.Relatia de dimensionare la incovoiere este:

d1-Wef =, d2-Wnec = ,d3-Wnec=

2.Alegeti raspunsul corect:2 puncte

a.Conform ipotezei lui Bernoulli in cazul solicitarilor la intindere sau compresiune, o sectiune plana inainte de deformare(ramane/nu ramane)plana si dupa deformare

b. Conditia de rezistenta a barei la intindere cere ca valoarea tensiunii normale sa fie(superioara/inferioara) rezistentei admisibile la tractiune

c.Solicitarea la forfecare apare in sectiunea pieselor atunci cand asupra lor actioneaza doua forte(longitudinale/transversale) egale si de sens contrar

d.reazemul articulat da posibilitate grinzii sa se roteasca in jurul unui punct , dar (permite/nu permite) deplasari verticale si orizontale

e. Solicitarea la rasucire pura se produce atunci cand o bara dreapta de sectiune circulara (si/sau)inelara este supusa la extremitati actiunii a (1/2) cupluri egale Mt avand (acelasi sens/sensuri contrare)

3.Selectati organele de masini solicitate la intindere-compresiune:..2 puncte

a. osiile vagoanelor

b.     cablurile de sustinere a stalpilor de inalta tensiune

c.      arcuri in foi

d.      asamblari nituite

4.Alegeti trei exemple unde apare solicitarea de rasucire2 puncte

  1. arcuri elicoidale
  2. burghiele masinilor de gaurit
  3. arbori de transmisie ai masinilor
  4. arborele elicei unui avion
  5. arcuri bara de torsiune
  1. Precizati      in dreptul fiecarui enunt daca este adevarat sau fals:.2 puncte

a.Reactiunea in articulatia reazemului fix are o directie necunoscuta si este reprezentata prin componentele ei V si H

b.Reactiunea in reazemul simplu este orientata perpendicular pe axa grinzii

c.Reactiunea in reazemul simplu este orientata in lungul axei grinzii

d. Reactiunea in incastrare este reprezentata prin cuplul M si o reactiune de directie necunoscuta

Testul va fi rezolvat individual, acordandu-se urmatorul punctaj:

Se acorda un punct din oficiu

 


Numele si prenumele: Data

Clasa:

Modulul:

ACTIVITATEA 1

FISA DE LUCRU FL 1 LIPIREA

COMPETENTA : REALIZEAZA MONTAREA SI DEMONTAREA UNEI ASAMBLARI

EFECTUAREA ASAMBLARILOR NEDEMONTABILE

In instalatiile electrice montarea conductelor se face si prin lipire

RETINETI:

aliajul de lipire este format din staniu, cositor si sacaz.

SARCINA DE LUCRU :

    1. la ce temperaturi se realizeaza lipirea ?
    2. ce materiale se pot lipi?
    3. indicati care sunt etapele de realizare a imbinarii prin lipire, scule, dispozitive

ACTIVITATEA 2

COMPETENTA : REALIZEAZA MONTAREA SI DEMONTAREA UNEI ASAMBLARI

EFECTUAREA ASAMBLARILOR DEMONTABILE

FISA DE LUCRU FL 2 ASAMBLARI FILETATE

ASAMBLARI FILETATE-Parti componente: surub,prezoane, piulita,

Materiale:

Suruburi-OLC35,OLC45

Piulite-OL34,OLC20,OLC25, otel fosforat


Scule folosite

chei fixe,chei reglabile,chei speciale,chei dinamometrice, surubelnite,surubelnite cu decuplare automata

FISA DE LUCRU

Instalatia din figura trebuie montata pe suport.Sunt doua variante:

a.prin asamblare filetata ca in figura

b.asamblare sudata

Sarcina de lucru:

1.Descrieti etapele de montare pentru fiecare procedeu

2.Comparati cele doua metode

3.Explicati in ce mod , la montarea filetata se pot reduce vibratiile , care apar in timpul functionarii

Se va realiza pe grupe de lucru urmarindu-se:

a. alegerea corecta a elementelor de asamblare1 punct

b. instrumentele de masura si control2 puncte

c. alegerea sculelor, dispozitivelor..2 puncte

d.respectarea etapelor de realizare.2 puncte

e. norme de tehnica securitatii muncii..2 puncte

f..realizarea sarcinilor de lucru in echipa1 punct

Timp de lucru 2 ore(cate o ora pentru fiecare tip de asamblare)

FISA DE LUCRU FL 3 ASAMBLARI CU PENE

Avantajele asamblarii:

q       Asamblari simple

q       Gabarit redus

q       Montare -demontare rapida

Dezavantaje: Introducerea unor concentratori de tensiune periculosi in arbore si in butucul rotii

Nu se utilizeaza in constructia unor masini cu putere si turatie mare

Tipuri constructive de pene-criterii

q       pozitia penei in raport cu elementele asamblate:

longitudinale, se monteaza cu axa longitudinala paralela cu axa comuna a pieselor asamblate

o       cu stringere:inclinate

o       fara stringere:paralele , disc

transversale,se asambleza cu axa longitudinala perpendiculara pe axa comuna a pieselor

q       rol functionare:organe de fixare,organe de reglare,organe de ghidare

RETINETI

Reguli de montare

Pene longitudinale- se utilizeaza la fixarea rotilor ,

volantilor, cuplajelor

Etapele de montare

verificarea canalului de pana cu sablonul sau metoda

vopselei

ajustarea penei si a canalului din butuc prin razuire sau pilire

introducerea penei in canal cu dispozitive de montare speciale

Dispozitive de montare:presa

la demontare pentru scoaterea penelor din canal, se prevede o gaura filetata

Penele inclinate(de stringere, de fixare) :

unghiul de inclinare tgα=1/100

se monteaza cu partea neinclinata pe arbore

canalul de pana are forma inclinata la fel ca pana

EXERCITIUL 1. Sarcina de lucru: Identificati in figura de mai jos,

a.tipul de pana

b. etapele procesului de montare, scule, utilaje, verificatoare

c.Realizati o panoplie cu tipuri constructive de pene utilizate la montarea aparatelor studiate la orele de practica

Utilizati materialul bibliografic indicat si cunostintele dobandite la Modulul lacatuserie generala

 
1-pana, 2-arbore, 3-surub,4. prisma

ACTIVITATEA 3

FISA DE LUCRU FL4 ASAMBLARI ELASTICE

 


      Tipuri constructive:lamelare, elicoidale, spirale, plane,inelare, bare de torsiune etc.

      Domenii de utilizare:crearea unor forte de presiune constanta,intrerupatoare electrice,mecanisme cu clichet, mecanisme cu came

      Materiale:ARC1ARC 13 E=2,1.104 daN/cm2, propietati elastice omogene,limita de proportionalitate ridicata

      Caracteristici functionale:

f-sageata =deformatia arcului in functie de forta F aplicata- tgα=F/f=C=constant

      Montarea arcurilor

EXEMPLU:Arcuri elicoidale de compresiune

1.se monteaza in stare comprimata cu ajutorul unor dispozitive speciale cu surub, sau cu parghii

a.cilindrice, b. conice,c.elipsoidale, d.paraboloidale

Arcuri elicoidale

a b c d

EXERCITIUL 1 In figurile de mai jos sunt prezentate diferite aparate electromecanice, care au in componenta lor elemente elastice.

1.identificati tipul de arc si aparatul a carei parte componenta este1 punct

2.la ce solicitare este supus sub actiunea fortelor..1 punct

3.Dati exemple de aparate, mecanisme, prezentate in orele de instruire practica, care au diverse elemente elastice.

4.Realizati o panoplie cu tipuri constructive de arcuri, dupa urmatorul model

  Solicitare

 

punctele se vor inlocui cu aparatul, mecanismul a carui element component, este

se indica solicitarea termica sau mecanica

A B C


D E

Punctul 4 va fi realizat in echipa LUCRUL IN ECHIPA-evaluare

SARCINA PRIMITA

PUNCTAJ

1.cunoasterea aprofundata cunostintelor generale pentru capitolul indicat

Exemple de utilaje, specifice calificarii, care au in componenta, organele de masini prezentate

Materiale, dimensiuni, caracteristici constructive

Solicitari la care sunt supuse in timpul functionarii utilajului

2 puncte

2.realizarea practica

Panoplie cu organe de masini

2 puncte

3. colaborarea cu membrii echipei

2 puncte

Pentru elevii care au dexteritate in realizarea programelor pe calculator,realizarea practica se va concretiza intr-o prezentare a unei asamblari, elemente componente,montare, demontare, caracteristici constructive-Se va evalua originalitatea programului,corectitudinea continutului.-2 puncte

ELEMENTELE TRANSMISIILOR MECANICE

ACTIVITATEA 9

 


FISA DE LUCRU FL8 ARBORI, OSII

EXERCITIUL 1.

Lucrand individual si utilizand FD 3, FT4,si cunostintele dobandite la Nivelul I,

1.Identificati solicitarile mecanice la care este supusa osia din FT 4 si fusul osiei.

2.In ce conditii de montare in lagar fusul este solicitat termic

3. Indicati ce tipuri de arbori se utilizeaza la compresoarele frigorifice capsulate, montate la frigiderul casnic,compresoare deschise utilizate in magazinele alimentare ,motor asincron,transformator.Intrebarea 3,se va adapta pentru fiecare calificare din domeniul electromecanic

FISA DE LUCRU FL 9 LAGARE

Fusul se sprijina pe o suprafata cilindrica interioara direct sau prin intermediul unui lubrifiant

Miscarea de rotatie este asigurata de fusurile arborilor.Frecarea se produce intre suprafata fusului si a cuzinetului, aflate in contact sub presiunea exercitata de fortele de incarcare a arborilor.

Pentru ca miscarea sa fie posibila diametrul fusului este mai mic decat diametrul lagarului.Interstitiul fintre fus si cuzinet se umple cu lubrifiant(material de ungere)

Materialele din care se executa cuzinetul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:coeficient de frcare redus,rezistenta la uzare, capacitate de aderenta superficiala,coeficient de dilatare redus

EXERCITIUL 1.

1..Utilizind bibliografia indicata V DROBOTA "Rezistenta materialelor si organe de masini" , evidentiati avantajele lagarelor cu rostogolire comparativ cu lagarele cu alunecare.

EXERCITIUL 2.

Va propunem sa explicati etapele de montare a unui lagar cu alunecare, pe baza materialului prezentat. Utilizati competentele dobandite in orele de pregatire practica, materialul bibliografic indicat,cunostintele de utilizare a calculatorului.Clasa va fi impartita in grupe de cate 6 elevi.

SARCINA DE LUCRU:

Elevii vor indica ordinea in care se face montarea

Scule folosite

Defecte,remediere

Se va urmari modul in care se utilizeaza cunostintele dobandite. Comunicarea rezultatulor,colaborarea intre membrii echipei

Acest exercitiu poate fi realizat in realizat in Power Point.

Rezolvareaexercitiului va fiprezentata pe coli albe format A0 , care se vor fixa pe tabla. Liderul grupului va prezenta exercitiul, si sarcina rezolvata de fiecare membru al grupului.Celelalte grupe vor aprecia activitatea colegilor si vor acorda note pe baza rezolvarii prezenzata ca o fisa transparenta. Este un exercitiu de evaluare/ autoevaluare

EVALUARE:

S e vor acorda cate 2 puncte pentru fiecare diapozitiv.

Un punct din oficiu

ATENTIE-Nota maxima se obtine pentru participarea la realizarea programului pe calculator impreuna cu profesorul.Acest punct va fi dat individual

ACTIVITATEA 10

 


FISA LUCRU FL10.CUPLAJE

Conditii pe care le indeplinesc cuplajele

Dimensiuni constructive cat mai reduse

Asigurarea interschimbabilitatii necesare inlocuirii pieselor uzate

Tipuri constructive


EXERCITIUL 1

In figurile de mai jos sunt prezentate doua tipuri de ambreiaje.

Sarcina de lucru:

1.Utilizand glosarul de termeni, definiti cuplajele

2.Identificati tipul de cuplaj.Dati exemple de utilaje , care utilizeaza acest tip de cuplaj(specifica calificarii)

3 Evidentiati solicitarile la care sunt supusi arborii

FIG.2

FIG.1 FIG.2

EXERCITIUL 2

Precizati in dreptul fiecarui enunt daca este adevarat(A) sau fals(F)

a.Cuplul motor al unui automobil se transmite rotilor de rulare prin intermediul unui ambreiaj

b.La cuplajele cu flanse cand suruburile de stangere sunt cuprinse in gauri cu joc,suruburile sunt solicitate la rasucire

ACTIVITATE 11

 


FISA DE LUCRU FL11 TRANSMISII CU CURELE

Arbori-intre care se transmite miscarea

Lagare de sprijinire a arborilor

Roti de transmisie

Dispozitiv de intindere a curelei

 

CUREA element de transmisie

Imbinare prin: lipire, cusatura,agrafe

 


Verificari dupa montare: Roti de transmisie(condusa, conducatoare)-verificarea montarii(batai radiale si frontale) cu ac de trasat sau comparator

Materiale

Rotile de transmisie:fonta,otel, aliaje din aluminiu, materiale plastice

Curea:cauciuc, panza cauciucata, fibre textile,materiale

Tipuri de transmisii

paralele,

incrucisate,

incrucisate in spatiu sub un unghi de 900

Exploatare optima-conditii

 
Diametrul rotii mici D2 =(3050)δ.grosimea curelei

A(distanta dintre axele rotilor

0,7<(D1 +D2 )< A <2(D1 + D2 ) D, diametrele rotilor

EXERCITIUL1 se va lucra in echipa.

Figura de mai sus reprezinta transmisia miscarii la un agregat

Frigorificintre motor si arborele cotit al compresorului.

Sarcina de lucru

1.Identificati tipul de transmisie

2.Din ce material sunt executate rotile de curea

3.Calculati ce diametru trebuie sa aiba roata mica , daca grosimea curelei este 7mm

EXERCITIUL 2.

Pentru aceiasi transmisie cu curele:

Sarcina de lucru:

1.Puneti in ordina corecta etapele de montare, pe baza cunostintelor dodandite la orele de instruire practica. Observatie:pentru montarea rotilor se va utiliza pana paralela Primul raspuns este deja indicat

a

a) montarea penei in locasul de pana-

b.) montarea curelelor

c) verificarea montarii rotilor de curea

d) montarea rotii

2. Alegeti varianta corecta:

a.verificarea montarii rotilor de curea consta in masurarea batailor radiale si .

b. verificarea batailor radiale se face cu ac de trasat/subler

c. montarea rotii de curea se face manual/presa manuala sau mecanica

d.daca montarea rotii se face prin pana paralela , fixarea se face cu

Consultati bibliografia indicata.

Profesorul este alaturi de voi

 
e. Imbinarea curelelor cu agrafe se face la anumite tipuri de curele/toate tipurile de curele

EVALUAREA ACTIVITATII FISEI DE LUCRU FL11

ETAPE

PUNCTAJ

TOTAL

EXERCITIUL 1

EXERCITIUL 2

0,25x4=1

PROIECT

Desenul rotii

Caracteristicile penei paralele, materiale

Etapele montarii, scule, verificare,completare fisa tehnologica

SE VA ACORDA UN PUNCT DIN OFICIU.

ACTIVITATEA 12

Metoda cubului

 


Activitatea poate fi una de recapitulare a cunostintelor despre determinarea etapelor de montare , utilizarea termenilor de specialitate.

Fiecare ora are o tema:

Montarea si demontarea elementelor transmisiilor mecanice-lagare cu rostogolire

Montare , demontare a unui mecanism biela manivela

Aceiasi tema va fi analizata de toate echipele pentru ca in final sa se poata compara rezultatele.

Activitatea se desfasoara sub forma unui concurs intre echipele de lucru

Profesorul va fi moderatorul si arbitrul activitatii

Etapele metodei sunt urmatoarele:

se formeaza grupul de 5 elevi

se alege un lider care sa controleze derularea actiunii

se impart activitatile intre membrii grupului:fiecare elev din grup primeste o foaie de hartie de forma patrata ce va constitui in final o "fata" a cubului

pe foaia de hartie primita va fi scrisa cerinta de lucru a fiecarui elev si anume:

,,fata" - 1 =elementele componente ale mecanismului biela manivela

,,fata" - 2 =montare fusuri arbore in lagare

,,fata" - 3 =cuzineti , caracteristicile materialelor

,,fata" - 4 = desen mecanism biela manivela cu arbore cotit

,,fata" - 5 =montare biela

,,fata" - 6 = solicitarile mecanice si termice la care sunt solicitate elementele componente ale mecanismului

liderul coordoneaza si verifica desfasurarea actiunii

ATENTIE dupa rezolvarea sarcinii se construieste cubul desfasurat care va arata ca in desenul de mai sus

Lucrarea in forma finala va fi afisata pe tabla (foile scrise de elevi se pot lipi pe o coala de hartie mare sub forma de cub desfasurat).

Tot la final, completati urmatorul chestionar:

De ce este nevoie ca grupul sa aiba un lider?

a)     Sa faca toata munca

b)    Sa-i ajute pe toti membrii grupului sa-si indeplineasca sarcinile

c)     Sa preia o parte din sarcini

A F Liderul nu are nevoie de cooperarea voastra

A F Lucrul in echipa presupune sa-i ascultati pe ceilalti in aceeasi masura in care vorbiti

ACTIVITATEA 13

 


EVALUARE -PROIECT

TEMA :

1.RECONDITIONAREA DESEURILOR -ORGANE DE MASINI-REALIZAREA ORNAMENTELOR DE GRADINA

2.Proiectarea unei firme de exercitiu-obiect de activitate-arhitectura gradinilor

ELEVUL: Nume , Prenume, clasa

CONTEXTUL DE REALIZARE: la sfarsitul anului scolar cu asistenta interdisciplinara asigurata de un colectiv de cadre didactice, monitorizarea fiind realizata de profesorul de la disciplina de specializare in meserie si de maistrul instructor

SARCINI:

intocmirea documentatiei tehnice pentru tema"RECONDITIONAREA DESEURILOR"

-alegerea ornamentului de gradina din catalogul prezentat de firma

-alegerea organelor de masini necesare:descriere, materiale,masini sau aparate care au in componenta organele de masini necesare

-realizarea asamblarilor(nedemontabile, demontabile)-S.D.V-URI,

-organizarea atelierului de lucru

-NTSM

intocmirea portofoliului de practica:

-fise individuale de observatie in care elevul sa urmareasca diferite aspecte ale procesului tehnologic de asamblare

-documentatii tehnice accesibile elevului

-fise de lucru

-fise de evaluare concepute de maistru, pentru aceasta activitate

ETAPE:

documentare

intocmire documentatie specifica proiectului

intocmirea portofoliului de practica

evaluare finala

RESURSE

materiale:

-formulare

-fise de lucru

-fise de evaluare

-fise tehnologice

-fise de documentare

-manuale, tabele, standarde,adrese internet

-scule , dispozitive, verificatoare

BIBLIOGRAFIE

OBSERVATIE

punctul 2 nu este obligatoriu, dar elevul va obtine nota maxima pentru implicarea in activitati care il ajuta la integrarea la locul de munca

Proiectul va fi realizat individual

-se va realiza practic in orele de practica, ornamentul proiectat

FISA DE PROGRES SCOLAR

Acest format de fisa este un instrument detaliat de inregistrarea a progresului elevilor.Pentru fiecare elev se poate realiza mai multe astfel de fise pe durata derularii modulului, acesta permitand evaluarea precisa a evolutiei elevului, furnizand in acelasi timp informatii relevante pentru analiza

MODULUL(UNITATEA DE COMPETENTA)

Numele elevului

Numele profesorului

Competente care trebuie dobandite

data

Activititi efectuate si comentarii

data

Aplicare in cadrul unitatii de competenta

Evaluare

bine

satisfacator

refacere

Comentarii

Prioritati de dezvoltare

Competente care urmeaza sa fie dobandite pentru fisa urmatoare

Resurse necesare

Competente care trebuie dobandite-Pe baza evaluarii initiale, ar trebui sa se poata identifica acele competente pe care elevul trebuie sa le dobandeasca la finele parcurgerii modulului.Fisa este facuta pentru a evalua , in mod separat evolutia legata de diferite competente. Acesta inseamna specificarea competentelor tehnice generale si competente pentru abilitati cheie

Activitati efectuate si comentarii-Aici ar trebui sa se poata inregistra tipurile de activitati efectuate de elev, materiale utilizate si orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevente pentru planificare sau feedback

Aplicare in cadrul unitatii de competenta-Aceasta ar trebui sa permita profesorului sa evalueze masura in care elevul si-a insusit competentele tehnice generale, tehnice specializate si competentele pentru abilitati cheie, raportate la cerintele pentru intreaga clasa.Profesorul poate indica gradul de indeplinire a cerintelor prin bifarea uneia din urmatoarele trei coloane

Prioritati pentru dezvoltare-Paartea inferioara a fisei este conceputa pentru a privi inainte si a identifica activitatile pe care elevul trebuie sa le efectueze in perioada urmatoare ca parte a modulelor viitoare.Aceste informatii ar trebui sa permita profesorilor sa pregatesca elevul pentru ceea ce va urma.

Competente care urmeaza a fi dobandite-Profesorul inscrie competentele care urmeaza a fi dobandite

Resurse necesare- aici se pot inscrie orice fel de resurse speciale solicitate: manuale, seturi de instructiuni,fise de lucru, care ar putea reprezenta o sursa de informare suplimentara pentru un elev ce nu a dobandit competentele cerute

IV SOLUTII SI SUGESTII METODOLOGICE

4.1 SOLUTII

ACTIVITATEA 2

FL2

EXERCITIUL 1. Forta axiala, intindere,moment,reazem

EXERCITIUL 2. 1.vectoriala,2-linii,3.interioare, 4.exterioare

ACTIVITATEA 3

FL 3

EXERCITIUL 1 .175 KN, metoda de taiere mecanica, foarfece mecanic

forfecare, -forta taietoare, diametrul surubului,se alege din STAS

  intindere, forta de intindere

  EXERCITIUL 2.

4. incovoiere,forta exterioara concentrata, bara simplu rezemata

 


ACTIVITATEA 4

TEST DE EVALUARE

1. a2, bσa, c1 d2 2 a-(ramane) b-(inferioara) c-(transversale) d-(nu permite) 3 b,c

b,d,e 5 a-A,b-A,c-F,d-A

ACTIVITATEA 5

FL4 a- C,b.aliaje argint, c-1.curatare prin decapare cu azot,2-incalzire cu flacara oxiacetilenica, sau ciocan de lipit,3-presarat fluxuri pentru curatare si imbunatatire lipitura

F L b. asamblare sudata prin sudare electrica, sursa de curent -transformator, electrod de sudura,cleste de sudura cordon de sudura de colt.

Avantaj asamblare filetata: se poate usor monta si demonta in cazul remedierii unor defectiuni la instalatie. Pentru a reduce vibratiile intre cele doua placi(1,2)se pune o placa .

ACTIVITATEA 6

F L 5 a. Asamblare filetata 1. gaurire-burghiu, 2.alegere elemente asamblare:prezon, saiba, piulita.3.introducerea prezonului, 4. verificarea pozitiei axei prezonului fata de suport-echer,5.fixarea saibei si piulitei cu cheie dinamometrica

ACTIVITATEA 7

FL 6 a. Verificare canal de pana cu sablonul, b. verificare adancime canal cu dispozitiv cu micrometru, c. introducerea penei in canal cu dispozitiv de presare cu surub,

d. demontare pana

ACTIVITATEA 8

FL 7 a. Ventil termostatic-arc elicoidal-comprimare, b.termostat arc elicoidal-comprimare,c.intrerupator cu cama-arc elicoidal-comprimare,d. contact deget-arc lamelar-incovoiere,e.aparat de masura-arc spiral-comprimare(intindere)

ACTIVITATEA 9

FL 8. incovoiere,2.in lagar cu alunecare la contactul cu cuzinetul, montat fara joc

arbore drept, arbore cotit, transformatorul nu are elemente in miscare de rotatie, arbore drept

FL 9

EXERCITIUL 1.

2.lagarele se utilizeaza la turatii mici la utilaje de dimensiuni mari, constructie greoaie. Rumentii se utilizeaza la turatii mari, sunt standardizati.

EXERCITIUL 2.

Elemente componente:capac fixat prin suruburi destrangere,cuzinet din material antifrictiune, distantier de compensare pentru asigurarea jocului dintre fus si cuzinet, surub de fixare pentru montarea in fundatie

Verificare cuzinet: verificarea suprafetei-remediere prin razuire, verificare fus arbore

Montare cuzine- 1. corp, 2.capac, 3.cuzinet, joc prea mic-frecare distrugere cuzinet, joc mare -nu se formeaza pelicula de ulei intre cuzinet si fus

Montare capac-a.stifturi, b-canale,c.cepuri, 4-adaosuri

ACTIVITATEA 10

FL 10-FIG 1-a .cuplaj permanent CU FLANSE,b.arborii solicitati la rasucire, suruburile la forfecare

FIG.2-A. AMBREIAJ, b. rasucire, 4. cuplaj permenent cu flanse

EXERCITIUL 2-a-A, b-F

ACTIVITATEA 11

FL 11

EXERCITIUL 1. 1.cu curele paralele, 2. cauciuc, 3. D2 =(3050).7= 210..350

EXERCITIUL 2 1. a,d,c,b; 2.a. frontale, b. ac de trasat, c.presa mecanica,d.surub, e.toate tipurile

ACTIVITATEA 12

EVALUARE-CUBUL

Fata 1.arbore,lagar cu alunecare,biela,piston,cilindru

Fata 2. 1. pregatirea

q       verificarea fusului care trebuie sa fie drept,fara zgarieturi, loviri sau urme de coroziune

q       loviturile , bavurile se elemina prin ajustare fina, cu pinza abraziva

q       curatarea petelor de rugina cu pasta abraziva

q       verificarea suprafetei de contact cu cuzinetul lagarului prin metoda vopselii

se spala fusurile, se usuca cu aer comprimat, se ung cu unsoare

q       se spala fusurile, se usuca cu aer comprimat, se ung cu unsoare

2.montarea -se va respecta jocul radial si axial pentru a asigura o ungere buna in timpul functionarii

3.verificarea montarii se face in timpul probelor de functionare

Fata 3. Fusul se sprijina pe o suprafata cilindrica interioara direct sau prin intermediul unui lubrifiant

Miscarea de rotatie este asigurata de fusurile arborilor.Frecarea se produce intre suprafata fusului si a cuzinetului, aflate in contact sub presiunea exercitata de fortele de incarcare a arborilor.

Pentru ca miscarea sa fie posibila diametrul fusului este mai mic decat diametrul lagarului.Interstitiul fintre fus si cuzinet se umple cu lubrifiant(material de ungere)

Materialele din care se executa cuzinetul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:coeficient de frcare redus,rezistenta la uzare, capacitate de aderenta superficiala,coeficient de dilatare redus

Fata 5: biela este formata din capul mic al bielei, capul mare al bielei,corpul bielei. Capul mare al bielei este fixat de arborele motor, capul mic al bielei este fixat de piston prin intermediul unui bolt. montarea bielei-montarea capului mare al bielei, montarea capului mic al bielei, prin intermediul boltului

Fata 6-fusul solicitat la incovoiere,biela solicitata la intindere,cuzinetul solicitat termic

4.2 PORTOFOLIUL ELEVULUI

Se recomanda ca rezultatele activitatilor desfasurate si ale evaluarilor sa fie colectate si organizate astfel incat sa poata fi regasite cu usurinta:

elevilor le pot fi necesare pentru actualizare, pentru reluarea unor secvente la care nu au obtinut un feed-back pozitiv;

profesorilor le pot fi necesare ca dovezi ale progresului inregistrat de elevi si ca dovezi de evaluare

Portofoliul pentru acest Modul va cuprinde :

4.3 INDRUMARI PRIVIND MODALITATI DE EVALUARE

Modulul "Montarea si demontarea organelor de masini, mecanisme" , este construit prin agregarea competentelor cuprinse in unitatile de competenta: lucrul in echipa; comunicare si numeratie

Competentele vizate vor fi formate prin folosirea metodelor de predare-invatare activ-participative.

Se recomanda alegerea metodei in functie de obiectivele propuse: discutia in grup, problematizarea, invatarea prin descoperire dirijata, rezolvarea de exercitii si probleme

Invatarea prin descoperire dirijata consta intr-un transport de informatii de la profesor la elev, cu intentia ca informatiile sa fie receptate de elevi si utilizate in practica. Intelegerea cunostiintelor nu se realizeaza usor pe calea transmiterii si receptarii

Pentru dobandirea abilitatilor de baza, elevul are nevoie de un suport lingvistic(glasar de cuvinte/cuvinte cheie) in dosarul de curs, fise de documentare utile elevilor care nu pot retine o prezentare orala de lunga durata si fise transparente . Pentru a nu incarca suportul de curs ,pentru acest modul, recomand confectionarea panopliilor cu diverse organe de masini, astfel elevul imbinand cunostintele teoretice cu abilitatile practice si abilitatile lucrului in echipa.Deasemeni,din organe de masini uzate se pot realiza diverse obiecte pentru amenajarea gradinilor(vezi modelul de pe coperta), dezvoltindu-se imaginatia si simtul estetic.

.Fisele de lucru cuprind indicatii cu privire la montarea si demontarea asamblarilor filetate, cu pene si stifturi,arbori, etc.

Fisele de lucru prezinta urmatoarele avantaje:

q       sprijina dezvoltarea abilitatilor de citire si scriere.De exemplu:

q       Pentru a furniza sau a testa cunostinte

q       Pentru a rezolva rezolvare o problema practica ,activitate productuva intrucat elevul se va baza pe experienta si cunostintele dobandite la orele de curs si orele de instruire practica. Prin acest exercitiu , elevului i se da incredere in sine, sentimentul reusitei.

Fisele de lucru executate pe grupe de elevi

.Exemplu metoda cubului prin care elevul parcurge toate etapele de lucru pentru montarea unei transmisii biela manivela,verificandu-se in ce masura a obtinut competentele cuprinse in SPP.Acest exercitiu are nevoie de supraveghere si impune alegerea cu grija a grupelor pentru a obtine o structura adecvata grupei de elevi

Evaluarea continua si sumativa care se realizeaza in cadrul parcurgerii modulului , urmareste obtinerea competentelor vizate In Standardul de Pregatire Profesionala .

Nivelul de performasta se apreciaza:

q       La orele de instruire practica

q       La orele de cultura de specialitate ,

q       Prin probe scrise si orale prin care elevul demonstreza ca este capabil sa aleaga organe de masini, sa utilizeze termeni specifici, sa realizeze diverse asamblari nedemontabile si demontabile, sa recunoasca elementele componenete si rolul mecanismelor conform criteriilor de performanta si precizarilor din conditiile de aplicabilitate din Standardele de Pregatire Profesionala

q       Probele orale practice prin care elevul demonstreza ca este capabil sa realizeze diverse asamblari nedemontabile si demontabile, sa recunoasca elementele componenete si rolul mecanismelor.conform criteriilor de performanta si precizarilor din conditiile de aplicabilitate din Standardele de Pregatire Profesionala

MINIPROIECTE prin care se evalueaza metodele de lucru , utilizarea corespunzatoare a bibliografiei,a materialelor si a instrumentelor,acuratetea reprezentarilor tehnice,modul de organizare a ideilor si a materialelor intr-un proiect

PORTOFOLIU ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator,ca o modalitate de inregistrare a performantelor scolare ale elevilor

TESTELE DE EVALUARE trebuie concepute in colaborare cu agentul economic astfel incat sa existe garantia ca evaluarea va fi in concordanta cu cerintele pentru ocuparea unui loc de munca in cadrul firmei respective, avand la baza standardele de pregatire profesionala, elaborate pentru calificarea frigotehnist

4.4 SUGESTII PENTRU CRESTEREA EFICIENTEI INVATARII

  1. Utilizarea materialelor prezentate de profesor
  2. Utilizarea internetului pentru gasirea informatiilor suplimentare
  3. Realizarea unor referate individual sau in echipa , care vor fi prezentate in fata clasei, astfel incat , veti capata deprinderea de a comunica , necesara la locul de munca si in lucrul in echipa
  4. Imaginati si participati la jocuri de rol ,deoarece prin activitatea pe care o veti desfasura , trebuie sa abordati o anumita tinuta in dialogul cu clientul, managerul firmei, colegii din grupul de lucru
  5. Foarte important: in fiecare activitate desfasurata sa apelati la cunostinte dobandite la alte obiecte de studiu, sau la modulele parcurse in anii anteriori

V BIBLIOGRAFIE

www.google-imagini

V.Drobota "Rezistenta materialelor si organe de masini

3.Vasile Marginean "Utilajul sI tehnologia meseriei"

4.Ion Ionescu Solicitari sI masurari tehnice"

OBSERVATIE.

Pe internet se gasesc site-uri cu firme producatoare de aparatura electrotehnica, frigorifica, navala,specifice fiecarei calificari din domeniul electromecanic. Cautati aceste site-uri si completati exercitiile sau fisele de lucru propuse cu aceste adrese. Exemplu pentru calificarea frigotehnist recomand urmatoarele adrese:

  1. www.whirlpool.ro
  2. www.termo.ut.cluj.ro
  3. www.inma.ro
  4. www.instalatorul.ro
  5. www.agravista .ro

SUCCES!



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 5134
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved