Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ArhitecturaAutoCasa gradinaConstructiiInstalatiiPomiculturaSilvicultura


Dendrologie conifere

Silvicultura



+ Font mai mare | - Font mai mic



Dendrologie conifere

Genul Abies

Fam Pinaceae, Ordinul Coniferales

abies - numele vechi latin al bradului

Caracteristici generale

- 40 de specii, din emisfera nordica, din care 16 la noi



- arbori cu inradacinare profunda, puternic pivotanta

- scoarta neteda cu pungi de rasina

- coroana deasa cu verticile regulate

- lujeri netezi, cicatrice circulare

- frunze aciculare, persistente (6-15 ani), turtite, pe dos cu dungi albe de ceara care acopera sirurile de stomate; stomate si pe fata superioara - A concolor; ace inserate spiralat dar dispuse pectinat (uneori in perie) - florile: unisexuat monoice, apar pe lujerii din anul precedent; fl.♂ - amenti pe dosul lujerilor, la subsoara frunzelor; fl ♀ - pe partea sup. a lujerilor, erecte, catre vf. coroanei; - conurile - erecte, ovoide sau cilindrice, bractee vizibile sau ascunse; solzi rotunjiti la vf, ingustati la baza; maturatie anuala, toamna; conuri care se dezmembreaza; - semintele - cate doua pe partea interna a solzilor; mari, triunghiulare, aripate, pungi de rasina in tegument;

- plantula - 4-8 cotiledoane inegale, perpendiculare pe tulpinita, rad.bine dezvoltata

Abies alba Mill. - brad

- talia I (35-40 m), coroana piramidala, falnica, regulat verticilata, garnisita, "cuib de barza"

- inradacinare profunda

- lujeri netezi, scurt parosi, cenusii verzui, muguri nerasinoso, ovoizi; ace (2-2,5 cm) dispuse pectinat, emerginate, dungi de stomate

- fl. .♂ in amenti galbeni-verzui sau rosietici, fl. ♀ verzui, erecte; conuri ( 10-20 cm) cilindrice, erecte, caduce

- seminte mari (7-9 mm), grele ( cca 23.000 la 1 kg), galbui brune, muchiate, concrescute cu o aripioara

Unitati morfologice intraspecifice

- A. alba f. pyramidalis, A. alba f. columnaris, A. alba f. pendula, A. alba f. variegata

Caractere biologice - arbore longeviv, cu crestere lenta

Cerinte ecologice - specie indigena de climat montan, cu perioada lunga de vegetatie. Necesita veri racoroase si umidit. atmosferica ridicata. Rezista la ger dar nu sub -27 grade, sensibil al ingheturile tarzii. Soluri profunde, revene, fertile. Se dezvolta bine la umbra. Cultura nu este indicata in afara arealului natural.

Importanta, utilizare - dupa molid este cel mai important rasinos. Lemn folosit in constructii, pentru chibrituri si celuloza. Scoarta tanara - 4-8% tanin valorificabil.

Folosit solitar sau in grupuri, mai rar in aliniamente. Pentru zonele mai joase - cultivare in parcuri unde umiditatea atmsferica este mai ridicata.

Abies balsamea (L.) Mill - brad balsamifer

- originar din Canada, creste ingust, dens de talia II (15-25 m)

- scoarta bruna cenusie cu numeroase pungi de rasina

- lujeri tineri dispers parosi cu peri scurti, rigizi; muguri mici, ovoidali, rasinosi, cu solzi portocalii-verzui

- ace verzi inchis, lucioase, cu doua linii scurte de stomate (in jumatatea sup.), emarginate, cu miros puternic, aromat; acele de pe dos pectinate, cele de pe fata sup. lasa intre ele o carare

- conuri mici, ovoide sau cilindrice (6-10 cm), in tinerete violet inchis, la maturitate brune cenusii, foarte rasinoase; bractei ascunse sau putin evidente

Specia este indicata pentru regiuni cu precipitatii abundente, cu un climat mai bland. Nu suporta calcarul in sol. La noi in tara, cultivat la Snagov a atins inaltimea de 3,5 m.

- in arealul natural este folosit mult pentru. lemn de hartie si rasina.

- balsamul de Canada se extrage din rasina si este mult folosit in industria optica si microscopica.

- nu prezinta importanta silviculturala la noi datorita cresterilor lente; lemnul este inferior celui de A. alba

- prezinta interes peisager

Abies cephalonica Loud. - brad de Grecia (Abies apollinis Link.)

- arbore exotic, originar din Muntii Meridionali ai Greciei

- creste larg conic, de talia I-II (15-30 m), cu scoarta neteda, cenusie - la maturitate crapata in placi lungi

- lastari tineri glabri, lucitori

- muguri ovoizi, puternic rasinosi, cu solzi alipiti

- acele de 1,5-2,5 cm au varful prelung ascutit, sunt intepatoare, cele de pe ramurile sterile sunt falcate; pe dos au doua dungi; dispuse pectinat cu tendinta de dispunere in perie pe fata lujerului; pe lujerii fertili - acele rasucite

- conuri cilindric-ovoidale (12-16 cm lung.), brune sau brun-roscate; solzii fertili cu marginea dantelata; bractee exerte si rasfrante, galbui

- seminte muchiate cu aripa roscata

Variabilitatea speciei: Abies cephalonica var. submutica - conuri in treimea mijlocie cu bracteele ascunse, in rest exerte

Se recomanda cultivarea in zone cu climat mai bland. Nu este rezistent la geruri puternice si la ingheturile tarzii. Frecvent isi pierde lujerii anuali - crestere incetinita, trunchiuri strambe. Se cultiva in statiuni mai blande, pe versanti insoriti.

Specie de interes ornamental pentru coroana piramidala, mare, regulat verticilata

Abies concolor (Gord.) Hoopes - brad argintiu, brad de Colorado

- originar din America de Nord, la noi ajunge la 25-30 m inaltime ( in arealul natural - 40m)

- coroana regulata, piramidala, cu scoarta cenusie-deschisa, neteda, cu pungi de rasina aromata

- lujeri cenusii-verzi, glabri sau fin parosi; muguri ovoizi, rasinosi

- ace lungi, de 5-7,5 cm lungime, dispuse pe doua randuri, acute sau rotunjite la varf, pe ambele fete cu numeroase dungi de stomate; strivite au miros de citrice

- florile mascule rosii; conuri de 7-12,5 cm, erecte, la inceput verzi-maslinii sau purpurii, la maturitate brune; solzi carpelari lati, bractei mici, mucronate

- semintele de cca 1 cm sunt lucioase, brun-galbui, cuneiforme

Forme intraspecifice

- Abies concolor violacea (Roezl) Beiss - ace albastrui-argintii; A.c. watterii - ace tinere galbui pal apoi albicioase-argintii; A.c. brevifolia - ace scurte; A.c. globosa - port globulos, A.c. pendula - ramuri pendente

Specie mai repede crecatoare decat A. alba este rustic, rezistent la ger si seceta - permite cultura la campie. Creste pe soluri usoare, profunde, reavene. Rezista la uscaciune si fum. Nu suporta umbra.

Specie de mare valoare ornamentala prin coroana regulat piramidala, deasa, care imbraca trunchiul de la sol dar si pentru frunzisul deosebit. Lemnul este usor, cu fibra dreapta dar fara utilizari deosebite

Abies homolepis (A. brachiphylla) S&Z - brad de Nikko

- originar din Japonia, este un arbore de talia I, cu coroana piramidala, compacta, tabulara la maturitate

- ace dispuse distich, suprapuse in mai multe planuri, lungi de pana la 3 cm, la varf bifidate, intepatoare , la baza rasucite, verzi inchis, lucitoare, cu doua dungi de stomate albe pe fata inf.

- con cilindric, de cca 10 cm, la inceput purpuriu apoi brun

Destul de rezistent la seceta si ger, este indicat pentru statiuni cu umiditate atmosferica ridicata. Tolereaza praful si fumul din atmosfera urbana

Abies koreana Wils - brad corean

- arbore de talia a III a, conic, cu coroana deasa

- acele scurte, de cca 2 cm sunt recurbate in sus, verzi, lucioase, cu reversul evident alb

- conurile tinere sunt de culoare violacee

Abies koreana `Silver Show` - ace rasucite, evident argintii

Abies koreana `Silberloke` - arbore mic cu acele rasucite, astfel ca reversul argintiu al acestora este foarte evident

Abies koreana `Silbermavers` - arbust scund, compact, globulos, de culoare argintie-verzui

Abies koreana `Silberkugel` - arbust globulos extrem de scund și compact

Abies koreana `Renault`s Dwarf`- arbust conic cu port compact; formeaza ax, este incet crescator și formeaza conuri foarte timpuriu

Abies koreana `Pinocchio` - arbust globulos, foarte mic

Abies koreana `Piccolo` - forma prostrata de creștere, cu ace foarte scurte

Abies koreana `Brevifolia` - arbust pitic cu creștere divergenta, ace scurte și conuri foarte mici

Abies koreana `Compact Dwarf - arbust semitarator; iși pastreaza conurile foarte bine; uneori poate emite varf care trebuie indepartat pentru a se pastra forma de creștere

Abies koreana `Luminetta` - mic arbore cu creștere lenta, cu ace galbene-aurii

Alte cultivaruri: Abies koreana `Blauer Pfiff`, Abies koreana `Green Carpet`, Abies koreana `Oberon`

Abies lasiocarpa var arizonica - brad de Arizona

- arbore cu silueta conica, de talia a II a

- scoarta alb-galbuie, moale, elastica, plutoasa

- lujeri glabri sau pubescenti

- ace de 2-3 cm, la varf emarginate, dispuse pectinat, pe dos cu dungi albastru-gri

- conuri pana la 7 cm lungime; varful brcteelor depaseste jumatate din lungimea carpelelor

- este adaptat pentru climat mai aspru dar si pentru regiuni mai joase, cu suficienta umiditate atmosferica

este frcvent afectat de ingheturile tarzii

- nu prezinta la noi interes forestier, lemnul fiind de calitate mai slaba

- valoare ornamentala prin coloritul verde-albastrui al frunzisului

Abies nordmanniana (Stev.) Spach. - brad de Caucaz

- arbore de talia I - 25-30 m, originar din vestul Muntilor Caucaz si din Asia Mica

- coroana piramidala, regulata, se mentine si la maturitate

- lujerii verzi-galbui devin bruni la maturitate; la ramificatiile laterale apare adeseori un al patrulea lujer divergent, sub lujerul principal

- mugurii nerasinosi, ovoizi, adeseori brun roscati

- acele mai mari, mai dese si intens colorate decat la A. alba, la varf stirbite; sunt dispuse in perie pe fata lijerului, orientate anterior

- florile mascule sunt rosii lucitoare; cele femele, verzi

- conuri cilindrice, 12-15 cm, cu bractee exerte si varful reflex; in zona mediana solzii sunt mai lati deat lungi

- seminte mai mari decat la A alba

- zona optima de cultura coincide cu cea a bradului alb dar bradul de Caucaz poate cobora mai mult spre campie

- poate fi cultivat si in plina lumina

fructifica bine la noi in tara

- specie mult apreciata d.p.d.v. Ornamental

- nu prezinta interes forestier

Abies procera Rehd. (A. nobilis) - brad nobil

- originar din U.S.A., creste de talia I, cu portul ingust piramidal

- acele sunt dispuse foarte des, in perie

- acele sunt foarte groase (usor rotunjite in sectiune), ascutite, lungi de cca 3 cm, intens colorate in verde albastrui

A. procera Glauca - frunzisul alb-albastrui

Necesita amplasamente in statiuni cu climat bland

Este specie iubitoare de lumina

Nu tolereaza calcarul in sol

Abies pinsapo Boiss. - brad spaniol

- arbore de talia a II a, poate ajunge la 25 m in zona de origine (nordul Spaniei)

- coroana piramidala, deasa

- lujeri glabri, bruni-roscati, cu muguri ovoizi, foarte rasinosi

- ace scurte cu vf. obtuz, descrescatoare ca lungime spre vf. lujerului; sunt groase, rigide, intepatoare, dispuse radiar, perpendiculare pe lujer, cu dungi de stomate pe toate fetele

- conuri cilindro-conice, de 10-15 cm lungime, brune la maturitate, cu bractee scurte, ascunse

- seminte de cca 1 cm lungime, aripa roscata

Specie termofila, creste bine in regiuni cu ierni blande si veri secetoase

Necesita soluri reavene, cu continut ridicat de carbonati

Specie de interes ornamental

Calocedrus decurrens (Torrey) - (Libocedrus decurrens)

Fam. Cupressaceae

- originar din California, creste ca arbore de talia I

- coroana ingust piramidala

- ramuri scurte si dese, cu lastari aplatizati, in forma de evantai, imbraca planta pana la nivelul solului

- frunzisul verde inchis, bogat este solziform

- conuri ovoidale, de 2-3 cm, se matureaza in septembrie

- seminte mari, aripate

C. decurrens Aureovariegata - cultivar interesant pentru frunzisil colorat cu galben auriu; crestere mai lenta

Specie termofila, necesita protectie in tinerete

Prefera climat umed, cald si sol reavan, fertil

Suporta semiumbra

Prezinta interes ornamental cultivandu-se in asociere cu alte conifere cu frunze solzoase

Inmultire - prin seminte sau altoire pe specia tip sau Thuja occidentalis

Cedrus atlantica - cedru algerian

Fam. Pinaceae

- originar din zona montana a Africii de Nord, din Algeria si Maroc unde creste la altitudini de 1400-2200 m

- arbore (in zona de origine pana la 40 m) cu coronamentul rar, transparet, conic, la batranete tabular

- lujeri lungi si scurti

- acele dispuse spiralat pe lujerii lungi si in fascicule - cate 25 - pe lujerii scurti; sunt persistente, rigide, verzi-albastrui pana la cenusii-argintii

- flori unisexuat monoice

- conuri cilindrice, de 5-7 cm, erecte, solitare, pedunculate, rasinoase, cu maturatie la 2-3 ani

- solzi carpelari de 3 cm lungime si 4 cm latime; bractei mici, ascunse

- seminte comprimate, aripate; conuri caduce

Cedrus atlantica Glauca, Cedrus atlantica Glauca Pendula

Specie termofila mediteraneana, indicata pentru locuri insorite, in regiuni cu ierni blande si veri relativ uscate; rezistenta la ger creste cu existenta stratului de zapada

Constitue o curiozitate pentru flora noastra lemnoasa cultivata

Cephalotaxus harringtonia var. drupacea

Fam. Cephalotaxaceae

gr. kephale - cap si taxus; referitor la forma florilor mascule

- arbore de pana la 15 m, originar din China si Japonia

- la noi frecvent este arbustiv, formand tufe multitulpinale

- scoarta brun roscata

- lujeri verzi, muguri mici, ovoizi

- frunze persistente, aciculare, dispuse distich, de 2-4,5 cm lungime si 2-3 mm latime, curbate, pieloase, scurt acuminate, slab intepatoare, verzi inchis lucitoare pe fata, cu doua dungi albicioase de stomate pe dos

- flori unisexuat dioice, cele femele grupate cate 2-3, terminale, cele mascule in capitule globuloase, pe dosul lujerului din anul precedent

- semintele - drupe false, solitare sau cate 2-3, pendente, ovoide, verzi la maturitat, brun roscate in anul al doilea; samanta invelita intr-un tegument carnose

Specie subtermofila, relativ rustica, in unele zone fructifica destul de abundent, dar cresterile sunt mici

Suporta soarele dar si semiumbra; creste pe soluri calcaroase

Valoroasa ca specie ornamentla prin frunzisul deosebit

Lemn valoros in arealul natural, fiind utilizat pentru strungarie si obiecte de uz casnic

Se poate planta solitar, in grupuri sau in asociere cu alte specii

Genul Chamaecyparis - fam. Cupressaceae

Chamaecyparis lawsoniana Murr.) Part. - chiparos de California

- originar di America de Nord, in areal natural creste de talia I

- coroana ingust piramidala, porneste de la nivelul solului, are varful nutant

- ritidom gros, brun roscat, solzos

- lujeri comprimati, orizontali

- frunze solzoase, verzi sau albastrui, cele de pe muchii mai lungi, cele de pe fete rombice, strans alipite, cu o glanda rezinifera longit.;

- flori unisexuat monoice, cele mascule rosii

- conuri mici (0,8 cm), sferice, brune la maturitate; solzi in forma de scut, rombici, cu mijlocul ingrosat si un mic apendice ghimpos; 2-4 seminte pe fiecare solz, cu 2 aripi laterale

Nu suporta uscaciunea si intelenirea cu iarba la baza; creste si pe terenuri calcaroase, pe gresii si roci cristaline, pe terenuri degradate

Suporta umbrirea; suporta tunderea usoara

Specie de mare valoare forestiera; lemnul este usor, tare, rezistent, cu continut apreciabil de rasina. In sectiune proaspata are un miros placut. Se lucreaza usor si se lustruieste frumos

Valoare mare ornamentala - solitar, grupuri, aliniamente, garduri vii sau in asociere cu alte specii

Forme horticole

Alumii 10-12 m,coroana compacta, ingust conica, ramuri erecte, colorit albastrui

Columnaris - 10 m, port erect, columnar, lastari scurti, frunzis albastrui

Elwoodii - conic, compact, lastari erecti, frunzis des, verde glauc, 4-5 m

Elwoodii's Gold

Lane - auriu, conic fastigiat, 5-7m, lastari subtiri cu varfurile galbene; galben auriu la exterior, galben verzui in interiorul coroanei

Minima aurea - pitic, scurt conic, 1,5 m, auriu

Minima glauca - pitic, scurt conic, culoare verde-albastruie

Stewartii - auriu, cca 10 m, lastari cu varfuri aurii

Westermanii - larg conic, 5-8 m, lastari pendenti, recurbati gratios, cresteri tinere galben-verzui

Globus, Stadust, Yvonne, Pelt's Blue, Pembury Blue

Chamaecyparis nootkatensis chiparos de Nootka

- originar din America de Nord si Alaska, creste ca arbore de talia I (40 m) cu coroana conica, ramuri de ordinul i orizontale si cele de ordine superioare pendente, lungi, sub forma de draperii

- ritidom subtire care se exfoliaza in fasii longitudinale

- frunzele verzi inchis pe fata superioara, verzi deschis pe fata inferioara; frunzele laterale divergente, cu varful ascutit

- conuri sferice, de 6-12 mm, cu 4-6 solzi cu un ghimpe central, drept, intepator, maturatie bienala

- seminte aripate, cate 2-4 sub solz

C. Nootkatensis Pendula - talia III, ramuri curbate imbracate cu lastari lungi, penduli

Specie mai repede crescatoare, cu cerinte mari la umiditatea din sol si atmosferica; este deteriorat de vant si depunerile de zapada

Nu prezinta interes forestier

Specie cu mare valoare ornamentala, superioara lui C. lawsoniana

Chamaecyparis obtusa

- arbore de origine japoneza, in zona de origine creste de talia I si este una din principalele specii rasinoase

- la noi se folosesc cultivarurile de talie mica si foarte mica printre care:

Nana gracilis - forma scunda, pana la 2-3 m inaltime, la inceput neregulat sferica apoi larg conica; lastari aplatizati, cu ramificare in evantai, frunze solziforme, lucioase, verzi inchis

Nana - arbust pitic, 0,6 m, compact, sferic aplatizat, lastari scurti in forma de scoica, frunzis verde intens

Chamaecyparis pisifera - chiparos de Sawara

- specie de origine japoneza, in zona de origine creste de talia I (40 m)

- la noi se cultiva forme horticole foarte interesante, de talie redusa, cu frunze solzoase sau aciculare (frunze juvenile)

Filifera - larg conic, cca 5 m, ramuri recurbate, lastari subtiri, fini, cu aspect plumos, penduli, frunze verzi-cenusii

Plumosa - pana la 10 m, larg conic, lastari plumosi, frunze aciculare, ascutite, verzi, devin iarna vinetii

Plumosa aurea - frunzis auriu

Squarossa - forma conica laxa, pana la 10 m, varful ramurilor recurbat, lastari moi, gri-argintii, frunze aciculare moi, dese, verzi-albastrui, pe dos albe argintii

Boulevard - cca 2m, larg conic, dens ramificat, frunze aciculare albastrzui-argintii

Cryptomeria d. Don - fam. Taxodiaceae

Cryptomeria japonica

- originara din China sI Japonia

- arbore de talia I , la noi talia a II a

- port piramidal, ramuri divergente, ritidom rosietic se exfoliaza in fasii lungi, inguste; lemn moale, usor

- lastari anuali verzi, frunze aciculare decurente, muchiate, curbate si ascutite la varf, 6-12 mm, dispuse pe 5 randuri

- iarna capata nuante bronz

- conuri persistente, mici, sferice, solzi dintati, bractee rasfrante

- lastareste bine

- specie termofila - amplasament adapostit; necesita soluri revene

- specie heliofila; tolereaza semiumbra

- valoare peisagistica; solitara sau in grupuri; formele pitice - in rocarii

Cultivaruri: Elegans - 4-5m, compacta, larg piramidala, ace lungi; iarna - bronz

Elegans aurea, Elegans viridis

Globosa nana - sferic turtita, 1-1,5 m, ramuri dese

Pyramidata

x Cupressocyparis Dallim - fam. Cupressaceae

x Cupressocyparis leylandii

- hibrid natural intre Cupressus macrocarpa si Chamaecyparis nootkatensis

- originar din Anglia, creste piramidal, de talia a IIa,

- frunzis solzos, bogat, asemanator cu Chamaecyparis

- creste repede, viguros, suporta tunderea

- specie subtermofila; creste pe soluri revene, suporta semiumbra

- valoare peisagistica; solitar sau in grupuri, garduri vii inalte

Ginkgo - fam. Ginkgoaceae

Ginkgo biloba L.

- arborele pagodelor arborele cu fructe de aur

- originar din China; talia I (30-40m)

- coroana conic-piramidala cu ramificatie neregulat verticilata

- tulpina dreapta, ritidom cenusiu-negricios + crapaturi largi

- macroblaste si microblaste (brahiblaste); muguri alterni, scurt conici, perpendiculari pe lastar; microblastele - solzoase, cenusii, cu un mugure terminal

- frunzele caduce, limb latit, in forma de evantai, bilobate, nervatie paralela dichotomica, toamna galbene intens; petiol lung

- flori unisexuat dioice; cele mascule - amenti de 2-3 cm, cilindrici, cate 2-8; florile femele pedunculate, cu cate un ovul descoperit, pe o proeminenta carnoasa

- seminte - galbulus, 2-3 cm lungime, elipsoidale, pedunculate, verzi, apoi galbene; invelisul carnos provine din proliferarea stratelor externe ale ovulului; la maturitate este neplacut mirositor

- creste incet in primii ani; pt. fructificare necesita plantare in grupuri

- iubitor de caldura si lumina; rezistent la ger (puietii sunt sensibili), rezistenta moderata la seceta; tolereaza calcarul; necesita soluri bogate, revene; se comporta destul de bine la poluarea cu fum

- valoare peisagistica; solitar, in grupuri, arbore de alei - formele mascule

Cultivaruri

- Fastigiata

- Laciniata

- Pendula

- Mariken

Juniperus - fam. Cupressaceae

Juniperus communis ienupar

- specie indigena, arbustiva (5 m), formeaza tufe dese, ramificate avand ramurile cu varful ascendent; la ses poate creste ca mic arbore;

- lujeri trimuchiati; frunze aciculare, persistente, cate 3 in verticl, lungi de 1-1,5 cm, acuminate, intepatoare, pe fata canaliculate, cu o dunga albastruie, pe dos verzi deschis

- flori dioice, rar monoice

- conuri carnoase, sferice de 6-9 mm diametru, verzi, la maturitate negre-albastrui-brumate; maturatie in anul II sau III

- seminte brune, trimuchiate, cate trei intr-un con

Varietati

- Hibernica - port fastigiat, pana la 4-5 m inaltime, varf erect, frunzis verde cenusiu

- Suecica - forma columnara, mai larga si mai inalta (10 m), varfurile lastarilor nutante; usor albastrui

- Repanda - forma pitica, densa, lastari subtiri si ace scurte, verde - cenusiu

- Stricta, Sentinel, Echiniformis

Juniperus communis ssp. nana - ienupar pitic

- arbust pitic (0,5 m), tarator, des ramificat, lujeri scurti

- ace mici, relativ moi, neintepatoare, cu varful brusc ascutit, canaliculate pe fata, sla carenate pe dos, dispuse inghesuit pe lujeri

- specie rustica; vegeteaza pe soluri uscate, superficiale dar necesita umiditate atmosferica; rezistent la ger

- J. c. Hibernica este vatamat de fum si de depunerile de zapada

- specia tip indicata pentru fixarea terenurilor degradate; varietatile au valoare ornamentala

- conurile au proprietati diuretice, sunt utilizate si in alimenttie drept condiment sau aromatizant pentru bauturi

Juniperus chinensis

- in zona de origine arbore (20 m), coroana piramidala

- lujeri subtiri; frunze de doua tipuri: solzoase, mici si alipite de lujer; aciculare, 12 mm lungime, intepatoare, cu 2 dungi albe (frunzis juvenil)

- inflorire dioica; conuri carnoase, sferice, brune - violacei la maturitate

Varietati

- Hetzii - semitarator, viguros, poate ajunge la 2,5 m analtime si 3,5 m diametru; ramuri divergente, frunzisul albastrui, predominant solzos

- Pfitzeriana - arbust viguros, forma prostrata, poate atinge 4 m inaltime

- Pfitzeriana Aurea - talie mai mica, prostrat, cresterile tinere aurii

- Pfitzeriana Glauca - crestere mai inalta, larg etalata, frunzis verde albastrui

Juniperus horizontalis Mnch.

- originar din America de Nord

- arbust tarator, cca.1 m inaltime si 3-4m largime; ramificatii orizontale lungi si lastari desi, scurti

- frunze adesea numai aciculare, grupate cate trei; culoare verde albastruie

- Juniperus horizontalis Glauca

- port tarator, tapisant, cu lujerii lipiti de sol

- ramuri subtiri, frunzis dens, solziform, albastrui

- J. horizontalis Blue Chip

- J. h. Wiltonii - tapisant, albastru argintiu

Juniperus sabina L. - cetina de negi; bradisor

- arbust indigen, pana la 3m inaltime

- ramuri la inceput taratoare apoi cu varful oblic - ascendent; prin frecare ramurile degaja un miros greu

- frunze solzoase si aciculare

- flori monoice sau dioice

- conuri sferice (5-8 mm), negre-albastrui-brumate, scurt pedunculate, cu 1-3 seminte; maturatie in primul sau al doilea an

- J. sabina Tamariscifolia - talie joasa, etalata, ramuri orizontale cu lastari erecti

- frunzisul fin, acicular, verde deschis, in interiorul plantei apar si frunze solzoase

Juniperus scopulorum Sarg.

- originar din America de Nord, talia aIIIa, frecvent multitulpinal, coroana rotunjita

- frunzis solziform

- J. scopulorum Skyrocket - coroana fastigiata, lastari subtiri, erecti, frunzis cenusiu-albastrui; poate ajunge la 6-7m inaltime

Juniperus squamata

- originar din China

- Juniperus squamata Meyeri - arbust, poate atinge 3 m, cresteri divergente cu ramurile ascendente si varfurile recurbate

- frunze aciculare, ascutite, albastre-    argintii

- Juniperus squamata Blue Carpet

- Juniperus squamata Blue Star

- Juniperus squamata Blue Alps

Juniperus virginiana - ienupar de Virginia

- originar din America de Nord

- arbore de talia aIIa, port piramidal, tulpina dreapta; cu varsta se degarniseste la baza; ritidomul crapat in placi lungi, scoarta brun cenusie

- lastari subtiri; frunze solzoase, mici, alipite; frunze juvenile aciculare, intepatoare, grupate cate2 sau 3

- flori dioice, mai rar monoice

- conuri - pseudobace, albastrui-brumate; 1-2 seminte /con, maturatie anuala

- J.v. Burkii - conic, 3-4m, coroana densa, compacta, albastrui-cenusiu, iarna- usor bronz

- J.v. Glauca - fastigiat, cca 5m, frunzis predominant solziform, gri-albastrui

- J.v. Grey Owl - semitarator, frunzis fin, cenusiu - albastrui

Juniperus procumbens

- originar din zona montana japoneza

- port tarator, frunzis verde-albastrui pans la cenusiu

Juniperus procumbens Green Mound

- tapisant, creste foarte lent

- folosit frecvent ca acoperitor de sol

- frunze aciculare, intepatoare, mici, grupate cate trei; verzi-argintii

Juniperus procumbens Nana

- tarator, cu textura fina, frunzis verde-argintiu

Genul Larix Mill.- fam. Pinaceae

Larix decidua (L. europaea) - larice; zada; crin

- arbore indigen, talia I (40-50 m)

- inradacinare pivotant trasanta

- tulpina dreapta, scoarta tanara cenusie; ritidom gros, adanc crapat, crapaturile in profunzime rosii violacei la arborii batrani

- tulpina se poate infurci prin inghetarea mugurelui terminal la ingheturile tarzii

- coroana piramidala, larga, rara, cu verticile neregulate; ramurile de ordinul I orizontale

- lujeri subtiri, flexibili, pendenti, galbui, glabri; muguri mici, subglobulosi care dau nastere la brahidlaste (microblaste); lujerii scurti cenusii, cu un mugure terminal

- ace cazatoare, lungi de 1-3 cm, moi, verzi deschis, solitare pe lujerii lungi, in smocuri (30-40) pe lujerii scurti; toamna devin galbene - portocalii

- flori monoice; amenti masculi galbeni; conuri femele rosii la inceput

- conurile ovoidale, mici (2-3 cm), solzi rotunjiti, scurt pedunculate; pedunculi recurbati

- seminte nerasinoase, aripate, de 3-4 mm lungime

Areal, conditii geografice

- in romania areal insular in 5 zone: Ceahlau, Ciucas, Bucegi, Muntii Lotrului, Muntii Apuseni

- creste preponderent pe calcare si conglomerate, pe creste si versanti insoriti, batuti de vant, adesea pe stancarii

- ocupa soluri usoare, scheletice, drenate

-in areal - clima continentala, umeda, amplitudini termice mari, sezon scurt de vegetatie, ierni aspre; in Alpi apare si pe soluri formate pe roci acide

Conditii ecologice

- specie de lumina

- adaptata pentru climate reci, rezistenta la ger si ingheturi; poate creste si in climate calde - amplitudine mare

- pretentioasa la apa din sol (transpira puternic); are nevoie de schimbarea continua a curentilor de aer; aerul stagnant - nefavorabil

- prefera zone vantuite, rezista la doboraturi

- plantatiile tinere sufera rupturi la depunerile de zapada

- amplitudine mare fata de trofie si aciditate

- longevitate 400-500 ani

- crestere rapida in tinerete,

Valoare silviculturala si peisagistica

- valoare silviculturala ridicata - crestere rapida, lemn de calitate (stejarul coniferelor), usurinta culturii

- se poate extinde in statiuni favorabile chiar la altitudini mici, pe soluri usoare si aerisire suficienta

- arbore dcorativ prin habitus, textura, colorit de toamna; suporta tunderea

Cultivaruri: Fastigiata, Viminalis, Pendula, Repens, Compacta (5-6 m)

Larix leptolepis (L. kaempferi) - larice japonez

- talia I, coroana mai larga

- lastarii nu sunt penduli; frunzis mai bogat (pe lastarii scurti un numar mai mare de ace, mai late)

- acele cu dungi de stomate pe ambele fete, verzi-argintii; toamna devin galbene pal iar inainte de cadere ruginii

- conurile au solzii cu marginea superioara rasfranta spre exterior

- de interes pentru silvicultura

Cultivaruri: Pyramidales argentea, Pendula, Prostrata (pina la 3 m)

Larix x eurolepis L. decidua x L. leptolepis) - 1 exemplar la Cluj

- aparut prin hibridizare naturala in Scotia (parcul Dunkeld)

Genul Picea - Fam. Pinaceae

Picea abies (L) Karst (sin. P excelsa Link.) - molid

- arbore indigen, talia I (30-40 m), port piramidal, ramificatie verticilata; isi pastreaza varful ascutit pana la maturitate; elegaj greoi

- inradacinare trsanta - determina rezistenta scazuta la vanturi puternice

- tulpina cilindrica; scoarta neteda in tinerete, de culoare brun deschis; formeaza ritidom brun-roscat (brad rosu), uneori cenusiu sau violaceu; solzii sunt poligonali, se desfac la margini, nu contin pungi de rasina

- lemnul - alb, fara duramen, cu canale rezinifere

-ramurile de ordinul I orizontale, cele inferioare pendente; cele de ordinul I variabile dupa modul de asezare - orizontale (forma plata), in planuri diferite (perie), pendente (pieptene)

- lujeri brun-brun rosietici, cu umerasi spirlati pe care sunt inserate acele, glabri sau slab parosi, zgrabuntosi dupa caderea acelor, muguri nerasinosi

- frunze aciculare (1,5-2 cm), verzi inchis, virf ascutit terminat cu un mucron; in sectiune - rombice; prezinta 2-4 siruri de stomate; sunt dipuse spiralat pe lujeri si stau in perie pe fata superioara a acestora; cad repede dupa taierea arborilor

- flori unisexuat monoice; amenti masculi dispusi in toata coroana; conuri femele cilindrice dispuse in principal pe ramurile de la varful coroanei; apar si in restul coroanei, mai mult pe ramurile insorite

- conuri cilindrice, de 10-15 cm lungime (mai scurte la altitudini mari) si 4-5 cm diametru, pendente, verzi pana la rosii violacei in tinerete, brune-galbui la maturitate;

- solzi persistenti, rigizi, rombici, acuminati sau rotunjiti, cu varf trunchiat sau denticulat; bractee mici, ascunse, lipite de solzi la baza, dupa diseminare conurile raman in arbore pana in anul urmator

- semintele sunt triunghiulare, brune, de 4-5 mm, cu aripioara membranoasa de cca 1 m lungime, cu marginea superioara rotunjita

Areal. Conditii geografice

- in Romania ocupa arealul montan (1 300-1850 m) si areal subalpin (pana la 2000m) sub forma de raristi

- climat rece si umed (temp. medie anuala 2-4 grade C, precipit. 800-1200 mm); soluri podzolice, brune acide, turbe, frecvent f. Acide, usoare, sarace in baze

Cerinte ecologice

- specie de semiumbra (cere mai multa lumina la altitudini mari)

- rezistent la ger, sensibil la ingheturile tarzii in tinerete

- specie mezofil-higrofila, nerezistenta la seceta

- specie frecvent doborata din cauza inradacinarii trasante; in afara arealului sufera rupturi la depunerile de zapada

- nepretentios la sol, suporta aciditatea

- specie longeviva (pana la 600 ani), creste relativ repede (cca 15 mc/an/ha); in afara arealului lemnul este spongios

- fructificare frecventa (la 2-3 ani) si abundenta (mai saraca la altitudini mari)

Mediogeneza - accentueaza umiditatea statiunilor, acidifica solurile, favorizeza producerea de humus brut, intercepteaza cca. 40% din precipitatii, reduce eroziunea si scurgerile de suprafata

Inmultire

- prin seminte - specia tip;

- prin butasi - formele horticole pitice

- prin altoire - la cultivaruri (arbori)

Utilizare peisagistica

- frecvent solitar sau in grupuri; pot intra in compunerea masivelor

- arborii cu port regulat pot fi plantati in aliniamente

- formele pitice sunt indicate in alpinarii, in bacuri, jardiniere,

- in zonele cu climat umed P. abies se poate conduce si sub forma de garduri vii tunse sau perdele de protectie

Unitati morfologice intraspecifice

- dupa caracterele conurilor

P. abies var. carpathica (Loud.) Willk. (var. montana (Schur) Neck., var. apiculata Beck.) - conurile cu solzii acuminat - ingustati, cu varful emarginat sau denticulat, slab lucitori

P. abies var. europaea - solzii sunt rotunjiti sau scurt acuminati, emarginati sau dintati; lucitori

- duopa forma coroanei

P. abies var. pyramidalis - coroana piramidala

P. abies var. columnaris - coroana ingusta, columnara

P. abies var. inversa - ramuri de ordinul I pendente

P. abies var. virgata - ramuri lungi, serpuitoare

P. abies var. viminalis -ramuri principale orizontale, cele de ordinul II pendente, lungi

- dupa tipul de ramificatie

- pieptene - coroane largi, ramuri de ord. I orizontale, cele de ord. superiare lungi, pendente, ca niste draperii

- perie - coroana relativ larga; ramuride de ord. II si III scurte, cu multe ramificatii, ingramadite sub ramurile de ord. I

- plat - coroana relativ ingusta, ramuri de ord. II si III ramificate aproape in acelasi plan

- dupa culoarea strobililor

- P. abies var. eritrocarpa - conuri purpurii violacee inainte de coacere; frecvent la altitudini mari

- P. abies var. chlorocarpa - conurile inainte de coacre verzi

Varietati

- Picea abies Nidiformis - de forma unui cuib voluminos; poate ajunge la 1-1,5 m inaltime si 2-2,5 m diametru

- ramuri si lastari divergenti, ace mici

- Picea abies Gregoryana - ace scurte, neintepatoare, dispuse radiar, colorit verde - cenusiu; atinge 50-60 cm inaltime

- Picea abies Maxwellii - forma pitica, ramuri scurte , rigide, dispuse radiar pe lastarii erecti, divergenti

Picea breweriana S. Wats

- originar din SUA,

- port larg conic, ramuri orizontale pe care ramurile de ordin secundar sunt recurbate, pendule; frunzis verde-albastrui

- ace aplatizate cu dungi de stomate pe fata inferioara

- necesita un climat mai putin aspru

Picea orientalis (L.) Link. - molid caucazian

- arbore de talia I cu coroana conica

- frunze foarte mici (6-8 mm), verzi inchis, lucioase, culcate pe lujeri

- conuri mici (6-9 cm), inguste, foarte decorative in faza tanara cand sunt violacei

- prefera climatele mai blande

- se comporta mai bine la semiumbra

Picea engelmannii (Parry) Engelm. - molid de Arizona

- arbore de talia I (la noi talia aIIa), coroana ingust piramidala

- scoarta subtire, bruna-deschis

- lujerii sunt galbui deschis sau roscati, gladulos parosi; muguri rasinosi, conici

- ace dispuse radiar, ingramadite sub forma de perie pe fata superioara si indreptate spre varful lujerului, formand o carare pa dosul acestuia; sunt flexibile, usor intepatoare, verzi sau verzi-albastrui, greu mirositoare

- conuri mici (3,5-7,5 cm lungime), brune lucitoare; solzii subtiri, flexibili, au varful rotunjit

Picea glauca (Moench) Voss (sin. P. Canadensis)

- molid canadian -

- originar din America de Nord, talia a IIa

- coroana conica, dens ramificata

- frunzis verde-albastrui, frumos, cu ace de 8-18 cm lungime; conuri mici

Cultivaruri

- Conica - cu crestere perfect conica, coroana foarte densa, compacta; lastari foarte subtiri, scurti; ace dispuse radiar; atinge maxim 2-2,5 m; sensibil la uscaciune atmosferica

Picea omorika 8Pan.) Link. - molid sarbesc

- arbore de talia I, cu port caracteristic, columnar-piramidal; tulpina dreapta, ritidom subtire, crapat in placi

- ace caracteristice, aplatizate, asemanatoare cu cele de la brad, cu doua dungi albe pe fata superioara, varful obtuz, neintepatoare; cele de pe fata superioara sunt orientate catre inainte

- conuri mici (3-6 cm lungime), ovoide; solzi cu varfurile rotunjite, lati; de obicei se deschid in primavara anului urmator

- specie rezistenta la ger, seceta, la fum si praf

Picea pungens Engelm. - molid intepator

- originar din SUA; talia I in zona de origine

- coroana neregulat verticilata, frunzis des

- ace rigide, intepatoare, putin curbate, verzi-albastrui

Se folosesc frecvent cultivarurile acestei specii

Argentea - ace albe-argintii; foarte decorativ; se inmulteste prin altoire; suporta mai bine uscaciunea si poluarea; specie de lumina

Hoopsii - ace foarte ergintii, cu coloratie persistenta

f. glauca - molizi cu colorit variabil verde-albastrui obtinuti din seminte; au vigoare buna si port echilibrat

Selectii des intalnite

Glauca Globosa - coroana sferic-turtita; poate atinge 2 m inaltime; ace albastrui, intepatoare, dese

Glauca Koster - coroana piramidala, poate atinge 10-15 m; colorit pronuntat albastrui-albicios persistent si in timpul iernii

Glauca Montgomery - larg conic, pitic (1-1,5 m), cenusiu-albastrui, ramuri dese

Gen

Subgen

Numar

de ace

Sectia

Specia

Pinus L.

Diploxylon Koehne

Cu doua

ace

Eupitys

Spach

P. sylvestris L.

P. mugo Turra

P. nigra Arn

P. nigra ssp. Banatica (Borb) Novak

P. merkusii Jung. et de Vries

Banksia

Mayr.

P. banksiana Lamb

P. pinaster Ait.

Pinea

Endl.

P. pinea L.

Cu trei    ace

Taeda

Spach

P. rigida Mill

P. jeffreyi Grev. et Balf.

Pseudostrobus Endll.

P. ponderosa Laws.

Haploxylon Koehne

Cu cinci

ace

Strobus

Sweet

P. strobus L.

P. griffithii Mc. Clelland

P. peunce Grieseb.

P. monticola Dougl.

Cembra

Spach.

P. cembra L.

P. sibirica Mayr.

Parryana

P. arista Engelm.

Genul Pinus - Fam. Pinaceae

Pinus cembra L. - zambru

- specie indigena, creste in zona inalta de munte

- talia a IIa, coroana conic-ovoida, coroana compacta, imbraca trunchiul pana la baza; mai tarziu devine asimetrica, larga cu varful rotunjit sau obtuz

- radacina pivotanta, puternic ramificata lateral chiar de la suprafata

- scoarta verde cenusie in tinerete, formeaza ritidom timpuriu, brun cenusiu, crapat longitudinal

- ramuri la inceput in verticile, apoi asezate neregulat; lujeri grosi dar flexibili, cu varful ascendent, tomentosi in anul I, glabri in anul al II lea; muguri ovoizi, rasinosi

- ace grupate cate 5 (uneori 3 sau 4), lungi de cca 5-10 cm, drepte, fine, rigide, verzi inchis, lucioase, cu linii vizibile de stomate pe fata interna, aglomerate catre varful ramurilor

- flori unisexuat monoice, viu colorate; cele mascule in amenti rosii carmin, elipsoidali; cele femele violet-roz, cate 2-4 in verticile terminale

- conuri terminale, erecte, ovoidale, scurt pedunculate, cu varful rotunjit, lungi de 5-8 cm; solzi grosi, apofiza bombata, striata longitudinal, cu umbelic terminal prevazut cu mucron; conurile mature cad nedesfacute in anul al III lea

- seminte caracteristice nearipate, ovoide, mari (8-12 mm), cu tegument tare brun roscat, comestibile; sunt denumite populor 'coconari'; maturare in anul al II lea; germineaza greu, uneori dupa mai multi ani

Areal. Conditii geografice.

- zona subalpina, in Alpi si Carpati. In Romania in etajul subalpin din M. Rodnei, Calimani, Bucegi, Fagaras, Parang, Godeanu, Retezat,

- prefera clima rece (0-2C, 1200-1400 mm precipit.)

Cerinte ecologice

- specie de lumina, prefera umbra la altitudini joase

- rezistent la ger; cerinte ridicate la umiditate; se evita calcarele cu riscuri de uscaciune

Caracteristici biologice

- crestere lenta; longevitate pana la 1000 ani

- fructifica rar; semintele distruse aproape integral de pasari si mamifere

Regenerare naturala si artificiala dificile din cauza lipsei de seminte. S-au organizat plantaje speciale de seminceri (o plantatie reusita - langa cabana de la varful Postavaru.

Valoare silviculturala si peisagistica

- permite urcarea limitei altiduniale a padurilor

- lemn de calitate

- folosit ca arbore ornamental numai in statiunile reci

Cultivaruri

- Glauca - ace verzi-albastrui

- Aureovariegata - ace bordate cu auriu

- Stricta - ramuri ascendente

- Pygmaea - pitic (0,6 m)

- Globe - coroana sferica

Pinus griffithii Mc. Clell. ( P. wallichiana A. B jcks.,P. excelsa Wall    - pin de Himalaia -

- arbore de talia I (50 m), originar din zona montana a Himalaiei

- coroana larg piramidala, cu ramuri subtiri, orizontale

- scoarta neteda, cenusie, subtire, cu pungi de rasina

- ace foarte lungi (10-18 cm), grupate cate 5, subtiri, flexibile, albastrui-brumate; atarna in smocuri bogate ti rasfirate spre varful lujerilor

- conuri mari, lungi de 15-30 cm, pedunculate, pendente, persistente mult timp; apofiza este convexa, striata pe lungime, cu umbelic terminal, brun

- semintele usor discolore, muchiate, mari (8-10 mm), lung aripate

- usor termofil, specie de lumina

- se inmulteste prin seminte; creste destul de repede in tinerete

- importanta silviculturala numai in regiunile umede

Deosebit de decorativ prin coroana eleganta si prin frunzisul fin, argintiu este folosit in amenajarile peisagre ca exemplar solitar sau in grupuri

Pinus mugo Turra. ( sin P. Montana Mill.)

- pin de munte, jneapan, jep, catun -

- specie variabila cu multe subspecii si varietati

Pinus mugo var. mughus

- arbust indigen de talie mijlocie, repent - cu tupina culcata pe sol si ramurile ascendente, ajungand la cca 2 m inaltime;

- tulpina este elastica; scoarta este bruna-cenusie, marunt solzoasa; muguri rasinosi

- lemn cu duramen dens greu, inchis la culoare, bogat in rasina

- radacina ramificata, numerose radacini adventive pe tulpina in zona de contact cu solul

- acele grupate cate 2 (uneori 3 intr-o teaca), lungi de 3-6 cm, verzi inchis, rigide, incovoiate, aciculare; imbraca lujerul de jur imprejur, stau apropiate de acesta si sunt orientate spre varful lujerului

- florile apar tarziu (chiar inceputul verii); fl. mascule la varful lujerilor; fl. femele sub forma de strobili la baza lujerilor

- conuri ovoid-globuloase (2-5 cm), solitare sau 2-4 in verticile, brune; apofize rombice, piramidale sau plane, carenate; umbelic central, frecvent mucronat, inconjurat de un inel negricios

seminte mici, galbene, brune sau cenusii

Areal. Conditii geografice

- in tara carcterizeza etajul subalpin; suprefete intise au fost defrisate in favoarea pasunilor

- climat rece si umed; substraturi si forme de relief foarte diferite

Cerinte ecologice

- specie de lumina

- rezistent la ger

- specie iubitoare de umiditate, evita insa solurile cu exces de apa

- creste pe soluri sarace

- zapada este factor de protectie; avand ramuri elastice nu sufera rupturi la depunerile de zapada; nu suporta invelis de zapada de lunga durata (de evitat vaile!)

Particularitati biologice

- crestere lenta, productii mari de biomasa datorita masei mari de ace

- longevitate 100-200 ani

- fructifica relativ timpuriu, des si destul de abundent

- regenerare naturala dificila

Valoare silviculturala si peisagistica

- valoare mare silviculturala prin protectia padurilor de molid la limita superioara spre golul alpin

- in etajul subalpin este principalul creator si consrvator al mediului - are functie hidrologica (protectia zonelor de izvor ale raurilor), functie antierozionala, de fixare a grohotisurilor

- valoare peisagistica pentru etajul subalpin

- in amenajari este indicat pentru alpinarii, gradini mici, vase de cultura

- inmultire prin seminte

Pinus mugo var pumilio

- arbust originar din Alpii Centrali

- crestere prostrata, mai viguros decat jneapanul indigen; aspect de tufa, uneori poate creste ca arbore de talia a IIIa; inainte de maturatie conurile sunt glauce

- ramuri lungi si dese, ace scurte, dispuse radiar la varful lujerilor

Pinus nigra ssp. nigra ( Pinus nigra var. austriaca)

pin negru, pin negru austriac -

arbore, poate atinge talia I

radacina oblica, bine dezvoltata lateral, bine ancorata

tulpina dreapta sau slab sinuoasa, ritidom timpuriu adanc brazdat, solzos, cenusiu-negricios

coroana larga si deasa, ovoidal-piramidala, la maturitate tabulara

lujeri grosi, bruni-negriciosi, cu muguri terminali cilindrici, cu varf brusc si lung acuminat, rasinosi, alburii, de 1-2 cm lungime

lemn cu duramen brun-rosietic, bogat in rpsina, rezistent, inferior calitativ celui de pin silvestru

ace cate 2 in teaca, verzi intunecat, rigide, ascutite, usor rasucite, aglomerate spre varful lujerului

flori unisexuat monice

conuri ovoid-conice, de 5-6 cm lungime, brune-galbui, lucitoare, grupate cate 2-4; apofiza rombica, umbelic brun inchis, la solzii superiori uneori cu un ghimpe scurt, carena proeminenta; maturare in anul al II lea

semintele ovoide-alungite, 5-6 cm lung., aripate; aripioara neagra, lucitoare

Areal. Conditii geografice.

- din Spania pana in Asia, inclusiv nordul Africii; cele mai mari suprafete in Spania si Turcia

- la noi, var. austriaca este cultivata pe suprafete intinse; var. banatica apare in putine statiuni in sud-vestul tarii

- climat cald si uscat, cu toamne si ierni umede

- creste pe soluri superficiale, pe roci calcaroase

Cerinte ecologice

- specie de lumina ( mai rezistenta la umbra decat pinul silvestru)

- termofila, dar rezistenta la inghet, rezista si la temperaturi ridicate

- rezistenta la seceta din sol si aer

- nu sufera rupturi la depunerile de zapada, nu sufera de doboraturi

- nepretentioasa la sol; calcifila; creste insa si pe soluri acide

- mai rezistenta la poluare decat pinul silvestru

Particularitati biologice

- crestere rapida in tinerete, apoi lenta; longevitate 400-500 de ani

- fructifica frecvent si abundent

- se poate autoregenera in ochiuri luminate; concurata si eliminata din amestecuri cu specii de umbra

Mediogeneza

- mai buna decat la pinul silvestru

- umbra mai mare prin coroana mai deasa; reglare mai buna a regimului hidrologic; efect mai bun antierozional

Valoare silviculturala si peisagistica

- specie importanta pentru impaduriri in conditii stationale extreme (calde, uscate, soluri degradate, superficiale, scheletice

- frecvent intalnit in amenajarile peisagistice sub forma de grupuri, solitar sau in componenta masivelor; este unul dintre putinele specii de arbori rasinosi care se preteaza pentru zonele climatice secetoase si calde

Cultivaruri

- Columnaris, Fastigiata, Nana (pana la 3 m), Pigmaea (pana la 1 m)

Numeroase forme intraspecifice ( dupa zona de origine) - dalmatica, pontica, banatica, nigricans, laricio, clusiana, poiretina, pallasiana

Pinus ponderosa Dougl.

-pin galben -

- arbore de talia I (50-75 m in California)

- coroana ingust piramidala

- trunchiul cu ritidom gros, crapat in placi neregulate, scoarta roscata; partea interna a scoartei este galbena-sulfurie; lemn cu duramen deschis, este mai slab decat la pinul silvestru

- lujerii vigurosi; unele ramuri sunt atarnande si cu varful ascendent

- ace caracteristic foarte lungi (12-28 cm), grupate cate 3, drepte, ascutite, rigide, verzi inchis; dupa cadere teaca ramane pe ramuri

- conuri cilindrice pana la ovoid-inguste, scurt pedunculate,, mari (8-15 cm); apofiza rombica, proeminenta, bruna-lucitoare, carenata, umbelicul puternic ghimpos; conurile sunt grupate in verticile de 3-4; specific, la cadere lasa pe lujer rozeta bazala cu solzi

- samanta cenusie cu puncte negricioase, aripata

Cerinte ecologice

- specie rezistenta la ger si seceta

- putin pretentioasa la sol

- creste rapid in tinerete

- inmultire prin seminte

Pinus sylvestris L.

pinul de padure -

- arbore indigen de talia I sau a IIa,

- radacina trasanta dar si ramificata in adancime, in functie de tipul de sol

- tulpina cu conformatie variabila, de cele mai multe ori sinuoasa, ramificandu-se la varf (in unele arborete pe vale Putnei perfect dreapta)

- ritidom timpuriu, rosu-caramiziu, se exfoliaza in foite subtiri

- lemn cu duramen evident rosiatic-caramiziu, cu pungi de rasina; foarte rezistent daca provine de la arbori crescuti pe soluri sarace

- coroana piramidala in tinerete, devine tabulara

- ace grupate cite 2, de 3-7 cm lungime, rigide, acutite

- conuri ovo-conice, solitare sau cate 2-3, scurt pedunculate; apofiza rombica, umbelic nemucronat

- semintele negre sau cenusii, au aripioara largita la mijloc

Areal. Conditii geografice

- areal impresionant, din Europa de vest pana in Siberia

- in Romania areal insular (300-1400 m altitudine) - pe stancarii calcaroase si silicioase, pe soluri sarace; frecvent in bazinele Buzaului, Putnei, Oituzului, Trotusului

- mult raspandit in cultura

Cerinte ecologice

- specie de lumina

- creste atat in climate calde cat si reci; rezistent la ger

- fata de umiditate manifesta amplitudine ecologica

- nepretentioasa la sol (creste chiar pe soluri nisipoase sau pe soluri acide)

- sensibila la poluare (uscari masive in Cehia, Slovacia, Germania, Polonia)

Particularitati biologice

- creste rapid in tinerete; pe soluri fertile creste repede dar lemnul este spongios

- longevitate 200-300 ani

- fructificare la 2-3 ani, abundenta

- regenerare naturala usoara in conditii de lumina

Valoare silviculturala si peisagistica

- specie valoroasa prin amplitudinea ecologica mare (cerinte mai mari la lumina!) prin cresterea rapida ti prin lemnul bun; utilizat frecvent pe terenuri degradate

- in amenajarile peisagistice folosit frecvent solitar sau in grupuri; apreciat pentru habitusul deosebit dobandit la maturitate

Cultivaruri

- Columnaris compacta - columnar, cca 8 m

- Fastigiata

- Virgata - ramuri serpuitoare

- Pumila - talie mica (3-5 m), coroana ovoidala

- Globosa Viridis - pitic (cca 1 m), coroana deasa, ace mai lungi

Numeroase unitati morfologice intraspecifice - fastigiata, pendula, turfosa, decumbens, microphylla, plana, gibba

Pinus strobus L.

pin strob, pin neted, pin moale -

- originar din America de Nord; talia I

- radacina pivotant-trasanta

- tulpina dreapta, scoarta subtire, neteda mult timp, verzui-cenusie; la maturitate apare ritidom adanc crapat; la desprinderea de pe trunchi ramurile lasa urme specifice sub forma de umflaturi sau chiar fragmente de ramura cu aspect de cioturi

- lemn alb-galbui, usor, moale, rasinos, taninic

- coroana piramidala, larga la maturitate; varful devine tesit la maturitate

- ace grupate cate 5, flexibile, fine, verzi-albastrui, grupate in smocuri spre varful lujerilor; rezista in coroana numai 2-3 ani; se descompun greu, rezultand o litiera groasa

- conuri lungi (10-15 cm), terminale, ingust cilindrice, incovoiate, pendente, dispuse spre varful lujerilor; apofiza subtire, putin proeminenta, umbelic terminal, plan; pe solzi prezinta frecvent stropi de rasina

- seminte ingust aripate

Cerinte ecologice

- suporta semiumbra

- nu suporta seceta; destul de tolerant fata de temperatura; rezistent la ger

- specie nepretentioasa la sol dar reuseste mult mai bine pe soluri fertile

Particularitati biologice

- crestere rapida, productie mare de lemn

- fructificare frecventa si abundenta

- regenerala naturala usoara

- elimina ierburile si regenerarea altor specii prin stratul gros de litiera

Valore silviculturala darorita cresterii rapide si a productiei mari de masa lemnoasa de calitate

Valoare ornamentala prin habitus, textura fina si coloritul deschis, verde-glauc; se planteaza solitar sau in grupuri

Cultivaruri:

- Glauca, Pendula, Fastigiata, Nana, Prostrata (ramuri taratoare, cca 1 m inaltime), Minima

Pseudotsuga menziesii (P. taxifolia; P. douglasii)

Fam. Pinaceae

- duglas verde; brad duglas -

- arbore, talia I, (20m/4-5 m) (record semnalat in America de Nord - 127m/7,6m)

- tulpina dreapta, cilindrica, elagaj slab; scoarta neteda in tinerete, cu pungi de rasina placut mirositoare; la maturitate ritidom crapat, gros, spongios

- coroana piramidala, verticile regulate

- radacina adanca, puternic ramificata

- lemn de calitate, duramen brun-roscat

- lujeri subtiri, obisnuit pubescenti; muguri ovoid-conici, roscati, cu varful ascutit

- frunze aciculare, liniare, turtite, moi, dispuse pectinat, asezate pe un umeras proeminent; varf ascutit, doua dungi de stomate pe fata inferoara, miros de lamaie

- flori unisexuat monoice

- conuri ovoid-cilindrice, pendente, scurt pedunculate; solzi rotunjiti la varf, bractee exerte trilobate (lobul central filiform, mai lung) orientate catre varful conului

- seminte aripate

Cerinte ecologice

- suporta semiumbra

- specie mezoterma, sensibila la ingheturi in tinerete (riscuri in zonele cu dezgheturi in timpul iernii si ingheturi tarzii frecvente - S si E tarii)

- sensibila la seceta; cerinte destul de mari la umiditate

- rezistenta la doboraturi

- prefera soluri bogate, neutre pana la slab acide

Caractere biologice

- crestere rapida in tinerete; productivitate mare in conditii optime de sol si umiditate

- fructificare frecventa si abundenta

- regenerare (in Romania) frecvent artificiala, prin puieti din pepiniera

Valoare silviculturala si peisagistica

- lemn de calitate si crestere rapida

- valoare ornamentala prin habitus, forma coroanei, persistenta si mirosul acelor

- se poate planta solitar, in grupuri, aliniamente, masive; se poate produce in pepiniere pentru pomi de Craciun - taiati sau la container

Varietati: Viminalis (lujeri pendenti), Globosa, Nana, Pygmaea

Pseudotsuga menziesii var. Glauca

duglasul albastru -

- talie ceva mai mica

- acele mai scurte, mai rigide, verzi albastrui

- conuri mai mici, bracteea trilobata rasfranta spre baza conului

- rezistenta mai mare la ger si comportament mai bun fata de seceta

Inmultire prin seminte, cu protectia semanaturilor fata de insolatie si ger

Taxodium distichum Fam. Taxodiaceae

chiparos de balta -

- arbore din America de Nord, talia I

- trunchi drept, viguros, cu baza mult latita, muchiata

- coroana la inceput piramidala, larga devine globuloasa, rarefiata

- radacina trasanta, formeaza pneumatofori ce pot atinge 1-2 m; contin tesuturi paerenchimatice, cu functie respiratorie

- lujeri de doua tipuri: unii lungi, terminali, persistenti, glabri, cu muguri mici si desi; pe acestia apar frunze mici, solzoase, dispuse spiralat; lujerii dispusi lateral sunt foarte subtiri, verzi, lipsiti de muguri, poarta frunze aciculare dispuse distic; acesti lujeri cad toamna impreuna cu frunzele care devin ruginii

- frunze aciculare, turtite, moi, inguste, verzi deschis

- flori unisexuat monoice; florile mascule in inflorescente ramificate

- conuri mici, elipsoidal globuloase (cca 2-3 cm), solzi romboidali (aspectul unor scuturi); conurile sunt compacte, tari, verzi-brumate, carnoase pana la maturitate

- seminte nearipate, cate doua pe un solz, muchiate, brun-roscarte, rasinoase

Cerinte ecologice

- suporta semiumbra

- sensibil la ger si inghet

- pretentios la umiditate; rezistent la inmlastinare permanenta dar nu suporta variatiile de umiditate

Caractere biologice

- crestere rapida in tinerete

- fructificare frecventa

- longevitate mare (6 000 ani)

Inmultire prin seminte

Interes silvicultural in zone cu climat mai bland, pe soluri mlastinoase. Culturi reusite pe Jiu si Dunare

Valoare ornamentala deosebita prin habitus, textura, colorit. Frecvent se utilizeza solitar sau in grupuri pe malul apelor.

Taxus baccata - Fam. Taxaceae

tisa -

- arbust sau arbore indigen (15-20 m); cele mai mari exemplare - in rezervatia naturala Yew Forest, Anglia

- tulpina canelata, ascendenta sau orizontala (la inmultirea prin butasi de ramuri laterale)

- ritidom timpuriu care se exfoliaza in placi

- lemn brun-roscat, fara canale rezinifere, fin, omogen, elastic, rezistent, se sculpteaza usor

- coroana larg conica, aproape globuloasa, garnisita cu ramuri de la baza

- lujeri verzi, cu muguri ovoizi verzi

- frunze aciculare, persistente, turtite, scurt petiolate, dispozitie pectinata; pe fata sunt verzi inchis, lucitoare, pe dos verzi galbui, nervura proeminenta; frunzele contin taxina - alcaloid toxic (in special pentru cai)

- flori unisexuat dioice; cele mascule terminale, cu 8-10 stamine, in forma de scut iar mugurii floriferi sunt asezati pe dosul lujerilor din anul precedent; florile femele sunt solitare, asezate pe lujerii scurti, cu un ovul terminal, erect, in varful mugurelui florifer

- semintele au un invelis carnos, rosu numit aril (provine din tegumentele externe ale ovulului) si care imbraca samanta pe cca din lungime; samanta este ovoidala, la maturitate bruna, cu tegument lemnos; maturatia este anuala

Areal. Conditii geografice

- areal in Europa temperata si mediteraneana, Asia Mica, nordul Africii; climat temperat si subtropical; creste in paduri montane umede, pe stancarii, in chei

- in Romania - areal montan ( in paduri de amestec fag cu rasinoase, in cheile calcaroase, pe multe rauri in Carpati)

Cerinte ecologice

- rezistenta la umbra dar se dezvolta si in conditii de lumina

- specie mezoterma; rezistenta la ger; suporta si climate mai calde; afectata de ingheturi tarzii

- are nevoie de umiditate in sol si aer

- creste bine pe soluri revene, fertile, calcaroase; rezistenta la fum si gaze

Caractere biologice

- crestere lenta, productie mica de lemn

- longevitate mare (1 000 ani)

- fructifica bine in conditii de lumina

- declarata monument al naturii

- pentru silvicultura prezinta interes numai ca subetaj pentru acoperirea si protectia solului in padurile de amestec

- mare valoare ornamentala; suporta tunderea - gardurii vii, forme tunse

Inmultire prin seminte si prin butasi (mai ales cultivarurile)

Cultivaruri: Fastigiata, Fastigiata Aurea, Repandens, Adpressa, Dovastoniana aureovariegata

Taxus cuspidata

tisa japoneza -

- frunze mai grose si mai late, brusc acuminate, de culoare verde mai deschis

- foarte cunoscuta forma horticola Nana - cca 1 m inaltime si 4 m largime

Taxus x media ( T. baccata x T. cuspidata)

- caractere intermediare intre cei doi parinti; frecvent creste ca arbust cu port etalat, mai viguroasa decat T. baccata

- frecvent cultivata T. media Hicksii - ingust piramidala, ramuri lungi, cca 1,5 m inaltime

Thuja occidentalis Fam Cupresaceae

tuia -

- arbore de talia a IIa in zona de origine (America de Nord), la noi de talia a IIIa; frecvent in cultura ca arbust

- tulpina dreapta, ritidom subtire, brun-roscat, se exfoliaza in fasii

- coroana columnara pana la piramidala

- lujeri comprimati, verzi inchis pe fata, pe dos verzi-galbui

- frunze solziforme dispuse opus; cele dorso-ventrale plane, cu cate o glanda rezinifera proeminenta, rotunda; frunzele laterale in forma de luntre si acopera in intregime lastarul; iarna capata o nuanta bronz

- conuri ovoidale, mici (1-1,5 cm), cu 3-6 perechi de solzi imbricati, sla mucronati la varf; de culoare brun-cafenie, apar frecvent aglomerati pe lujerii scurti

- seminte mici cu cate doua aripioare; cate doua pe fiecare solz

Rezistenta la ger, seceta si conditii variate de sol

Inmultire prin seminte si butasi

Forme horticole: Columna, Fastigiata, Smaragd, Rheingold, Aureospica, Variegata, Albospica, Pyramidalis Aurea, Globosa, Danica, Bergmani

Thuja orientalis

tuia, biota, arborele vietii-

- arbust sau arbore din Asia Orientala, talia a IIIa (max. 10 m inaltime), multitulpinala

- coroana piramidala cu baza latita

. scoarta brun roscata, se exfoliaza in solzi subtiri

- lujerii mai subtiri decat la T. occidentalis, asezati in plan verticalau aceesi culoare pe ambele fete, fara dungi albicioase; iarna devin ruginii

- frunzele solziforme, mici, imbricate, opuse doua cate doua; cele dorso-ventrale au o adancitura ingusta

- conuri carnoase cu 6-8 solzi grosi cu varful recurbat; in tinerete sunt verzi-brumate, la maturitate brune, lemnificate, dehiscente

- seminte nearipate, brune, cate doua sub un solz

Rezistenta la seceta si temperaturi scazute; rezistenta la poluare

Suporta tunderea

Inmultire prin seminte si butasi

Cultivaruri: Aurea, Elegantissima, Juniperoides, Aurea Nana, Minima

Thuja plicata (Thuja gigantea)

tuia gigantica -

- arbore de talia I (in Am. De Nord pana la 60 m)

- tulpina dreapta, coroana piramidala, garnisita cu ramuri de la baza;

- ritidom subtire, brun-roscat; lemn colorat, usor, moale, rezistent

- lujeri turtiti, cu miros placut de citrice

- frunze solziforme, pe dos cu dungi albicioase pe dos in forma de X; iarna frunzele raman verzi

- conuri mai mari decat la T. occidentalis (1,2-1,8 cm), cu 4-6 perechi de solzi; solzii sunt la varf bilabiati, mucronati, inegali, cei din exterior mai scurti

- seminte cu aripioare laterale

suporta umbrirea

mai sensibila la ger si seceta

necesita soluri fertile, revene

Cultivaruri: Atrovirens, Zebrina, Excelsa, Aurea

Thujopsis dolobrata - Fam. Cupressaceae

- arbore sau arbust, originar din Japonia

- coroana piramidala, neregulat verticilata

- lujeri puternic comprimati

- frunze solziforme, cele dorso-ventrale plane, cele laterale departate de lujer; verzi lucitoare pe fata, pe dos dungi albe

- flori unisexuat monoice

- conuri subglobuloase sau lat-ovoide (1,2-1,5 cm lungime); 6-8 solzi lemnosi, imbricati, cu varful ingrosat si mucronat

- seminte mici cu doua aripioare

specie termofila

soluri revene si umiditate atmosferica

suporta umbrirea

Inmultire prin seminte (din import) sau prin butasi

Plantare ca exemplar izolat sau asociata cu alte specii; plantare in locuri adapostite

Torreya nucifera - Fam. Taxaceae

- arbore originar din Japonia, la noi creste sub forma de arbust multitulpinal

- scoarta brun-roscata cu solzi partial dezlipiti

- lujeri verzi cu muguri mici, ovoizi

- frunze aciculare, persistente, dispuse distic, late (2-3.5 cm), pieloase, brusc acuminate, usor intepatoare, cu petiol scurt si rasucit, verzi inchis pe fata superioara, cu doua dungi de stomate pe fata inferioara

- flori unisexuat dioice; cele femele terminale, grupate cate 2-3; cele mascule in capitule globuloase, asezate pe reversul lastarilor din anul anterior

- seminte elipsoidale acoperite de un invelis carnos neplacut mirositor; la maturitae, verzi apoi brun-roscate (anul al doilea); sunt solitare sau cate 2-3

specie termofila

calcifila

tolereaza semiumbra

inmultire prin seminte sau butasi

se plateaza solitara sau in grupuri, in asociere cu alte specii

Tsuga canadensis Fam. Pinaceae

tuga -

- arbore de talia a I, originar din America de Nord; la noi de talia a IIa

- coroana larg piramidala, ramuri lungi, subtiri, aproape pendente

- scoarta cenusie, ritidom subtire, ingust crapat

- lujeri subtiri, fin parosi

- frunze aciculare, scurte (0,8-1,8 cm), verzi inchis, lucitoare pe fata, cu doua dungi de stomate pe dos; unele sunt dispuse pectinat, altele culcate pe fata superioara, orientate catre varful lujerului, cu stomatele in sus; acele sunt descrescatoare ca lungime de la varful spre baza lujerului, au varful rotunjit si sunt mai late in treimea inferioara

- conuri mici (cca 2 cm), ovoide, scurt pedunculate, terminale, pendente la maturitate, persistente dupa diseminare; solzi rotunjiti

- seminte mici, aripate, cu pungi de rasina in tegument

creste incet; suporta tunderea

rezistent la ger; suporta semiumbra

cere soluri umede, bine drenate, fara exces de calcar

morfologie, ecologie

Biologia plantelor lemnoase ornamentale

Particularitatile cresterii si dezvoltarii

Ritmul de crestere

Specii incet crescatoare: Quercus, Taxus, Buxus

Specii repede crescatoare: Populus, Salix, Ailanthus, Acer negundo, Betula pendula, Gleditsia, Larix, Pseudotsuga, Forsythia, Buddleja

unele specii cresc repede in primii ani, apoi ritmul se incetineste: Ginkgo, Paulownia

ritmul de crestere easte influentat de conditiile de mediu: sol, apa freatica, ger, poluare

Reducerea ritmlui de crestere determina:

Reducerea sensibilitatii la stress

Diminuarea cerintelor fasa de resurse

Cresterea rezervelor de energie

Sporirea rezistentei tesuturilor la diferiti factori de agresiune Reducerea atacului de boli si daunatori

Longevitate mai mare a frunzelor pe planta

Longevitatea

este caracteristica naturala

este influentata de conditiile de mediu, modificarile antropice ale mediului, de interventii sau accidente

Sub 50 ani: Ailanthus, Robinia hispida, Salix caprea

50 - 100 ani: Prunus, Malus, Betula, Salix alba, Sorbus

200 - 300 ani: Platanus, Celtis, Populus nigra

Peste 300 ani: Larix, Abies, Quercus, Taxus

Taxodium distichum - 6.000 ani

Taxus baccata - 2.000 ani

Capacitatea de lastarire

Asigura regenerarea vegetativa a plantelor

Este corelata cu pretabilitatea la tundere, conducerea in garduri vii - arbusti, Acer, Carpinus, Tilia, Gleditsia

Pentru liane indica suprafata de acoperire; unele specii devin invadante (Clematis vitalba)

Capacitatea de butasire

pronuntata la unele specii: Salix, Populus, Forsythia, Cornus, Tamarix

la unele specii butasirea este foarte dificila sau imposibila: Ulmus, Fagus, Juglans, Fraxinus

Capacitatea de drajonare

caracteristica speciilor care prezinta muguri pe radacini: Syringa, Tilia, Chaenomeles, Rhus typhina

poate constitui un mijloc de inmultire a speciilor respective

speciile drajonante sunt utilizate pentru fixarea terenurilor

uneori aceste specii pot deveni invadante

Capacitatea de marcotare naturala

- intalnita la unele specii ale caror ramuri vin in contact cu solul: Juniperu horizontalis, Cornus, Cotoneaster dammeri, liane

- la aceste plante poate constitui metoda de inmultire

Varsta maturitatii de reproducere

- la arbusti si la unii arbori este mica: 3-4 ani

- 5 - 6 ani: Malus, Prunus, Ailanthus

- 8 - 12 ani: Betula, Gleditsia, Magnolia kobus

- 20 - 25 ani: Larix, Carpinus, Tilia

- 30 - 40 ani: Quercus, Acer pseudoplatanus, Ulmus, Picea, Fagus

- 60 - 70 ani: Abies

Periodicitatea de rodire

- anuala la majoritatea speciilor

- 6 - 10 ani la Quercus robur,

- 4 - 6 ani la Carpinus, Pseudotsuga

Pentru a reduce varsta de reproducere si pentru a evita periodicitatea de rodire si heterogenitatea materialului se pot infiinta plantatii semincere elita prin altoire

Particularitatile biochimice ale plantelor lemnoase

Toxicitatea

- plantele pot contine alcaloizi toxici: Rhus toxicodendron (lastarii); Taxus baccata (frunzele); Laburnum anagyroides (scoarta, frunzele, fructele); Daphne mezereum (toata planta), Prunus laurocerasus (inflorescentele)

- unii alcaloizi sunt folositi in industria farmaceutica

- pot indeparta insecte, animale

- implicatii la utilizarea speciilor in spatiile verzi

fitoncidele (Quercus, Abies, Pinus) - efecte bactericide

Efecte alergizante

- polen: Tilia, Populus

- peri pe frunze: Platanus

- fructe: Populus, Salix

Calitati medicinale

- Fraxinus, Betula, Ginkgo - frunze

- Pinus, Populus - mugurii

- Tilia, Robinia, Sophora - florile

- Aesculus, Juniperus, Rosa canina - fructele

- Frangula alnus - scoarta

- Vinca - partea aeriana

- Crataegus - fructe, frunze

Calitati alimentare

- Rosa centifolia, Hippophae, Rosa canina, Cornus mas, Sorbus, Malus, Prunus avium, Castanea sativa, Sambucus, Corylus, Morus

`

Relatiile plantelor lemnoase ornamentale cu factorii climatici

Vantul - avantaje: transport mase de aer; zvantarea; incalzire -racorire

-dezavantaje: deshidratare; seceta fiziologica; deformare;

actiuni mecanice (Robinia, Acer negundo, Populus, Betula,Ttilia)

Aerul

Relatiile plantelor lemnoase ornamentale cu factorii edafici

Elementele nutritive

- macroelemente:N, P, K, S, Ca, Mg,

microelemente: Zn, Cu, Mo, Co, B, Cl

Specii eutrofe: Catalpa, Corylus avellana, Chaenomeles, Juglans nigra, Platanus, Paulownia, Rosa, Sophora, Campsis, Ulmus, Wisteria sinensis

Specii mezotrofe: Abies, Larix, Picea, Thuja, Acer, Buddleja, Carpinus betulus, Lonicera, Magnolia, Prunus, Tilia

Specii oligotrofe: Juniperus communis, Pinus mugo, Pinus sylvestris, Betula pendula, Cytisus, Lycium barbarum, Robinia pseudacacia, Sorbus aucuparia

Specii cu amplitudine ecologica: Ailanthus, Amorpha, Berberis vulgaris, Ligustrum vulgare, Potentilla, Physocarpus, Populus tremula, Quercus cerris, Spiraea, Symphoricarpos albus

Calciul din sol (calcarul activ)

- specii calcifile: Acer platanoides, Acer pseudoplatanus, Ailanthus, Buxus, Carpinus, Catalpa, Celtis, Corylus, Cotoneaster, Fagus, Fraxinus, Juglans, Juniperus sabina, Kerria, Morus, Populus nigra Italica, Quercus cerris, Sophora

- specii calcifuge: Betula, Calluna, Castanea, Magnolia, Cytisus, Quercus suber, Robinia pseudacacia

Sodiul, magneziul, calciul, clorul (cloruri, sulfati,bicarbonati) saraturarea solului - seceta fiziologica, afectarea structurii solului

specii tolerante: Amorpha, Caragana, Elaeagnus, Gleditsia, Hippophae, Koelreuteria, Lycium, Ppopulus alba, Rhus, Sambucus nigra, Symphoricarpos, Tamarix, Ulmus pumilla

Materia organica

rezulta prin mineralizarea resturilor organice

Humusul (N + humati)) - component esential, sursa de elemente nutritive

- influenteaza insusirile fizice, chimice si biologice ale solului

masuri

Reactia solutiei solului (pH)

solutia solului apa + subst. minerale + subst. organice + gaze

influenteaza dinamica elementelor nutritive

Aciditatea solului

specii puternic acidofile: (pH 3,8-5,2) - Calluna, Erica, Vaccinium myrtillus

specii acidofile: (pH 5-6,5) - Picea abies, Pinus mugo, Pinus sylvestris, Betula pendula, Populus tremula

specii moderat acidofile: (pH 5,5-6,5) - Abies, Juniperus communis, Larix decidua, Acer pseudoplatanus, Cornus alba, Fagus, Hydrangea, Rhododendron, Quercus petrea, Rosa rugosa, Salix alba

Alcalinitatea solului

pH 7,5-8

pH >8,5 - salinitate (saruri alcaline in exces)

Valori optime 6,8-7,2

Insusirile fizice ale solului

textura, structura, porozitazea, capacitatea de aeratie, insusiri hidrofizice

Textura solului

argila/ praf/ nisip - soluri nisipoase, soluri argiloase

- specii pentru soluri usoare (nisipoase, nisipo-lutoase): Abies concolor, Acer campestre, Ailanthus, Amorpha, Caragana, Cornus, cytisus, Elaeagnus, Tamarix, Hippophae, Gleditsia, Juniperus communis, Picea pungens, Pinus mugo, P. nigra, P. sylvestris, Potentilla, Salix alba, S. Caprea

specii pentru soluri pietroase: Berberis vulgaris, Cornus mas, Corylus, Fraxinus ornus, Populus tremula, Ulmus minor, Sorbus aucuparia

specii pentru soluri grele (luto-argiloase si argiloase): Alnus glutinosa, Aesculus, Weigela florida, Euonymus europaeus, Frangula alnus, Kerria, laburnum, Ribes, Rosa canina, Rhus typhina

Structura solului

influenteaza consistenta, aeratia, nutritia, umiditatea

lipsa structurii - limitativa pentru. cultura plantelor. Impune interventii

Relatiile plantelor lemnoase cu factorii geomorfologici

Macrorelieful - determina distributia zonala a vegetatiei prin modif. climatului

Cresterea altitudinii

Expozitia pantei

Inclinarea pantei

Microrelieful

Relatiile plantelor lemnoase ornamentale cu factorii biotici

Actiuni directe - ale plantelor: presiuni ale tulpinilor, radacinilor, sustinerea lianelor, caracterul invadant al unor specii

- ale animalelor: rozatoare, vanat

- ale microorganismelor: virusi, ciuperci, bacterii patogene, insecte fitofage

- reactia plantelor: fitoncide, gale, proliferari, calusare

Actiuni indirecte

- de natura climatica: umbrire, consum de apa, elemente nutritive

- stanjenire de natura biochimica: autotoxinele

- patura erbacee

-micorizele

-simbioze cu bacterii (Rhizobium) - Leguminosae

-simbioze cu actinomicete - -Alnus, Elaeagnus, Hippophae

bacterizare cu Pseudomonas fluorescens, P. putida - antagoniste pentru. Pytium, Botrytis, Fusarium, Phytophtora

- relatii de parazitism si semiparazitism: vascul, lichenii (epifitismul)

Relatiile plantelor lemnoase cu factorii antropici

Modificarile antropice ale factorilor stationali

- factorii climatici: temperatura si uscaciunea

curentii de aer

- conditiile de sol

Poluarea

- produsa de industrie, termocentrale, autovehicule, activit. casnice

- gaze toxice: bioxid si trioxid de sulf, oxizi de azot, etilena, nitrati, amoniu, compusi ai fluorului; pulberi: compusi cu arsenic, plumb, fier, mangan, cadmiu, ciment, siliciu; cenusi, funingine, uleiuri, gudroane

Specii tolerante la poluare: Abies concolor, Chamaecyparis, Ginkgo, Juniperus chinensis, J. Sabina, Larix, Pinus mugo, P. nigra, Taxus, Thuja sp., Acer campestre, Acer ginnala, A. pseudoplatanus, Ailanthus, Alnus, Betula, Gleditsia, platanus, Quercus rubra, Robinia pseudacacia, Sophora, Buddleja, Buxus, Caragana, Cornus alba, C. mas, C. sanguinea, Crataegus, Elaeagnus, Euonymus, Lonicera

Plantele - filtre biologice

Impactul omului cu vegetatia lemnoasa

- activitatile recreative, presiunea aglomerarilor, neglijenta

Factorii de cultura (tehnologici)

Grupele de plante lemnoase

Dupa puterea de crestere si caracteristicile morfologice

arbori, arbusti, subarbusti, liane

Arbori - crestere puternica

- morfologie specifica: trunchi + coroana

talia I - peste 25 m: Populus nigra Italica, Acer platanoides, Quercus cerris, Tilia tomentosa, Populus alba, Ulmus glabra

talia a IIa - 15-25 m: Magnolia acuminata, Tilia cordata, Carpinus betulus,Chamaecyparis lawsoniana

talia a IIIa - 7-15 m: Magnolia kobus, Sorbus aria, Morus alba, Acer campestre, Fraxinus ornus, Populus simonii, Thuja orientalis

Arbusti - inaltime mai mica (pana la cca 7 m)

- de regula multitulpinali

Subarbusti - plante intermediare intre arbusti si plante erbacee perene

- tulpini lemnificate la baza

- Vinca, Perowskia, Hypericum calycinum, Lavandula, Lespedeza

Principalele caractere morfologice

Tulpina - prezinta mare diversitate de la specie la specie

- modul de crestere si ramificare influenteaza abitusul

Ramificatie - monopodiala: Picea, Larix, Pinus, Fagus, Fraxinus, Aesculus

- simpodiala: Tilia, Betula, Ulmus, Acer campestre, Catalpa

1. Tulpina arborilor - trunchi

- coroana

Trunchiul arborilor - unic, neramificat: Aeculus, Quercus, Tilia

- ramificat sau imbracat cu ramuri de la baza: arbori rasinosi, Quercus robur Fastigiata, Carpinus betulus Fastigiata, Populus nigra Italica

- multitulpinal: Acer tataricum, Fagus

Modul de crestere al trunchiului - influentat de conditiile de viata densitate de plantare, conditii de lumina, intemperii

- modificabil prin interventii: taieri, altoire, tutorare

Tendinta naturala de crestere indica directiile de utilizare

- arbori de aliniament

- arbori solitari si de grup

- arbori pentru perdele si masive

Alte caractere: colorit, aspectul scoartei, prezenta spinilor

2. Coroana arborilor - confera arborilor o arhitectonica diferita prin: marime, forma, grad de ramificare, compactitate

Forme naturale ale coroanelor arborilor

Coroana ingust piramidala: Populus nigra 'Italica'

Coroana piramidala (conica): Abies alba, Chamaecyparis lawsoniana

Coroana larg piramidala: Taxus baccata, Taxodium distichum.   

Coroana ovoidala: Acer pseudoplatanus, Fraxinus excelsior.

Coroana ovoidal-sferica: Acer platanoides, Tilia tomentosa

Coroana sferica: Platanus, Acer platanoides 'Globosa'

Coroana etalata: Catalpa bignonioides, Albizia julibrissin

Coroana pendula: Salix alba, Betula pendula 'Tristis'

Coroana artificiala

Arbusti

-forma taratoare: Cotoneaster dammeri, Juniperus horizontalis 'Glauca'

- forma semitaratoare: Lonicera pileata, Juniperus chinensis 'Pfitzeriana' - forma erecta: Weigela florida, Kolkwitzia amabilis, Hibiscus syriacus

- forma semipendula: Buddleja alternifolia

- forma pendula: Caragana arborescens 'Pendula'

- forma neregulata: Rhus typhina.

Liane: Campsis radicans, Hedera helix, Lonicera japonica, Wisteria sinensis

Subarbusti

- tulpina erecta: Perowskia, Genista

- tulpia stolonifera: Vinca

- lastarii: culoare, forma, luciu, lenticele, cicatrici foliare, peri, spini; mugurii

- frunzisul: - persistent sau caduc

- frunze simple sau compuse

- nevatiune, culoare, petiol, stipele, spini -> implicatii tehnologice

- organele de reproducere

- flori - simple sau in inflorescente, forma, marimea, culoarea, parfumul epoca de nflorire, durata infloririi, caracterul monoic sau dioic - fructe si conuri - forma, marime, culoare si abundenta, durata, peioada coacerii, modul de diseminare

Sistemul radicular

- rol

- tipuri de radacini

- pivotanta: Quercus, Abies

- trasanta: Picea

- pivotant-trasanta sau intermediara: Carpinus, Tilia, Acer, Ulmus

- radacini adventive -> marcotaj

- muguri pe radacini ->drajonare

- lastarii: culoare, forma, luciu, lenticele, cicatrici foliare, peri, spini; mugurii

- frunzisul: - persistent sau caduc

- frunze simple sau compuse

- nevatiune, culoare, petiol, stipele, spini -> implicatii tehnologice

Organele de reproducere

- fructe si conuri - forma, marime, culoare si abundenta, durata, peioada coacerii, modul de diseminare

Sistemul radicular

- rol

- tipuri de radacini

- pivotanta: Quercus, Abies

- trasanta: Picea, Betula

- pivotant-trasanta sau intermediara: Carpinus, Tilia, Acer, Ulmus

- radacini adventive -> marcotaj

- muguri pe radacini ->drajonare

ZONAREA SPECIILOR LEMNOASE DIN ROMANIA

1. Zona alpina si subalpina (>1700 m)

- Rhododendron myrtifolium, Salix retusa, S. herbacea, S. reticulata, Vaccinium myrtillus, Bruckentalia spiculifolia

- Juniperus sibirica, Pinus mugo, Alnus viridis

2. Zona forestiera propriu-zisa - regiunea montana mijlocie, dealurile, podisurile, arii limitate din campie

- etajul padurilor de rasinoase (800-1800m)

- Picea (Picea + Abies)

- Pinus cembra, Larix decidua, Pinus sylvestris, P. nigra

- Sorbus aucuparia, Acer pseudoplatanus, Fagus silvatica, Betula pendula, Sambucus racemosa, Lonicera xylosteum, salix caprea, Ribes alpinum, Spiraea chamaedrifolia

- etajul padurilor de foioase

- subetajul padurilor amestecate de fag si rasinoase - Fagus + Picea, Abies

- Betula, Populus tremula, Ulmus glabra, Fraxinus excelsior, Acer platanoides, Tilia cordata, Alnus incana, (Pinus silvestris), Corylus avellana, Crataegus monogyna, Viburnum opulus, Euonymus europaeus, E. verrucosus

- subetajul padurilor de fag (300 - 1200 m); Fagus - paduri pure - Carpinus betulus, Acer campestre, Quercus petrea (gorun), Quercus robur, Sambucus nigra, Viburnum lantana

- subetajul padurilor de gorun (zona dealurilor): Quercus petrea

- Q. robur, Q. frainetto (garnita), Q. cerris

zona padurilor de stejari formatii forestiere in campie): Q. robur, Q. cerris, Q. frainetto, (+ Acer campestre, Carpinus, Tilia tomentosa, Ulmus minor)

3. Zona silvostepei

- arborete razlete: Q. pedunculiflora, Q. pubescens (+ jugastru, ulm

4. Zona stepei

- climat arid, specii lemnoase putine, raspandite sporadic: stejar pufos si brumariu, Prunus mahaleb, Fraxinus ornus, Elaeagnus angustifolia

- Robinia pseudacacia

5. Vegetatia luncilor

- Alnus incana, A. glutinosa

- Populus alba, P. nigra, Salix sp.

+ Ulmus laevis, Fraxinus, Quercus, Carpinus

- specii cu plasticitate ecologica: Spiraea vanhouttei, Forsythia, Philadelphus, Ribes aureum, Berberis thunbergi, Symphoricarpos, Aesculus hippocastanum, Picea pung. Argentea, Thuja occidentalis

Schema de prezentare

- incadrare sistematica

- morfologie: talie, radacina, tulpina, scoarta, lemn, coroana, ramuri, lujeri, muguri, frunze, flori, fructe-conuri, seminte

- areal, cerinte ecologice

- forme intraspecifice (subspecii), varietati, cultivaruri

- valoare silviculturala

- productia de biomasa in biocenoze naturale, seminaturale sau ligniculturi;

- cantitatea si calitatea lemnului

- cantitatea si calitatea altor bunuri: seminte, fructe, nectar, polen, rasina, tananti, materii prime medicinale

- capacitatea biocenozelor de a crea, reface si conserva mediul

- interventia in fluxul radiativ si hidric, intretinerea pedogenezei, protectia impotriva eroziunii, crearea de microclimate mai blande

- rol in functionarea biocenozelor

- valoare peisagistica - forme, talii, culori, texturi

- cultivaruri

- dupa marime: inalte (Excelsa, Procera), pitice (Nana, Pumila, Minima)

- dupa pozitia tulpinii: verticala (Erecta), culcata pe sol (Horizontalis, Prostrata, Procumbens)

- dupa forma coroanei: columnara (Columnaris), conica (Conica), piramidala (Pyramidalis), turtita (Tabularis, Tabulata), cu varf pendent (Pendula, Pendens), cu lujeri pendenti (Viminalis), cu ramuri ascendente (Fastigiata), deasa, (Densa, Compacta)

- dupa culoarea frunzelor: verde (Viridis), galbena ( Luteus, Lutea, Lutescens, Flaviramea), aurie (Aurea), verde-albastruie (Glauca), argintie (Argentea), variegata (Variegata, Aureovariegata, Aureoreticulata, Albomarginata)



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 6037
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved