Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



Gradinita

JOCUL DIDACTIC IN ORELE DE GEOGRAFIE

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic




JOCUL DIDACTIC IN ORELE DE GEOGRAFIE




Lucrand de multi ani cu copiii, am constatat ca cea mai eficienta modalitate de a interactiona cu ei este jocul . El este o modalitate innascuta de auto-exprimare a copiilor, prin intermediul lui acestia exprimandu-si in mod spontan si natural gandurile si sentimentele. Jocul este metoda utilizata de majoritatea copiilor pentru a explora lumea si relatiile cu cei din jur, pentru a intelege trecutul si a se pregati pentru viitor .El este limbajul universal al tuturor copiilor, atat al celor care se confrunta cu dificultati cat si al celor care se dezvolta intr-o relativa armonie (Muro&Kottman, 1995).

Jocul este pentru copil ceea ce este munca pentru adult . Permite copilului sa exploreze mediul, sa constientizeze regulile de functionare a elementelor care il compun, invatand prin intermediul lui sa se relationeze cu acesta.

Cunoscand locul pe care il ocupa jocul in viata copilului, este usor de inteles eficienta folosirii lui in procesul instuctiv - educativ.

Pentru contributia deosebita pe care o aduce in instruirea si

educarea copiilor, jocul constituie o componenta a invatamantului primar. In primul rand pentru ca el raspunde particularitatilor de varsta ale scolarilor mici si in al doilea rand pentru ca elementul distractiv pe care il contine stimuleaza interesul si curiozitatea copiilor pentru invatare.

Jocul didactic este un important mijloc de educatie care pune in valoare si antreneaza capacitatile creatoare ale scolarului. Rolul si importanta jocului consta in faptul ca el faciliteaza procesul de asimilare, fixare si consolidare a cunostintelor. Datorita caracterului sau formativ, jocul influenteaza dezvoltarea personalitatii elevului.

Jocurile copiilor devin metoda de instruire in cazul in care ele capata o organizare si se succed in ordinea implicata de logica cunoasterii si a invataturii.

In acest caz, intentia principala a jocului nu este divertismentul, rezultat din incercarea puterilor, ci invatatura care pregateste copilul pentru munca si viata. Pentru a atinge aceste scopuri, jocul didactic trebuie sa fie instructiv, sa le consolideze cunostintele.

Folosirea jocului didactic ca activitate de completare cu intreaga clasa, aduce variatie in procesul de instruire a copiilor, facandu-l mai atractiv.

Jocul didactic nu poate fi desfasurat la intamplare ; in aplicarea lui trebuie sa se ia in considerare urmatoarele conditii :

jocul sa se constituie pe fondul activitatii dominante urmarindu-se scopul si sarcinile lectiei ;

sa fie pregatit de invatator in directia dozarii timpului si a materialului folosit ;

sa fie variat, atractiv, sa imbine forma de divertisment cu cea de invatare ;

sa se foloseasca atunci cand copiii dau semne de oboseala ;

sa creeze momente de relaxare, de odihna, in vederea recuperarii energiei nervoase a elevilor ;

sa antreneze toti copiii in activitatea de joc

sa fie proportionat cu activitatea prevazuta de programa si structurat in raport cu tipul si scopul lectiei desfasurate ;

sa urmareasca formarea deprinderii de munca independenta ;

dupa caz, sarcinile didactice ale jocului sa fie date diferentiat pentru a preintampina ramaneri in urma la invatatura ;

sa solicite gandirea creatoare si sa valorifice cu maximum de eficienta posibilitatile intelectuale ale elevilor ;

activitatile in completare prin joc sa fie introduse in orice moment al lectiei ;

sa nu afecteze fondul de timp al lectiei propriu-zise ;

sa fie repartizate, dupa caz, in diferite secvente, sarcinile didactice avand caracter progresiv ;

indicatiile privind desfasurarea activitatii sa fie clare, corecte, precise, sa fie constientizate de catre elevi si sa le creeze o motivatie pentru activitate ;

activitatile de joc sa se desfasoare intr-un cadru activ, stimulator si dinamic ;

sa nu se faca abuz de joc, incat procesul de invatare sa se transforme in joc si sa fie luat ca atare ;

sa nu fie prea usoare, nici prea grele ;

regulile de joc sa fie explicate clar si sa se urmareasca respectarea lor de catre elevi .

Elementele de joc : ghicirea, miscare, intrecerea, surpriza, etc. creeaza stari emotionale care intretin interesul si dau un colorit viu activitatii. Incorporate in lectie, garanteaza captarea atentiei elevilor pe tot parcursul activitatii didactice si inlatura plictiseala, considerata „pacatul de moarte al predarii” (Herbart).

Folosirea jocului didactic in cadrul procesului de invatare mi-a demonstrat ca :

-randamentul orei este mai mare, verificarea cunostintelor facandu-se in mod placut, activ, temeinic ;

-gandirea elevilor este mereu solicitata si astfel in continua formare ;

-independenta, creativitatea se formeaza de timpuriu ;

-initiativa copiilor creste, in joc devine mai curajos, mai degajat ;

-prin jocuri ii putem cunoaste pe copii mai repede si mai bine ;

-prin vrietatea lor, prin creare unor situatii-problema, ele dezvolta spiritul de observatie, de analiza, de judecata, inlatura, monotonia, rutina, stereotipia, dau posibilitatea elevilor sa-si dezvolte vocabularul,comunicarea devine mai permisiva ;

-jocul didactic ne ofera prilejul de a afla mai usor cum gandesc elevii si de a modela logica gandirii lor.

Jocul disciplineaza fara constangere pe jucator atat sub aspectul desfasurarii actiunilor obiective, cat si sub raportul comportamentului social.

Prin caracterul lui practic, jocul mijloceste cunoasterea directa a lumii si, mai ales, cultiva deprinderi, trasaturi complexe de caracter, convingeri si puternice trairi emitionale.

El este generatorul unei motivatii puternice , intrinseci , eficiente . Motivele incita la actiune . Ele apropie elevul de materialul cognitiv. Au drept consecinta un randament sporit al actiunilor de cunoastere. Pornind de la o motivatie bine aleasa se va instaura inclinatia puternica spre materialul de cunoastere (obiectul succesului personal) . Jocul influenteaza pozitiv vointa de invatare act care trebuie educat , inoculat precum un ser . A - i atrage pe elevi iata o adevarata punte de incercare pe care un dascal trebuie sa o treaca . Vointa ii va aduce elevului activism , spirit de initiativa , putere , perseverenta , independenta.



Jocul implica logic curiozitatea . Ea se manifesta prin interesul de cunoastere atitudinea activa , pozitiva si perseverenta . „Intreaga activitate intelectuala , implicata in invatare este substantial potentata de interesul de cunoastere , deoarece motivele care stimuleaza si energizeaza aceasta activitate contin in structura lor acest interes .“ (I. Dragan 1987)

Copiii respecta regulile unui joc , oricat de absurde ni s - ar parea noua , dar tind sa incalce cu usurinta sarcinile adultilor .

Literatura de specialitate ne ofera o multitudine de jocuri didactice pe care le putem folosi in cadrul lectiilor , iar maiestria invatatorulul va duce la rezultate deosebite.

JOCUL DIDACTIC IN ORELE DE GEOGRAFIE

Geografia, ca obiect de invatamant, se distinge prin multiplele sale valente formative- instructive si educative, cu largi implicatii in implinirea personalitatii elevului. Prin continutul sau contribuie la largirea orizontului de cunoastere a naturii, atat de diversificat, a Terrei, a bogatiilor naturale ale Pamantului, a activitatilor umane, la dezvoltarea unor capacitati intelectuale, la formarea unei conceptii stiintifice despre lume precum si la formarea unor deprinderi practice necesare viitorului cetatean.

Misiunea invatatorului nu este usoara. El este un „translator” care, printr-un limbaj accesibil, „traduce” datele stiintifice, inlesnind insusirea lor de catre elevi, pe care ii ajuta sa inteleaga materialitatea fenomenelor si obiectelor geografice.

Modalitatile de realizare a obiectivelor urmarite in cadrul orelor de geografie angajeaza urmatoarele criterii pedagogice de clasificare a jocurilor didactice :

-dupa obiectivele prioritare: jocuri de observare (Recunoaste imaginea ), jocuri de dezvoltare a limbajului (Calatorie imaginara pe harta) , ,jocuri de stimulare a cunoasterii interactive ( jocul TOMANAP);

-dupa forma de exprimare : jocuri simbolice( Loto cu ramurile industriei), jocuri de orientare ( Puzzle cu relieful Romaniei ) , jocuri conceptuale (Macheta hartii Romaniei), jocuri-ghicitori (Ghici, ghicitoarea mea! – concurs ) , jocuri de cuvinte incrucisate ( rebus geografic,, serpentina, );

-dupa resursele folosite :jocuri materiale ( Puzzle ), jocuri orale (Lantul geografic), jocuri pe baza de intrebari (Cine stie raspunde!), jocuri pe baza de fise individuale (Rebus geografic), jocuri pe calculator (Intrusul , Rebus: „Cel mai … Cea mai”) ;

-dupa regulile instituite : jocuri cu reguli transmise prin traditie (Rebus), jocuri cu reguli inventate (Calatorie imaginara), jocuri spontane (Tenisul verbal) ;

-dupa competentele psihologice stimulate : jocuri de observatie, jocuri de imaginatie, jocuri de atentie, jocuri de gandire, jocuri de limbaj, jocuri de creatie.

Prin joc, elevii pot ajunge la descoperiri de adevaruri, isi pot antrena capacitatea lor de a actiona creativ, pentru ca si strategiile jocului sunt in fond strategii euristice, in care se manifesta istetimea, spontaneitatea, inventivitatea, initiativa, rabdarea, indrazneala, etc.

Jocurile au ca finalitate :

dezvoltarea motricitatii fine

dezvoltarea inteligentei spatiale

dezvoltarea gandirii divergente

dezvoltarea gandirii simbolice

dezvoltarea gandirii convergente

dezvoltarea posibilitatilor de anticipare

Forme de organizare : individual , Ex.: rebus




pe echipe : Ex.: jocuri de grup pe teme date ;puzzle

frontal : Ex.: Lantul geografic

Jocul ca metoda didactica duce la constientizarea erorilor . In general e o activitate in care copilul e prin definitie fair - play . Nu numai ca isi recunoaste erorile , ci doreste cu ardoare eliminarea lor . Iata un motiv in plus pentru a - l folosi ca mijloc de exersare a notiunilor , operatiilor .

Modalitati de practicare : directe ; cu sau fara participarea activa a dascalului ; stil concurs forma foarte agreata de catre elevi , ce stimuleaza spiritul competitiv .

Invatarea prin efort personal insotita de satisfactie si bucurie va fi temeinica si va genera noi interese de cunoastere . Eficienta jocului depinde de cele mai multe ori de felul

in care invatatorul stie sa asigure o concordanta intre tema jocului si materialul didactic existent, de felul in care stie sa foloseasca cuvantul ca mijloc de indrumare a elevilor prin intrebari, raspunsuri, indicatii, explicatii, aprecieri. Prin joc, copilul invata cu placere, devine interesant fata de activitatea ce se desfasoara, cei timizi devin cu timpul mai volubili, mai activi, mai curajosi si capata mai multa incredere in capacitatile lor, mai multa siguranta in raspunsuri.

Experienta demonstreaza ca jocul didactic, prin sarcina lui, permite reluarea, intr-o forma mai dinamica si atractiva a cunostintelor predate, ceea ce favorizeaza repetarea si, in final fixarea acestora.

Prin folosirea jocului se poate stabili un climat favorabil conlucrarii fructuoase intre copii, in rezolvarea sarcinilor jocului. Dupa cum spunea pedagogul indian Rabindranat Tagore ,,munca noastra este bucurie, e libertate, e joc, adica creatie”.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2860
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site