Proiectul de cercetare. Etapele cercetarii in stiintele educatiei

Proiectul de cercetare. Etapele cercetarii in stiintele educatiei

Metodologia cercetarii pedagogice

In cercetarea pedagogica totul pleaca de la problema de cercetat, care are o natura diversa. Problema se transforma in ipoteza cercetarii. Problema se formuleaza concis, dupa care se enunta ipoteza ce constituie argumentul cercetarii.

Planul unei cercetari pedagogice cuprinde urmatoarele etape:

1) stabilirea temei de cercetat;

2) asigurarea documentarii preliminare pentru a cunoaste tot ceea ce s-a realizat mai valoros in lume in plan teoretic si aplicativ, pentru a nu porni pe un "loc gol", sau a bate pasul pe loc, investigand probleme ce au fost deja cercetate;

3) elaborarea ipotezei stiintifice si de lucru specifice temei cercetarii pedagogice.

4) organizarea si desfasurarea activitatii de investigatie experimentala; acesta presupune asigurarea unitatilor si factorului uman de cercetare - unitati de invatamant cu subiecti, cercetatori, mijloace materiale si financiare, aparatura necesara pt. colectarea si analiza datelor, stabilirea concluziilor si alegerea solutiei optime, pe baze stiintifice si eficiente.

Izvoarele de cercetare pedagogica sunt impartite in doua categorii:

1) practica educationala, sociala; intelepciunea educatiei populare (proverbe, zicale); mostenirea pedagogica valoroasa a trecutului pe plan national si mondial (scrieri, opere, lucrari pedagogice); practica scolara contemporana - este izvorul esential si fundamental al cunoasterii pedagogice.;

2) materiale arheologice (inscripii, desene din pesteri etc); folclorul cu caracter educational (proverbe, ghicitori, zicatori, povestiri etc); documente oficiale (legi , planuri, programe de invatamant, multe dintre ele aflate in documente de arhiva); documente istorice generale si de istoria pedagogiei care privesc cultura, invatamantul din anumite perioade, in anumite tari; presa generala si presa pedagogica; operele filosofice, etice, juridice; operele pedagogice ale teoreticienilor si practicienilor; practica scoalra contemporana este cel mai imporatnt izvor de cercetare , de documentare, pe baza careia se poate face diagnoza si prognoza obiectiva a educatiei.

In alta acceptiune, metodologia cercetarii pedagogice cuprinde mai multe etape:

I. formularea problemei, a temei de cercetat; se impune ca tema sa fie aleasa cu rigurozitate,
sa fie precis delimitata sa aiba importanta teoretica si practica, sa fie actuala sau de
perspectiva etc.

II. analiza productivitatii activitatii scolare (planificari, proiecte didactice, cataloage, lucrari
efectuate de elevi la cercurile pe obiecte etc.)

III. experimentarea pedagogica
- consta in marirea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori
experimentali (exemplu: introducerea instuirii folosirii calculatorului);
- experimentul se desfasoara folosind mai multe tehnici:

. tehnica grupului;

. tehnica grupelor paralele;

. esantionarea - reprezinta alegerea unui numar de subiecti din populatia scolara ce
urmeaza a fi supusi experimentelor;

. metoda testelor
-- pedagogice (de cunostinte, abilitati, de prinderi);
-- psihologice si sociometrice (masurarea relatiilor interpersonale din grup);
--chestionarele scrise, convorbirea individuala sau in grup, anchetapsihopedagogica si studierea documentelor scolare constituie tehnici eficiente pentruculegerea si interpretarea datelor necesare cercetarii pedagogice.

. metoda analizei psihopedagogice a datelor experimentului, prin clasificarea si ordonarea
acestora, folosind calculul statistic, a curbelor statistice;

. metoda scarilor de opinii si atitudini (exemplu: rezolvarile la invatamant pot fi distribuite pe o
scara cu calificative: foarte bine, bine, suficient, insuficient);

. metoda studiului de caz.