Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Gradinita

SISTEMUL INSTITUTIONAL DE EDUCATIE : CONCEPT, FUNCTII, STRUCTURI, TENDINTE DE EVOLUTIE

didactica pedagogie

+ Font mai mare | - Font mai mic




SISTEMUL INSTITUTIONAL DE EDUCATIE : CONCEPT, FUNCTII, STRUCTURI, TENDINTE DE EVOLUTIE

Nevoia permanenta de instructie si educatie a tinerei generatii si-a pus amprenta in procesul evolutiei societatii astfel incat dintr-o activitate spontana, aleatorie, discontinua realizata in procesul muncii, in contextul vietii sociale specifice unei epoci a devenit o activitate institutionalizata – scolara, adica un sistem complex de influente organizate, structurate si exercitate sistematic asupra copiilor, tinerilor si adultilor.



Formele de organizare si tipurile si formele de activitate, continuturile, metodologia, invatamantul ca institutie sociala menita sa realizeze instructia si educatia au evoluat de la o oranduire la alta.

Ceea ce numim astazi sistem de invatamant a evoluat pornind de la simple idei, pareri, opinii la:

a)      punerea in practica a teoriilor filosofice ale lui Socrate, Platon,

Aristotel in antichitatea clasica

b)        asocierea ideii de educatie cu sentimentul de religiozitate in pedagogia crestina - Tertulian, Vasile cel Mare, Ioan Gura de Aur, Augustin, Thomas d’Aquino

c)        implementarea ideilor renascentiste si reformiste ale lui Erasmus de Rotterdam, Francois Rabelais, Thomas Morus

d)        structurarea in conformitate cu ideile pedagogice clasice reprezentate de J.A.Comenius, J.F.Herbart, J.Locke, I.Kant, J.J.Rousseau, J.H.Pestalozzi,

e)        restructurarea ca reactie la pedagogia clasica – A Binet, W.A. Lay, E. Kay

( Secolul copilului)

f)         educatia noua M. Montessori, Ed. Claparède, R. Cousinet

g)        educatia de elita a fiintei umane – E. Durkheim, J.Dewey, E. Spranger

Caracterizate printr-o mare diversitate, oglindind conditiile economice si culturale din fiecare tara, sistemele de invatamant pe plan mondial sunt intr-o continua evolutie.

In tara noastra, de la atestarea obligativitatii sale in urma miscarilor revolutionare, de la prima lege scolara promulgata de Al .I. Cuza la 25 nov. 1864 ( Legea instructiunii sau Legea Kretulescu) a Legii invatamantului primar si normal primar a lui Tache Ionescu ( 1893) la reformele scolare din 1921 (G.G. Antonescu), 1939, 1948, 1959,1963 si 1968, sistemul de invatamant a evoluat pas cu pas fiind rezultatul valorificarii creatoare a traditiilor valoroase cristalizate in timp prin evolutia sa istorica.

Sistemul de invatamant reprezinta ansamblul institutiilor de invatamant si de educatie organizate pe baza anumitor principii si corelate functional in care se realizeaza instruirea si educatia omului potrivit telurilor educatiei intr-o societate determinata si dintr-o anumita tara.

Subsistem subordonat ansamblului suprastructural al societatii care se constituie din ansamblul si interrelatiile ce se stabilesc intre diverse institutii ce au menirea de a realiza instructia si educatia generatiei tinere, completarea, perfectionarea si intregirea acestei instructii si educatii, sistemul de invatamant constituie o prioritate nationala, ca atare are un caracter istoric, national si deci si unul dinamic.

El inglobeaza atat institutii pentru instruirea si educarea tinerilor cat si pe cele create pentru instruirea adultilor si poate fi inteles doar in context social-politic pentru ca este determinat de oranduirea sociala si particularitatile organizarii statale, de nivelul dezvoltarii economice, social - politice si culturale ale societatii. Desi este menit sa raspunda cerintelor sociale el este subordonat tehnicilor politice ale statului.

Problemele pe care acesta are sarcina de a le rezolva sunt legate de:

calitatea si cantitatea continuturilor invatamantului,

durata invatamantului general si obligatoriu

limitele de varsta intre care acesta se desfasoara,

pregatirea stiintifica si fundamentala de cultura generala,

pregatirea profesionala,

expansiunea invatamantului secundar

reconsiderarea continutului in functie de scopurile sistemului,

tehnologia didactica.

O analiza corecta a sistemului va tine cont nu numai de componentele sale si relatiile dintre ele, procesualitatea interna dar si de relatiile sistemului cu mediul inconjurator cu care se conditioneaza reciproc.

Sistemul de invatamant are in principiu trei functii principale – cea economica – de formare a omului pentru viata profesionala, cea sociala - de dezvoltare a societatii, de crestere a nivelului de cunoastere a membrilor colectivitatii si cea culturala concretizata in formarea unui om instruit datorita asimilarii culturii.

FUNCTIA ECONOMICA

Este strans corelata cu rolul crescut al stiintei si invatamantului in dezvoltarea generala a societatii, in progresul economic.

Influenta asupra economiei se manifesta pe mai multe planuri :

pregatirea si perfectionarea fortei de munca creatoare a tuturor bunurilor materiale si valorilor culturale care devine element de decizie al fortelor de productie dar si subiectul relatiilor de productie.

valorificarea potentialului uman constituie o conditie esentiala a cresterii economice si indicator al gradului de dezvoltare a invatamantului intr-o tara.

raporturile dintre invatamantul general si cel profesional, relatia dintre polivalenta si specializare afecteaza dezvoltarea economica, invatamantul influentand atat randamentul muncii cat si productivitatea care indica starea invatamantului si gradul de dezvoltare economica.

Functia sociala de inovare, dezvoltare sociala si transformare a societatii

Este confirmata de evolutia societatii contemporane. Invatamantul si socialul se conditioneaza reciproc. Invatamantul este un produs si un determinant social, o componenta a politicii sociale care asigura promovarea socio - profesionala dar si cresterea generala a nivelului de cunostinte a membrilor societatii.

Desi dependent de social, randamentul are o relativa autonomie fata de acesta. El stimuleaza si contribuie la realizarea progresului social fiind nu numai un produs social ci si o forta sociala propulsiva, un impuls social.

FUNCTIA CULTURALA, DE FORMARE SI



DEZVOLTARE A PERSONALITATII.

Prin instruire si educatie dezvoltam personalitatea umana dar nu numai aspectul de producator de bunuri materiale si spirituale, ci si cel de cetatean care participa activ la organizarea si conducerea productiei sociale si care este capabil sa indeplineasca diferite roluri sociale.

Scoala si activitatea la nivelul sau nu poate prelua in intregime sarcina formarii tinerei generatii. O formare completa care sa-i permita absolventului indeplinirea competenta a diferitelor roluri sociale pune in discutie raporturile dintre scoala (invatamant) si ceilalti factori care concura la formarea umana

( mediul social-familia, institutiile de cultura si arta, organizatiile nonguvernamentale etc.)

Explozia informationala si ritmul rapid al uzurii morale a unor cunostinte, dezvoltarea mijloacelor de transmisie a acestora isi pun amprenta asupra procesului educational si a efectelor lui.

O serie intreaga de teorii care neaga rolul si functiile scolii considerand ca in situatia de criza a invatamantului se poate prefigura o societate fara scoala sau descolarizata (Ivan Illich) :

sustin primatul educatiei familiale si al autoeducatiei in raport cu educatia scolara.

promoveaza pregatirea pentru viata realizata in viata ca o trasatura comuna

fetisizeaza influentele spontane sau ale invatamantului intamplator in formarea

personalitatii

neaga rolul scolii in cadrul acestui proces si bineinteles in viata sociala.

Adevarul este ca, paralel cu transformarile pe planul tehnologiei educationale ele aduc cu sine modificari in structura sistemului care se manifesta prin tendinta de prelungire dincolo de limitele traditionale ale varstei scolaritatii, dezvoltarea in paralel a formelor de invatamant si de perfectionare profesionala.

Caracterul finalist, organizat si sistematic al influentelor educationale fac din sistemul de invatamant principalul mijloc de transmitere a experientei sociale de la o generatie la alta si de formare continua a personalitatii umane.

SISTEMUL NATIONAL DE INVATAMANT este alcatuit din :

Invatamantul prescolar ce cuprinde copiii cu varste intre 3-7 ani care se pot inscrie la gradinitele cu program normal, prelungit sau saptamanal. El se desfasoara pe urmatoarele niveluri : grupa mica, grupa mijlocie, grupa mare si grupa pregatitoare in conformitate cu varsta si abilitatile copiilor (in medie 15 prescolari in grupa, nu mai putin de 10 si nu mai mult de 20) Sunt infiintate de inspectoratele scolare iar pentru a asigura continuitatea intre invatamantul prescolar si cel primar se vor generaliza treptat grupele pregatitoare pentru scoala cuprinzand copii intre 5-6/7 ani

Invatamantul general obligatoriu cuprinde invatamantul primar si gimnazial, forma de

de zi ( 8/10 clase) iar varsta de debut a scolaritatii este de 7 ani ( impliniti in anul calendaristic respectiv) sau 6 ani la cererea parintilor .In mod exceptional, invatamantul gimnazial se poate organiza si ca invatamant seral, cu frecventa redusa si invatamant la distanta pentru persoanele care au depasit cu mai mult de doi ani varsta corespunzatoare clasei. Teoretic, varsta de incheiere a invatamantului general obligatoriu este de 16 ani si inceteaza conform legii, la 18 ani.

Invatamantul primar – Clasele I-IV – functioneaza numai ca invatamant de zi ( in medie 20 de elevi in clasa, nu mai putin de 10 si nu mai mult de 25 )si asigura insusirea cunostintelor, formarea priceperilor si deprinderilor indispensabile evolutiei ulterioare ale celui care invata prin : insusirea limbii ca instrument de cunoastere si comunicare, a deprinderilor si capacitatilor de calcul cu cele patru operatii, a tehnicilor elementare de munca independenta, formarea atitudinilor estetice si a capacitatilor de creatie, dezvoltarea fizica armonioasa, etc. Au program de dimineata in cadrul scolilor cu clasele I-IV, I-X sau I-XII/XIII iar MEC poate aproba organizarea unor clase speciale pentru copiii care dintr-un motiv sau altul n-au absolvit pana la 14 ani invatamantul primar.

Invatamantul secundar cuprinde urmatoare trepte:

invatamantul secundar inferior (gimnazial

cuprins intre clasele V-VIII respectiv V-X incepand cu anul scolar 2004-2oo5 functioneaza in general ca invatamant de zi ( in medie 25 de elevi in clasa dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 30) si in mod exceptional, pentru persoanele care au depasit cu mai mult de doi ani varsta corespunzatoare clasei, sub forma cursurilor serale sau fara frecventa

planul de invatamant cuprinde ca arii curriculare :

limba si comunicare, matematica

stiinte

om si societate,

arte,

educatie fizica si sport,

tehnologii,

consiliere si orientare

sustinerea unui examen si obtinerea certificatului de capacitate care permite inscrierea la concursul de admitere in invatamantul secundar superior constituie elementul de incheiere al ciclului (in caz de nepromovare a examenului de capacitate se elibereaza la cerere o copie de pe foaia matricola iar acesta poate fi reprogramat in oricare din sesiunile ulterioare); elevii minoritatilor nationale care frecventeaza cursurile in limba materna sustin si o proba la Limba si literatura materna.

invatamantul secundar superior cuprinde:

invatamantul liceal cu durata de patru ani (clasele X-XII) cursuri de zi

si cu durata de cinci ani (clasele X-XIII ) cursuri serale, cu frecventa

redusa sau la distanta (in medie 25 de elevi in an dar nu mai putin de 15

si nu mai mult de 30).




el functioneaza cu urmatoarele filiere si profile :

teoretica cu profil real si umanist,

tehnologica cu profil tehnic,

servicii,

exploatarea resurselor naturale

protectia mediului,

vocationala cu profil militar, teologic, sportiv, artistic si pedagogic

studiile liceale se incheie cu un examen national de bacalaureat ale carui rezultate sunt publice ( diversificat in functie de profilul liceului si optiunea manifestata de elev) ;

in decursul unui an scolar se organizeaza doua sesiuni de bacalaureat in care

candidatii sustin integral examenul – doua , trei probe comune si trei probe

diferentiate in functie de filiera si profil

diploma de bacalaureat obtinuta in urma examenului national permite, indiferent de profilul frecventat, inscrierea la concursul de admitere in invatamantul superior

absolventii care au promovat toate clasele liceale cu medii generale de minimum

9.50 iar la bacalaureat au obtinut media 10, primesc diploma de merit

liceele elibereaza si un atestat profesional, care nu este conditionat de promovarea examenului de bacalaureat si se obtine in urma unei probe practice si a unei lucrari de specialitate

in cazul intreruperii studiilor se recunoaste fiecare an scolar promovat

invatamantul profesional organizeaza cursuri de zi si serale cu durata de

2-4 ani in functie de profilul si complexitatea pregatirii la cererea

agentilor economici si a altor institutii interesate;

admiterea presupune sustinerea unor probe stabilite de unitatile de invatamant la care se pot inscrie absolventii ciclului gimnazial cu certificatul de capacitate

examenul de absolvire si obtinerea diplomei finalizeaza aceste cursuri care atesta pregatirea de muncitor calificat in meseria aleasa

cursantii si absolventii scolilor profesionale pot in urma concursului de admitere in liceu sa frecventeze acest nivel de studiu la cererea institutiilor publice sau particulare, pe baza de contract, scolile profesionale pot organiza cursuri de (re)calificare profesionala

scolile de ucenici functioneaza in cadrul scolilor profesionale si au

durata de studiu de 1-3 ani in functie de complexitatea meseriei si au

un caracter preponderent practic

se pot inscrie absolventi de gimnaziu cu sau fara certificat de capacitate

admiterea este constituita din testari specifice meseriei

cursurile se incheie cu un examen de absolvire in urma caruia se obtin diplome

care atesta pregatirea de muncitor calificat

absolventii scolilor de ucenici care au obtinut si certificatul de capacitate pentru

gimnaziu se pot frecventa liceul dupa examenul de absolvire

in institutiile economice direct interesate de pregatirea profesionala a acestora

Accesul la forme succesive are loc prin examene de admitere si de absolvire iar continutul instruirii difera de la o treapta la alta .

Invatamantul postliceal se organizeaza pentru absolventii invatamantului liceale de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii la cererea agentilor economici, pe profiluri, in functie de diferite necesitati economice, sociale, culturale. Admiterea se face prin concurs, cu sau fara examen de bacalaureat, exceptie facand scolile sanitare post-liceale.

Durata pregatirii este de 1-3 ani in urmatoarele profile : tehnic, agricol, transporturi si telecomunicatii, sanitar, comercial. Examenul de absolvire si certificatul care atesta calificarea de tehnician in domeniile prezentate, finalizeaza cursurile.

Invatamantul prescolar, primar, gimnazial, profesional, liceal si postliceal formeaza invatamantul preuniversitar care este subordonat inspectoratelor scolare si Ministerului Educatiei si Cercetarii.

Continutul invatamantului preuniversitar este asigurat prin Curriculum National care este ansamblul coerent al planurilor cadru de invatamant, al programelor si al manualelor scolare din invatamantul preuniversitar.

Invatamantul superior se organizeaza in doua forme : de scurta durata ( 3 ani ) si de lunga durata (4-6 ani ) cursuri de zi , seral sau fara frecventa, gratuit sau cu plata si presupun un concurs de admitere (doua sesiuni) la care participa absolventi de liceu cu diploma de bacalaureat.

Cifra de scolarizare pentru invatamantul gratuit este aprobata anual de Guvern si cu taxa conform legii. Absolventii care au obtinut in ultimii ani de liceu distinctii la concursuri si olimpiade scolare internationale se pot inscrie fara sustinerea admiterii.



Reteaua si cifrele de scolarizare se publica cu sase luni inainte de inceperea anului universitar iar cetatenii straini care studiaza in Romania in invatamantul superior de stat, cu exceptia celor care beneficiaza de burse din partea statului roman, platesc taxe de scolarizare stabilite anual prin hotararea Guvernului. Titulatura diplomei de licenta se stabileste de Ministerul Educatiei si Cercetarii.

Invatamantul post-universitar asigura specializarea in domeniu sau extinderea si perfectionarea pregatirii atestata de diploma de licenta sau de absolvire. Pentru masterat, (durata 2-4 semestre) studii aprofundate, doctorat si studii academice post-universitare admiterea se face prin concurs organizat si desfasurat de MEC iar pentru studii de specializare si perfectionare la cerere.

Invatamantul special se organizeaza pentru prescolari si elevi cu deficiente psihice, senzoriale si motrice in scopul instruirii, educarii, recuperarii si integrarii sociale. El dispune de planuri si programe analitice, manuale si metodologii didactice speciale in raport de tipul si gradul deficientei.

Invatamantul deschis (la distanta) ca forma de instruire a adultilor utilizeaza tehnologii moderne de comunicare si transmitere a informatiilor si sunt organizate cu aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetarii, cheltuielile fiind suportate de institutiile organizatoare si beneficiarii serviciilor lor

Educatia permanenta este o forma de instruire pusa la dispozitia adultului de Ministerul Educatiei si Cercetarii in colaborare cu alte ministere, (Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale) mass-media si alte organisme interesate cu scopul de a facilita accesul la stiinta si cultura tuturor cetatenilor indiferent de varsta.

Daca programele sunt atestate de M.E.C acesta organizeaza asistenta adultului, cursurile de pregatire profesionala si de perfectionare care se vor finaliza cu acordarea unor certificate de calificare profesionala.

Invatamantul pentru minoritati este organizat pentru persoanele apartinand minoritatilor nationale la toate nivelurile si formele de invatamant . La nivel profesional, liceal (tehnic, economic, administrativ, silvic, agromontan, agricol) si postliceal de stat, pregatirea de specialitate se face in limba romana asigurandu-se insusirea terminologiei de specialitate si in limba materna .

Invatamantul universitar poate organiza grupe sau sectii cu predare in limba materna pentru pregatirea personalului necesar in activitatea didactica si cultural – artistica. Concursurile de admitere si examenele de absolvire se sustin in limba romana, exceptie facand scolile si clasele cu predare in limba materna care apeleaza la personal didactic si manuale corespunzatoare.

Alternativa particulara in domeniul educatiei si invatamantului este cel mai bine reprezentata la nivelul invatamantului superior prin domeniul economic, juridic si universitar-pedagogic.

Bibliotecile din invatamant functioneaza ca parte integranta a sistemului de invatamant si sunt specializate pe : biblioteci centrale universitare si biblioteci pedagogice ca institutii cu personalitate juridica direct subordonate MEC, biblioteci ale institutiilor de invatamant superior, ale facultatilor, colegiilor, departamentelor, catedrelor, biblioteci scolare si biblioteci ale caselor personalului didactic.

Personalul din invatamant este alcatuit din personal didactic, personal de cercetare, personal didactic auxiliar si personal administrativ.

Personalul didactic este reprezentat de :

educatoare - invatamant prescolar,

invatatori - invatamant primar,

institutori – invatamantul prescolar si primar,

maistrii instructori – invatamantul gimnazial, profesional, liceal si postliceal,

profesori - invatamantul gimnazial, profesional, liceal si postliceal,

preparatori universitari ,

asistenti universitari,

lectori universitari ( sefi de lucrari)

conferentiari universitari,

profesori universitari

profesori universitari consultanti in invatamantul superior,

formatori.

Avand un caracter deschis care permite circulatia libera a valorilor, sistemul de invatamant national asigura selectia si formarea talentelor in domeniul cunoasterii si practicii aplicative supunandu-se unor orientari, organizari si perfectionari continue in institutiile si unitatile de invatamant. Tendintele evolutive ale acestuia vizeaza :

prelungirea duratei invatamantului obligatoriu datorita cresterii volumului de cunostinte specifice, stiintifice si tehnice dar si ca raspuns la interesele si aspiratiile generatiilor tinere; un nivel intelectual mai ridicat si un volum mai mare de informatii vor amplifica elementele de optionalitate in continuarea studiilor;

diversificarea invatamantului la nivel postobligatoriu (scoli secundare, tehnice si profesionale, cursuri de calificare) si realizarea unei orientari scolare si profesionale adecvate prin stimularea intereselor, aptitudinilor si inclinatiilor ;

egalizarea sanselor de instruire ca expresie a caracterului democratic al invatamantului care asigura o instruire egala pentru toti intr-o scoala unica un timp mai indelungat dar in acelasi timp si diferentiata in functie de capacitati si interese, aptitudini;

perfectionarea continua a sistemelor de invatamant manifestata prin interdependenta dintre inovatie (care presupune o deschidere de amploare prin reforme scolare) si modernizare (care impune adaptari succesive realizate din mers la nivelul unor componente ale sistemului de invatamant) cu scopul de a tine pasul cu dezvoltarea epocii contemporane;








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1687
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site