Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzica
PescuitPicturaVersuri

Logica intocmirii chestionarelor

diverse

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Decalogul
PREVEDERI REFERITOARE LA ANALIZA SI ALCATUIREA ANTISEISMICA A INSTALATIILOR SI ECHIPAMENTELOR
ACCESORII DE TRECERE A APEI
PASAJUL VULTURUL NEGRU
PROIECT Tehnician poligraf PROIECTAREA REALIZARII UNOR ETICHETE AUTOADEZIVE PE HARTIE IN ROLA
Super Vision 1.9 - Manual de utilizare
Proiectare De Produs
Depunerea laser pulsata
A existat holocaust in Romania
PROGRAMUL TERRA - UN ATENTAT EXTRATERESTRU ASUPRA OMENIRII

Logica intocmirii chestionarelor

Constructia oricarui chestionar trebuie sa inceapa cu specificarea foarte clara si detaliata a problemei de cercetat. Problemele sociale au, de regula, un grad de complexitate care impune descompunerea lor in mai multe dimensiuni. La randul lor aceste dimensiuni se cer traduse in indicatori, deci in modalitati empirice de detectare a prezentei/absentei sau a starii sau a intensitatii unor caracteristici. In cazul anchetei, indicatorii vor fi adusi, pana la urma, sub forma unui text, a unei intrebari ce va apare in chestionar.




1.1 Intocmirea chestionarului

Se insista asupra faptului ca intrebarea – fiecare intrebare din chestionar – reprezinta un indicator, dar un indicator prelucrat, tradus, ajustat etc. de asa maniera incat el sa fie valid si functional in procesul comunicarii dintre cercetator si subiect.

Astfel, o intrebare de genul:

'Cat timp ati petrecut ieri in fata calculatorului?'

este traducerea verbala a indicatorului 'timp alocat, in ziua X, in fata calculatorului ', care, impreuna cu multi alti indicatori de aceeasi natura, contribuie la creionarea dimensiunii 'consum cultural', parte, de exemplu, a unei problematici mai generale privind stilul de viata.

Uneori indicatorul este identificabil in mod clar in intrebare, asa cum este, de pilda, cazul exemplului de mai sus. Alteori intrebarea poate sa aiba un continut ce nu trimite explicit spre un indicator sau indicatorul este derivat din continutul intrebarii printr-o procedura interpretativa mai elaborata, necoincizand deci cu cel pe care-l poate percepe subiectul la prima vedere. Astfel, intreband pe cineva daca a mintit vreodata, nu urmarim sa delimitam, prin raspunsul “Da”, pe cei sinceri si, prin “Nu”, pe cei nesinceri, ci chiar invers, “Da”-ul va fi un indicator de nesinceritate. Cele doua situatii deosebite aici se regasesc, in literatura metodologica, in distinctia care se face intre intrebarile directe si intrebarile indirecte. Ca orice clasificare dihotomica, o astfel de impartire e prea rigida. Este clar ca cercetatorul va opta pentru utilizarea de intrebari cu caracter mai putin direct ori de cate ori considera ca o intrebare foarte directa provoaca subiectului reactii ce altereaza validitatea instrumentului de cercetare.

Intr-adevar, pachetele de intrebari ce corespund unor dimensiuni si fenomene sunt rezultatul elaborarii teoretice a schemelor de influenta si determinare. Orice intrebare din chestionar are un 'rost'; ea deriva, in cel mai nefericit caz, dintr-o ipoteza neexplicitata privind o relatie dintre doua fenomene. De pilda, cercetand optiunile electorale ale unui public si solicitand varsta respondentilor, se presupune ca aceste optiuni sunt variabile dupa varsta.

O forma oarecum deosebita de ancheta, cu destul de mare arie de raspandire, o constituie cea care se bazeaza pe chestionare omnibuz, adica instrumente ce nu se centreaza pe o anumita problema, ci urmaresc culegerea de informatii de naturi diferite, in scopuri diferite si chiar pentru beneficiari diferiti. De pilda, institutele de sondaje uzeaza de astfel de instrumente pentru a raspunde mai usor solicitarilor mai multor beneficiari. In alta ordine de idei, trebuie sa observam ca universul indicatorilor unui fenomen social nu are o existenta bine determinata, in sensul ca ar fi constituit dintr-un numar dat si fix de elemnte; dimpotriva, el e practic nelimitat si nedeterminat.




Cel ce intocmeste un chestionar este chemat, pe de o parte, sa construiasca indicatori-intrebari si, pe de alta, sa selecteze cei mai potriviti indicatori, din multimea acestora, care este, cum spuneam, aproape nemarginita, operatie dificila si riscanta, ce poate afecta validitatea instrumentului. Daca pentru selectarea esantionului de persoane din populatie exista reguli clare, furnizate de statistica si matematica, pentru alegerea “esantionului de indicatori” este necesara o intuitie si o imaginatie sociologica, bazate pe lecturi si pe o deosebita experienta de cercetare.

Pe de alta parte, apare o problema cel putin tot asa de grea ca si selectia indicatorilor, chestiune ce consta in traducerea indicatorilor in intrebari si asezarea intrebarilor in chestionar, adica cea care tine de 'tehnologia' redactarii unui chestionar. Intr-adevar, prins in hatisul problemelor de continut, cercetatorul, si cu deosebire cel fara experienta, risca sa scape din vedere multitudinea capcanelor de aceasta natura ce-l pandesc la tot pasul, incepand cu formularea intrebarilor si terminand cu punerea in pagina a chestionarului.

Subliniem grija pe care trebuie sa o avem ca, atunci cand contruim un chestionar, sa folosim un limbaj care sa fie inteles de toata lumea si sa fie inteles de catre toata lumea la fel. Aceasta cerinta elementara, ce deriva din necesitatea de a putea comunica cu toti subiectii si din aceea de a-i supune pe toti la aceiasi “stimuli”. Toate manualele de metodologie insista asupra folosirii celor mai simple cuvinte, celor mai simple expresii si a unor fraze cat se poate de scurte. Cuvintele, expresiile si frazele trebuie intelese in acelasi sens de catre toti interlocutorii, indiferent de sex sau varsta, de nivelul lor cultural, de zona geografica de rezidenta sau de alti factori ce ar putea influenta procesul de comunicare, receptionarea univocitatii mesajului.

Se insista apoi asupra faptului ca, in constructia chestionarului, se va tine seama si de populatia careia ii sunt adresate intrebarile. Este vorba aici de faptul ca nu toate intrebarile unui chestionar trebuie adresate tuturor persoanelor din esantion. In functie de raspunsurile la o intrebare, se obtin diferite subcategorii de populatie, cu caracteristici specifice, carora vom fi nevoiti sa le adresam intrebari specifice. Apar, asadar, in majoritatea chestionarelor asa-numitele intrebari filtru, care genereaza bifurcari in succesiunea intrebarilor, trimitand operatorul sau subiectul la intrebarea ce urmeaza a fi adresata, in functie de raspunsul la intrebarea filtru. Rezumand ideile de mai sus, vom sublinia ca cele doua mari tipuri de probleme ce trebuie rezolvate in aceasta faza a anchetei – cele de continut, adica cele legate de alegerea indicatorilor (necesari si suficienti) pentru descrierea fenomenului si a relatiilor sale esentiale cu alti factori sociali, si cele de forma, adica de transpunere a indicatorilor in intrebari standardizate, privitor la invelisul lor verbal, la modul de adresare si la cel de inregistrare a raspunsurilor – presupun genuri de cunostinte diferite: primele teoretice iar celelate metodologice. Randurile ce urmeaza vor fi dedicate aproape exclusiv acestor din urma aspecte, prezentand cateva din rezultatele stabilite pe baza experientei de cercetare de pana acum.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1440
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site