Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AnimaleArta culturaDivertismentFilmJurnalismMuzicaPescuit
PicturaVersuri

Chirurgie veterinara

Intestinul subtire

Animale

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CRESTEREA COMPARATIVA A IEPUROLOR; CRESTEREA IN CUSTI SI IN SEMICOLONIE
Glande salivare
Bourul - un mamifer bovin disparut
Cavitatea bucala
Limfonodurile
CURIOZITATI DIN LUMEA PLANTELOR
PTEROSAURIA (T3-K2) - (“reptile zburatoare”)
Limba
SAUROPSIDA
CRESTEREA CAINILOR - CLASIFICAREA RASELOR DE CAINI


Intestinul subtire

Intestinul subtire (intestinum tenue) este segmentul tubului digestiv in care au loc cele mai importante procese ale digestiei si absorbtiei.Prezinta trei portiuni: duoden, jejun si ileon, avand peretele structurat in patru tunici: mucoasa, submucoasa, musculoasa si seroasa.Mucoasa intestinala este prevazuta cu particularitati structurale, care ii permit marirea considerabila a suprafetei sale absorbtive, precum: pliurile circulare, vilozitatile intestinale, microvilozitatile si prezenta glandelor in corion.Pliurile circulare (plica circulares) sau valvulele Kerkring au aspect de semiluna, intinsa pe jumatate sau maximum 2/3 din circumferinta lumenului intestinal. In structura lor sunt prezente toate structurile mucoasei si submucoasei dispuse in jurul unui ax central, format din submucoasa. Sunt dezvoltate in portiunea distala a duodenului si proximala a jejunului. Sunt rare in ileon si dispar in portiunea lui terminala.Vilozitatile intestinale (villus intestinalis) au aspect digitiform la carnasiere si foliace la porc si rumegatoare. In totalitatea lor confera un aspect catifelat mucoasei intestinale avand o inaltime de 0,5 - 1,5 mm. In structura vilozitatii intra epiteliu si corion. Epiteliul mucoasei este simplu prismatic cu platou striat si cuprinde trei tipuri de celule: celule absorbtive (sau enterocite), celule caliciforme si celule argentafine.Enterocitul (epithelyocytus columnaris villi) prezinta un platou striat (limbus striatus) extrem de ingust (0,05 ?m) in celulele de la baza vilozitatilor si de 1,5 - 2 ?m, la enterocitul de la varful vilozitatilor. La microscopul electronic, platoul striat se prezinta sub forma de microvili (microvillus), cu aceeasi lungime si grosime, in numar de 3 000 - 5 000 pentru o celula. La polul bazal este prezent un labirint bazal.Microvilii au un diametru de 100 – 500 A si sunt dispusi la distante egale intre ei de circa 200 A. Ei sunt acoperiti de un glicocalix, format din filamente sau spiculi orientati radiar. In axul fiecarui microvil se evidentiaza un manunchi de 400 filamente, dispuse paralel, strans alaturate si separate de plasmalema printr-un material fin granular.Filamentele se prelungesc pe o distanta de 0,5 - 0,7 nm in citoplasma polului apical, citoplasma care are un aspect granular si structureaza radacina microvilului. Microvilii sunt structuri specializate in absorbtia proteinetor (sub forma de aminoacizi), a hidratiilor de carbon (sub forma de monozaharide) si a lipidelor (sub forma de acizi grasi si trigliceride). Ei desfasoara in mod simultan atat activitati de absorbitie, cat si de digestie, pe membrana microvililor fiind evidentiate enzime (maltaza, lactaza) care intervin in hidroliza dizaharidelor.In spatiile dintre microvili sunt prezente enzime implicate in procesul fosforilarii (exemplu : fosfataza alcalina sau acida). La baza microvililor se observa un proces foarte activ de pinocitoza si exocitoza.Nucleul enterocitului este dispus in treimea bazala, este ovoidal si are cromatina dispusa lax. In citoplasma subnucleara se gaseste un abundent reticul endoplasmic rugos, numerosi ribozomi liberi si mitocondrii.Citoplasma supranucleara apare mai clara si contine complexul Golgi. Membrana plasmatica a enterocitului este puternic cutata la nivelul fetelor laterale, unde prezinta desmozomi si numeroase interdigitatii, care se angreneaza cu interdigitatiile celulelor invecinate. Aceste interdigitatii reprezinta atat mijloace de solidarizare celulara, cat si rezerve de suprafata care permit marirea volumului celular in decursul absorbtiei. In jumatatea bazala, membranele plasmatice ale fetelor laterale se distanteaza, delimitand impreuna cu membrana bazala un spatiu triunghiular








Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1410
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site